www.dacoromanica.

ro
 N. IORGA

PENTRU

INTREGIREA NEAMULUI
. - CUVINTARI DIN RAZBOIU -
1915-1917

s
g#,

Biblioteca EPOPEEA NEAMULUI"

- 1925

www.dacoromanica.ro
r
 In Biblioteca politica EPOPEEA NEAMULUI"
a d-lui N. Baboeanu
Au aparut :
Pentru Romania Mare" de Take lonescu,
(Cuvintari din RAzboiu).

ff Amintiri" de Take lonescu.

Pentru Romania Mare" de N. Filipescu.
(Cuvintari din Razboiu).

Pentru Intregirea Neamului" de N. lorga,

(Cuvintdri din RAzboiu).

Romania politica,
socials §i economics ft de N. Baboeanu
Crimele Razb oiului i

In preparafie :
Presa in vremea Epopeei
Icoane §i figuri 1 de N. Baboeanu
din vremea Epopeei

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 -

Cuvintare rostita la adunarea din Iasi

a Ligii Culturale", fn Martie 1915.

Ca secretar al Ligei, am de cetit o moti-

une. N'am pretentia de a o talmaci fata de
sufletele d-voastra, cari sant §i prea intele
gatoare §i prea curate ca sa aiba nevoie de
aceasta, ci numai, cu toata ingrijorarea u-
nui om cinstit ca nu cumva o judecata fal§a:
sa-i scape, §i ce teribila ar fi o judecata
. falsa in momentul de fata, ce teribil ar fi
sa murim pentru ce nu trebuie I §i ca o .-
datorie deci fata de constiinta mea, ingri-
jorata pentru efectele pe cari vorbele cari
se spun de un om cu autoritate in aceasta
tarn, multa, putina cata o are, voiu adaogl
c&teva cuvinte.
Cate ceva poate s'o fi uitat intre multele
lucruri bune spuse astazi. Un lucru s'a ui-
tat, si trebue sa-1 spunem.
Este o zi de mare sarbatoare cresti-
neasca, §i ceia ce face maretia §i binefa-
cerea crestinismului este ca nu e una din
sarbatorile sale care sa nu poata fi pusa in

www.dacoromanica.ro
 6

fiecare an in legatura cu toate durerile, cu

toate bucuriile §i toate sperantele noastre.
Astazi este ziva Floriilor. Cu aproape 2000
de ani in urma, Mantuitorul, intrupand cea
mai stralucita ideie morales din omenire,
intra in Ierusalim calcand pe stalparile
care i se a§temeau in tale. Si not astazi
avem de intins stalpari in calea idealului
nostru, care, bland §i lini§tit, inainteaza
cu siguranta catre tints pe care neaparat
trebuie sa o atinga. (Aplauze calduroase).
Sunt pagani §i intre not : ii rugam sa
nu ne spurce sarbatorile. (Puternice a:- .

plauze).
Astazi e ziva in care Lo-ti trebuie sa ne
pregatim stalparile. In ceasul binecuvan- .

tarii raspandite asupra tuturora, al unirii

desavarsite prin tot ceia ce se zbate 'n
inima fiecaruia, prin tot ceiace lumineaza
in gandul fiecaruia, sa nu se amestece gla-
sul pagan ! (Aplauze).
Va veni pe urma suferinta, va veni bataia
cu vergile, ridicarea pe truce, dell nimeni
nu va putea a§eza in mormant idealul rios-
tru, °data ce el a calcat pe stalparile pe
care i le vom fi intins. (Aplauze). Daces vo-
iesc, sa vie ceilaltti, sa vie atunci! Cine are
"de impuns cu sulita, sa crute ceasul Flo-
riilor; sa a§tepte Saptamana Patimilor, eared
vom fi blestemati, loviti, du§maniti!
Noi sa avem macar aceasta mangaiere.:

www.dacoromanica.ro
reV
 7

pe acei can invoaca azi patriotismul ca sa

impiedice poporul nostru in drumul sau
firesc, sa-i vedem' atunci alaturi de straini.
Nu poate fi pedeapsa mai mare decat a-
ceasta. (Furtunoasie aplauze).
Si sa le fagaduim t;n lucru la toti r oa-
menilor cari au nevoie de bani pentru po-
lite, oamenilor can au nevoie de bani pen-
tru vicii, oamenilor cari au nevoie de bani
pentru ambitii, oamenilor cari se ridica din
mormintele lor, odioase fantasme, -infigand
ghiarele lor in tarana pentru a se infatisa
in lumina zilei de astazi scotand blesteme
pe can le infatiseaza ca binecuvantaA. Ei
bine, tuturor acestora sa le fagaduim tali
lucru. Cand va veni ceasul Invierii, nu-i
vom pedepsi noi vom lash ca privelistea
:

unei bucurii, in care nu s'a amestecat avail=

tul si munca lor, sa-i pedepseasca singura. .

(Inficicarate aplauze).
Nu voiu spune nicio vorba contra acestor
oameinituuvoiu: aminti numele tor, ca sa:nu
amintesc si binele legat candva de acest
nume. Ii astept in vremea cand noi, cati
vom ramanea, ne vom intoarce plini de
praful si de .sangele luptelor si vom Inge-
nuchia multumind Jui Dumnezeu. Ii astep-
tam tunci. Ne vom uita in ochii lor si le
vom spune : adu-ti aminte de ceasul acela ;
to niciodata nu o sa-ti ai locul in .fericirea

www.dacoromanica.ro
 8 .
-
pe care n'ai ajutat-o s5. se Intemeieze. (Pu-
:- ternice aplauze).
Oare se gandesc oamenii acestia la ce
fac ? Imi aduc aminte ca in Iulie, cand u-
ncle minti credeau ca e de ajuns puterea,
si ce blestem este o astfel de ideiel, da, ca
e de ajuns puterea ca sa castige biruinta,
Imi aduc aminte ca in Iulie, cand se credea
ca unde sant cei mai multi, unde este teh-
nica mai desavarsita, unde e pregatirea mai
veche si mandria mai strasnica, unde e u-
nitate si solidaritate nationals mai desavar-
sari, acolo va fi si biruinta, Imi aduc aminte or. _

- ca in momentul acela, cand pared sa se

piece cumpana Inspre mersul nostru ala-
turi cu dusmanii nostri seculari, Ungurii,
si cei ce se tardsc dupa dansii, Austriacil,
si cei ce au nevoie de indrazneala unora si
ticalosia altora pentru a domina In Eu-
ropa, Germanii,Imi aduc aminte ca la pra-
gul usii mele a aparut un invatator si m'a
Intrebat: D-ta poate stii mai multe decal
mine ; adevarat este ca vom merge not cu
Ungurii laolalta, parasind in urma tot ceia
ce am pregatit si nadajduit pang acum ?
Plecandu-mi capul, i-am spus : se poate sa
. mergem alaturi cu Ungurii. E ingrozitor, _

dar in momentul acela am avut impresia

ca s'ar putea si aceasta. ySi, atunci, invAtii-
- torul a soptit : Un singur lucru it bles-
`4-
- . tern : toata nadejdea pe care am avut-o o

www.dacoromanica.ro
-
--""
 -.. t .... 01

- viata intreaga In sufletul meu, toata nadej-

dea pe care, in cariera mea de invatator,
am sadit-o in sufletele care mi-au fost Incre- ,

dintate. (Aplauze cNduroase).

Va ganditi d-v. ce s'ar intampla daca a-
.. ceia ce s'a pregatit prin toata cultura sco-
.- lilor, prin ceia ce aceasta cultures a coborit -
din ce e mai adanc, mai tainic, mai sfant in
sufletele tuturora, ar trebul sa fie p.arasit
Ni se zice : granele noastre vor trece libere
gurile Dunarii, si se va asigura comertul
nostru. Basarabia va fi capatata, cu partile
ei bune si rele. De acum inainte insa, Ar-
dealul sa-1 parasim... CAci nu e chestiune
de amanare ; e o chestiune de parasire o-
data pentru totdeauna. Cand natiunea ma-
ghiara biruitoare se va infige acolo, hota-
rita sa sfarame orice piedica interioara s'ar
impune imperialismului sau, trebue sa fie
cineva nebun sau stupid ca sa-si Inchipuie
s ca vom scoate aceasta natiune, sigura ca e
sprijinita de toate puterile germane, catre
dominatie, din cuibul sau ardelean. (A- ._
plauze). Daces s'ar face aceasta, ar trebui
ca si la not sa se is masura care s'a luat
odata la Atena. In vechea Atena era o tri-
buna la care se ridicau spune Plutarh
oratorii rand pe rand ; unul vorbia mai
bine, altul mai slab ; dar o flacard se aprin-
dea in inimile tuturor Atenienilor la cele r _-
tai cuvinte spuse. I nd em nul cel mare

www.dacoromanica.ro
 10

venia insa de aiurea : de pe tribuna aceia se

vedea Marea libera, si fiecare Atenian iii
amintia de toate biruintele .care se castiga-
sera' pe intinderea aceia albastra a Marii.
Cultura noastra este tribuna de pc care,
oricine ,ar vorbi, nu se !poate sa nu se vada
intinderea stralucita a tuturor gloriilor Lre-
cutului. Si, in Atena de odinioara, cand spi-
rind public a decazut, cand constiinta a
incetat, cand in .ticalosie politica si desor-
ganizare morales s'au prabusit toate, unul
din cei treizeci- de tirani s'a mirat de un
lucru : de ce totusi suet Inca suflete in care
se pastreaza setea de lupta si iubirea de
cetate ? Si atunci un cetacean a dat mijlocul
ca sa scape pentru totdeauna de ultimii re-
prezentanti ai idealului. El le-a spus : cobo-
riti tribuna in asa fel in cat sa nu se mai
vada de acum innainte Marea cu toate a-
mintirile ci ! Ei bine, ar trebui, dupes clipele
acestea, data o nenorocire farce nume ne-qr
atinge, data interese subterane si ambitii
nesanatoase si cruda neintelegere a nevoi-
lor politico de astazi ar bind, ar trebui a-,
tunci sa se cufunde. sau sa se sfaranie in-
susi altarul culturii noastre, pentruca ni-
mic din gloria noastra cea veche sa nu se
mai poata vedea. (Aplauze ind.elung pre-
lapgite).
Au indraznit sa va vorbeasca d-v. toti
Moldovenii de pripas, toti Moldovenii cei
r.

www.dacoromanica.ro
 11

cu coroane litvane de uzurpatie, cari in-

nainte se rusinau de a se intitula coboritori
ai rdzesilor Moldovei, au indrAznit sa va
vorbeasca d-voastra, noun Moldovenilor, de
Moldova ! Sa exploateze un sentiment care
prinde pe oricine cand priveste dunga Pru-
tu.lui catre campiile, uncle s'au purtat ata-
tea lupte stramosesti, ale Basarabiei... Poate
fi ceva mai ticalos cleat sa utilizezi un
sentiment slant pentru a impiedica pe* un
om sau o natiune de a indeplini o datorie
eel putin tot asa de sfantA ? Nu exist act
mai mizerabil decal acela de a trezi in sit-
fletele aioastre sentimente bune, pentru a
zdrobi alte sentimente bune si pe cele mai
slinte sentimente, pentru a impiedica inde-
plinirea celei mai neaparate datorii. (A-
plauze puternice). Ardealul, un. vis pentru
Munteni ; Basarabia, un vis pentru Moldo-
veni? 0 minte hi-Anita din cloud, trei carti,
din amintirea catorva lectii la Paris, din
conversatiile dela Capsa si din cetirea unei
prese usoare, se incanta ! Au taiat geogra-
fic pe meridian idealul romanesc si au Spus:-
voi, Moldovenii, nu va ganditi la Ardeal
pentruch trebuie,s5. va ganditi la Basarabia!
sS pun ramasag ca ar fi venit si ar fi spus
tot asa de usor, data allele ar fi fost impre-
jurarile : Voi, Munteni, nu va ganditi la
Basarabia, Wilda in calitate de Munteni
aveti dreptul vostru cAtre Ardeal! Si nu

www.dacoromanica.ro
 12

fiindca intr'un caz i-ar fi durut de Basara-

bia si in cellalt de Ardeal, ci fiindca intre-
buinteaza si ar fi gata oricand sa Intre- '7=

buinteze, o parte din dreptul nostru ca

arma pentru distrugerea celuilalt drept. (A-
plauze).
Atunci mie, care sant un istoric stradui-
tor in cunoasterea trecutului nostru, sa-mi
dati voie sa va spun un lucru : nici ca deo-
sebire geografica nu puteti d-voastra, Mol-
dovenii, sa localizati drepturile noastre §i
a§tept5rile noastre in sens basarabean. Nu.
Au spus tovarasii mei din Comitetul Central
al Ligei Culturale ca de acolo, din Ardeal,
au venit intemeietorii unui principat ca §1
ai celuilalt, ca din Ardeal a venit Radu Ne-
gru, Intemeietorul Tarii-Romanesti, si din
Maramura( Drago§ §i pe urma Bogdan ca
sa descalece Moldova. Ei bine, sa ma ierte
dumnealor, dar nu e asa. Singura lard care
s'a Intemeiat cu oameni veniti de-dincolo
Si can au scapat regiunile acestea de pier-
derea romanismului Inmassa navalitorilor
ruteni, singura tara care-si datoreste princi-
- piul de viata Romanilor din partite cele-
lalte, este Moldova. (Aplauze). Radu Negru
este o legenda ; Dragon si mai ales Bogdan
_ sunt adevarati. Nu cu Romanii din Fdgara§
s'a Intemeiat Tara-Romaneasca ; Fagdrasul
1-am Intemeiat ca o cetate a romanisniului --
noi, cei din Tara-RomaneascA ; dar Mol-

www.dacoromanica.ro
"1
 13

dova s'a Intemeiat numai prin Voevozii ma-

ramureseni, cu toate puterile for romanesti,
cu toti mandril cnezi coboriti din muntii
acestia de de-asupra Ardealului. $i, daca
este pamant romanesc care Innainle de
toate datoreste recunostinta fratilor de din-
colo, acest pamant romanesc este deci Mol- - g
dova. (Aplauze prelungite). Sa-si schimbe
titlul onorabilii domni dela Aghentia che-
r saro-craiasca ; Aghentia, care-si are la dis-
- pozitie fonduri pentru toate stricaciunile
i pentru toate ratacirile de minte, va avea
fara indoiala si o ideie pentru acesti indi-
genti, pentru acesti saraci de idei si argu-
, mente, si Moldova" for se va numi cu un
nume care sa se potriveasca mai bine cu
curatia de cuget si claritatea de idei a ace-
lora cari au intemeiat-o si o conduc. (A-
plauze).
Dati-mi voie sa incheiu, amintind anume
traditiuni statornice ale istoriei. Moldova
§i Tara-Romaneasca au fost i inainte de
1859 strans unite intre dansele. Din cele
mai vechi timpuri, ceiace a fost intr'unul
din aceste Tinuturi a fost si in cellalt. Dar
o deosebire, cu toate acestea, a existat intre
caracterul politic al unui principat, al unei
regiuni, si caracterul politic al celuilalt
principat, al celeilalte regiuni.
Avem Inteadevar traditii moldovenesti,
dar traditiile moldovenesti sunt cele cari

www.dacoromanica.ro
 14

vi Se indica de aici, nu cele care vi se stre-

coara de dincolo. Traditie moldoveneasca
este Ca, fata de Domn, sa nu se exploateze
sentimente firesti la dansul pentru a le in-
trelminta _impOtriva tarii sale, ci sa-1 ajute
a se ridica (aplauze furtunoase. Bravo!)
eroic, cu toate puterile infrangerii de sine
insu5i, catre datoria fulgeratoare, care-i
poate da nemurirea pentru toate timpurile
_ (niari aplauze). Moldoveanul a fost totdea-
una un supus credincios, si, dach in zilele
grele' as dorl ceva Hegelui Romanic', este
sa fie inconjurat in ceallnai vajnica luipta de
hotarirea si vitejia.moldovenea:c5.. (Aplauze
entaziaiste). Credinciosi au lost razesii de
odinioara ai Moldovei. Vii, data sunt man-.
dru, din trectitill alor mei, sunt mandru de
acele picaturi de sange razasesc care curl;
in_vinele celni care se coboara si din ilea-
niul lui Gostea si Bucur. Credinciosi am
lost; lingusitori niciOdatA, niciodata intri-
ganti.
lar, in ceiace priveste datoria rata de
tarn, Moldova a stiut una : in clipa de pri-
mejdie toti laolalta. Moldova a cunoscut-ici
si colo cite un tradator; niciodata insa
tradatorul n'a Puha sä:gaseasca in mijlocul
ei oameni pe care sa-i adune si sa-i arunce
impotriva steagului sau a idealului tarii.
.(Infldecirate aplauze).
Cine indr5zne5te astazi a se adresa Mol-

www.dacoromanica.ro
:,
 u

15

dovei pentru a gasi aici pe dusmanii viito-

rului nostru, acela savarseste un pacat fat&
de romanismul intreg, dar saVarseste mai
ales cea mai grea gresala fata de toate a-
mintirile Moldovei. (Mari aplauze).
Atingandu-se aceste amintiri, s'a luat in
desert numele celui mai mare Moldovean;
care a lost si cel mai .mare Roman din tre-
cutul nostru, numele lui Stefan. Au indraz-,
nit, in foile for clandestine si in foile for
marturisite, sa ridice pe Stefan -cel -Mare in-
susi ca- dusman al idealului romanesc. De
o parte Mihai Viteazul, cuceritorul Tran-
silvaniei, stapanitorul muntilor ardeleni, al
Moldovei si al Munteniei; de alts parte Ste-
fan-cel-Cuminte, care a plans pentru Chi-
lia si Cetatea-A112A, care a asigurat ca grin
Chilia si Cetatea-Alba se poate recastiga
tot restul, ca fora cetatile acestea, sfinte lard
indoiala, tot pamantul romanesc, tot nea-
mul nostril ar perl.
Poate fi ceva mai infam decal aceasta
incercare ca, in momentul cand avem ne-
voie, nu nuinai de toate puterile noastre de
astazi, dar de toate amintirile noastre din
toate timpurile, cand, precum avem nevoie
de ultimul Oran, avem tot atat de multa
nevoie ca din adancul pAmantulni sa se
ridice, pans la eel din urma, toti eroii nos-
tri, ocrotind steagurile romanesti ce vor
merge catre biruinta, sa se infatiseze fata

www.dacoromanica.ro
 -11

I 16

In rata ca dusmani, Stefan deoparte, Mihai

de alta parte, deschizandu-se mormantul
dela Putna ca sa se arunce blestem oaselor 0,
risipite ale aceluia care a cazut pe campia
dela Turda ?
Ei bine, nu! Daca impietatea for scormo- -
neste mormintele, sa ni se dea voie noun sa
evocam umbrele cari dorm inteinsele. Si, a- _2 -

;
tunci, din Putna s'ar ridica, purtand hla-
inida lui regala, invesmantat in purpura lui
de Imparat, strabunul Stefan. Si nu dus-
man, ci .prieten ar sta in fata aceluia care
si-ar aduna cenusa de pe tot cuprinsul pa-
mantului romanesc, care ar lipi sfantul sau
cap dela Dealul de osamintele ingropate
In campia ardeleana si care ar purta pe
4.
umeri, in locul purpurii imparatesti, haina
alba stropita cu sange a martirului sau. Si _

nu si-ar aminti unul altuia idei politice

deosebite, ci Sfantul dela Putna ar amintl
Mucenicului dela .Turda ca, data unul a
murit prin Austria, cellalt, Stefan, prin ve-
chea Austrie ungureasca a putut sa fie in-
vins. (Aplauze prelungite). Si n'ar fi ne-
voie sa rascolim prea mutt in paginile tre-
cutului nostru, ca sa gasim cuvintele insesi
pe care-Stefan le-ar indrepta catre Mihai.
Cuvintele acestea cunt scrise in plangerile
lui catre crestini, in acele memorabile cu-
_

vinte grin care el, tradat in fiecare clipa

si umilit in fiecare clipa de Matias Corvinul,
, : ,.

www.dacoromanica.ro
4

1
 17

care nu i-a dat nici bani, nici oaste, dar-

care a tras profit viclean din orice sfortare
biruitoare a lui, striga lumii intregi : nimeni
nu m'a' ajulat si multi s'au bucurat de in-
frangerile mete.
Acei cari s'au bucurat de infrangerile lui
Stefan, erau bunicii acelora.cari erau sa-si
infunde mainile in sangele lui Mihai Vitea-
zul. Ii leaga dela un capat la altul aceiasi
politico : de tradare fata de Stefan, de crima
fata de Mihai. (Mari aplauze).
Nu, cu siguranta ca nu vom fl singuri :
rand orice suflet -curat, orice ,vointa hota-
I - rita, orice intelepciune si orice vitejie se
vor uni laolalta pentru triumful unei cauze
drepte, in jurul 'nostril stramosii toti vor
sta. Si numai atunci cand steagul biruintei
romanesti va umbri ramasitele lor, numai
atunci va fi si bucurie deasupra pamantului
si pace. in mormintele acestui ream. (Mari
enluziaste aplauze indelung prelungite).

I N lorga : ,Pentru rntregirea Nearnului". 5 2

www.dacoromanica.ro
 f .- '
- sr rs.!
ro.
1:14744,
;.11-
1 -

I F.

