Activitate 1.2.

2 Profilul de formare, prezentat părinţilor

Consider că întâlnirea cu părinții/ tutorii elevilor cu care lucrez în fiecare zi poate fi cea
mai interesantă, valoroasă și constructivă experiență. Din experienţa mea, dacă nu există vreo
problemă importantă care să nu sufere amânare şi pentru care părintele mă poate contacta şi în
afara şedinţelor/ lectoratelor fixate încă de la începutul anului şcolar, părinții care vin la aceste
întâlniri sunt cei care doresc doar să știe evoluţia copilul lor.

La prima noastră întâlnire de la începutul anului şcolar, este important să clădim o punte
de legătură, de acum înainte, doar suntem la începutul vieţii de gimnazist, școala va sprijini
copilul, îl va învăța să învețe, iar părinţii vor urmări ca elevii să-și mențină dorința de a obține
rezultate cât mai bune la învățătură.

Înainte de a continua şedinţa, voi explica părinţilor ce înseamnă competenţă şi a fi

competent. Competenţa este asimilată cu performanţa, căci părintele noţiunii de competenţă,
David McClelland o prezenta drept „suma cunoştinţelor, aptitudinilor, abilităţilor, atitudinilor
care contribuie la îndeplinirea eficientă a unor sarcini şi responsabilităţi”. A fi competent/
performant înseamnă să aibă cunoștințe, abilități, valori, să se poate adapta la condiţiile în
schimbare ale vieţii, ale unei societăți dinamice cu un înalt ritm de dezvoltare în care trăiește și
să aibă garanția că poate deveni cine şi ceeea ce își dorește. Apoi, le voi enumera cele opt
competenţe-cheie, ce reprezintă baza pentru conturarea profilului de formare al elevului, văzut ca
ideal educaţional: comunicare în limba maternă; comunicare în limbi străine; competenţe
matematice şi competenţe de bază în ştiinţe şi tehnologii; competenţă digitală; a învăţa să înveţi;
competenţe sociale şi civice; spirit de iniţiativă şi antreprenoriat; sensibilizare şi exprimare
culturală.

După ce am explicat părinţilor ce înseamnă a fi competent, voi dirija discuţia spre şcoală
şi rolul acesteia în evoluţia armonioasă a elevilor, să-i ofere aceste competențe, pentru
dezvoltarea lui personală, dar și profesională. Competenţele vor fi dezvoltate până la finalizarea
educației și aprofundate ca parte a învăţării pe parcursul întregii vieţi.

Aşa cum se menţionează şi în Programa şcolară pentru disciplina limba şi literatura

română clasele a V-a – a VIII-a (2017), „disciplina limba și literatura română vizează construirea
profilului absolventului de gimnaziu, având ca obiectiv atingerea unui nivel intermediar de
deţinere a competenţelor-cheie; acesta se poziționează logic în continuarea profilului de formare
al absolventului de clasa a IV-a și deschide perspectiva către profilul de formare al absolventului
de clasa a X-a”. Tot acolo găsim în ce anume constă idealul educaţional al şcolii româneşti:
„dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a individualităţii umane, în formarea personalităţii
autonome şi în asumarea unui sistem de valori care sunt necesare pentru împlinirea şi dezvoltarea
personală”.
 Limba și literatura română pune accent pe competența de comunicare în limba maternă.
La clasa a V-a, această competență urmărește ca elevul să identifice și să-și exprime gânduri,
sentimente, fapte şi opinii, atât în formă orală, cât şi în formă scrisă (ascultare, vorbire, citire şi
scriere), să interacționeze verbal, adecvat şi creativ într-o serie de contexte familiare, culturale şi
sociale.

Dacă la clasa aV-a, elevul are diverse activități de învățare precum: identificarea
textelor literare/nonliterare, deosebirea unui text în proză de unul în versuri, recunoașterea
condițiilor unei comunicări, exersarea tipurilor de lectură, împărtășirea impresiilor de lectură,
identificarea stărilor/emoțiilor/sentimentelor emițătorului din diferite texte, participarea la
interacţiuni verbale în contexte familiare, pentru rezolvarea unor probleme de şcoală sau de
viaţă, la sfârșitul clasei a VIII-a, elevul posedă cunoștințe detaliate de vocabular, de gramatică
funcţională, poate rezolva exerciții de diferențiere a informației de intenția de comunicare şi de
atitudinea comunicativă urmărind o secvență/secvențe dintr-o ecranizare, poate colecta/ procesa
informaţii/ opinii/ idei/ sentimente într-o varietate de mesaje ascultate/ texte citite, poate exprima
anumite informaţii/ opinii/ idei/ sentimente în mesaje orale sau scrise, prin adaptarea la situaţia
de comunicare, poate participa la interacţiuni verbale în diverse contexte şcolare şi extraşcolare,
în cadrul unui dialog proactiv, poate folosi resurse, știe să exprime argumente orale şi scrise

În discuţiile cu părinţii, voi prezenta şi competența de sensibilizare şi exprimare

culturală, alături de competența de comunicare în limba maternă. Această competenţă implică
aprecierea emoţiilor şi a creativității prin muzică, teatru, literatură şi arte vizuale. Ea este
importantă și ajută copilul să-și exprime liber propriile trăiri, să creeze și să se re-creeze .

Nu contest faptul că toate cele opt competențe sunt importante, însă , ca profesor de
limba și literatura română consider că relaţia dintre literatură și celelalte arte este una de
interdependenţă. Intrând în lumea cărților, elevul își va cunoaște și își va explora propria
sensibilitate cu ajutorul imaginației și al gândirii, iar la sfârșitul acestui ciclu de învățământ va fi
apt să caute, să proceseze informații, să își exprime neîngrădit opiniile și ideile.

În lumea de azi, învățarea elevilor să fie nişte ascultători eficienți, activi, este o sarcină
vitală. Într-un mediu aflat la un click distanţă, ca profesor de limba şi literatura română trebuie
să-mi dezvolt abilitatea de a fi pe deplin prezentă în viaţa elevilor mei. Recunosc că această
abilitate necesită multă practică. În calitate de profesor, trebuie să ofer elevilor mei oportunităţi
de a discuta, de a face schimb de idei şi de a asculta în mod semnificativ, căci doar aşa voi reuşi
să dezvolt „o educaţie de calitate pentru toţi” într-un mod eficient.