Cuvintare rostita la adunarea din Galati

a Ligii Culturale", la 19 Aprilie 1915.
a _

In vestita povestire epica a Elenilor,

veche de mai multe mii de ani, eroii, in-
nainte de a lupta, tin discursurj. Discur-
surile din Iliada lui Homer suet vestite,
dar timpul Iliadei, farm indoiala, a trecut
de mull pentru noi: inainte de a lupta
si aceasta trebuie sa o facem: sa luptam -,
inainte de a lupta Sn spornica lupta su-
fleteasca a pacii si in biruitoarea lupta cu
bratul a razboiului, nu suntem datori sa
tinem stralucitele cuvantari ale lui Acb.ile,
Patrocle si Hector, cand se auzia intaia
oara zanganitul armelor. Noi avem dato-
ria ca de trei primejdii sa ne ferim astazi,
fiecare din noi, chiar acei cari, prin deprin-
dere, prin insusirile temperamentului for
ar putea fi ispititi in alta directie sa ne :

ferim de demagogic, sa ne ferim de diplo-

matic §i sa ne ferim de retorica. (Aplauze).
Prin urmare, dati-mi voie, in aceasta cu-
vantare de cateva minute, sa fiu, cum

www.dacoromanica.ro
 19

stint rare on vorbitor dela o bucata de

vreme,
faptic si foarte rece. .
sal fiu, zic, foarte scurt, foarte
Fiindca intre acuzatiile cari ni se arunca
.dinteo anume- parte, in care pietrele por-
nesc cu usurinta celor ce se gasesc in mana
copiilor, in mana nebunilor sau in mAna a-
celora cari s'au trecut cu yarsta,: intre acu-
zatiile cari ne yin din,partea aceia, in care
asa- de duios se intovaraseste nedesavarsi-,
rea mintii, ratacirea mintii 41 departarea
in trecut a cugetarii, pentru minti chiar foar-
le time, este si o puternica invinuire. Noua,
acelora cari venim din locuri deosebite §i,
fara a ne confunda, ducem fata de impreju-
raffle de astazi, o lupta dreapta pentru
scopul pe care-1 spunem raspicat oricui :
in partea aceasta si pe drumul acesta, iar
nu in alta parte si pe alt drum, noua ni se
aduce acuzarea ca suntem romantici, ca
suntem sentimentali, ca suntem caldurosi,
ca suntem entuziasti. Entuziasmul nesincer
este Vara indoiala un mare pacat ; entuzias-
mul sinter este o mare forta. Dar tine este
capabil de cel mai sinter, prin urmare de
cel mai rodnic entuziasm, in anume mo-
mente trebuie sa biruiascli entuziasmul din
el, sa se sileasca sa fie numai omul ratiunii,
pentru a nu deschide pe aceasta tale a cal-
durii entuziasmului sau banuelii de caldura
a unui .entuziasm care ar trece dincolo de
f.

www.dacoromanica.ro
 20

marginile posibilitAtii, o poarla adversaru-

lui care pandeste pentru a spune despre
tine : de aceia crede, pentru CA nu e In
starea aceia plina de raspundere, in starea
aceia de constiinta perfecta a omului care
spune numai lucrurile pe care in orice fel
de imprejurari ,le-ar fi spits".
SA vorbim prin urmare linistit, rece, lap-
tic cu privire la lucrurile de astazi.
Domnilor, an trecut cateva zile de cand
batranul conducator al celui mai viteaz din-
tre jpopoarele can se lupta astazi in Eu-
ropa, de _cand batranul conducator al po-
porului sarbesc, d-1 Pasici, care acum ca-
tava vreme, soptia, intr'o convorbire par-
ticulars cu privire la soarta Bosniei si Her-
, tegovinei, la soarta Ardealului nostru, cuiva
mai -lanai- decal dansul : zilele acestea o -
sa le apuci, -fiindca 'esti tanar, si nu stia ca
_
va apnea si el zile de o asa de bogata vi-
tejie pentru poporul sau, au trecut eft
teva zile de cand d-1 Pasici spunea un
mare adevar, pe care nisi asociatiunea tu-
turor falsilor cugetatori politici din Roma-
nia nu va fi in stare sa-1 rOstoarne, chiar
dace ar mai invata fiecare cel putin de zece
on cat i-a ingaduit viata lui politica sa in-
vete liana astazi. Anume ca un popor, un
Slat nu poate sa traiasca Intr'adevAr en

I
www.dacoromanica.ro
g

Vittfir
 21
.

izbanda decal potrivit cu principiul pc care

s'a intemeiat viata lui. ,
Care este principiul pe care s'a intemeiat -
insasi viata noastra ? De ce s'au infiintal,
inteun anume moment; acum atatea sute de
ani, (lona Domnii, care au luptat intro clan-
sele en atata patima poate fiindca tindeau
sá se confunde prin biruinta uneia din ele,
de cc s'a intemeiat Tara Romaneasca si de
ce Moldova ? S'au intemeiat ca sä vanda
marfuri pe cutare tale, pc cutare drum ?
S'au intemeiat ea sa castige fiecare bogatii
multe, sa creeze. prin prisosul de bogatii
finante de Stat infloritoare ? S'au intemeiat
Iiinda, poate, clasa dominantil a vrut sa
supuie alte ? Na S'au intemeiat
fiindca un numar de tarani viteji, respec-
tuosi de euvantul dat, gala sa se inchine lui
Dumnezeu din cer ca sa le des biruinta,
fiindca aceasta mans de tarani, stramosii
cci mai adevarati ai partii celei mai ade-
_ viirate din neamul nostru, au zis : in numele
acestui neam si pentru scopurile acestui
neam, luptand impotriva oricui, trebuie sa
trilim! De aceia s'au intemeiat. (Mari a-
plauze).
Si dati-mi voie ca pe adversarii aceslei
conceptiuni, care explica intreaga noastril
viata, dati-mi voie ca pe acesti adversari,
cari-i aduc prin atitudinea for 'cea mai _
grava insults, ss -i Mtelleg prin ei insisi. Da,

www.dacoromanica.ro
ti

'
 22

fara indoiala, nepotul cutarui Grecusor pri-

beag, pe care intamplarea 1-a ajutat sä se _

ridice in rangurile unei intelectualitati de

dinstinctiune superficiala, sau urmasul cu-
tarui cneaz litvan, urmas adevarat sau
presupus, dar care zice ca se coboara de
acolo urmasul cutarui cneaz litvan, care
n'a stiut decat sabia lui ridicata, 'Agana lui
sable ridicata pentru a stapani neamuri, -

sau acela ,care .si-a -.slavizat numele pentru

a ascunde cea d'intaiu potecla pe, care au
purtat-o Inaitasii sai, sa-rni deit voe, sa-i
inteleg de ce sunt impotriva _cinstitei con-
ceptii fundamentale a vietii neamului nos- - -
tru si a scopurilor pe cari acest neam, po-
t!. trivit destinelor lui trebuiasäle urmireasca.
Noi insa ne aducem aminte de acei viteji
rani, not stim pentrusce au lost intemeiate
tarile noastre, stim prin. ce lupte au lost
pastrate si stim prin urmare ca astazi not
nu ne putem asocia cu niciun pret la raz-
- boiul .pe care cea mai desavarsita organi-
zatie omeneasca 7 o recunosc 1-a in-
ceput pentru a denega popoarelor -dreptul
de a tral pe baza for nationala si pentru,
scopurile for nationale. (Aplauze puternice,
tndelung prelungite).
Sunt, domnilor, doua feluri de ,,non pos-
sumus" in lume. Este un mi putem" at
diplomatiei, care tine de azi pe mane o :

biruinta in cutare loc on o infrangere, un

www.dacoromanica.ro
 23 _
.
[ratal incheiat, o soapta spusa la ureche,
asigurarea unui diplomat, acel imens ma-
halagism de note si rapoarte pe care le
inatura in fiecare moment diplomatia lumii,
acestea o pot face sa-si schimbe parerea
pe care a avut-o pang atunci : dar este un
non possumus", un nu putem" national,
moral, absolut, etern, acela pe care poporul
nostru it opune azi poftelor de dominatie
ale rasei germane si maghiare asupra lumii
intregi. (Furtunoase aplauze, Indelung pre-
lungite).
Domnilor, multe le poate scuza puterea,
dar ceiace se petrece astazi in Belgia, in
Franta, ceiace s'a petrecut ieri in Serbia,
nici biruinta cea mai desavarsita a celei mai
superbe puteri n'o poate scuza. Si cei mai
mici au macar datoria sd fie morali st cin'
still. Cum, adeca, noi sä mergem alaturi de
Austrieci, pentru o bucata de .pamant a"-
ruita, cucerita chiar de Austrieci, pentru a
ne fi aruncata noun, dincolo de Prut ? Noi
sa mergem impotriva ramasitelor eroice ale
poporului sarbesc, sa ardem casele can au
ramas Inca in picioare, sa jertfim copiii
can mai cau.ta o bucatA (le paine de stra-
lucit eroism ? Sa ne ridicam, noi impotriva
Frantei, care cu ultimele sale puteri apara
eel mai Slant drept ? (Infleiceirate si zgu-
duitoare aplauze indelung repelate. Cei din ,
ti
saki in picioare aclamd si protesteazei). .

www.dacoromanica.ro
 (

24

__Aplauzele d-voastra au raspunS. Si ori-

nude in Romania s'ar piing aceasta intre-
bare, si eel mai tictilosit de calculele intere-
sului material, si eel mai incremenit in so-
cotelile sale dintre barbati politici,
ar shull rusinea suunlu -i -se in obraz. Ast-
fel de teorii stint posibile numai atunci sand
Wilma radacina a moralitatii, caul ultima
putere de_manifestare a rusinii pentru fapta
rea ar disparea din sufletele oamenilor. Nu!
Nu putem ! 0 fac altii pentru -domnia lumii,
not nu yoim domnia 11.1111ii. N'avem macar
aceasta seuzil pentru a indeplini ccl mai
degradant act care se poate indeplini in
yiata unui popor mandru_ de cinstea acelor
cari 1-au alcaluit in tootle timpurile. (Ca Ida-
rouse si preirtagile aplauze). _

Amintesc acum pentru ultima oara acct

punct de vedere : este atat de scarbos, in-
cat chiar eel care trebuie .s6-1 combata,
simte un fel de revoltil a constiintei sale
impotriva unei teorii pc care altul a treat
dar care prize buzele lui se rosteste.
Ni s'a spur : lilsali Ardealul sa piara in
foame, sti piara in singe, in desnadejde :
sa nu mai auzim toate-strigtitele femeilor 1 1-
sate faro sprijin, ale color cari cersesc un
bob de mat ailu din bogata Tara Romaine asc .
pe care Tara Romp neaseti it smulge dela
primejdia viitorului still ca sa tie o yiata de
irate ; nu-i ascultati !-Liisati-i in seama lui

www.dacoromanica.ro
 t.

25

Tisza ; maine, duprt biruintA, imbAtat de

vinul triumfului, el va fi altfcl decal in-
nainte. intoarceti-vA calve Basarabia!
Sc zice ca o comparatie nu e o ratiune :
dati-mi vole sa fac una din acele comparatii
cari merg drept la inima oricui. Suntem.
un singur trup, tot acest neam. Mii de ani
ne-au despArtit, da, d-le Take forrescu, dar
niciodatil ,aceastrt mile de ani nu ne-a pu-
tut desparti dept inn. Granitele, da; peste
cornea noastra, apasand-o faro a o
tail; dar granite insufletele noastre, nicio-
da (InfIcicarate aplauze milt prelungite)..
Suntem un trup, ne infkisem toti laolalta,
-
ca un mandru si roditor porn, care se in-
nalta in mijlocul livezii omenirii. Ramuri
din acest- pom Sc intind si in tars strain:1.
Am lost generosi, am lAsat ca altii sr). cu-
leaga; si culeg si aici, aproape de d-yoas-
trA roads din pomul nOstru. Dar, on
- cat se culege in fiecare vara, se vede do
uncle pleaca puterea care le produce, care
da -roadele din fiecare an : acea seva a tre-
cutului nostru.unic,care accia da vista,
si in puterea ci vom putea sa reclamam
Wale drepturile noastre In viitor, la mo-
mentul potrivit, asupra tuturor roadelor.
.(Inflacorale aplauze mull prelangile).
SA se hrrtneascrt si vecinii o clips, chiar
impotriva dreptAtii, din roada care pleaca
din seva 'noastra nationals. Dar, sand ye-

www.dacoromanica.ro
 28

child se va apropia cu securea de partea din

rildacina care se intinde pe pamantul lui,
cand in felul acesta va incerca sa dea lovi-
tura ucigasa insesi vietii trunchiului comun,
ei bine, domnilor, atunci = si ma gandesc
la loviturile earl Ungaria le pregateste
asupra puternicilor noastre radacini intinse
supt solid ei, supt teritoriul ei atunci
este o singura solutie : sa mutam- gardul
pang la ultima ramificatie a radacinii. (Mari
aplauze, repetate mutt limp).
Si, d-lor, dati-mi voie sa inchei, eu, pesi-
mistul, en, care o viata intreaga multe n'am
crezut, fiindca multe am vrut sa schimb,
i m'a ajuta.t Dumnezeu, si toti laolalta, ca
multe sa se fi schimbat, si mai Multe o sa le
schimbam in viitor, cu noi, acestia de aici,
transformati, en cei de dincolo, proaspeti
pentru o noun viata morala, dati-mi vole
sa mantui cu cuvintele de mandril optimism
ale unui increzator in dreptatea imanenta,-
eterna, pentru .care omenirea traieste:."
Este un cutremur astazi, este eel mai
strasnic cutremur care a miscat vre-odata
pAmantul. Cutremurele le vedem si aici la
noi, uncle scoarta primantului nostru. a fost
de atatea on miscata de pornirile elemen-
tare ale naturii. Ce se petrece atunci ? Lu-
tul asternut peste stanch luneca la vale ; lu-
neca la vale imperialismul pacatos al Aus-,
tro-Ungariei, tarind cu dansul si dand pri- -

www.dacoromanica.ro
 27

pitstiei tot ceiace s'a prins pe nestabila sa

suprafatii ; dar biruitoare dupa scurgerea
acestor luturi, ramilne stanca-eterna a drep-
tidal rlezigudait...Si din adancul acestei stanci
tasmesc izvoarele ,curate pe earl nimeni nu
le banuise papa atunci. Din cutremurul a-
cesta al ,omenirii, din prilvillirea tuturor
lucruriLor trecatoare, din inandrele-..ridi-
cari ale muntilor, vor rasari izvoarele cre-
dintei in ,idealul nou al moralitatii nalio-
nale a oamenilor. Si datoria noastra este-
aceia: ca peste .sangele luptelor de azi sa
lacem sa ,treacil un cat mai carat, mai in
viorator si mai sfant izvor, pornit din su-.
fletul ;neamulai romanesc intreg! (Ova(inni
pretungite).

www.dacoromanica.ro
-
_
 Conferinta tinuta la Ateneul Romin din
Bucure§ti, la 3 Maiu 1915.
- ,

Conferinta aceasta, care trebuia sa fie u-

Mai si icu o serbare muzicalii, cum e obiceiul
la noi, inlocueste obisnuita conferinta de
3 Main a Ligei Culturale. Prin urmare,
Baca Liga Culturala, din anume motive pe -
can le cuaioaste toata lumea, are aiurea
o intrunire in tovarasie cu altii, dacil
Liga Culturala ;n'a piutut tinea obisnuita ser-
bare de 3 Maiu, aceasta serbare cautiim sa _

o inlocuim, in cea mai bung intelegere,

fireste, cu conduciltorii Ligei, dintre cari
am cinstea sa fac parte, prin conferinta
aceasta.
In deosebitele conferinte de 3 Maiu pc
cari le-ati .auzit d-voastril *Intl arum, s'au
spits ,atatea lucruri, pe can de sigur fie-
care dintre ascultiltorii acelor conferinte au
ajuns sa le. stie mai bike poate decal von-
bitorul din anul acesta. Pentrucil vorbito-
rul se pregateste °data pentru confab-1[a
sa, pe .cilnd ascultiltorii au ascultat un in-

www.dacoromanica.ro
 29
_
treg sir de ani conferinte despite acelas
subiect. Si, asa fiind, nu poate sa astepte
nimeni din .partea. mea sa vorbesc unui
auditoria atat de bine informal prin deasa
t'recventare a conferintelor de 3 Main, des-
pre lucruri pe cari nu le-ar cunoaste. Vad
apoi in said un mare numar din elevii sco-
lilor, card evident nu invata numai nume
si date, lei, inainte de bate, idei. si se pa-
trund de sentimente data n'ar fi asa,
gresesc eu caci li se da, inainte de
Coate, acea educatie nationals farl- de care
un popor, in momenta cand trebuie sa
(lea. o lupta si sa faca un sacrificiu, iu
e capabil decal de vorbe si de zgomot t'a-
darnic.
Sunt convins ca n'o sa fie acesta cazul
pentru noi, intro allele pentruca avem vre-o
palm milioane de oameni cari n'au invatat
nicio scoala, si in ace-stia ne e nadejdea
cea mare. Acum, evident, omul Vara scoala
nu e superior omului cu scoala, si, cand
vom avea scoli, evident ca acei cari vor
frecventa scolile, vor fi superiori acelora
cari nu vor fi avut ocaziunea sa le free-
venteze; deocamdata avem un invateirmanf;
cand invatamantul -se va transforms in
4corda, fara indoiala ca lucrurile vor merge
boarte bine si vom avea intelectualitatea
vrednica a std in fruntea unui popor
vrednic.

www.dacoromanica.ro
 ,30
i
Prin urmare, eu presupuneam pe tori
cei de lap informati : oameni de o anumita
vrasla pentru ca au asistat la alto confe-
Flute, iar persoanele linere, Inca pe banCile
scolii, pentruca au auzit necontenit dela
9 profesorii si profesoarele de istorie, an de
an si aproape lectie de lectie, numai ideile
cele mai mantuitoare si mai insufletitoare
privitoare la rosturile poporului romanesc.
Asa Meat, cum vedeti, sarcina mea este
foarte mull usurata.
Imi ramfme deci sa pun in legatura
Caci acesta este scopul repetarii unei ser-
bari ca aceasta, sa pun in legatura ziva
de 3 Main 1848 cu acel 3 Maiu pe care-1
traim not astazi, pe care-1 traim in neli-
niste, in nelinistea care asteapta o anume
neliniste ordonatil, constienta si sigura de
scopul pe care trebuie sa-1 atinga. Nelinis-
tea aceia trebuie sa o avem : de aceia sun-
tem asa de linistiti acuina, pentru ca acea
neliniste oranduita si biruitoare trebuie ne-
aparat sa o avem cu told, chiar aceia cari
organizeaza bataile de Roil (Ilaritate, a-
tr.
Plauze indelung prelungite).
1_ . De altininteri, fiindca vad ca pasagiul
.privitor la bataia de flori incalzit, in
sa spun ca, precuni lucruri foarte bune se
pot intrebuinta la scopuri rele, un l'ucru
foarte rau, cum este o bataie de flori in im-
prejurarile de acum, se poate intrebuinta

www.dacoromanica.ro
 31

in scopuri foarte ..bune, dupa cum a Post

scopul de ieri, dar acum iip e scopul de
. peste cateva saptamani. (Aplauze). Dach
persoane din lume pot sa simta- inima for
batand dureros in piept in imprejurarile
acestea, conducatorii opiniei publice, can
sunt ziaristii, trebuie sa o simta. Prin ur
mare, un grup de doamne poate sa dea o
bataie de flori acum, cand mor mii dintre
ai nostri pentru o cauza streina, dar con-
ducatorii sufletului romanesc, prin scrisul
zilnic, n'au voie sa o dea. (Aplauze prelun-
gite). Cu riscul de a va supara pe d-voas-
tra toti mi-ar parea ran, caci si eu sunt
un fel de coleg, din nenorocire numai sap-
tamanal (ilaritate) al d-voastra cu riscul
ca d-voastra sa fiti suparati pe mine, care si
eu fac ,parte din breasla aceasta, asi da
urmatoarea recomandatie persoanelor din
public: pentruca e bine sa fie cat mai multe
care la o bataie cu flori, ar fi de dorit ca o
parte din public, mai simtitor decal unii
din organizatorii bataii de flori de maine,
sa trimeata la defilarea carelor si un car fu-.
nebru, un car imbracat in negru, in care
sa se simta miile de oameni cari mor do-
, rind dupa noi, cand noi nu slim sa plan-
gem dupa dansii. (Puternice aplauze).
Dar sa ne intoarcem, d-lor, la ce v'am
spus : avem de pus in legattrra 3 Main

www.dacoromanica.ro
 32

1848 cu 3 Main 1915, dar nu en o parte din

lucrurile earl ,se pot spout la 3 Main 1915.
S5. 3m credeti ca -mi sta. prin minte, ca asi
avea indrAzneala, nerezemata pe nimic, sau
lipsade bun simt, de a va face aici, la A-
tencu, la aceasta serbare de pietate si in-
demn, un fel de ultim serviciu de informa-
tiuni, de a va explica anume legatura din-
tre 3 Main 1848 -, cum ar face 900/0 din-.
Ire vorbilori si caderea lui Salandra,
on de a -vA vorbi de pregatirea unui cabinet
Marcora,de.acea fidelitate sau infidelitate a
Italiei, care, inainte de toate, este fidela in-
tereselor sale, cum si not totdeauna cram
datori sa fim, inainle de bate, fideli intere-
selor noastre. Lucrurile acestea on nu le
sat cu, on n'au rost aici. Prin urmare,
sa ne suim dela informatiile acestea spuse,
seplite, comunicate de until alluia, sa ne
suim dela lucrurile acestea la lucruri mai
maxi. Si sa asistam Main la ceiace s'a pe-
_ trecul in acea minunata zi de 3 Main 1848
prin oameni asa de multi si asa de putin
C!unoseuti; asa de neorganizati, asa de ne-
invtitati, meat ii prinde pe cercetatori mi-
rarea cum au putut face lucruri asa ;de marl
o gloata de cateva mii de tarani, de cativa
baieti abia plecati de pe bancile Scoalei.

www.dacoromanica.ro
Fr
 33

II

Veti zice : de ce ass de mari" ? Ca, au

adunat oameni de pe o campie intinsa,
avem §i aici, laugh' Bucuresti campii foarte
intinse, pentru toate jocurile, toate plim-
baffle §i toate defilarile. Ca s'au adunat
pe un be intins cateva mii de tarani, dar
aceasta se poate face oricand in Romania,
n'are Ministerul de Interne decat sa des
ordin ca un numar de cateva mii de tarani
patriotici sa vie in preajma Bucure§tilor
pentru a manifests in folosul idealului na-
tional, si yin. Nu numai atat : chiar data
nu li s'ar da de mancare se intorc acasa
multumiti, ass suet de buni oamenii acestia.
Eu §tiu ce spun : am si vazut odata, la ri-
dicarea unui monument pentru cei cazuti In
razboiul din 1877, in apropierea Ia§ului,
la Ciurea. Fiindca, dupa cate §tiu, cei din
Ciurea cazuti la 1877 n'aveau nici cilindru,
nici manusi albe, nici carare la ceafa sau
unde gaseste cu tale sa §i-o faces cineva §i,
prin urmare, fiindca erau oameni foarte
simpli cei cazuti la 1877 pentru neatarna-
rea Romaniei, de aceia s'au chemat la ser-
bare si taranii oficiali", cum e obiceiul la
noi, si au venit. au stat de dimineata, papa
seara §i au Inghitit un mare numar de
discursuri, din ,cari eu n'am inteles decat pe
N. Iorga : Pentru Intreglrea Neamului". 3

www.dacoromanica.ro
 34

jumatate, evident din cauza superioritatii

acestor discursuri, §i banuiesc ca ei an
o lute les §i Mai putin ca mine (Ilaritate); la
urma,oficialitatea s'a -,strans la o masa, pre-
zidata de o Malta personalitate, §i a baut
§ampanie pentru cei inorti la 1877 (Hari-
tate). Iar la cafe un colt de drum se ve-
, deau taranii cari intindeau mana pentru a
avea cu ce sa-§i cumpere sfertul de pain
cu care sa se poata intoarce inapoi In
satul lor, §i unii erau tocmai din judetul
Vaslui, pentruca regimentul fusese §i din
Vaslui.
Prin urmare,- st strangi cateva mii de
oameni aici la noi, este foarte posibil.
Ce a mai fost la 3 Maiu 1848 ? A tinut
un discurs Barnut. Si, astazi, toate foile se
Impodobesc cu chipul lui Barnut, alaturi
de chipul lui Cutare, persoana de actualitate
chip malt mai impozant §i mai ingrijit
decat chipul lui Barnut.
Barnut a tinut un discurs lung. Ei §i ?
Numai de discursuri lungi nu se poate
plange cineva c'a fost vreodata lipsa in Ro-
mania. .

A tinut un discurs de inalta, filozofie.

Noi avera Insa atatea icatedre de filozofie
ai caror profesori vorbesc cand §i cand
In public §i despre idealul national une-
ori §i, contra ; dar, in sfarsit, §i despre
idealul national. Prin urmare nu e nimic

www.dacoromanica.ro
 35

mai obisnuit la noi, decal sa se auda vor-

bind un ;profesor de Alozofie sau de drept
el era profesor de filozofia dreptului, la
batranetele lui, ca dascal respectat la Iasi,
respectat pang ce an vent cei dela Juni-
mea" §i au spun ca BArnutin este pe
jumatate prost §i pe jUmatate nebun.
Atunci, ,la 1848. Barnutiu era Insa un
bafat Canal: Baieti tineri, cari in discursuri I '
de doua ceasuri catre natiune, noi putem
avea oricand : faci o cerere unei sdciet5ti
studentesti si-ti deleaga imediat unul cu
idei personale in materie de filosofie, de-ti
vorbeste cel putin un teas §i jUmatate.
Prin urmare, cum vedeti, 3 Maiu 1848,
ca infAti§are, nu e nimic. Noi putem face
mai bine. Minunea este c5., asa cum erau
lucrurile atunci, cu toate acestea s'a inde-
plinit acel lucru mare pe care am sa-1 ex-
pun .acum.
Astazi, se aplauda, se vorbeste de patrie,
de natiune, de ideal, de trecerea Carpati7
lor, de Intregirea neamului, de toate lucru-
rile acestea asa de frumoase, can nw
vi se pare ? dela o bucata de vreme,
iesind din anume buze, sung putin cam fals
la ureche. Ce are-a face ! La inceputul cres-
tinismului, data ar fi iesit In calea aposto-
lilor cel mai coltat dintre Farisei §i ar fi
Inceput ia cante versete din Evanghelie §i

t
www.dacoromanica.ro
_
 36

psahni inaintea celor aducatori de veste

bunk nu i-ar fi putut respinge, dar n'ar
fi avut o bucurie tot asa de mare ca atunci
cand suflete nota ar fi venit cu toga cre-
dinta lor, la dansii. Cand astazi deci se
rostesc cuvintele acestea, natural Ca toata
lumea aplauda ; nu toti sent psihologi, si e
bine sa dam o iluzie macar de unitate abso-
luta a convingerilor, sentimentelor si hota-
_ Arilor. Vai de acela care nu s'o Linea de cu-
..: vant la urma ! Acum ii credem pe toti ; dar
vai, vai de acela a carui viata intreaga n'o
sa samene cu ce spune si ce fagaduieste
acum ! (Aplauze puternice).
Prin urmare, acum e natural ca vorbele
acestea, spuse din orice gura, sa trezeasca
o foarte mare caldura, dar atunci ? Taranul
de atunci, din Ardeal, n'avea nici macar
scoala primary romaneasca a lui. Imparatul
Iosif al. II-lea, un Austriac filantrop ale ca-
rui binefaceri curgeau din buzunare sparte,
pe cari nu le cosec nimeni niciodata, ca la
toti Habsburgii, tocmai ca sa eurga binefa-
cerile pentru respectivii Unterthani",deci
Imparatul Iosif al II-lea crease scoli ca sa
invete Badea Ion nemteste si ca sa stie da-
toriile ce le are fata de Carmuire, de Im-
parat si de Dumnezeu. Fiindca Impa-
ratul se inching la Dumnezeu, Dumnezeu
avea dreptul la inchinaciune, Imparatul fa-
cand si el truce; data Imparatul ar fi fost

www.dacoromanica.ro
 37

pagan, datoriile fata de Dumnezeu n'ar mai

fi fost inscrise in catehismul de Stat aus-
triac. Cati insa dintre taranii roman din
Ardeal credeti d-voastra ca au urmat macar
aceasta biata scoala ? Eu va asigur ca nici
macar 50/s. Cati dintre acesti 50/a au sfar-
sit scoala ? Si la noi sunt multi cari nu in-
; cep scoala o vor incepe; acum este o
fatalitate : o vom inlatura si la noi sunt
multi cari incep scoala, dar n'o isPravesc ;
dar la noi totusi nu e un satean dintre
satenii celui mai indepartat colt de munte
care sa nu fi vazut fluturand steagul trico-
lor si sä nu tie ca este atunci una din zilele
magi ale' tarii sale, si chiar in ceasurile
grele ale vietii sale sa nu se fi miscat atunci
ceva in inima sa si sa nu fi zis: bine, fac
parte dintr'un neam care flamand ma tine,
dar care poate ridica sus, din cand in cand,
steagul acesta pe care, ages flamand cum
sunt, o sa -1 apar pang la moarte. (Entu-
ziaste si prelungite aplauze).
Credeti d-voastra ca scoala este numai
buchea cartii, catehismul, manualul ? Stu-
pith", ingusta, nenorocita conceptia ca scoala
aceasta este. coala este tot ce vezi si tot
ce auzi si adevarat popor este acela care
se ingrije§te ca in viata publics nimic sa!
nu se vada si nimic sa nu se auda care sa
nu fac parte din invatamantul national al
unui popor intreg. Noi, scoala de stat, de

www.dacoromanica.ro
 38

bine de rau, Inca o avein astazi. Dar la

dansii ? Ce vedeau ? Pe omul care vine sa ,
stranga birul, si din cand in cand pe a-
cela care-i chema la catanie in fundul Eu-
ropei, ca sa moara pentru maica noastra"
Maria Teresa, pentru feciorul maicii", Io-
sif al II-lea, on pentru feciorul feciorului
maicii" §i asa mai departe. Aceasta li era
koala. Nu li se dadea invatatura roma-
neasca ; nu trebuia sa li se dea invatatura
In sens romanesc. Si, Inca °data, invata-
mantul e suflet, nu buche ; buchea aceia
e mai rea decat invatatura, §i, °data -ce
sufletul lipsia din invatamantul austriac,
era mai multa cazna, mai mult blestem,
mai multa.' pierdere de vreme, furatura de
la plug, dela coasa, dela munca a bietilor
copii, suparare pentru parinti Vara niciun
folos pentru ei. Iar viata publica nu li dadea
alta constiinta de sine decal ca cunt facuti
pe pamant pentruca Imparatul sa aiba bani
in visteria lui §i ostasi pe campiile ltui
de lupta ; bani sa dea mai multi Romanul
pentru ca e mai sarac ; sange mai mult
pentruca e mai nedreptatit decat ceilalti.
Cumpana imparateasca din vremea aceia
nu stiu intru cat se deosebia de cumpa"na
Imparateasca din zilele noastre, care face
sa se scoata steaguri la Pesta in proportie
cu peirea nenorocitilor cari smulg o ultima
victorie pentru altii pe campiile acelea de-

www.dacoromanica.ro
 39

partate ale Poloniei, cum au fost scoase a-

cum cateva zile, spre bucuria catorva 7aa-
ieri din Bucuresti, nu §tiu earl sunt §i
de ce s'a suparat lumea pe dan§ii...
Un 'cetafean: Slim' not ! (Ilaritate).
D-1 N. lorga: Nu spune dumneata mai
milt deck spun eu, ca §i asa e de ajuns!
(Ilaritate, aplauze).
Acestia erau deci oamenii can au fost a-
dusi acolo, la Blaj, in 1848. Constiinta for
nationals zacea prin urmare In cel mai
Intunecat adanc al fiintei for morale. Feri-
cit poporul acela care poate sä fie lasat
veacuri Intregi fara ea nimeni sa."-i vor-
beasca de viitorul lui, de drepturile lui, de
biruinta pe care o poate ca§tiga, de local
pe care Dumnezeu i 1-a lasat supt soare
si care, dupa veactirile acelea moarte, la
un singur cuvant lash sa izbucneasca din
sufletul o constiinta populara, care a
mai scumpa si mai sfarita, mai rodnica de-
ck mii §i mii de. volume §i nesfarsit de
multe cuvantari !
Aceasta a fost minunea dela 3 Mai 1848.
Ce a ramas mai bun din zilele stramo§ilor
romani, din zilele de vitejie ale Dacilor,
ce a ramas mai rodnic din acea puling
s5manta a carturarilor care a rasbatut In
sufletul popular, s'a trezit deodata instinc-
tiv, tumultuos, In miile de tarani. $i atunci
s'ar fi- mirat taranii de ce zic arturarii,

www.dacoromanica.ro
 40

dar s'au mirat mai mull caturarii ca din

cat de putin au zis ei s'a pornit vitejia su-
fletelor, care a aratat ca In Ardeal, exista §i
de drept, cum exista de fapt, exista pentru
viitor, ca Si pentru prezent, o natie roma-
neasca. (Aplauze hide lung prelungite).
Acesta a fost 3 Mai 1848.
Si eu va fagaduesc un lucru :'oriunde o
fi poporul romanesc §i oricine i-o vorbi
despre aceste lucruri, oricat de rau, ori-
cat de stangaciu, oricat de neinteles\, de
necompetent, aceiasi minune se va intam-
pla, atat de binecuvantat de Dumnezeu este
poporul acesta ! (Aplauze).
Sunt tarine arate ani de ani, ingrasate
si de pe can nu se ridica roade ; este
insa o Carina, sufletul poporului nostru,
care, parkinita de sute de mil de ani, are
nevoie doar de grauntele ce cade din mana
semanatorului pentruca sa produca insutit
si Inmiit decat ar produce acolo unde acela
ar avea de gand sa-1 clued. Da, grauntele
pierdut in Carina noastra, a poporului nos=
tru, e mai roditor decat cel ingrijit In Ca-
rina popoarelor maxi ale lumii. Aceasta ni
.e puterea. (Aplauze indelung prelungite).
Si nu fagaduielile dela Rasarit sau dela
Apus, §i nici Salandra in sus si Marcora in
jos, nici fratia" cu cutare sau cu cellalt;
nici politele scontate la gazeta Ziva on
alto lucruri de felul acesta, nimic nu ne va

www.dacoromanica.ro
 41

mantul pe noi, cu toate greselile pe cari

suntem in stare sa la facem, pie cari le-am
facut si pe cari le vom Mai face. Dar atat
de puternica este energia fundamentals a
neamului nostru, incat impotriva tuturora,
si mai ales impotriva noastra, cari nu sun-
tem cum s'ar cadea, vom birul cu. toate
acestea, si ne vom birul si pe noi insine
biruind. (Aplauze indelung prelungite).
Domnilor, tine cunoaste putin viata po-
porului nostru, stie ca insusirea cea mare
a lui este ca el- se infatiseaza unitar; este
dintr'o bucata, cum se zice. Ce poate fi
mai irumos decal un stalp dintr'un singur
bloc de plated, un imens copac a carui viata
Intreaga se intinde neintrerupt din fundul
radacinilor pang in varful unde se aduna
vulturii vazduhului ? Ei bine, poporul nos-
tru ass este. Noi, suntem din bucati : ne-a
invatat cultura sa firn asa. Uite : *uite ora-
torul vine si spune bine un lucru ; ziaristul
face un articol foarte frumos, spunand de-
sigur acelas lucru ; inteo adunare solemna,
intr'un Parlament, stiu eu (ilaritate), se ex-
prima aceleasi idei. Pe urma toti oamenii
acestia se duc pe acasa, si sa nu to tii
dupa dan§ii.... (Ilaritate). Fiindca se poate
sa ,ai deziltuzii. $i, acum, deziluziile intre
noi ni le iertam ; dar sa ne fereasca Dum-
nezen de ceilalti, de necarturari, carora
data li-ai vorbit Intr'un fel, se tin dupa

www.dacoromanica.ro
 42

d-ta sa vada cum( e si pe urmd. In biserica

Ingrijeste clerul sa fie o perdea care se
trage ca sa nu se vada toate cele ce se pe-
- tree In altar ; dar in lume,' nu este per-
deaua care se trage intre altar si lumea cre-
dinciosilor. Si apoi chiar cele mai mestesu-
gite perdele sunt subtiri : se vede cum joaca
umbrele in dos, si lumea isi da seama ca
aceia ce se face acolo nu e tocmai pregati-
rea trupului Domnului pentru a-1 infatisa
credinciosilor.
Ei bine, la natiunea noastra cea de jos
nu e aka. Multi zic : ce natiune grea de
urnit ! Eu zic altfel : ce bine ca natiunea
noastra e grea de urnit ! In viata mea n'am
vazut lucru bun facandu-se altfel decat cu
urnirea grea a celui care, cand s'a urnit
°data, si un lant intreg de munti se cutre-
mura si se darama.
Acelie fire de nisi') cari se poarta in. ba-
taia vantului, o, acelea se deslocuiesc usor;
numai cat nu poti face nimic cu dansele.
Pe cand cu ceilalti, cand, in pornirea for
elementara, s'au cutremurat pana in stra-
turile fundamentale ale pamantului, se face
ceva! Un 3 Mai la o adunare de oral, a-
ceasta Inseamna ca dupa intrunire unul
se duce la berarie, altul la cofetarie, un al
treilea la cinematograf, ba cutare chiar,
merge sa cumpere un bilet pentru bataia
de flori in contra careia a aplaudat in adu-

www.dacoromanica.ro
 43

narea unde s'a gasit. Viata noastra asa este :

plina de contraziceri, pentru cari ni facem
concesiuni continue ; viata socials, legatu-
rile de familie, lucrurile de toate zilele ne
impun asemenea concesiuni : nu ne socotim
angajati prin cuvantul nostru. La dansii
insa, ,cuvantul este o indatorire vesnica, ,un
juramant, si prin urmare, cand la 3 Mai
1848 ei au spas' lui Barnut al au infeles,
era teribil cuvantul ce-1 rostiau. Era §i o
oficialitate acolo, mirata de ce lini tita pa--
rea natia aceasta, care, dupla ce ascultase
totul, se ducea acaSa sa se apuce iarasi
de lucru, si ea socotia ca peste cateva luni,
on de o fi Imparatul stapanitor in Ardeal,
on de Ungurii vor fi castigat biruinta, to-
tul o sa mearga ca si inainte. Nu-i cunos-
teau.
Credeti ca furtuna in natura, in orice
parte a lumii se porneste ass : incepe un
vantisor, creste din ce in ce zgomotul, se
misca putin praf la suprafata, apoi se ras-
coleste un vartej mai mare, norii se stre-
coara ca o perdea Ora acopar- tot cerul,
fulgerul se desfaSoara Intaiu ca o ingusta
dungy de foc pans ce pare ca va craps
universul intreg ? Nu : e liniste desavarsitii
In atmosfera, dar lumina scade, vietatile se
ascund, pasarile nu mai cants, si deodata,
bona icerului se frange de cele d'intai lo-
vituri ale trasnetului. Ei bine, ass este in

LI

www.dacoromanica.ro
 44

mi§carea multimilor, la popoarele serioase,

adanci in cuget, cum e poporul nostru.
Si lini§tea i-a inselat pe bietii domni streini
din Blaj, caci au trecut numai cateva Muni
de zile §i tot muntele era aprins de cetele
lor. Viata §i-o juruisera in momentul cand
declarasera ca sunt hotariti a Linea steagul
lor deosebit in fata celorlalte natii care-i a-
pasasera. Si de acest juramant s'au tinut
cele 40.000 de oameni can au peril. acolo
pentru Imparat, aparand dreptul de viata
al poporului lor. (Mari aplauze).
Aceasta este iarasi un invatamant.

Dar zic unii : Doamne, naiva natie, si a-

ceasta natie romaneasca : s'a avantat spre
moarte pentru Imparat la 1848, contand
pe memoria tanarului Suveran al Austriei !
0 natie inteligenta n'ar fi crezut ca lucru-
rile acestea sunt posibile; ai nostri, insa,
tampiti de necaz, cu mintea inchisa pentru
ideile politice, au zis : sa mergem dupa
steagul negru-galben, caci in cutele drape-
lului schwarz-gelb o sa castigam dreptul la
viata; o sa avem viata cea bunk pamantul
care sa fie numai al nostru, organizatia
economics, organizatia politics. $i pe urma
Imparatul i-a momit, i-a inselat, §i s'au
gasit tot a§a de apasati, tot a§a de saraci,

www.dacoromanica.ro
 46

fara carte, fara drepturi, cum fusesera si

Inainte.
Credeti d-voastra, insa, ca in sufletul ori-
carui taran care se ridica pentru Imparat
putea fi ideia aceasta naiva pe care i-o atri-
buim noi aici i altii aiurea ? Ca el se lupta
pentru Imparat in Insusirea lui de Impa-
rat ? Orice steag de pe lume este alcatuit
din culori, dintr'un semn viu care sta de-a-
supra steagului si dintr'un bat oarecare.
Steagurile se tin cu betele. Daces Imparatul
a crezut, la 1848, ca fiinta lui e mai mult
decat un bat de steag, a fost mai naiv de
, cum ne inchipuith noi ca erau Romanii a-
tunci. Batul de steag, cand ai sa aperi stea-
gul insult, cand 11 strangi la piept ca sa
cazi de moarte, insangerandu-1 cu cele din
urma picaturi vii din trupul tau, batul a-
cela obisnuiesti a-1 frange de genunchi si-1
zvarli ca un lemn netrebnic. Ei bine, lucrul
acesta 11 vor face Romanii ardeleni, fara in-
doiala. (Aplauze furtunoase).
Caci si a doua oars au aierul sa faca a-
parenta gresala dela 1848. Evident, e mult
mai frumos sa lupti si fatis numai pentru
tine, dar este eroic, este Inaltator, este sem-
nul celei mai Inane mucenicii sa ascunzi,
sa ai puterea de a ascunde scopul eel a-
devarat pentru care lupti i sa lupti totus,

www.dacoromanica.ro
 46

In constiinta ta, pentru scopurile sigure ale

neamului tau._
Credeti d-voastra, ca acei cari au murit
pe campiile Galitiei si in Carpati au sfarsit
cu un cuvant de comanda austriac sau ma-
ghiar pe buze, on au murit cu cel din urma
cuvant romanesc prin care-si chemau mama
on pe acei de aproape ai lor, satul lor, viata
lor romaneasca ? Lupta lor are deci nu sen-
sul steagului supt care s'au dus, ei al celui
din urma cuvant care a increment pe bu-
zele celor cari muriau. Acesta-i intelesul.
(Aplauze).
De aceia eu nu cred pe 3 Maiu 1915
inferior lui 3 Maiu 1848. Deosebirea intre
unul si altul este aceasta : atunci erau oa-
meni care-si smulgeau din fiinta lor, nestrk-
batuta de carturarie, cel d'intaiu strigat de
constiinta nationals. Sensul lui 3 Maiu 1915,
pe care noi it amintim azi cu toata emotia
din inimile noastre, cu cele mai calde cu-
vinte pe ,cari le putem trezi in fiinta noas- A

tra morals §i pe care altii, ce nu se pot ve-

dea, 11 pomenesic, In vuietul tunurilor dus-
mane, langa to.varasii cu cari nu se pot in-
telege in graiu si it sarbatoresc de mii de
on mai intim si mai calduros de cum 11
putem sarbatorl noi, acei pribegi ai nea-
mului nostru cari acum trag pentru alta,
sensul, zinc, e aceSta : 3 Main 1915 via In-
semna cea din urma jertfa de rdscumpd-

www.dacoromanica.ro
 47

rare pe care neamul nostru din Ardeal

o va aduce pentru robia de 2000 de ani.
(Furtunoase aplauze).
Mai departe decat atata, in lumea aceasta
pacatoaSa a oamenilor, riu s'a putut merge.
Inaintea Impearatutui lor, Inaintea lui
Dumnezeu din ,cer, inaintea lumii care o sa
se adune in curand ca sa 'judece pe invin-
gatori si pe invin§i, ei vor putea sa spuie:
Al nostru a fost pamantul acesta totdeauna,
nicio munca n'a fost mai Indaratnia, .n'a
fost mai pagana decat munca a mii §1 mii
de Romani ; n'a fost vre-odata munca mai
des rasplatita prin palme, prin sangerari
deck munca noastra ; n'a fost mucenicie
mai indelungata a unei cauze mai drepte
deck cauza noastra. Mii §i mii au cazut ca
sa apere Cara de du§manfri din afara si pe
IMparat de .du§,Manii lui din Cara. Astazi, a-
laturi de acesli dusmani ajunsi stapanii
no§tri, mergem §i cat sange este in vinele
tineretului, tot l'au dat. Drepturi cteupra
noastrA mai ai de acum inainte, Im-
pirate ; (i-am scapat franturile tale aus-
triace, fi am caftigat prin aceasta chiar
dreptul de libertate pe peimantul nostru
streanopsc. (Aplauze furtunoase).
$i cand istoricul va scrie ipovestea zilelor
de astAzi, cu aceste euvinte va trebui sa
Inchee ,amintirea 1ui 3 Maiu 1915. (Entu-
zictote aplauze guilt prelungite).

www.dacoromanica.ro
' I 'IP nii9I
 Serbia eroica §i martira.
Conferinta tinuta la Ateneul Roman in ziva
de 24 Octombrie 1914.

Eroismo sta sempre. (Eroismul

totdeauna se menfine).
(Cuvintele unui hamal din Messina spuse
unui cAlator inaintea statuii intregi a lui
Garibaldi intre ruinele cutremurului).

I.

Sa-rai dati voie, fata de aplauzele acestea,

sa amintesc o vorba pe care o spuneam
acum cateva luni de zile §i pe care §i as-
tAzi trebuie s'o spun : anume ca in Tara
Romaneasca nu exista niciun om care sa
merite aplauze ; aplauzele sa le rezervati
pentru eel d'intaiu general biruitor care
va va aduce steagul romanesc incununat de
triumf. (Aplauze Inflaedrate, mult prelun-
gite).
Dupes raspunsul acesta dat unei manifes-
tatiuni pe scare n'asi fi dorit-o la Inceputul

www.dacoromanica.ro
 49

conferintei mete ;pentruca. aceasta va fi o con-

ferinta trista, din care se vor putea culege
si invataturi, .cari nu sunt triste, pentruca
Invataturile sunt bune si rele, iar triste si
vesele neciodata, dupla aceasta sa-mi dati
vole sa ma scuz fata de aceia dintre asis-
tenti cari n'au in inima for numai simpatie
fata de un nobil popor care se lupta pentru
o cauza dreapta, ce este putin si cauza vii- .

torului nostru, ci can apartin chiar popo-

rului mucenic care intr'o a cincea lupta
pentru apararea drepturilor sale sangera
la fiecare colt din pamantul stramosesc. ,

Fata de dansii trebuie sa ma scuz : nu as-

teapta Sarbii cari sunt aici, nici Sarbii cad,
in Cara lor, stau in fata unui intreit dusman,
nu asteapta o conferinta ; eu insa nu pot sa
dau decal o conferinta, ramanand ca altii,
atunci cand imprejurarile o vor ingadul, sa
dea tot ceia ce se poate da. Si cred ca nu
este indiferent orice va face Statul roman
la ceasul sau, si spun Inca ()data : va face
neaparat la ceasul sau (furtunoase si inflei-
carate aplauze, mull prelungite) nu este
indiferent sa se stie ca in dosul acestei ho-
tariri este vointa unui popor Intreg, unui
popor linistit, cuminte, respectuos fata de
acei can tin. in mainile for steagul natio-
nal, dar hotarit sa faces a birui singura .
:I
politica in care se unesc cele mai glorioase
amintiri ale trecutului cu cele mai indrepta-
N. barge : Pentru Intregirea Neamului". , 4

www.dacoromanica.ro
-
 50

Cite cereri ale viitorului. (Puternice aplauze).

Si, data este vorba sa va dau un sfat in
ceiace priveste lucrurile pe cari trebuie sa
le credeti si cele pe cari ati putea sa nu le
credeti, voiu zice: sa credeti mai mult pe
tine vorbeste mai plitin si mai rar, sa cre-
deti mai mult pe acei in dosul vorbei ca-
rora este o indelungata rabdare, este o re-
tinere dureroasa si este o strasnica lupta cu
ei insist. (Aplauze prelungite).
De ice, \in, Romania aceasta, prima de
nerabdarea fireasca a asteptarii, de dure-
rea pentru cei ce sufar, nu numai cei
ale caror interest de Stat samara cu in-
teresele Statului nostru si a caror luptA e
vrednica de admiratia tuturor, ci §i aceia
ale caror suferinte fratesti piing §i in ini-
. mile noastre, de ce in Romania aceasta,
torturata si de durerile celor de neamull
nostru, dintre cari pe unii ii vom mai ve-
dea poate, jar pe altii ii stint dusi fora sa-i
mai patent: veclea vre-odata, de ce in aceasta
Romanie, A earn oprire nu este o fagaduiala
de nemiscare, a carii tacere nu este o mute-
nie si a carii rezerva nu este o abdicare,
trzu este o abdicare, sa o §tie oricine
de ce simtim cu totii nevoia, astazi, de a
afirma simpatiile noastre pentru poporul
sirbesc?
Din mai multe puncte de vedere. SI in-
cepem intai cu acel punt de vedere care

www.dacoromanica.ro
 51

este mai putin egoist, in care nu se ame-

steca nimic din dorintele noastre de viitor,
nimic din ,alianta aceia fireasca, care, intre
ei si noi, va trebui sa fie, oricit ar gresi,
in uncle ;privinte, unii dintre ai for si unii
dintre al nostri. 8a incepem intaiu cu da-
toria elementary de umanitate, cu datoria
elementary de ,ideal, de a fi cu inimia 21.5-
turi de neamul, putin slab, nenorocit, ca-
re-si incordeaza ultimele puteri pentru a re-
zista celei mai salbatice tendinte de asn-
prire, celei mai nemiloase pofte de a do-
mina. (Apilauze ,puternicq).
Asi intelege, ca o natiune pater-
nica, o natiune pregatita cu toate mijloacele
fortei materiale, o natiune care simte in
ea Insasi ,Iponnirea de a cotropi lumea, asi
intelege ca o astfel de natiune s'a. zica:
nu-mi pasa ,de suferinta, despretuiesc e-
roismul, piara cei slabi; astazi biruieste 'eel
mai tare; maine si eu, care sant tare, voiu
ajunge poate sa impun vointa mea impo-
triva vointei,zdrobite a celor mai slabi. Dar
am putea noi, vreodata, sa spunem astfel?
Noi, al caror trecut intreg nu Inseamna
altceva decit eroismul celor Iputini, cari, palna
la sfirsit au stat aparInd pamintul moste-
nirii lor? De la un capat la altul al istoriei
neamului nostru nu se intilneste altceva
decat aceasta ,indaratnica iubire de ipamant,
decat acest despret de forta, decal aceasta

www.dacoromanica.ro
 ,
52

scirba de numar, decit aceasta cerere des-

perate catre Dumnezeu ca sa uneasca tras-
netul lui cu loviturile armelor omenesti
pentru a libera pamintul nostru stramosesc
de navalirile barbarilor de pe vremuri. Si
putem noi, orice ni s'ar fagadui, oricit
am admira ,organizatia navalitorilor si co-
tropitorilor, orice perspective ni s'ar, des-
chide si orice amenintare ni-ar rasari in
fate, putem vreodata, noi, urmasii acelor
, tarani saraci .cari au pierit sub steagul lui
Stefan-eel-Mare, noi, urmasii acelor flamin-
de si .nenorocite cete .cari au iesit inaintea
miilor de mii ale Sultanilor de pe vremuri,
putem noi sa spunem: uncle este biruinta,
. acolo este dreptatea lui Dumnezeu, atunci
cind noi tocmai am chemat totdeauna drep-
tatea lui Dumnezeu impotriva unei astfel
de biruinte? Nu. Trecutul nostru intreg, ca
i interesul nostru actual, ni impune sa fim
cu inima astazi, sa fim cu fapta cit se va
)
putea mai curand, alaturi de aceia cari re-
prezinta sublimul seroiSan n en o ro cit inain-
tea obrasniciei cuceritoare a celui mai pu-
ternic. (Furtunoalse aplauze preluagite).
Si, astfel, tundra sintem cu Serbia, gi
tot/ sintem Cu' Serbia, toti, acei cari pot
vorbi, si acei cari Inca nu pot vorbi, de
ce sintem cu dinsa? .

Pentru ca sintem cu tot trecutul nostru

fiirld cu dinsii, pentru ca sintem cu tot ro-
I ,

if
www.dacoromanica.ro I

-
 53 T`",
/
stul nostru de astazi stind alaturi de erois-
.7
mul lor, pentru ca vom fi pe calea viitorului
nostru, atunci,cand.vom face eel d'intai ;pas
pentru a veni in sprijinul sublimei for ne- 14-. 4

norociri. De aceia! (Mari aplauze).

Si mai sintem cu din§ii din doua alte
puncte de vedere. Avem fra;i in lumea larga,
cari ne-au_" uitat uneori, cari §i-au adus alte-
ori aminte de noi §i cari astazi, din feri-
cire, sant suflete§te impreuna cu noi; pand,
ce va veni, vremea de vom putea alipi, unul ,
langa altul, steagurile natiunilor latine. A-
fara de fratii ace§tia prin grain §i prin o ,
parte din singele nostru, ,este o fratie 'de
singe, o comunitate -de rasa §1 in locuri
unde nu ne-am a§tepta. Cite generatii au
trait in credinta ca aceia ce ne poate spri-
jini pe noi, ca aceia ice noi putem §i trebuie
sa iubim se gase§te numai in partite depar-
tate ale Europei, unde traiesc Italienii, Fran-
cezii, Spaniolii §i Portughezii, cu cari ne
infratim in amintirea departatului Imps-
rat roman care ne-a asezat pe malul acesta
dunarean si a fost Imparat §i peste plaiu-
rile for, acela al carui graiu it vorbim noi,
a§a icumi it vorbesc §1 ,ei. Cercetari mai noui
arata insa ca avem §i aici, in apropiere,
un sprijin firesc, care nu e numai sprijinul"
intereselor politice, ci, in acelasi timp, data
nu ceva asemenea cu iconstiinta clara a so-

www.dacoromanica.ro
 1.
1

54

lidaritatii latine, cel putin instinctive a uinei

alte comunitati de rasa.
De sigur ne coborim din Romani, deli nu
o mai strigani pe toate drumurile; de si-
gur ca in strigele nostru picatura cea mai
scumpa este .aceia care vine si dela inde-
partatul stramos care ne-a stramutat aici
la Dunare, venind din partite Italiei. Nu e
mai iputin ,adevarat rose, ca nu din Romani
singuri ne-am alcatuit noi, ca elementul de
rasa fundamental, eel mai puternic, eel mai
insemnat, cantitativ, data nu calitativ
cu toate ca m'asi indoi data trebue sa fac
aceasta distinctie intre cantitativ i calita-
tiv , este elementul celuilalt stramos, care
se intindea din departatele vai ale Asiei-
Mici valid in Panonia, pang dincolo de
, Carpati prin urmare, uncle era odinioara,
N
pretutindeni, o puternica natiune ce a dat
omenirii, In .cele d'intai forme ale sale,
' forma tracica si ilirica, vitejia mai mutt
decit omeneasca, trecuta in legenda, hives-
Mintata In stralucitele povesti orientate, a
lui Alexandru-cel-Mare insust Din Traci si
Iliri ne ,coboram. Precum batranul rage De-
cebal din Sarmisagetuza, stramosul oesta-
lalt, a stat in viata inaintea lui Traian si
precum moartea lui in mijlocul flacarilor
care-i consumau cetatea nu e mai putin
glorioasa decit triumful roman al lui Tra-
ian invingatorul, tot astfel ar trebui sa stea
r.

www.dacoromanica.ro
ere nl 11-
 ,

55

el alaturi de stramosul imperial roman si in,

amintirea noastra. Dar acei cari lupta si
singera astazi, acei cari astazi pierd si cari,
tocmai ca pierd astazi, maine vor bind,
caci icineva mai puternic decit toate cuvin-
tarile cancelarilor, decit toate strigatele de
razboiu ale generalilor, decit toate urletele
multimilor pornite pe peire, a spus cindva,
In glas din cer coborat asupra pamantulni:
cei puternici se vor cobori si se vor ridica
cei smeriti ei bine, acei can astazi fsi
platesc cu singe dreptatea si viitorul, slut
coboratori, pa inoi, din Traco-Ilirii de
odinioara. ToatA Peninsula Balcanica, acea-
sta peninsula srisiata de discordie, de ne-
norociri in 'dauna intereselor ei fundamen-
tale, se ,gaseste pe o baza etnica aceiasi ca
si baza ,etnica Barbara, mai veche, a ua-
iunii noastre. Nu Ravi de o parte, Romani
de alta parte, Turanieni-Bulgari, Greci cu-
rati, coboriti din Temistocle §i Pericle; ci
mai adinc decit Slavii veacului al VII-lea,
mai adinc cleat Traian si mull mai adinc
decit pojghita de Turanieni din Bulgaria
sta. baza ,aceasta comma, a inoastra a tu-
turora.
Dada nu credeti, dada ati fi dispusi, prim
intreaga d-voastra crestere in scoli, sa nu
credeti west lucru, in mindria romanitatii
noastre curate, ,deschideti ochii i priviti!
Treceti Dunarea: ,vi se pare Cara atat

www.dacoromanica.ro
 56

de deosebita in ceia ce priveste cladirea

caselor, rinduiala satelor, in ceia ce pri-
veste datinile din viata popular., in ceia
ce priveste .imbracamintea, in ceia ce .pri-
veste cintecile, in ceia ce priveste pove-
§tile, danturile, toate manifestatiunile ma-
teriale si sufletesti ale "omului; vi se pare
asa de deosebita lumea de acolo de lu-
mea noastra? Nu va simtiti putin acasa
pang si in cel mai departat colt din Bal-
cani, pe cind un pas facut in lumea ger-
manica va arata ices ati trecut peste li-
mita traditiunii, pentru obiceiurile noa-
:
stre? Dincolo de cucerirea romance, de na-
valirea slava, dincolo de aparitiunea unei
- halide turanice in Balcani, frati am Post,
si frati ne cunoastem, nu numai prin in-
fatisarea locuintelor si imbracamintii noa-
stre, nu numai prin datinile poporului no-
stru, ci prin felul nostru de a fi oricind,
si prin felul cum intelegem not suferintele
si incercarile de astazi. Altii, Ungurii, in-
teleg, infigand .mandru mainile in solduri,
zornaind din pintenii trufiei, chemand ce-
rul insusi ca sa vie sa admire biruinta rasei
) maghiare, altii inteleg razboiul succeselor
de astazi ca pasul greoiu al puternicului
care se lass nemilos asupra celui slab cu-
. t. fundat in praful insingerat al infringerii.
Noi nu ,intelegem razboiul astfel! Razboiul
nostru si al Sirbilor, acela pe care-1 poarta

r.

www.dacoromanica.ro
L.%
 57
-

ei astazi, 5i pe care-1 vain purta not in-

sine maine, razboiul nostru este un rgzboi
de omenie, este un razboiu- de mils; raz-
boiul nostru e.ste razboiu ruinan si crestin,
razboiul nostru este ca al stramoOlOr Traci
de odinioara, un razboiu de jertfa, de
jertfa primita bucuros, i eel din urma stri-
Wit al ranitului care ingenunche pe pa-
mintul parintesc spre a-§i da sufletul nu
e un urlet de ura, ci vita numai sa mul-
tameasca lui Dumnezeu ca i-a harazit a-
ceasta suprema fericire: de a peri pentru
neamul sau. (Mari aplauze). .

. Acesta este felul nostru de a fi, al tu-

turora, si, data voiti sä-1 vedeti infAtisiat
in patria nemuritoare, priviti pe columna
lui Traian, pe Decebal bAtrinul, pe Tra-
cul de pe vremuri, care, imbatat de feri-
circa mortii, in mijlocul flacarilor acelora,
isi inching voios sufletul sau zeilor parin-
testi. In tragedia de acum atitea sate de
ani, ca si in tragedia de astazi, de din-
colo, peste Dunare, nu vedeti d-voastra a-
celas suflet? Litre tovarasii lui Decebal, .
sari, intrebati Sin ceia ce priveste hotarirea
de luat, .Boat cupa de otrava si au baut-O
pang la capat, nebuni de bucuria acestei
supreme hotarari, ,Si intre priniul- ministru
sirb, batrinul Pasici, care, intrebat ce se
mai poate face pentru Serbia, care este a-
cum datoria ei, a spus, lacramand in mij
A

www.dacoromanica.ro
 58 .

locul hohotelor de plins ale tuturora, a

spas: Serbia ,mai are ceva de facut: sa
moara frumos", Intre acest raspuns al to-
varasilor lui Decebal, strahunul nostru, si
intre acest raspuns modern antic in fru-
musetea sa al batranulni care reprezinta
in momentul acela eroismul sufletului
besc, nu vedeti comunitatea frateasca, a-
ceiasi dating! care, de veacuri, la ei si la noi,
dainueste: datina de a nu cunoaste Idea,
de a nu cunoaste Ingenuncherea si de a
multami mortei, ca da voe ceva pe care
nimeni tm-1 .poate invinge. (Mari aplauze).
Cind am cetit proclantatia regelui Pe-
tru, care se plingea de povara anilor sai
numai ayentru ca nu-i ingadue pang la ca-
pat sä fie In fruntea vitejilor, dar care a
f5gaduit ca ultimul ceas al tarii sale
acela inItt va fi! are fi si cel din urmA
teas al vietii. sale chinuite, mi -anil adus a-
minte de stramosul nostru dacic de odi-
nioara, rat'acind, fard tristeta, dar fArd su-
punere, in fata soartei, pribegind prin vaile
Carpatilor, hotarit sa incheie cu ultima
clipa a regatului sau dacic clipa cea de pe
nrma a vietii sale. Si de aceia, fiindca avem
acelasi suflet, transmis de str5mosi, pastrat
pans astazi, de aceia ne intelegem, ne corn-
patimint si de aceia sintem datori sa ne
ajutam. (Aplauze Intuit prelungite).
Si mai e ceva: un popor rule nu in-
,

www.dacoromanica.ro
 59

seamna um popor izolat. Un popor mic In-

seamna numai acel care trebuie neaparat
sa caute pe toyarasii firesti.ai suferintelor
sale de astazi, ai aspiratiilor de manie. Cei
marl pot sa se izoleze, deli nu se izoleaza
nici ei, desi 'skit destul de cuminti pentru
a nu se izola; celor mici traiul deo:sebit,
razlet, nu le e ingaduit. Daca aceasta izo-
lare se produce, rezultatul firesc este pri-
velistea dureroasa de astazi. Dati-mi voie
sa luminez mai bine printr'o comparatie.
Cat de Malt e muntele, nesfarsit de Malt
fata de mijloacele aceluia care Se hotara-
ste sa se suie pang la varful sau eel mai
apropiat de ceruri! Idealul este si el foarte
Malt, si asprul munte deasupra canna se
bat furtunile nemiloase este in stare sa a-
runce pe ,calatorul ratacit in adincul pra-
pastiilor. Mici ei, Sirbii, mid noi,
dar am trait, nu pentru imprejurarile de
fiecare zi," pentru niste sperante mai marl
decit noi i sine, pentru sperantele acelea
can se transmiteau din generatie in ge-
neratie, cari faceau rostul vietii de ieri si
pot face stralucirea indelung asteptata a
zilei de maine. Vor fi traind altii din a-
mintiri, vor fi popoare can traiesc din sta-
pinirea for de astazi, noi am trait, de a
parte a Dunarii si de alta, pentru maine,
pentru ceia ce asteptam, pentru ceia ce
trebuie sa fie, pentru acea unitate natio-

www.dacoromanica.ro
 60

nala si politica fara de care nu ne simtbn

asigurati in fata natiunilor.
Cind calatorii vreau sa se suie in virful
muntelui, biruind furtunile §i evitind pea-
pastille, ei 1§i aleg un calauz bun, care
cunoaste locurile, si se leaga apoi strans
unii de altii. Daca se intampla ca unul
- mai slab sa alunece, greutatea celorlalti it
refine. Asa era datoria §i a for si a noastra
sa facem' in urmarirea idealului sublim, ca-
tre care ne incordgm toate puterile. Daca
lucrul acesta se intimpla, clack in be ca
fiecare sa cercam a sui muntele in deosebi,
legatura aceia nebiruita ne-ar fi strins, data
. , aceiasi (c5.1auza ar fi stat in fruntea unora
§i altora, evident ca nu se Intimpla ceia
ce cu durere vedem ca. se intimpla astazi.
Astazi, calatori razleti, unul dintre noi,
Sirbli, se rostogoleste spre prapastie. Lip-
seste legatura pe care, dupa tractatul din
Bucure§ii, eram datori sa o fixam noi, fe-
rindu-ne de superba libertate de _a peri se-
parat. Daca tractatul acesta n'ar fi lost fru-
moasa reprezintatie in palatul din capatul
Caii ,Victoriei, ci ar fi fost ineeputul unei
politici reale de solidaritate balcanica intre
toti cei buni §i impotriva celor rai, cari §i
ei, supt presiune, ar fi lost siliti sa-si schim-
be obiceiurile, atunci un sir intreg de as-
censionisti ar urca azi muntele fara nicio
teama de primejdia care ameninta.

www.dacoromanica.ro
 61

Si cind vedem pe unul dintre noi cu-

fundat in prapastie, ce poate face cellalt?
Cu ce sentimente se opre§te linga eel cd-
,
zut, aceasta o intelege oricine; nu e du-
rere omeneasca mai mare decit aceia de
. a-ti vedea tovarasul firesc de inaltare co:
borindu-se sub loviturile nenorocirii. Si to-
tusi trebuie sa asteptam, sa cautAin o ca-
rare, sa ne framintam pentru a putea sA-i
, alergam inteajutor, ca sä-i alinam suferin-
- tile, sa-1 ridicam, intr'o clipa prielnica, din
nou pentru a-1 indrepta pe calea care duce
sus. Dar, daca legatura ar fi existat de
la inceput, nimeni n'ar fi alunecat acolO
jos in prapastie. 0 teribila Invatatura! A
ne izola prin indiferenta sau prin trufie,
prin egoism national, este fail indoiala
cea mai puternica lovitura pe care fiecare
din noi o poate da viitorului comun.
SA ne invatam, sa se invete ei din ceia
ce s'a intamplat astazi, ca alta data niciun
non avint catre ideal sA nu ne mai ,gasea-
sea deosebiti. Cad, fara aceasta, trebuie sa
o spur em hotarit, idealul comun nu poate
fi atins.
Se vorbeste de noroc, de imprejurari fe-
ricite, de momente si de imprejurari, cia
In 1912 §i 1913, se face comparatia, foarte
triviala, a trenului", care cuprinde si
vagoane de bagaje. (Ilaritate). Comparatia
trenului e raspindita, dar nici trenul, nici

www.dacoromanica.ro
0.
 62

momentul, nici binefacerea dumnezeiasca,

nithic din luicrurile acestea nu ne poate
face sa ajungem uncle natia noastra tre-
buie sa ajunga: nu, se ajunge acolo decit
prin pregatire, prin munca §i solidaritate,
prin strangerea laolalta a acelor cari, a-
'vInd acelea§i drepturi, num.ai pe aceiasi
cale pot ajunge la acela§i ideal. (Aplauze
mull prelungite).
II.

Si ,acum, dupes ce am! aratat de ce tinem

la Sarbi, de ce suferim de Infrangerea lor,
de ce sintem siguri ca urmarea acestui raz-
boiu nu ne va gasi decit alaturi, de ce
avem convingerea profunda ca roadele pe
can le putem capita §i u,nii §i altii din,
Imprejursarile de astazi nu pot vent decit
prin actiunea solidara a noastra, sa lacer-
cam a explica i aici dati vole sa a-
-I
para profesorul de istorie, dupes scormo'ni-
torul partii eroice din sufletul fiecdruia
acest admirabil eroisni', atit de admirabil,
Incest multi nu. 1-ar crede, dar trebuie s5.-1
creada toti pentru ca-1 marturisesc Insi§i
invingatorii In conditiuni asa de ieftine:
doua marl imparatii plus candidatii la cea
de a treia .(ilaritate) §i trebuie pomenit si
acel imperalisnl satiSfacut prin victorii cari
nu-i apariin lui, care se oglindeste, trium-
,

J
www.dacoromanica.ro
 63 s

fator", in undele Bosforului; prin urmare

patru Imparati" coalizati: Imparatul tur-
cesc,, Imparatul bulgaresc, Imparatul au-
stro-unguresc, §i Imparatul german, patru
Imparati coalizati pentru a stnulge de pe
umerii batrinului, mosneagului Rege Petru
acea purpura care samana astazi fara in-
doiala mai mult cu tunica lui Nesus ce se
smulgea impreima cu carnea eroului din
vechea legenda. Cum sa intelegem de ce
impotriva a patru Imparatii" Serbia a In-
draznit sa spuie nu: Imparatiilor adevarate
§i ,acelor cari au fost si acelor cari nu pot
fi niciodata; aceasta este definitiunea cea
mai potrivita (ilaritate, aplauze), §i, chiar
din .acelea cari sant, este una care crede ea
ca este, dar noi, nu (ilaritate)... Cum se
poate explica eroica negatiune a Serbiei de
astazi, faptul acesta Ica un popor care a
trecut prin patru sfortari razboinice, In-
dra.'zneste Inca sa Infrunte soarta? $i a-
nume in Uifatisarea ei oea mai teribila, cari
oricine va recunoaste ca navalirea de a-
stazi nu se poate asamana cu navalirea '

austro-ungara singura, sau a cetelor alba-

neze ale bretului" de Wied care si a-
cela tot Imparat era ch*.ci bret" este Im-
perator"-ul latin, a§a 'Meat se poate zice ca
ploua cu imparati in timpul de fata cu
intreprinderea austro-ungara de ieri, deci,
si nici cu luptele purtate impotriva Bulga-

www.dacoromanica.ro
 64

rilor si Turcilor in trecut. Cum se face ca

n'a reusit.nici -aceasta forma Mai Inspai-
mintatoare a amenintarilor de nimicire u-
nite cu fagaduelile a fel de fel de fericiri
pamantesti, cazul cand Serbia ar con -
simti sa incheie celebra pace separata, care
se ofera la toatai lumea si pe care nimeni
nu vrea s'o primeasca, si noua ni s'a
oferit un fel de... pace separata, nu ea sa
Incetam razboiul, dar ca sa nu-1 facem; -

cum se face prin urmare ca, aceasta

incintatoare oferta a unei pad separate,
plina de toate roadele pang la pacea de-
finitive, n'a izbutit, ca Serbia s'a indarat-
nicit in rezistenta ei si ca ea rezista? Gad
patru saptamani intregi au trecut, si Serbia
rezista. 0,ttile dusmane inainteaza urma-
rind Pe Sirbi tot asa precum in alta parte
urmaresc pe Rusi, intolcmai si sa mi se
ierte comparatia vulgard , ea anumite ro-
zatoare, cari, cu mult curaj, urmaresc bu-
cata de hrana ce se tot departeaza, pang
,
trod cade capacul. (Ilaritate). Evident ca
au acum hrana cunt sa n'o aibra?
au tot ragazul de a o manca; dar este, la
si

spate, ,capacul. Inaintarea aceasta este un

progres evident, dar ea nu ne emotioneaza
de loc. Saint armate cari pier prin propria
for greutate, pa."trunzind de sigur, dar e to-
tusi adevarat ca necontenit in fata for ra-
sar alte armate. $i eu Wept ostirea aceasta

www.dacoromanica.ro
 65

a biruintei pie campia dela Cosovci; pe cam-

pia traditionala a eroismului sirbesc.
Vremea noastra nu. mai crede in puterea
supraumana a mortilor, care, Hind neva-
zuta, se pare ca poate fi inlaturata In chib-
zuirea valorii luptatorilor; eu insa cred in
aceasta misterioasa putere a acelora cari
nu mai slut, dar cari, cind erau, au facut
ceia ice urmasii for fac _in momentul a-
testa. Puterea stramosilor n'o vei avea ni-
ciodata ,cind vei merge pe alt drum decit
'al lor; stramosul va rks'ari in icalea ta, to
va opri. 5i eu cunosc unul pe care nu-1 pa-
tem InMorminta. Da, mormintul i 1-am ga-
tit, dar ramasitele lui nu se pot cobori
inguntru. Hard am incerca sh' mergem pie
un anume drum, el s'ar- infatisa inaintea
noastra, incsingerat ca acum trei sute de
ani, si ni-ar aminti ca drumul biruintei noa-
stre nu poate trece niciodata peste locul mu-.
ceniciei sale, flea a-1 rasbuna. Cu el n'am
ispravit. Ori dusman al greselii noastre, on
ajutor al dreptului nostru, it vom avea. Ina-
intea ochilor pe acela care, la 1601, s'a
coborit trupeste in pamintul de acolo ca
sä iea stapinire asupra lui si al earn" cap
odihneste la noi, pentru ca gandul care a
Post inlauntru sa ramlie singurul grind Ca-
pabil de a porni faptele noastre. (Infidca-
rate aplauze). Si cum' pe dansul 1 -amp gasi
totdeauna prieten sau dusman in calea noa-
N. lorga: Pentru Intregirea Neamului". 5

www.dacoromanica.ro
 7

c.

66

stra, navalitorii de dincolo vor gasi pe ,cim-

pul dela Cosovo ,altceva decal artilerie mo-
dern- i si decal hotararea tAramilui sarb de
a cljeltui pentru Cara sa cea din: urina pi-
e:aura de singe; vor gasi pe luptatorii de
la 1389, cari au mai dat :biruinte. Biruinta
de la 1912 este doar biruinta stramosilor.
Ei stau acolo si vegheaza. Cum au infrun-
tat puterea turceasca acum 500 de ani, sint
gala sa infrunte i astazi alte puteri.'
SA asteptam deci cu incredere la Co-
'N
sovo. Cind a cazut Belgradul, anal trecut;
in .alta conferinta ca aceasta incheiam
-
spnind, ea acel ce Ultra in Belgrad nu in-
seatnna acela care va rAminea in Belgrad,
si cei cari intrasera n'au ramas. Simti.une-
ori ceva care nu se desface din argumentele
si nici din ,cunostintele tale, ceva instinctiv,
tainic, care-ti stapineste guileful, si aceasta
putere ma face astazi sa zic: sa asteptani
dupa zilele Belgradului, Pojarevatului, Sa-
batului, dupa biruintele usoare de pe ma-
lul Dunarii, sa asteptam ziva cind copiii
imbracati in uniforma ai Imparatului ger-
man se vor infatisa la Cosovo. Se vor ridica
acolo puteri cari vor fi miloase pentru bie-
tii nostri flacai ardeleni, manati, ei, muceni-
cii libertatii natio:nale inculcate, pentru a
'zugruma insii libertatea altui popor; vor
fi milosi eroii dd la Cosovo pentru acei
cari sint minati in lupta ca pedeapsa; vor

www.dacoromanica.ro
 67

fi cruzi insa fain de aceia cari niciunul nu

Nada in sufletul situ altceva decit dorinta
de a distruge si pofta de stapinire.
Si data ma intrebati de uncle vine acest
=7' .'" eroism, raspunsul este: din tot trecutul po-
porului ,sarbe.sc, din toata infatisarea fazei
mai Ilona a istoriei acestui popor.
Vorbini dese on de Sirbi de la o bucata
de vreme. Cine se rataceste pe la vre-o
UniVersitate poate sa auda. mai mult, dar
-aceia sint putini, lacrul nefiind in obiceiul
natiei; cine citeste sant si oameni ,cari
citesc la noi deli inu se Area simte, de chic
scrie, poate sill mai mult din trecutul
poporului sarbesc, dar eu, in cartile de ci-
tire, cari trebuie sa cuprinda altceva decal
copilarii pentru copii, ci sa fie un manual
de umanitate si de eroism, de bunatate si
de holarire, de iubire fates de ,oamenii cari o
merita si de sfinta ura impotriva acelora
cari se riffled impotriva dreptatii, care este
elementul principal, din partea ideala a o-
- menirii, in Icartile de citire asi prune alaturi
de exempla de istoria veche, din trecutul ro-
marl si grec de odinioard, toata povestea
vietii Serbiei in epoca moderna.
Cum se intemeiaza o tara. moderna? Sint
multe cai. Bulgarii s'au intemeiat, cum se
§tie, dupes numar de rascoale nenorocite,
dupa ,sacrificarea catorva tineri entuziasti,
prin interventia Rusiei in Balcani, prin raz-

www.dacoromanica.ro
 68

boiul dela 1877-78, prin tractatul din San-

Stefano, care crea o Bulgarie mare, prin
tractatul din Berlin, care a lost cea mai ne-
dibace si mai pedants revizuire a. unui trac-
tat absurd. Diplomatul nu e de obiceiu in-
teligent nici nu e dator sa fie, si ciaca
ar fi, nu s'ar alege cu nimic; dar trebuie sa
recunoastern ca diplomatii din Berlin s'au
intrecut ei in iii, producand tractatul for
care este origina tuturor nenorocirilor,
tuturor suferintelor i discordiilor bal-
canice. Tractatul din. San-Stefano a in-
selat pe Bulgari asupra drepturilor si
puterilor lor; tractatul din Berlin a lasatin
toate partile umilinte si dorinta de razbu-
nare, de revansa. Oricum, tractatul din Ber-
lin a treat Bulgaria moderns. Fara nicio su-
parare. Nu-mi trece prin gind a tagadui vi-
tejia taranului bulgar. Cum ,n'asi putea ni-
ciodata sa afirm cumintenia barbatu-
lui politic bulgar. (Ilaritate, aplauze).
$i succesul nu trebuie sä ne insele; na-
tiunile. pier prin unele succese obtinute pe
alts tale decit pe calea intereselor for re-
ale. Sant succese cari inseamna pentru po-
litica blind 'ceia ce inseamna cresterea ne-
masurata a cancerului in organele sana-
toase ale unui corp. Spun acestea, hick o-
data, fara sa tagaduiesc insusirile funda-
mentale ale ipoporulin bulgaresc, cari-I fac,
rind Scapa de supt anume" indreptari ne-

www.dacoromanica.ro
 69,

norocite, it lac vrednic, nu numai de a fi

pretuit ca aliat, dar de a fi stimat ca ,prie-
ten , sd zicem: chid scapa de supt inriu-
rirea nefasta a unor oameni cari-1 due pe
alt drum decit drurnul firesc al intere-
selor lor.
Vorbesc poate complicat, dar trebuie sa
se iea lucrurile asa cum le spun, in toata
complicatia for justa. Vasazica, lard sa
tagaduiesc lucrurile acestea, nicio natiune
balcanied nu s'a liberat mai ieftin decat
Bulgarii. Aceasta este de netagaduit. Multi
au fdeut haz, in atitea timpuri, de trecu-
tul, putin exagerat prim gazete §i opere poe-
lice, al poporului grecesc modern; n'au
dreptate. Am spus-o totdeauna §i afirm _

astazi: a fost un eroism adevarat §i o jertfa

imensa la temeliile Statului grecese. El a
intrat pe urma un infinite politicianilor, si
intr'un moment s'au gasit foarte greu, foarte
stramtorati, pand a vent un om cuminte
pe care pand acum 1-au trantit de cloud ori,
dar omul rezista si mai asteapta sa fie
trintit de citeva ori, cad numai trintindu-se
un om cum se cade, ajung §i ceilalti sa
samene cu dansul putintel. (Ilaritate,aplauze
prelungite). Doua lucruri shit sigure: nici
omul cum se icade, trintit, nu moare, nici
acei cari 1-au trintit nu scapa nemolipsiti
de dinsul. (Ilaritate).
Prin urmare, la Greci, la inceputut for-

www.dacoromanica.ro
 70

marii Statului grecesc, Eteria de la

noastre, Dragasani, Sculeni ,
1821, luptele din Moreia, din Principatele
r

a fost, in
tote silintele acestea, eroism autentic, fru- -;
mos si glorios eroism, si au fost momente
Cana se credea ca eroismul acesta nu va
produce. nimic. Europa nu void sa auda de
Grecia liberal foarfoca inteligenta a diplb-
. matiei creia harti cu fel de tel de intorto-
cheri posibile penis a lua cat. mai mutt
din drepturile unui popor de a fi stapin pe
pamintul salt. La urma urmei, tot s'a putut
si s'a facut o Grecie, intai mai mica, pe
urma transformata inlfuna mai mare, si
tot .asa o sa se mareasca ,pang va ajunIge
la stapinirea tuturor drepturilor sale na-
tionale. Cad foarfecele diplOinatiei- au o
virtute minunata: uncle tale; create din nou
si, cu icit tale diplomatul mai inclaratnic ca
sa nu fie, cu alit mai energic porneste
viata in partea aceia, ca sa fie. (Ilaritate).
Cum e si lucru firesc, foarfecele Bind un
lucru mort, iar dincoace o putere de viata
care galgaie, rascolind si biruind la sfarsit.
Ei bine, data Grecia a avut -eroismul,
al tuturor claselor din cari se alcatuieste
populatia ei, Sirbii an infatisat o forma':
mai unitara, mai frumoasa in unitatea ei,'
- mai Induios5.toare in spiritul ei naiv, a e-
roismului. Serbia este o (aril create prin-
.
tr'o revoltd de Ward. Nimeni uu i-a in-

www.dacoromanica.ro
 n

71

demnat la -revolta. Va vorbiam odinioara

de eroii de la Cosovo; ei bine, eroii de la
Cosovo singuri sint cei cari au treat Ser-
bia moderna.
Cine avea interes sa creeze Serbia? Tur-
cul, din stapinirea caruia ea se desfacea?
Austriacul, na -i dadea tarcoale la holar, o-
ferind fel de fel de combinatii arhiducale
si vasale, specialitatea Casei (ilaritate)? Sau
po ate interesul acesta, it aveau acei langiicari
dorim a fi, c'aci imprejurarile ne vor face
sa fim, vecinii nostri de la Rasarit, cari tri-
meteau consulii for speciali5ti in a dadaci
tinerele natiuni in asa fel Melt niciodata
sa nu poata umbla pe picioarele lor? Tre-
buie sa spunem in aceasta privinta, oricat
am recunoaste ca, data lucrurile nu s'au
schimbat in: cancelariile rusesti, s'au schim-
bat in constiinta de interese pe cari Rusii
le au astazi trebuie sa recunoastem eh
diplomatii Rusiei din veacul al XVIII-lea au
avut .totdeauna talentul de a creste natiu-
nile ortodoxe, cum crest tigancile pe schi-,
lozi. (Ilaritate). Asemanarea e perfecta, pen-
tru ca aceste natiuni nu erau copiii Rusiei,
ci copiii allora, ajunsi in mainile Rusiei ca
sa ramand totdeauna cu picioarele moi.
Ei bine, evident ca n'avea interes niici
Rusia sa creeze o Serbie. Atunci, va zice
cineva: au lost carturarii: ei an facut carp,
cartile an fost ,cetite de :Loath lumea, in
I
www.dacoromanica.ro
 72

, scoli s'a predat idealul. national, jar acei

can au avut rota 10 la idealul national,
mai tirziti au vorbit cu talent retoric la
intruniri publice; aceia, prin framintarea
dezinteresata a opiniei si fara niciun gind
altul decit al interesului obstesc, aceia au
treat generatia care a luptat pentru elibe-
rarea Serbiei. Nu e adevarat, Serbia n'a
cetit icarti: tipografii nu erau, scoli nu tune-
tionau era doar o scoala sloveno-sir-
beasica", de veche slavona, cu un dascal
rus pentru elevii sirbi, cari iesiau din acea
scoala cu Cunoasterea alfabetului chirilic.
Atunci se intreaba cineva: de unde totusi
a iesit rascoala Serbiei? MA rog, n'a fost
nicio gazeta de agitatie, n'a fost nicio in-
trunire publica, nicio manifestatie, nimic in
nicitmful din satele sirbe5ti? Nimic. De alt-
minteri manifestatiile ar fi fost cu totul in
afara de traditie, si ei trAiau numai in tra-
ditie: fiecare gospodar acasA la dansul, fara
sä se uneasca in grupe pentru a spune ceia
ce se spune mai bine in intimitatea sufle-
tului fiecaruia si prin munca rodnica- pe
care o provoaca la fiecare constiinta da-
toriei sale. Nu zic ca nu e patriot acela
care se §i-infatiseazA, dar mai zdravan este
patriotul care se ascunde intaiu si, in cea-
sul- primejdiei, se vede, putintel mai Ina-
inte decit ,ceilalti. -
Care e atunci ptiterea care a ridicat Ser-.

www.dacoromanica.ro
 73

bia? E cintecul popular, balada, ceia ce

cantaretii orbi, intov'arasindul-se din cobza,
cantau la adunarile taranilor. Acolo era re-
ligia for nationals, idealul for intreg; a-
colo constiinta for de vitejie trecuta.; in a-,
cest graiu vagabond al cintaretilor era ceia
ce se numeste astazi- cu pretentiune, cind
trecutul este: multe on lasat la o parte
-din preocupatiile educative ale unui popor,
tablele de bronz ale istoriei, frumoase,
dar adese on lumen nu se uita la dinsele.
Graiul viu al povestirii despre luptele con-
tra Turcilor, despre toate suferintele si toate
bucuriile, despre hotarirea de rasbunare
pentru triumful crestinatatii si al rasei, a-
mintirea mortilor eroi, toate acestea au
creat in mijjlocul unui popor de tarani, la
inceputul veacului al XIX-lea, hotarirea de
a se jertfi mai bine cu totii dealt a trai in
robie. Mari ip(auze).
Si atunci, dela un capat la altul al ta-
riff,s'au ridicat ,cete. Cine era in fruntea
lor? Generali impodobiti Cu. fireturi, bar- -

bati de Stat mandril de activitatea for di-

plomatica, mesteri agitatori ai multimilor,
' oameni cu stat de serviciu in viata parla-
mentara sau politica a unei natiuni? Nu.
Cnezi, juzi de sate, popi, protopopi; cei mai
multi nu stiau sa scrie; niciunul n'avea Con-
stitutiunea in buzunar si, data li s'ar fi
vorbit de Constitutiune, ar fi crezut ea si

www.dacoromanica.ro
 74

aceasta este un fel de finnan prost, des-

tinat sa creased birurile, cum erau atitea
cari aduse.sera impovararea sarcinilor asu-
pra tlranul-ai sarb.
Din mijlocul acestor tarani a rasarit un
. porcar, un vinzator de vice §i porci, a ra-
. sarit Karagheorghe, care, strangAnd in su-
fletul sau tAcut i intunecat toga hotarirea
de a trai si birui a poporului sau, a treat
un Stat modern. Cu un mare suveran, cu
diplomati transcendenti, cu generali, cu
soli, se poate intimpla sa nroara o natiune;
un porcar a fost in stare sa icreeze un Stat,
§i va trai natiunpa porcarului in Statul In-
temeiat de porcar, card multe State, cari
an tost create de Papi si Imparati si bine-
- cuvantate yeacuri intregi cu toate farme-
cele religiei §1 autoritatii, vor peri.
Karagheorghe a liberat Serbia si, dupes
dinsul, dupes inlaturarea si moartea lui, s'a
rizicat Milos Obrenovici; a venit cumintele
dupes entuziast; socotitorul dupes erou; con-
tinuatorul biruintei dupa 'acel care o smut-
sese soartei. $i in felul acesta s'au ridicat
doua dinastii, cari s'au luptat intre ele, cari
s'au InlocuiU i s'au jertfit una pe alta, doua
dinastii rasarite hash din rindurile aceleiasi
. taranimi pentru a stapani Statul. $i oamenii
. cari hiconjurau pe Karagheorghe §i pe O-
. brenovici erau urmasii simiplilor tarani cari
asistasera la inaltarea steagurilor, cari

www.dacoromanica.ro
 75

cheltuisera toate puterile for pentru biru-

inta acestora, = fiecare de glorioasa ori-
gine taraneasca. Glorioasa, fiindca este f a- .

cuta toata din munch, din rabdare, din sa-

crificii. Glorioasa din cauza aceasta. (A-
plauze indelung prelungite).
i au trebuit si carturari. De uncle s'au
luat carturarii? Serbia n'avea carte, prin
urmare nu putea sa existe o clash de car-
Ware, in Ungaria- austriaca de atunci
cum e azi Austria ungureasca (ilaritate),
cu drapelul purtind un drac pe o parte si
,
turari. Erau 'lush alaturi, peste Sava si Du-

un.drac pe alta parte si nu se stie care

e mai 'rail! (mare ilaritate).
In Ungaria aceasta austriaca erau car-
turari, oameni cari stiau ce inseamna scoa-
la, ce inseamna scrisul, ce inseamna tipo-
grafia. Si ei venira, cind a trebuit, linger
Milos, care n'a scris niciodata. Fiul sau
Mihail a fost infatat, dar Milos si-a scris
volumele in inima lui, care de sigur eu-
prindea mai mull decit comuna enciclope-
die de drept international si national din
timpurile noastre. Era o bogata biblioteca
sufleteasca in inima taranului acestuia sim-
plu care a trait pang la sfirsit, cu toata.
uniforma lui de parader, ta'raneste, care mai
bine s'a simtit intre taranii lui si a murit
intr'un pat simplu, sintr'o casa de taran.
Se pastreaza Inca patul acesta, data nobi-
--

www.dacoromanica.ro
 76

lele ghiulele cari au bombardat Belgradul,

vadind triumful unei mecanice superioare,
nu vor fi distrus, intre alte lucruri, si col
tul Muzeului care pastreaza pio.s ultimele
ramasite ale vietii batranului Oran
Trebuiau deci carturari, oameni de con-
deiu, logofeti, membrii ai ministerelor, caci
s'au treat ministere dela o bucata de vre-
me, alcatuite de Constitutie. De uncle au
lost luati acestia? Din tara apasarii, din
tara suferintei, in care g,11glia dorinta ras-
bunarii, si ei au veint aducind un idealism
inclaratnic, nebiruit. Mare lucru era pentru
ei slova, ca .pentru orrice carturar, dar, pe
linga slova, mai mare era gindul acela
care-i Meuse chiar sa apuce intaia oar
condeiul in mina. Si, atunci, cu o dinastie
de porcari, cu 'o nobleta de tarani, cu o
clasa de carturari culeasa intre pribegi
cari aduceau: numai ideal si amintiri de sti-
ferinte si dorinta de lupta si spirit de ras-
bunare, asa s'a intemeiat Serbia moderna.
Veti zice: Serbia a avut politiciani. De
sigur ca i-a avut. $i politicianii acestia au
facut ceia ce fac politicianii oriunde? Cine
s'ar gindi sa o tagaduiasca! Au lost mal-
versatii si discordii si destrabalare? Fara
indoiala. Dar sub aeeste fenomene de su-
prafata a ramas un lucru: bunul shirt ta-
ranesc, iubirea indaratnica, eroica, de pa-
mint: si la cel mai corupt dintre politi-

www.dacoromanica.ro
 77

ciani, o calduroasa iubire de lard si de

neam, capabira a face sa se uite toate gre-
seAle, toate pacatele lui.
Daca -o spun numai asa, n'o sa intele-
geti deplin late° Cara asa de vanilla cu
Serbia si asa de deoscbita de dinsa. Voiu
cauta sa transpun in posibilitati de-ale noa-
stre, ceiace acolo a devenit o realitate. Si
not am avut o revolta taraneasca, la 1821.
In fruntea ei a stat un om care si el a a-
vut inceputuri foarte modeste: a rasarit in-
tr'o camp taraneasca din judetul Gorju-
lui, traind pe laugh boieri, invAtand mai
bine slova pe care boierul tinar o invata
mai prost, pentru ca acesta sa ajunga Vor-
nic-Mare, Logofat-Mare, iar el sa se ridice
doar la demnitatea de Sluger, la rangul
smerit al Slugeriei. Da, Tudor Vladimirescu
nu era inferior lui Karagheorghe. Dar soarta
1-a impiedecat sa ajunga la capatul dorin-
telor sale, sa se ridice unde ar fi vrut. Sa
zicem Insa ca ar fi izbutit, ca el, eroul la-
ranilor de la 1821, ar fi intemeiat, el, si _
nu Grigore si Alexandra Ghica on Bibe-
scu, el ar fi intemeiat o dinastie taranea-
_ sca.aici. Si atunci, pe laugh' dinastia taxa-
nului dela Vladimiri ar fi lost cei dintai
in aristocratie, nu destendenpi limonagii-
lor din Fanar (aplauze puternice), ci ur-
mash capitanilor de odinioara, cari, in loc
sa infatiseze diplome cari se pot grasi si

www.dacoromanica.ro
 78
N

la Constantinopol si in insule si la Atena,

cu steme mindre pentru batut de-asupra
portilor, ar fi infatisat simplul vesmint in-
singerat in lupte al stramosului lor, opin-
ca framintata in noroiul biruintelor, co-
jocul taiat de sable si strabatut de gloante.
Nu simtiti d-voastra ca alt eroism ar fi
trecut prin inimile celor mai departati ur-
masi ai acestor oameni, cind oamenii a-
cestia s'ar fi ridleat,' calciud greu, pe pa-
mintul lor, cu calciiul lor, pe treptele pu-
terii, in loo sa lunece ca soparlele si sal se
tarae ca serpii catre inaltimi? Si daca in
loc ca viitorii ,earturari ai Romaniei
sa soseasca cu diplome de prin. tart in-
departate, cuprinzind, pe ling& testimoniul
de stiinta, si testimoniul de instrainare si
neintelegere a nevoilor tariff, intemeietorul
clasei earturarilor romani ar fi lost dasca-
lul Lazar_ dela Avrig, data toti cartura-
rii _romani ar fi lost asemenea cu da-
_ sealul acela care, acum aproape un veac,
pleca," zdrobit de osteneala si aproa-
pe de mormant, binecuvantand in cele
patru colturi painful tul Tarii-Romanesti pen-
tru ca din invatatura lui sa rasara spor
si vitejie si triumf pentru. ai sal., de sigur
multe lucruri ar fi astazi altfel de cum
sant si multe hotarari, pe cari. astazi le
striga hunea in nerabdarea sa, ar 4i fapte,
nu de ieri, ci fapte de zeci de ani indepli-
nite. (Puternice aplauze, mull pretungite).

www.dacoromanica.ro
 . 79

Dar, d-lor, eu nu vreau sa va las astazi

cu o stringere de inima, cu slabiciune si
neincredere in viitor. Nu, eu cred. Am
spus-o intotdeaunasi o spun si astazi, cred.
Orice ar lipsi la unii dintre noi, orice ar
prisosi la dusmanii nostri, eu cred, §i voiu
crede pana la sffirsitut:zilelor mele. Si, dash
ar fi sa mintui undeva in pribegie, eu voiu I-
crede, precum main de neamul nostru, in
cele- mai cumplite suferinte, a crezut Si .

prin credinta aceasta paging am trait si

ne-am metntinut im,potriva tut uror furtunilor
si impotriva celor mai cumplite dusmanii.
Si iata de ce cred. Nu e de-ajuns sa
spui: cred, fiindea-ti vine la socoteala sau
fiindca sung frumos pe buze; trebuie sa
tii dovedi pentru ce crezi, si a doua zi
dupa infringere, a doua zi dupa cucerire
si anexare, dupa cele mai cumplite uini-
li7ie si suferinti ale poporului tau, Inca
ai crede. Este cu neputinta veacurile

ga ,
ne-o spun, dreptul nostru nebiruit o stri-
.este cu neputinta ca, la mina, sa nu
biruim, si, cu cit mai mutt vom' suferi, cu
atit vom birui nvai deplin i cu atit mai
bine intemeiata va fi biruinta noastra. (In-.
fleiccirate aplauze).
$i va voiu spune de ce cred: puterea
unui popor. o formeaza doua lucruri: sau

www.dacoromanica.ro
 80

o sublima cuno§tiinta de ideal, de .datoria

sacrifidului, cuprinzand pe toti, sau o tra-
ditie unitara, atit de adinc inradacinata in
multime, incit orice s'ar petrece la supra-
fata; orice slabiciune ar fi, nimic nu-i poate
inlatura puterea.
Idealul acela mare, puternic, stapinind
toate sufletele, impacind toate urile, facind
sa dispara toate personalitatile, amutind
toate gurile gata sa blesteme, unind pe toti .
Intr'o perfecta §i dumnezeiasca armonie
pentru a sta ca un singur trup i un sin- .

gur suflet inaintea dusmanului, acesta nu-1

vad. Dar vad altceva: vad iputerea, cu ne-
, putinta de zguduit, a traditiunii noastre
rationale:
Romania moderna a adus multe lucruri
tune, adus roses §i acel lucru ingrozitor
§i, intrebuintez un cuvant strain: abomi-
. nabil de rau, care este ruperea unei parti
dintre not de la traditiunea masted na-
tionala. Nu vorbesc numai de intrebuin-
tarea altui graiu, un fenomen trecator,
in mare parte inlaturat: dar chiar a-
ceia can vorbesc mai mult de-. Cara §i de
neam, nu sant Inca dela inceputul fiintei
for sufletesti framin.' numai de acele a-
. mintiri si de nadejdile acelea cari for-
meaza adevarata fiinta etnica superioara
a unei naiuni. Multe lucruri s'au !astral-
nat, multe s'au ratacit, miulte an fost pa-
.

www.dacoromanica.ro
 81
.
rasite §i aduse multe cari nu merita sa
traia§ta. Din fericire insa, nu ajunge o ju-
matate de veac pentru ca sa scoata din
sufletul unui popor puterea nebiruita. a tra-
ditiunii sale.
Noi, cand facem un intern, noi, ,!artura- -
,
rii, cind scriem in carti §i cartile se a-
§eaza in biblioteci, ni-am platit datoria; po-
porul are insa, ca batranul Milos al Ser-
biei, comoara amintirilor sale in suflet. Ne-
glijeaza-1, despretue§te-1, arunca-1 in sara-
cie, nu tine seamy de dansul; vine o vreme
cind, totu§i, la el trebue sa to adresezi,
- fiindca ei, la un loc, sint cei multi, slut
cei ,curati, sint cei taxi, cei meniti biruin-
telor; sint acei cari sprijina pe umerii for
Statul §i poarta inaintea tuturora steagul
de lupta. Si atunci, ramanem uimiti, fe-
ricit uimiti, cand vedem cit cat mai mult
plate§te muta traditie, gala de a se
preface In fapte, din inima lor, fata de ga-
lagioasa mods, incapabila de fapte §i mun- .

.. ca, din vorbele §i cartile noastre.

Nu cred in carti, nu cred n cei cari
le scriu, nu cred in alatuirile de vorbe ale
nimanui. Cred in cei marl §i tacuti, in a-
ceia al icaror suflet cuprinde tot cit am
suferit, tot cit am luptat, tot ceia ce avant
dreptul sa smulgem' prin lupta. In ei, cred.
(Inflcicarate aplauze mult prelungite).

N. lorga : Pentru Intregirea Neamului". 6

www.dacoromanica.ro
 Dona Intrebari in Camera.
la 6 Decembrle 1915

In framintarile de azi, aceasta Camera

a uitat prea mutt ca face parte dintr'o Con-
stituanta aleasa pentru a da taranimii te-
melia economics a libertatii sale.
De oarece guvernului Yi revive, duipa o-
biceiurile noastre, initiativa in asemenea lu-
crari, pun d-lui presedinte al Consiliului
aceasta intrebare:
Nu crede d-sa ca, inainte, de a se cere
taranului roman sub arme jertfa suprema,
se cade sa-i dam mInglierea asigurarii de
acum inainte a clasei sale, marea massy
a poporului nostru, procedind la Inlatura-
rea din Constitulie a articolelor cari Im-
piedeca atingerile dreptului de proprietate
In vederea interesului general national?
Din parte-mi, sant incrednitat ca unirea
noastra in jurul acestui maret act de drepr.
tate ar da tarii alte pareri despre clasa

www.dacoromanica.ro
 83

politica decat Sfasieri cari null pot avea

tndreptatirea nici cele mai sacre son-
_
timente.
II.
In razboiul grozav, care face zilnic atatea
victime, sufar si Romanii supusi State lor
beligerante.
_
Ranitii romini cari zac cu mule in spi-
tale cer, pentru minglierea sufletelor lor,
carte romaneasca de cetit, o cer cu atala
insistenta, incit s'au emotionat si conduca-
torii armatei austro-ungare, facind apel ca-
tre public.
L

Din Romania am! da bucuros cu totii,

dar consideratii cunoscute ar face ca da-
rurile noastre sa fie banuite.
Este lash 6 carte pe care nici aceasta ,

epoca de civilizatie tehnica a barbariei ai'o

poate banui: Sfinta Scripture. Si pe aceia
tocmai o cer ranitii.
0 editie a Sf. Sinod a iesit de curind
de supt tipar, asa incat Statul roman dis-
pune de mii de exemplare.
Asa fiind intreb pe d. ministru de Ex-
terne, data nu crede ca trebuie a se darui
cat mai mull dintrInsa ranitilor romani, ce-
rand State lor respective o invoire pe care
nisi un membru al marii familii crestine
n'ar putea-o refuza.

-^-

www.dacoromanica.ro
I III I II ':.
 Oltenia §i Serbia.
Conferinta 'Naiad la Craiova in ziva de 22
Noembrie 1915, in folosul refugiatilor sarbi.

VA rog sa nu ma judecati dupa cele ce

le-a spus d. dr. Laugier, nici ichiar dupa
conferinta pe care indraznesc sa o desvolt
inaintea domniilor-voastre, ci monk dupes
intentia care m'a indemnat sä vorbesc,
intentia de a ajuta, intrucat putem si noi,
data nu putem ajuta de-ajuns, cum dato-
rim, poporului nobil care nu piere" ,din-
colo de Dunare ci, din potriva, iii afirma
dreptul de a trai in mijlocul celor dintai
popoare din lume, carora li s'a f&eut egal
prin biruinta, prin spirit de jertfa, prin
toate suferintele indurate pentru taxa, po-
porului acestuia care afirma inaintea u-
nei lumi robite triumfului §i interesului ma-
terial care 1-a provocat, afirma inaintea
lumii intregi ca nu vor trai, de rapt, po-
poarele marl in sensul vastelor teritorii pc
can se intind, nici popoarele marl prin nu-
marul mare al acelora earl le alcatuiesc,
,--

www.dacoromanica.ro
 85

.
prin tehnica for perfectionata, prin noro-
cul generalilor buni si al diplomatilor is-
cusiti, ci ,popoarele in cari, la cel din-
; taiu la ;eel din urma, arata toti, pang la
ultima picatura de singe, hotarirea de a
trai si mai departe in cultul traditiilor na-
tionale si in indeplinirea datoriei catre ur-
masi. (Puternice aplauze).
Spun anume persoane, dar n'au drep-
tatc, ca noi trebuie sä ne interzicem ast-
fel de manifestari. i nu din lipsa de sim-
patie, caci care ar fi omul atit de putred
la sullet, atit de putin intelegator pentru
lucrul Ice' mai mare din fume, care e jertfa
pentru Cara? Sint foarte sigur ca nu sen-
timentul acesta poate lipsi la noi. Ci pen-
tru alt motiv ar trebui sa ni interzicem a
vorbi de Sirbi. Oamenii acestia au trecut
prin cel mai' greu moment din viata for
nationals, ci nu s'au TRIM. rascumpara nici
printr'o biruinta fara pareche in istoria bi-
ruintelor unui ring -popor modern rata de
ostirile unei marl monarhii. Cita .asteptare
dureroasa, edit' incordare de puteri, cita ho-
tarire de a intrebuinta orice pentru a cu-
rat& pamintul national de dusmani si cita
fericire a doua zi dupa triumf! 'Cita neno-
rocire apoi, ,cind alti nori s'au ridicat la -

Orizont, §i cita desperare rind s'a vazut

ca tot ice poate face un om e zadarnic im-
potriva armelor teribile pe cari le aduce,

www.dacoromanica.ro
gl';*1
 86

civilizatia mai inaintata! Santem deprinsi

prin cartile de istorie cu povestirea gro-
zaviilor de pe vremuri, cu mule de mii de
oameni cari ar fi pierit, cu orasele cari
au fost distruse, cu comorile de civilizatie
prabusite In flacarile cari distrugeau ce-
tatile; sintem deprinsi cu paginile acelea
pe cari cronicarii le-au zugravit adunand
tot ce era mai inspaimintator in imaginatia
tor. $i noi, istoricii, de atitea on am spats-
Xineretului care vine la lectiunile noastre:
nu credeti toate luicrurile acestea; nu se
poate sa fi fost asa. $i, astfel, din Turcii,
din Tatarii de pe vremuri, din Avari, din
Hurd am fAcut niste Infatiseri mai accep-
tabile ale fiintei omenesti. Ziceami ca au
exagerat contemporanii, ca retorii au im-
podobit cu flori rosii mormintele celor cA-
zuti, dar ea realitatea a lost mai putin du-
reroasa de cum -apare din scrisul vrenturi-
lor. Ei bine, au trebuit zilele acestea de
astazi ca s'a ni arate ca, data atunci n'a
lost, fAra indoiala, asa cum zugrAvesc cro-
nicarii, ca barbarii au fost mai milosi, mai
I
IntelegA.'tori de rosturile si drepturile unui
I .
popor, se poate totusi Ca, In cea mai Malta
desvoltare culturala, in cea mai deplinA sta-
panire a mijloacelor prin cari s'a subjugat
natura, umanitatea, prin oameni cari stau
In fruntea ei, sa fie capabila de a inde-
plini, netagAduit, asa scum vedem' noi In-
Nz:

www.dacoromanica.ro
 87

sine si cum nimeni nu poate spume ca n'a

lost, lucruri de cari Hunii, Avarii, Turcii,
Tatarii n'ar fi lost in stare. $i, data ar fi
lost in stare, ei, barbarii de odinioarA, ar
fi o motivare: e mai putin vinovat cel
care indeplineste un luau fAra au da
seamy de crimia pe care o savarseste. Ome-
nirea a trecut insa din faza instinctelor sal-
batece, aruncate fara nicio stApanire a
mintii, la faza in care mintea stApaneste
instinctul: data instinctiv, in pornirea lui
oarba, barbarul poate sA distruga, omul
cugetarii, omul planului, omul raspunde-
rii, omul modern, care face ceia ce vrea,
omul acesta modern nu trebuia sa Infa-
tiseze povestirii veacurilor cari vor veni
infamia ce se savirseste astazi la doi pasi
de noi, dincolo de Dunare.
Si atunci zic unii: condamnarea aceasta
a noastra de ce nu s'a prefAcut in fapta,
in ajutorare, in interventie alaturi de acei
cari dAdeau singele for stump pentru. min-
tuirea poporului lor? La aceasta voiu ras-
prude, ca In poporul nostru, care nu e
de Teri, de alataieri, hotararile cari sass
luat pe vremuri n'au fost niciodatA both.-
ririle fricei, ca poporul acesta tine minte,
ca -si asteapta ceasul si, data in cutare mo-
ment a lost asteptat si n'a venit, aceasta
inseamna ca In iclipa urmatoare va veni
fAra indoialA, razbunand zAbava pe care

www.dacoromanica.ro
 7 88

imprejurari fatale au putut-o aduce. (Pu-

ternice applause, Andelung prelungite).
N'aiba nimeni grija: Or sa ne vada. Si
or sit' ne vada unde trebuie si cum trebuie.
Si atunci o sa inteleaga oricine, ca nici
pc prietenii adevarati nu i-am uitat, nici
pc aliatii nostri firesti nu i-am parasit, nici
pe aceia cari sint dusmanii oricarui Stat
national, oricarui viitor national liber de
stapinirea altor neamuri, nici pe dusmanii
acestia ai tuturora si ai nostri nu i-am
iertat. Si va veni vremea de voila dovedi
can arni capitalizat.numai, treicand in seams
z dobinzile cuvenite, datoria noastrA, pe care
o vom plati cu siguranta, o vom plan!
(Mari aptauze).
Va _aduceti aminte, din vechea istorie a .
Moldovei, de scena aceia de aparenta des-
_ nadejde, de aparenta abdicare, de apa-
-renta pArasire a rosturilor de lupta a lui
Stefan dupes Vales _AibS.,
. Se adunasera impotriva ostilor moldo-
venesti puterile admirabil organizate mai
admirabil si decit puterile austro-germane
de astazi puterile nesfirsite ca nunar,
dar mai ales minunate ca alcatuire, ale Im-
parallel turcesti. Domnul moldovean a fost
infrint si s'a retras in munti. A fost un
triumf atunci in tabAra turceasca. S'a is-
pravit cu Moldova! Niciodata steagul mol-
dovenew nu va mai umbri osti cari Sit

www.dacoromanica.ro
 89 F

.mearga la lupta! Domnul nu era nicairi.

Daca ar fi fost si atunci o judecata euro-
peana, dada ar fi fost aici la ;noi ceva
care &A semene cu opinia publica nerab:
datoare si poate e nobil ,sa fie cineva
nerabdator, si poate ca e cuminte sa fie si
cel care infrineaza pe nerabdatori ju-
decatorii ca si nerabdatorii ar fi zis: s'a
f

mintuit cu Stefan: si-a parasit steagul, ti -a

parasit oastea, s'a ascuns in munti; ba u-
nii ziceau ca a fugit in Polonia si. ca 1 -au
vazut pribeag la un han de drumtil mare.
Au trecut insa iciteva luni de zile numai Si,
cum ni spune un vechiu povestitor vene-
tian, Stefan se, vedea calarind din nou in
fruntea ostilor sale de-a lungul pamintu-
-- lui Moldovei. Nu fugise, se pregatise; nu
parasise lupta, se rezervase. Stia, cum stim
si noi, ca, oricate clipe ar avea ;nedrepta-
-_ tea, dreptatea are o vesnicie. (Puterinice a-
plauze). 5i, in vesnicia aceia, ,cutnintele ga-
seste totdeauna clipa 'n care, in numele lui
Dunmezeu si pentru cele mai scumpe in-
terese ale umanitatii, se spune cu sabia in
mana cuvantul hotarator.
Sint biruitori aici aproape, dincolo de
Dunare. Nu voiu discuta valoarea unei bi-
ruinti pe care o castigi alaturi cu dour]. ar-
mate alcatuite din elementele cele mai bine
pregatite ale unor State de veche desvol-
. .
tare militara. Nu voiu califica iarasi cat

www.dacoromanica.ro
 90

de frumos este din partea unui principe

de Franta, unui coboritor al lui Ludovic
al XIV-lea si al lui Ludovic-cel-Sfint, ba
chiar al lui Francisc I-iu, acela care inte-
legea sa piarda totul, dar onoarea nu, cit
este de frumos din partea unui principe
de Franta, cu crinii albi ai Bourbonilor in
armele sale, sa intre 'n orasul unde, in cea
mai strasinica tortura a sufletului sau, si-a
petrecut ultimele momente de lupta un ba-
L trin rege plingind asupra soartei teribile
care fail dreptate ii lovia regatul, un tinar
principe erou care trebuia sa IntovaraseascA
steagurile sale in ratacire, acel vechiu om
politic sirb, Pasici, care, 'cu citeva luni in-
nainte, binecuvintase ceasul ce-1 Meuse sa
prezideze la intemeierea Serbiei-mari, pe
care trebuia sa o lase acum sfisiata in ml-
nile dusmanului, si soldatii aceia hotariti
la moarte, cari parasiau cea din urma ca-
pitala de refugiu a Statului sarbesc, pentru
a cauta icoltul de munte unde se poate
cheltui ultima sfortare pentru onoarea na
iuuii lor. Nu se urmareste decit de un
biruitor ieftin, cu doi cari-1 sprijina, la
dreapta Si la stinga, satisfactia ignobilA
de a vizita un camp de lupta asupra caruia
plutesc Inca umbrele mucenicilor cari bu-
curos au merit pentru tarn. (Aplauze pu-
ternice). DacA nu ma Inset, In lumea a-
ceasta, In care n'a .petit onoarea, din re-
I
;.

www.dacoromanica.ro
ri-
 91 .

ricire n'a perit Inca onoarea, unde este

o onoare military de la care se cere mai
mull decit de la onoarea unui simplu ce-
tatean, In lumea aceasta, zic, nu poate sa
mearga cineva Intr'un be cum e Ni§ul, nu
poate sa calm pe cimpuri de lupta cum
sint acelea care au fost parasite numai
dupa ultime silinte, de Sirbi, decit adu-
cind prinosul sau de flori, de pareri de
rau, de laude pentru eroii cari s'au sacri-
ficat acolo. Cine face altfel, se osandeste,
vadind insusi motivele de trufie zadarnica,
de lipsa a simtului de lartelegere pentru
adevarata vitejie, cari 1-au indemnat la lupta.
Spun buletinele ca regele Petru, intova-
rasit de fiul sau si de Pasici, de citiva o-
fiteri, a luat drumul Albaniei. Anumiti oa-
meni, cari se bucura la noi, cari cred ca
au moth' sa se bucure de asa ceva, anon
ca Serbia s'a sfarsit, ca de acum Inainte,
spre fericirea noastra, se vor Intinde pro-
vinciile austriace pans in fundul Balcani-
lor. Si, natural, noi vom fi absolut garan-
tati prin faptul acesta, prin zugrumarea u-
nui popor cu drept la viata pe parnintul
mostenirii sale; in aceasta este o asigurare
ca noi, In orice fel de imprejurari,. vain
trai liberi gloriosi pe pamantul pe care
ni 1-au lasat stramasii nostri. Daca Ser-
bia ar fi lost cuminte, ea ar fi trebuit sa

www.dacoromanica.ro
0.
 92
ar,

imbratiseze picioarele Puterilor Centrale, si

copilasii balcanici s'ar odihni impreund, in
cuibul pajurilor intovarasite. Aicuma insa,
cind gitul unuia a fost sucit de mana na-
valitorilor, ceilalti trei copilasi, Grecii,
bunii nostri prieteni, Bulgarii i noi in-
sine, o sa gasim mai mult loc supt ari-
- pile calde ale biruitorilor, dare -o spun, in
treacat, uita sa numeasca precis, cu un
nume si cu o data biruinta lor.
Fiindca, vedeti, Serbia se pare ca e zdro-
bird. Dar unde? In ce lupta? Care e clipa
aceia mare de atac cavaleresc, de .superioara
vitejie, de desfasurare a tuturor mijloace-
lor nobile ale razboiului, in care armata
- sarbeasca sa fi iesit biruita de armata cea-
lalta? A urruari prin mijloace tehnice o
armata care se retrage si a crede ca, atunci
cared ea a parasit campiile de lupta ale
solului sau propriu, s'a ispravit cu damn,
aceasta este o iluzie. Nu stiu, de altfel,
data 'acei cari o spun o cred sau data:
este numai o minciund ieftina pentru oa-
aneni creduli, cum se pare ca sant intre
noi, dar, din fericire, sant atat de putini
intre noi. Si, cu. cat lucrurile se vor des-
fasura, vor fi tot mai putini intre noi aceia
cari se pot prinde atat de usor, cu earful
aurit, dar ascutit, al unei undite tinute in-
teadevar de main dibace, in care trebuie
sa se prinda insa numai cei mai prosti

www.dacoromanica.ro
I I. VI .1111/41011

93

dintre pestii marunti. (Mare ilaritate, a- r

plauze).
Eu, d-lor, cred ca Serbia nu moare, Fi-
indca eu cunosc o alta Serbie, care a lost
infranta, o Serbie distrusa, stapanita de
Turci. Si, oricat ne-am lauda ca a ispravit
umanitatea cu conceptiile stupide ale filo-
zofilor si carturarilor de pe vrenturi cu pri-
vire la dreptate, totusi nicio Putere din Eu-
ropa nu va putea stapani Serbia biruia
la 1915 asa cum au stapanit-o Turcii dupes
1389. Si, oricum, obrazul onienirii s'a sup-
tiat: acum, daces nu se observes lucrul, din
cauza stratului de murdarie morales ce s'a
depus, dedesupt tot va ramanea un obraz
mai suptire decal la oanienii de acum Ca-
teva secole. Si ceia ce Turcul §i-a putut
permite la 1389 pe paniantui Serbiei, o Pu-
tere crestina, oricare ar fi ea, n'ar indrazni
sa faces astazi. Eu stiu Insa, supt--regimul
turcesc dela 1389 pand la 1800, cat de
putin moarta a lost aceasta Serbie, cat de
mutt in adancul pamantului ei s'au adunat
apele acelea din cari trebuiau sa rasara mai
tarziu izvoarele vietii moderne a Statului
sarbesc. Trei secole, n'a venit acolo nicio
carte, niciun indemn de Cuvantator; nicio
organizare nu era ca sa apere constiinta
nationala a poporului; mergeau .doar din
sat In sat cantaretii povestind luptele de
odinioard, imbracand In stralucitoarea hai-

www.dacoromanica.ro
 94

2 la a pocziei ceasurile de vitejie de pe vremuri

si atat. Nu exista nicio con§tiinta publicaeu-
ropeana; cine, in Europa de la inceputul
timpurilor moderne, s'ar fi gandit la o
Serbie etnica? Cine s'ar fi crezut in star,.
sa scape Serbia supu.sa de dominatia tur-
teased? ySi ar putea spune cineva foarte
1§or: daca trei veacuri tree asupra unui
popor supus- si acest popor nu se rinsed
printr'o rascoala, printr'un strigat de du-
. rere, printr'un apel catre .dreptatea lumii,
printr'o chemare icatre pedeapsa lui Dum-
nezeu, poporul acela e mort inteadevar. Ei
bine nu: dupla trei veacuri, cari sent ca a-
cele trei zile de petrecere in mormant ale
Mantuitorului, Serbia a inviat. A fost de
ajuns ca in mijlocul taranilor sa apara un
taran ca dan§ii, un negustor de vite, un hai-
due, un fost auxiliar al ostilor .crestine aus-
triace cari strabatusera provinciile turcesti
de dincolo de Dunare, pentru ca multimea
aceasta taraneasca sa se ridice intreaga sub
calauzirea lui Caragheorghe §i sa intemeeze
aceasta Serbie noun, care, supt dinastia lui
§i a lui Milos Obrenovici, a trait, s'a des-
voltat, s'a intemeiat moral, s'a organizat
material pang in timpul nostru. Si, atunci
and trei veacuri de stapanire turceasca,
trei veacuri de intunerec, fard scoli, fara
carte, trei veacuri de parasire din partea
lumii intregi, fara indemnuri, fara faga-

www.dacoromanica.ro
 95

dueli, fora o zguduire trezitoare din par-

tea nimanui, n'au putut sä omoare vechea
Serbie, care si-a varsat sangele pentru cre-
stini in lupta de la Cosovo, crede cineva
ca ajung triumfurile lui Galwitz, ale lui
Mackensen, ale lui KOves de KOveshaza (I-
laritate), care este pregatitorul, va rog,
pentru unii dintre Romani, al idealului de
desvoltare care Nistru, catre Ucraina, ca-
tre stepa ruseasca, catre Marea Neagrd, Ma-
rea -de Azov, Marea Caspica, poate, a po-
porului romanesc ajunge biruinta d-lor
Mackensen, Galwitz, KOves de KOveshazi,
plus un numar oarecare de inteligente mi-
litare "bulgaresti (mare ilaritate), pentru a
distruge Serbia de astazi?
Intr'adevar au cazut multi, calci mull
poate sa omoare marina modernd a osti-
lor pornite catre distrugere, dar pang la
omorarea metodica a copiilor nu s'a ajuns.
Sant acolo, in adaposturi ca acestea de la
noi, in voile albaneze, 'pc pdmantul pri-
mitor, dar' nu ajutator, cum trebuia, al Gre-
ciei, legala prim aliantd (aplauze puler-
nice), §i in larga noastra ospitalitate fra-
teased, plind de fagaduinte, in retragerea
din munti, deci 'yen asteptarea unei noui
lupte, care va birui, la noi si acolo, in Gre-
cia, unde fete rusinate primesc pe cama-
radul de arme din 1913, care a dat Ela-
dei mai mull decat avea dreptul sa spere

www.dacoromanica.ro
 .
96
-

.,
numai dupa vitejia si jertfa ei, sant acolo
copii can vor rasbuna candva pe parintii
lor. (Furtunpap aplauze). $i :tine omoara
pe barbatii unui popor sub ochii femeilor,
inaintea copiilor, acela pregateste in co-
piii acestia, sfatuiti de femeile care-i vor
creste in lectiile aspre ale durerii, rasbu-
natori cum nu s'au Mai Want vreodata In
istoria popoarelor. (Puternice aplauze, mult
prelungite).
Credeti d-voastra ca asa se alcatuiesc si
se desfac Statele, ca p Austpie pie care o
faci cat de mare, tocmai fiindca n'are su-
het, n'are necesitati organice si o fntilnzi
cat poate diplomatul sa intinda m'usamaua?
Nu! Urn popor-Stat, cum este Serbia, e 'un
organism, iar State le cum e Austria sant
ag,lomeratinni: un conglonierat grosolan,
in care se amesteca, in marmura curata,
piatra cuprinzand inteinsa metale nobile,
cu prundul raurilor, legate toate impreuna
prin ordinarul lut care este biurocratia, func-
tionarismul austriac. Statele acestea se rup,
la ceasul lor, si de mainile unui copil, pen-
tru a pune marmura de o parte si pentru
a arunca lutul, cu toata netrebnicia si mur-
- daria ce o cuprinde, a-1 arunca jos ca un
praf :netrebnic. Fiintele organice, insa, a
celea nu se distrug; se strang, se mutileaza,
data voiti, dar din suferinta lor izvorasc ...

www.dacoromanica.ro
 97
. _
puteri 'loud; creatiuni noun vin sä -inlo-
, cuiasca pe cele vechi.
Daces am urea sa infati§am, printr'o sin
gura comparatie, ce este un popor adeva-
rat, am putea intrebuinta unnatoarea: bu-
t' ruiana care ,cuprinde foarte rapede un camp
foarte intins, nu cere nici plug, nici sa-
manta, nici ingrijire. Cine e ,camoscator
Insa in aceste lucruri, §tie ca buruiana a-
bia se vede in Martie, ca in April rasar din
ea flori modeste cari parca se roaga sa
o cruti, fagaduind ca n'o sa ocupe loc mare
§i ca ea, floarea, o sa to mangaie §i mai
departe; in Maiu, abia poti trece prin du-
daie, dar vine pe urnia caldura lui Tunic
§i, in locurile uncle se trufia buruiana, cu
toate podoaibele sale, nu se mai gaseste
altceva decal frunze uscate pie can le bate
vantul in toate partile. Buruiana nu tre-
. buie -nici arata, nici samanata, nici
dar tine din Mart §i panes in Tunic Jar
ceia ice _punem noi in tarana ca sa ne hra-
nini cu dansut fiindca voim, fiindca ni tre=
buie, se face taind intaiu dureros pitman-
tul cu fierul.
Asa se intemeiaza popoarele cele adeva-
rate. Veacuri intregi, si in Serbia si la noi,
s'a taiat adanc Hprunantul tarii, cu durere,
cu silinti nepilduite, pentru ea- brazda sa
se faces. $i pe. urmia au. venit icarturarii na-
tionali §i an samanat asa de bine dupes
N. lorga : Pentru Intregirea Neamului".. 7

www.dacoromanica.ro
 98

razboinici; pe locul uncle fierul suferintei ,

deschisese brazda, ei au aruncat larg sa-

manta viitorului. Iar, la calla, ceia ce s'a -
ridicat prin darul semintei carturarilor a
lost hrand indelungata pentru toti, veacuri
Intregi. Asa se Intemeiaza popoarele, in fe-
lul acesta se alcatuieste trainicia §i nemu-
rirea lor. Brazda plugului de suferinta a
fost si la dan§ii, la Sarbi, larg samanata
de carturari. Iar cine crede ca lovind la
suprafata unei tarine care a Incaput in ma-
na lui, poate distruge recolta intreaga, a-
cela se inward: rupand spicele tocmai se
desface dinteinsele samanta, care infra din
nou in pamant, si ea va hrani, la vremea
ei, nu pe hotii cari au navalit in recolta
straina, ci pe fiii pamantului aceluia. (Fur-
tunoose oplauze, andelung prelungite).
,
D-lor, eu nu cred in triumful brigan-
dagiului. Nu cred. Acum catava vreme, co-
rectam niste pagini istorice de mai veche
greceasca, din can am rules un proverb
care la not nu se aude, dar care e bine sa
se stie. Bulgarii, dupes 1913, au pomenit
si ei un proverb, a carui realizare cred a
o vedea astazi; dar ceia ce au spus ei dupes
1913 pentru 1915, se poate spune astazi
de Sarbi pentru ceia ce o sa fie dupes 1915. .
Spune proverbul: morile lui Dumnezeu ma-
cina incet, dar sigur. E adevarat. Numai
cat morarul stie ca esentialul nu este ce

www.dacoromanica.ro
 A- 9g

se macina intaiu, fie chiar si Meet si sigur,

ci ceia ce se macina pe amid. Duph. ta-
rata pe care a macinat-o moara lui Dum- "'

- nezeu pentru dansii astazi, ea va macina

Mina cea Mina pentru Sarbi maine. In pri-
vinta aceasta nu poate fi Melo indoiala.
(Ilaritate, aplauze puternice). Iar,-In aceia
ce priveste proverbul meu, e foarte scull si
foarte bun: Dumnezeu prieste hotului, dar
pagubasului ;ceva anai mult. Si cred ca
< . Dumnezeu insu§i abia ajunge ca sa ras-
plateasca paguba nedreptatii de astazi.
Cred in viitorul for cum cred in viito-
rul nostru; privesc suferinta for cum asi
privi suferinta noastra; admir energia, li
aaistea cu care ei au primit aceasta sufe-
rinta, cum sant sigur ca aceleasi insusiri
. zac in rezervoriile adanci ale poporului no-
stru = nu in cei de sus , in aceste ne-
sfarsite rezervorii, orice suferinta ne va re-
zerva Dumnezeu. $i poate sa ne rezerve
si nona, cand ni vom face datoria, caci
nu mergem maine nici la excursie, nici la
o pleasca, nici la un ichiul, ca sa intrebuin-
tez cuvantul orasenesc, ci mergem la in-
. trebarea teribila a viitorului, care cu o
many da biruinta si cu cealalta da sufe-
_; rinta si nu da biruinta cu mana dreap-
ta fara sa dea si suferinta cu mina
stanga. Da, eu cred ca urmasii no-
stri vor admira energia linistita, sigu-

www.dacoromanica.ro
 100

1, .
ra de sine, de droptatea sa, cu care §i
r not vom primi incercarea noastra, ca sa
ajungem §i not impreuna cu ace§tia, la
biruinta comma hupotriVa nedreptatii.
(Mari aplauze).
Pentru cei can cred ca s'a ispravit cu
Serbia, voiu mai pane in asemAnare scena
ultima a infrangerii sarbesti de azi §i a
infrangerii bulgAre§ti de ieri.
In 1914, o§tile noastre stateau aproape
de Sofia; ()stile grece§ti Main tau catre a-
ceia§i Capita la bulgara; nitre Sarbi §i M-
tre Bulgari se urma o lupta in care Bul-
garii i§i faceau iluzii data socoteau ca bi-
ruinta lor era aproape. Re§edinta Regelui
Ferdinand era flamanzitA, amenintata, §i
atunci el,' regele; a trimis telegrama pe care
o cunoa§teti batranului rege Carol al Ro-
'm'aniei, fagaduindu-i ce n'avea intentia sa
dea §i ce nu i-a dat, Si iscalind, cand La
fost vorba de pace, ceiace era hotarat sa
" I nu respecte, caci a doua zi dupA incheierea
traclatului de pace se trimelea ordinal de
zi catre armata care se §tie de toata lu-
mea, §i care fagaduia rasbunarea zilelor
acestora de umilinta.
Si acesta este un- sfar§it pentru un popor
invins. SA mi se dea voe sa gaSesc mai
nobil actul regelui Petra al Serbiei. Si el
a fost rugat sa incheie o pace, care i s'a
oferit inainte de infrangere, a doua zi

www.dacoromanica.ro
4v.
 101

dupa o biruinta care poate fi inscrisa nitre

cele mai mobile ,ce s'.aiu castigat vreodata de
un popor mic impotriva unei forte covar-
siloare. S'a cerut poporului\ sarbesc sa .

se impale cu acei cari se pregateau

sä-i navaleasca teritoriul. Cineva, care
a strabatut Serbia atunci, a vorbit cu.
Q sentinela, cu un Oran batran de
.

cinzeci de ani, imbracat in hainele- de a-.

casa si care infatisa atunci insusi sufletul
poporului sau. I-a spus: Se -pregateste o
lupta noun: vi se ofera pace; nu va im-
. pacali? SA ne impacam. Dar fara
prietenii vostri, numai cu voi! Si atunci
batranul, scuturand din cap,- zise: nu; mai
bine ne batem!
S'au batut. Si cand, dupes doua luni de
sfortari fara exemplu, 100.000 oameni, pa-
strati prin geniul militar al lui Putnic, au
gasit, prin muntii inghetati, prin vane pra-
pastioase, cu o n4mialigh de hrana." la trei
zile pentru soldati, au gasit dru-nul for de
refugiu, li s'a oferit inca ()data pacea. Si
regele Petru a cautat, nu pacea asigura-
toare, ci moartea de crou si, neputand-o
afla, a, avut singura durere in snfletul sau
ca nu i-a fost dat sa ioacla in fruntea osta
silor .sai inainte de a -picarasi ultima braz-
da a pamantului sarbesc aparat de dansul.
Sa mi se dea vole atunci sa aleg, Intro
telegrama mincinoasa din Sofia dela 1913,
_

www.dacoromanica.ro
 102

intre magulirea sentimentelor batranului ve-

cin a carol blandete de suflet era cuno-
scuta, intre incheierea unei pact pe bath
de minciuna, intre sfruntata ei tagaduire
a doua zi, de o parte, si, de alta, intre ba-
tranul acesta, ineunjurat de tot ce este in
Serbia eroism si cugetare politica, care a-
puca drumuri de munte ca si Stefan-cel-
Batran al nostru, atunci cand se ascundea
in pesterile Carpatilor asteptand ziva ras-
bunarii, sa mi se dea voie sä aleg pe regele
Lear In locul lui Shy lock rege.
II.

Partea aceasta era obsolut necesara fi-

indca toti avem in sufletele noastre o ne-
sfarsita datorie, morale de platit si trebue
s'o platim, cu orice primejdie, catre ciao-
§ii, afirmand ca in dosul cuvintelor noastre
este o hotarare, ca hotararea aceasta se -
va preface, prin. voia noastre, in fapta §i,
prim voia lui Dumnezeu, se va preface in
biruinta.
Dupa aceasta lamurire tree si la partea
explicative, care va fi poate mai scurta
spre a nu obosi prea mutt. Tree deci la
partea care lamureste legaturile speciale
ale Olteniei d-voastra cu Serbia.
Din tot cuprinsul Tarii Romanesti, In
Oltenia s'a aratat mai multi simpatie pen- .

- www.dacoromanica.ro
r
 - 103 r".

tru Sarbi. Poate fiindca i-a vazut mai de

aproape, fiindca aici tunurile s'au auzit
bubuind, fiindca aici eroii au fost Intam-
pinati fn nenorocirea lor, fiindca sub ochii
d-voastra rataceslc Inca multimile acelea de
femei, de copii, de batrani, de preoti,
din cari unul s'a tocmit porcar pentru o
bucata de paine. Poate, Insa, ca nu numai
de aceia ci §i dintr'alt motiv, de aici au ve-
nit sentimentele ode mai calde de milA,
sentimentele cele mai inalte de admiratie,
de asigurare a priete§ugului fata de popo-
rul sarbesc. Si bine s'a facut, §i, de cate
ori, oricui, i se va oferi ocazia sa ajute
pe Sarbul pribeag, sa se gandeasca la vor-
belt acelea din Evanghelie, ca prin orice
drumet care ,calca pragul casei tale Dum-
nezeu insu§i intra, §i cu atat mai mull prin
drumetul acela nenorocit care a luat Carja,
toiagul pribegiei, fiindca a cautat sa apere
pana la sTar§it dreptatea lui Dumnezeu.
Sa-i privim ca pe fratii nostri, fares sa a§-
teptam nimic dela dan§ii. Au platit lumii
a§a de mutt In ceeace prive§te imbogatti
rea comorii morale a Umanitatii, Meat not
n'aviem nimic ca le cerem In schimb pen-
tru tot ceeace, individual sau ca natiune,
am fi in stare sa be dam.
Si ma gandesc cu oroare, fata de sen-
timentul acesta firesc, la ideia, pe atat de
nebuna, pe cat de stupida, care a incoltit

www.dacoromanica.ro
;As
 104

in .mintea unor oameni pervertiti prin imo-

ralitatea luptelor politice de inheres parti-
cular, ideia aceia de a ne aseza in ran-
durile ,despoietbrilor Serbiei Invinse.
Sant oameni cari nu se multiumese sa a-
traga urgia Rusiei, refacuta maine, prin .

luarea Basarabiei, inainte de momentul sa-u,

Inainte de momentul sau asa trebue sa
se inteleaga lucrul, ci mai vreau ceva
pe langa aceasta Basarabie, care, national,
este locuita de ai nostri. Nu, n'am uitat-o, .

cari sa -nu creada cineva ca sentimentele'

cari nu se manifests prin cereri nu se as-
cund in ,adancul sufletului omcnesc... (un
donut protesteazia cu jumatate glas) Nu-
mai :cat Mildred am auzit o protestare
trebue sa fie cineva un idiot (mare ilari-
tate) ca sa-si inchipuie idt un Stat mic poate
sa provoace o Putere mare vecina cu clan-
sul, in afara de cazul cand Puterea aceasta,
in momentul infrangerii, se. sfarma pentru
totdeauna. Ei bine, vom ataca Austro-Un7
garia la momentul sau, fiindca Austro-Un-
garia trantita la pamant nu se va ridica
niciodata, pe .cand .RUsia. are Inca inaintea
sa un viitor pe care-1 vom masura cu rab-
darea i pregatirea noastra. (Apiauze).
iiata unde aveam intentia sa ajung:
s'au gasit pmeni atat de ignobili, cu o
atat de -totals ignorar. e, nu numai a drop-
tului, dar si a cavalerismului icelui mai ele-

www.dacoromanica.ro
 105

mentar, adevarate hiene, sapatoare de mor-

minte, earl au spits: Serbia e jos: sa ne
luam Valea Timocului. Si au scris aceasta!
De altminteri la not a scrie nu e un act
de curaj asa de mare, flindca, in dos nu
e un sentiment de raspundere i conse. c-
yenta atat de puternic ca la popoarele a
caror civilzatie e pe deplin ispravita; a
doua zi scriitorul politic a .nitat si el ce
spusese in ajun.
D-lor, Romanii din valea Timocului al-
catuiesc intr'adevar o populatie foarte nu-
meroasa. Aceasta populatie nu e insa ori-
ginara de acolo: sant pribegi olteni de-ai
d-stra; an fugit de urgia fanariota si au
gasit, acolo, pe pamantul sarbesc, un loc
de libertate si ocrotire. Dacca se gaseste o
minte =aria care sa ereada ca ospitalita-
tea, frateste acordata, creiaza musafirului
dreptul de a despoia pe gazda de casa sa,
evident ca in psihologia ei nu se poate a-
mesteca istoricul, ci e rolul psihiatrului.
Ca not dorim ca aceasta populatie sa se des-
voile national, da, si va veni vrethea; '13a,
cu cat vom merita-o mai mull prin ajuto-
rarea cc vom da Sarbilor, en atat aceasta
vreme va veni mai repede. Crutarea unei
natioiralitati pierdute intr'un corp etnic
strain se capita, In adevar, prin indatoriri
esentiale fata de_ acela canna ii apartine

www.dacoromanica.ro
 't

106

acel corp etnic In care s'au mutat anurne

elemente ale nationalitatii tale.
Niciodata Romanii de pe valea Timo-
cului, Oltenii d-voastra, vechi Olteni din
veacul al XVIII-lea, stramutati acolo, dar
pastrand toata amintirea malului stang al
Dunarii, niciodata Oltenii acestia nu tre-
buie sa ajunga un mar de discordie Intre
not si Sarbi, ci, din potriva, ei trebuie sa
fie un element de continua legalura fratea-
, sca Intre noi §i dans* Sarbii respiectand
deplina si statornica for suveranitate asu-
pra pamantului care a ocrotit pe acesti
pribegi. Aceasta este formula. A umbla unde
altii au biruit, a despoia pe Invinsul care
lace Insangerat ,pe campul de lupta, pentru
o cauza care este si a noastra, a-1 desbraca
de avutul sau, este o fapta pe care Fanarul
politic roman" din secolul al XIX-lea o .

admite poate, dar pe care cavalerismul ro-

manesc mio§tenit o despretuie§te. (Puter-
, nice aplauze, indelung prelungite).
Dar, d-lor, nu trebuia veacul al XVIII-lea,
nu trebuia urgia fanariota, nu trebuiau con-
tribuabilii pusi la fum pentru a li se stoarce
dajdiile, nu trebuia nesiguranta sociala din
aceste vremi de grea apasare tArAneasca
pentru ca sa se creeze Intre Oltenia §i Ser-
bia legaturi. Legaturile acestea sant tot atat
de vechi ca §i inceputurile inse§i ale nea-
mului for §i ale neamiului nostru. .

www.dacoromanica.ro
41
 107

Domnii no§tri §titi ca se chemau Voe-

nazi In timpurile vechi; §titi idra§i ca tä-
ranii liberi de pe vremuri se chemau ju
deci §i ca impartirea tarii noastre'e In
judele: Mehedintii, cele doua judete ale Jiu-
lui, de sus §i de jos, sau, cum zicem not
dupa un nume slay: Gorj §i Dolj, Valcea,
Romanatii, toate sant judele mai vechi de-
cat Intemeierea principatului muntean. Si --
numele for s'a luat dupa numele juzilor de
pe vremuri: Valcea s'a numit dupa un Val-
cea, care a fost candva jude acolo; Roma-
natii dupa un vechiu sate= §i osta§ Roma-
- nat, judetul Mehedintului dupla un Mehe-
- . dint, fara i la sfar§it, care el a dat
numele acesta teritorial. Pe urma a venit,
mai mare peste juzi, Voevodul. Judele era
civil, Voevodul osta§; Voevodul era duce,
judele arata prin insu§i numele sau atri-
butiile pe can le indepline§te, acesta ju=
deca pe cei de-acasa cu crucea in mana,
iar cellalt, Voevodul, cu buzduganul in ma-
Ina, judeca pe cei de peste granite, pe
sfanta dreptate" .§i judecatorul de acask
pe sfanta dreptate" §i acela al du§mani
lor de peste granita. ,

Dincolo de Olt judetele nu se mai chiam&

dupa oameni, ci dupa rauri, iar In Mol-
dova nu sant judele, ci Tinuturi. In Ar-
deal Irish', prin sate, Rana foarte tarziu, se
pastreaza juzii sau cnezii, cum le ziceau
-_
www.dacoromanica.ro
 108

Slavii. Se vede foarte limpede cum pie pa-

mantul romanesc, in partite acestea apu-
sene, a fost o 'de temelie, o regiune '-

fundamentals, alcatuitd din Oltenia, din Ar-

dealul de. Vest si intinzandu-se pand in Ma-
ramures, deasupra Moldovei, care este re-
giunea Voevozilor si a juzilor sau cnezilor,.
Ei bine, intro toti Slavii, numai Sarbil
sant acei cari au avut ca fi noiorganizatia
Voevozilor si cnezilor. Bulgarii nu: Slavi
cuceriti de razboinici de origine turaniand,
ei au avut cu totul alts oranduiald, Vii, (tacit
rasare si la ei eke un Voevod,Iniciodatd. nu
o sa rasara un cneaz; ba Voevodul care
se poate intalni la Bulgari este de impru-s
mut, si .n.0 originar. Pe cand in Serbia,
Bosnia si Hertegovina, in Dalmatia si
Bosnia si Hertegovina, ca si Dalmatia, sant
sarbesti, tocmai ca si Serbia care sangera
acum sub oclni nostri, iar Dalmatia c o
Serbie avand pe mal orase romaine tre-
cute stub stapanire si influents venetiana,
dar incolo, tot o Serbie curata, ca si Croa-
tia , rostul for e originar.
Deci, precum la not Oltenia si plaiurile
Ar de alulu i apusean formeaza regiunea Voe-
vozilor si cnezilor, tot asa la Slavi Serbia,
Bosnia, Hertegovina, Dalmatia formeaza
alts regiune de Voevozi §i cnezi. sSi va in-
telege oricine ca, atunci cand institutiile
fundamentale ale acestei parti ronranesti

www.dacoromanica.ro
 109

care este Ardealul de Vest si Oltenia co-

respund cu desavarsire cu institutiile fun:
damentale din regiunile slave reprezintate
de Serbia-Stat si de regiunile sarbesti de
laugh' dansa, aceasta inseamna ca am avut
odinioarA, not si ei, o viata poblitida co-
mun.a. Aceasta nu se poate spune de niciun
alt popor in preajma noastra. Cu nimeni
n'am Mipa'rtit asezarnintele de temelie ale
vietii noastre decal cu dansii. Se aratli ast-
fel de la Inceput, din veacurile cele mai
vechi, cat de naturala, cat de indicata 'de
geografie, ca si de influente culturale, este
legatura dintre regiunile oltene si ardelene,
de o parte, si regiunile sarbesti de dincolo
de Dunare, de alta parte.
Am mai spus aceasta, le-am spus-o Sar-
bilor, in revista lor, Delo. A rasarit atunci
unul dintre oamenii politici improvizati pe
cari-i produc azi decoratiile Europei cen-
trale si cate un cuvant de amabilitate care
li se arunca cu dispretul pe care straimil
11 are totdeauna pentru acela care-1 serve-
ste din conruptie, din vanitate sau din sim-
ple prostie congenitala, a rasarit, zie, un
barbat politic improvizat, care a spu,s:
Domnule, mai meet cu comunitatea acea-
sta intre Sarbi si *litre Olteni, fiindca d-ta
pregatesti lucruri teribile!" (Ilaritate). Mar-
turisesc ca nu m'am asteptat sa descopar
in fapta mea un asa de oribil complot In

www.dacoromanica.ro
- .
 2,1

1
r
'1 1'0

momentul cand trimeteam' unei reviste sar-

... besti, a doua zi dupa biruinta contra Au-
striei, ca demonstratie, o contributie la cu-
noasterea legaturilor dintre noi. Stii ce
pregatestil Piegatesti anexiunea Olteniei de ,*,
,catre Sarbi"! (Ilaritate). Ei bine, cu ast- t-
fel de capete ce poti face? Si vedeti cart
de rau e ca an eugetator", care, in loe sa
vorbeasca, scrie, nu poate sä auda rasetele
cetitorilor sai, si chiar de aceia comite ar-
ticole peste artieole, pe cand, altfel, de ar
putea vedea de-a dreptul cum rade luraea
de el, s'ar lecui. (Ilargate).
D-lor, nici noi nu santem asa de slabi
ca sa ne poata cuceri Sarbii, nici Sarbii
asa de tan ca sa ne is Oltenia, si nici noi
nici ei asa de nebuni ca sa schimbam o
prietenie de veacuri Intregi pentru astfel
de idei mai ilogice, mai stupide 'decal in-
susi planul de a marl Romania intinzand
un fel de tentacula de learacatita prim valea
Timocului, ceiace ar Insemna ca §i cum`
. un original ar lua pe badea Ion, cu suma-
nul on cojocul lui, si, ca sa-1 complec-
teze", i-ar anina la spate o suvita cu un
clopotel axi varf. (Ilaritate). Si Romania s'ar
Infati§a, cu valea Timocului cacerita pe-
ste Dunare, Intocmai ca badea Ion care
ar umbla cu eodila §i clopotelul dupla dan-
sul.
Dar legaturile acestea de la Inceput n'au

www.dacoromanica.ro
 111

lost singurele legaturi dintre Sarbi si noi.

Domnilor, a venit o vrem'e cand s'a in- -
temeiat din Oltenia si din Muntenia" de
la Arges un Stat romfinesc, Statul care s'a
fault prin unirea libera a judetelor Olte-
niei cu judetele muntene ale Argesului. A-
tunci ati pierdut d-voastra capitala, care
s'a mutat la Arges, fiindca dela Arges mer- ±1.
geai, prin Campulung si Targoviste, la Brai-
la, la Dunarea-de-Jos, la Dunarea comer-
ciala, de comer( universal, si prin Dunarea
aceasta ajungeai la Marea Neagra. sSi, cand
s'a intemeiat Statul unitar, noi, Romanii,
am avut nevoie sa prefacem o democratic A

taraneasca.' Intr'o forma de Stat orientala

dupd normele cele vechi ale Rasaritului.
Pe atunci Domnul nostru era Inca un jude
on un Voevod imbracat taraneste si re-
prezintand datinele taranesti. Ne mai tre-
buia insa ceva pe langa aceasta.
Aceasta nu Inseamna ca democratia ta- ---
raneasch n'avea avantagii, dar nu e aici
locul sa le arat: o sa vie vremea cand o
sa se vorbeasca larg de democratia tara-
neasca dinainte, chiar daca multe scaune
subrede s'ar clatina putin in viata noastra
socials si politica, in urma acestei zguduiri
cu amintirile democratiei dela 1300. Ceiace
a fost atunci, o sa se faca din nou acum,
o sä se faca, de sigur, acest lucru mare dim
launtru, cum o sa se facA si lucrul cel mare

www.dacoromanica.ro
 112

de peste granites. Oricine ar zice: nu! Caci

pe nu, nu se cladeste nimic, ci totul nu-
mai -pre( cla, piatra ce se lase adane, formand
temelia pe care poti sprijini apoi cladi-
rea. (Aplauze).
Nu zic cKt democratia taraneasca de la
inceput a lost rea, dar trebuia sa avem ceva
mai Mutt: o cancelarie organizata, o or-
dine de demnitari, o Curte, mai ales o le-
gimitate dinastica inconjurata de prestigiu,
si lucrurile acestea, cari erau indispensa-
bile, nu le-am luat de la Bulgari, ci dela
Sarbi.
Cele dintai inrudiri ale homnilor no-.
stri, care au prefacut pe acesti mandril si
viteji tarani In purtatori de purpura si de
coroana, au Post cu dinastiile slave din In-
mea sarbeasca; de peste Dunare, pie o vreme
cand not si Sarbii dadeam, pe la Vidin,.
stapanitori Bulgarilor In veacul al XIV-
lea. Caci Bulgarii erau Iii decadenta,
Sarbii in plina putere, iar not alcatuiam
tocmai viata noastra de State influentati de
viata politica sarbeasca.
Apoi, In' limba slaves, Intrebnintata ata-
ta vreme de cancelariile Donmilor nostri,
se canta si cetia cuvantul lui Dumnezeu in
biserica.- Aceasta limba, ca si scrisul ei co-
rect, ea si frumoasa caligrafie Intpodobitll
a diecilor domnesti, ne-au venit, aid, in
Oltenia, din Serbia. Cea dintai manastire

www.dacoromanica.ro
 113
+, i
de carturari pe care am avut-o noi, este
cea ale carii temelii se mai vad la Vodita,
apoi aceia pe care, intr'o forma prefacuta.,
o avem si astazi, Tismana; dupe ele nu-
mai a venit Prislopul in Ardeal si apoi
Inndatiunile mai noi ale lui Mircea-ca-BA-
train. Cine ne-a adus insa viata veche de
carturari, care a fost temelia culturii noa-
stre celei vechi? Sfantul Nicodim. Sfantul
Nicodim era un ,greco-sarb, avand sange
,
grecesc, dar cu o directie culturala excluziv .-
:r
slava, sarbeasca. A trecut dincoace, s'a a- _

dapostit pe pamantul nostru si a platit

. printr'un dar de cultura nepretuit acest a- .,
dapost pe care i 1-am dat noi, tocmai asa ,.,
precum pribegii sarbi de astazi aduc pen-
tru noi, ca rasplata a ospitalitatii, un dar
de idealism, un exempla viu de eroism §i
suferinta, prin care se vor Inalta sufletele
copiilor cari vad ce poate suferi cineva
pentru Cara sa Vara a pierde vre-odata naJ-
dejdea in inviereao in razbunarea si bi-
ruinta ei. (Apia= calduroa,se).
$i, cand Sfantul Nicodim a venit, el a
adus si arta, vechea noastra arta, ce are
ca fond, ca temelie, piatra pe care a ave-
zat-o pribeagul calugar sarb din veacul al
XIV-lea.
Comunitatea politica in cele mai depar-
tate timpuric legaturi dinastice in veacul
al XIV-lea, Imprumutarea din Serbia a litre 4

N. lorga : Pentru Intregirea Neamului'. 8

www.dacoromanica.ro
 114

bii din Biserica, a caligrafiei celor dintai

dieci ai nostri, imprumutarea din Serbia
a carturarilorl religi,o i, inspiratia artei noa-
stre Incepatoare, ice dar mai bogat §i mai
Mflorit voiti d-voastra sA fi avut not dela
un popor care, in clipa ultimelor lui sfor-
tari impotriva Turcilor, daruia vecinului
mai tartar in viata politica intreaga mo-
stenire seculara a straduintelor sale catre
cultures? (Colduroase aplauze).
La randul nostru, am platit aceste d,a-
torii. A fructificat cultUra slavona pe pa-
mantul nostru, carturari moderni au plecat
dela not sere Sarbi; clerici carturari au
plecat din aceasta Oltenie catre provincia
turceasca a Serbiei. Asa 'Meat lumina, a-
dusa cu maini pioa,se, asa cum, adace ci-
neva o lumanare de Pa§ti In hAtaia vantu-
lui de Marte, lumina adusa de evlavioasele
maini ale Sfantului Nicodim a ajuns a fi
pentru Balcanul intreg o mare flacara de
viala, din care s'a ,aprins noua cultures a
popoarelor crestine, indu§manite azi, cri-
minal si stupid.
Si mai gasint o legatura intre Oltenia
d-v. i viata rasbeasta: cand s'a ridicat Ka-
ragheorghe dincolo, cand s'a intitulat ca-
petenie a norodului sarbesc", cand a ridi-
cat intre Aram un steag taranesc de li-
bertate si a Indrlaznit sa stea, el, robul,
inaintea Imparatului" turcesc, cerand pen-

www.dacoromanica.ro
 115

tru saracii lui dreptul la viata cresting, s'a

miSeat §i inima taranilor nostri de dincoace.
Pe cand era Inca un incepAtor in cariera
armelor, slujind sub steagul Tarului, Tu-
dor Vladirnirescii a luptat la Dunare pen-
tru libertatea sarbeasca. $i, cand vom mer- 6
ge si not spire ,a lupta pentru acelasi stop, IsA
stim bine ca inaintea noastra a suers ste-
garul care reprezenta, in umila hotarare
a vitejiei sale, fratia de truce a Romani lor
cu Sarbii. Asa precum 11 vom vedea pe
Tudor cu ostasii taranimii dela 1821 In
fruntea noastra de carte on vom revendica
dreptul slant al tAranimii. noastre, it vom
vedea in fruntea noastra si de cate on vom
da ajutorul cuvenit prietenilor nostri cari,
sub o noun apasare, sangera dincolo de
Dunare. (Aplauze puternice).
$i darul acesta se plateste: ostasul .Tu-
dor s'a lathes de peste DunAre ca omul
politic Tudor: ideia politica a miscArii sale, 33

de dincolo a luat-o ei; ca un al doilea .Ka-

ragheorghe, capetenie de tarani s'a simtit
la 1821 pe pamantul Olteniei, cand pen-
tru a rapune elementele grecesti si ciocoi-
ntea grecizatA, dedata numai opera' iilor fi-
scale remuneratorii, cultivarii asidue, dar
barbare, a unui buget incepAtor, el a avut
curajul sA adune un Slat al norodulur.
A ridicat si el un steag ca Si Karagheorghe,
acelasi steag al saracilor: al drepturilor si

www.dacoromanica.ro
 116

al viitorului lor. Si precum Karagheoghe

a ispravit ucis pentru indrazneala faptei
sale, §1. Tudor a platit cu sangele sau hota-
rarea sa de a ridica poporul nostru, In ca-
litatea lui nationals, in randul natiilor mo-
derne. Aceasta a fost invatatura pe care,
prin Tudor, ca rasplata pentru ajutorul
de arme ce i-1 adusesem, ne-a dat-o Serbia
noun; icea dintai manifestatie, §i mandra
§i biruitoare, de constiinta nationals ta-
ran.easca, §i vom adaoga, cats vre-
me constiinta nationala nu este atri-
butul clasei fundamentale a unui po-
por, el nit e in stare, nu numai sa-§i in-
tinda hotarele, dar nici macar sa asigure
Statul. (Aplauze prelungite).
Un istoric, care ar avea mai malt ragaz
decat mine acum, ar putea sa arate in, i-
storia modenna a noastra atatea alte le-
gaturi Intre Sarbi si Romani.
Pot sa mai amintesc doar, ca intre toti
acei ;cari stapaneau on stapanisera tari,
singurul care a felicitat calduros, care
a aclamat cu bucurie Unirea Principate-
lor noastre, a fost batranul taran Milos
Obrenovici, care fusese cneaz al Serbiei.
Vestea Unirii i-a scos din suflet cuvinte can
merits sa fie insemnate de cate on se vor-
beste de legaturile intre Sarbi Si' noi. Oa-
spete pe pamantul nostru, cunoscator al
Imprejurarilor politice in cari traimi, a-

www.dacoromanica.ro
 . 117

test strain, care nu era cu totul strain,

a Simtit instinctiv importanta actului din
b.. 1859 pentru viitorul nostru. Si intre acei
cari au urat trainicie actului Unirii si ca-
riera glorioasa lui Alexandru loan Cuza,
a fost cneazul sarbese.
* *

Dar ma opresc aici. Nu este nevoie sa

se spuie mai mult pentru a se afirma, pe
baza amintirilor istorice, necesitatea dura-
bird, eterna a acestor legaturi dintre dan-
sii si dintre noi. Pot fi curente politice,
de o parte si de alta, cari, intr'un mo-
ment, sa cauzeze, cum au i cauzat; o in-
strainare intre o Cara si alta. Pe langa
toate traditiile istorice, pe langa datoria ac-
tuala de a admira eroismul Sarbilor, se
mai adauga Insa ceva pentru a ne uni du-
rabil in sfortarile noastre.
Serbia nu poate trai decat intreaga: de
pe campul infrangerii sale din 1915 ea se
va ridica mai mare; trei secole, de la Co-
sovo pana la Karagheorghe, au adus in-
temeierea Serbiei celei midi; anul de sufe-
Huta dela 1915 va cladi Serbia cea
mare. Tot asa, veacuri intregi de sufe-
rinta ale noastre ni-au dat Romania mica;
chinurile sufletesti ice le simtim astazi, zbu-
ciumul care i framanta inimile noastre, se-

www.dacoromanica.ro
 118

tea arzatoare care ne arde sufletul, jert-

fele pe cari maine le vonil aduce pentru in-
deplinirea celui mai dant din gandurile
noastre, vor intemeia o Romaine mai mare
decat cea de astazi. Amandoua popoarele
deci, pe acelasi drum, prin aceleasi sufe-
rinte, neputand trai decAl in marginile
dreptului national, vor forma, aici, in O-
rient, zagazul contra apetiturilor imperiale,
din Apus astazi, poate din R'asarit maine,
si contra atacurilor lase cari, in chiar 0-
'° rientul Europei, reprezinta trecutul .chiar si
atunci 'cand se prind, intr'o ultirra mis-
care de agonise, de bratul viguros al Ger-
Manului, pornit, prin icucerirea lumii, ca-
tre pagubirea 'sa proprie. (Indelung pre-
invite aplauze).

P,

www.dacoromanica.ro
 Cuvantare rostita la discutia Adresei,
in sedinta dela 14 Decembrie 1915 a
Adunarii deputatilor.

Domnule presedinte, de oarece discu-

tia se intinde aisupre politiaei externe
a Romaniei, de oarece nici d. ministru de
Extern, nici d. prim-ministru, care de fapt
conduce politica externa a Romaniei, nu
sant de fata, cred ea asi lipsi fata de um
sentiment de demnitate natural, data asi in-
cepe discutia inainte de a fi de fata acele
persoane pe cari le priveste in primul rand
cuvantarea mea.
Voci: D. prim-ministru vine.
D. Mihail Phereikyde, presedintele Adu-
narii: Sant anuntat ca d. prim-ministru va
vein imediat.
D. N. forgo: Atunci va rog, d-le prese-
, dinte, sa ridicati sedinta pang la venirea
d-sale. Cand d' prim-ministru va fi acolo,
pe acea banica, voiu vorbi.
Voci: D. prim-ministru a venit.

www.dacoromanica.ro
 I

. .

120

D. Mihail Phereckgde, presedintele Adu-

dunarii: d. Iorga are cuvantul.
D. N. lorga: Onorata Camera, cred ca
In imprejurarile de azi, cea dintai dato-
rie ce o are tine se suie la aceasta tri- :-
buna, este sa arate doua lucruri: intai, in
ice calitate vorbeste, sial doilea, cu ce stop
.
vorbeste.
Sant persoane cari an vorbit in numele
unui partid. ;
Fericite persoane!
In vremuri ca acestea, cand fiecare lup-
to in fiecare zi, in fiecare clipa, cu china-
rile propriei sale constiinte, cand tot ce
stie si tot ce poate sa afle, toate elemen-
tele de .judecata si de simtire pie cari le
poseda, toate icunoslintele pe cari le poa-
te strange nu-i sant de-ajuns ca 5a poata
sa-si infiga o credinta in suflet si sa lu-
, creze dupa dansa, de sigur, ca foarte fe-
ricit este maul, care vine si profeseaza dela
aceasta tribuna sentimentele sau ideile u-
nui partid, fara ca ele sa-i fi trecut prin
constiinta proprie. A le primi si pastra pe
acestea ca o simpla formula data de partid
este de sigur mare fericire omeneasca.
_
Imi pare rau ca aceasta fericire ome-
neasca nu o pot avea. Daca asi avea-o, ar
fi o mangaiere si o siguranta pentru mine -I'
.
ca spun iceiace cred atatia altii.
o Sant alte persoane cari vin sa vorbeasca

www.dacoromanica.ro
 121

din bogatia cunostintelor lor ca reprezen-

tanti ai cunoasterii perfecte a chestiunii
despre care este vorba azi.
Fericiti oameni aceia cari, fn impreju-
rarile de azi, pot sa vorbeasca, cu auto-
ritate, din belsugul unor cunostinie de care
nu se indoiescl
Foarte fericiti toti acesti oameni!
Sant dintre acei poate putini i, de
.. sigur, nu din cei mai norociti oameni ai
acestei cari, can in momentul de fats se
tndoiesc de cele mai solide din cunostin-
tele lor, cari le verified' in fiecare moment
Cu elemente noi, staruind cu durere, cu
chin asupra lor. Si iarasi sant persoane
cari au vorbit aici cu multa caldura.
Declar dela inceput ca nu vreau sa fate
[ aluzie land. Leonte Moldovanu. Discursul
,;
d-lui Leonte Moldovanu m'a miscat adanc.
Un ardelean -a vorbit aici de durerea Ar-
dealului, si, atunci cand Camera aceasta
e foarte adese on ca o said de conferinta
din Roma pe vremea lui Pliniu cel -Maar,
cand fiecare venea sarsi arate mestesugul
glasului i figurile pe can be adusese de
acasa si pe cari trebuia sa le debiteze la
culare moment, specialistii asteptandu-le sa
vina, glasul acesta sincer, aspru, crud, ne-
bidurat in multe privinte, glasul acesta m'a
miscat, ca si pe toll cari au lost aici.
Pentru intaia oara a vorbit in Camera nu

www.dacoromanica.ro
 122

o intentie, nu b pornire, nu o pasiune, ci

a vorbit, adanc, si sincer,' durerea. Dar d.
Leonte Moldovanu este ardelean, si multi
ardeleni cari sa-si fi pastrat legatura cu.
Ardealul nu-i avem aici. Avem ardeleni a-
climatizati, si Tara Romaneasica este o ad-
mirabila gradina de aclimatatie, (Ilaritate),
in care si cei mai crumb se deprind dela
o bucata de vreme sa faca frumos". Durn-
nealui a pastrat din aspriinea muntilor de
unde vine, ceiace trebuia sa ne miste ini-
mile; dar sant altii cari au aduls si ei pa-
shine, cari au vorbit cu multa caldura de
chestiunea nationala. Omul care de ieri
captatat idealul, acela it striga. Omul care
1-a avut in toata viata lui, acela it sopte-
ste; paganul care a calcat intaia oara pra-
gul bisericii, acela racneste credinta sa ca-
. tre Dumnezeul bland al crestinilor, iar a-
cela care 1-a Pastrat in sufletul sau, gase-
ste ca si soptirea usoara a unui cuvant de
inchinare este o indrazneala. Va rog, deci,
sä nu interpretati lipsa de pasiune din a-
ceasta cuvantare ca o lipsa de simtire,
caci o viata intreaga am avut. iubire, nu
pot zice mai mult, pentru aceasta canzg,
ca o renegare, in 3:nometu1 cand tot
sufletul nostril trebuie sa-1 dam idealului.
Aici, si in afara de aceasta Camera, si in
toata viata, si in lupta care se va deschide.
Fiindca insufletirea de aici, din Camera,

www.dacoromanica.ro
 123

care se opreste la pragul Camerei, si in-

sufletirea din viata, care se opreste in mci-
mentul cand se deschide lupta, nu sant alt-
ceva decal cabotinaj, sau, pe romaneste;
papuserie. Iar, clack' aceasta Cara a ajuns
in uncle momente sa nu dispuna nici de
a suta parte din fortele ce le are, aceasta
se datoreste papuseriei elegante, estetice, ,

netrebnice in care am trait decenii intregi.

Prin urmare, nu ca nrembru al mini
partid, nici ca un adanc ennoscator al che-
stiunilor, nici ca un fanatic zguduit in fie-
care moment de o 'credinta pe care nu e
nevoie sa o spui, ca sa dai dovada de exi-
stenta ei, voiu vorbi eu aici. Voiu vorbi in
alter calitate, iii acea calitate ce s'a putut
vedea si din cele d'intai cuvinte ale allele.
Eu cred ea noi nu exiStaim astazi decal
sub dour' raporturi: oameni cari Imchid
totul in constiinta lor i oameni sari n'au
nicio 'constiinta uncle sa inchida totul. Si
cei d'intai sacrificer bucuros tot interesul
lor, toata popularitatea lor, tot ce viata le
poate da, pentru constiinta lor, si altii, pen-
tru cari toate luerurile se imbulzesc la por-
tile mintii cautand o constiinta care insa
este inexistenta.
Prim urmare, in numele unei constiinte,
unei dureroase constiinte, de neco,ntenita
observare, de adunare febrila a amAnun- .

telor noi, de silts pentru .a fi drept, in nu-

www.dacoromanica.ro
 124

mele acestei ,constiinte indraznesc a va vor-

bl. Si data n'asi avea aceasta .constiinta,
asi considera prezenta mea aici ca adaugi-
rea necuviincioasa a Inca unui actor la o
comedie ridicula.
Dar, daca vorbesc aici, vorbesc si din
alt punct de vedere. Data nenorocirea ar
fi facut ca imprejurarile sa-mi schimbe con-
vingerile, sa fi avut o convingere in Iu lie,
alta in August, alta in Septembrie, alta in
Octombrie si asa mai departe, o .convingere
pe luna, stiind foarte bine ca aceia ce se
spune dispare, iar ceiace se scrie ramane,
nu m'asi expune, nu asi avea curajul de a
ma expune criticelor ce pot veni pe urma,
dupa controlarea hicrurilor, scrise pentru
permanenta, cari raman In urma actiu:nilor
1.1
noastre. Am pretentia de a fi un cugetator
consecvent. Aram gandit adeseaori la ace-
ste lucruri si mi le-am concretizat in su-
flet inter) apreciere exprimata fara sovaiL
re dela Inceput pans la sfarsit.
Citatiile sant totdeauna neplacute, dar in
unele cazuri necesare. Chiar cu riscul de
a va fi neplacul,' voiu face cu toate ace-
stea eateva pentru a dovedi aceasta. Si,
fara aici un gaud rau, voiu apropia ulti-
mele declaratii ale mete de declaratiile al
tora, ca sa vada, nu ca ceilalti n'au lost
cum doreau poate sa fie si cum au ajuns
astazi sa fie, dar ca eu tram fost in urma

www.dacoromanica.ro
 125

for to ceiace priveste afirmarea necesita-

tii unei singure politici. Prin urmare, cu
gandul la mine si cu gandul la aceia cu
cars, In ice priveste scopul final al actiunii
noastre, sant In perfecta concordanta de
vederi caci modalitatea aceasta este o
chestie de caracter, o chestie de punct de
vedere, de sentiment al raspunderii , pen-
tru a dovedi ca, dela Inceput, in ceiace pri-
veste scopul politicei noastre in aceste te-
ribile Imprejurari, am avut o parere care
nu se deosebeste de parerea celor Mai In-
calziti, celor mai convinsi, celor mai zgo-
motosi in convingerile for de astazi, voiu
face citatiile can urmeaza.
D-lor, toata lumea astepta, la sfarsitut
lunei Iu lie, cu o dureroasa nerabdare, ho-
tararea care se va lua la Viena, acea Viena ca-
re, in ceiace priveste hotararea, era cum se
deprinsese de multa vreme sä fie o Bu-
dapesta. Pentru ca, de fapt, politica ex-
terra a Austro-Ungariei a fost facuta foarte
multa vreme de Budapesta, dupa interesele
Ungariei, de oamenii Ungariei. Inainte
de toate de acel oml care reprezinta astazi
toata energia, dar §i toata orbirea rasei
sale: de contele Tisza. Conte le Tisza e acel
care decidea la sfarsitul lunei lui Iulie; con-
tele Tisza si nu Imparatul dela Berlin, care
va fi avand pantile sale in actiunea desfa-
surata de Germani In ultimul timp, §i. nu

www.dacoromanica.ro
4
 126

mai e .nevoie sA-i adaogim raspunderi can

nu sant ale sale. Conte le Tisza Linea la
sfarsitul lui Julie in mana soarta lamb;
-el avea pacea i razboiul. 0 Mai mare ne-
morocire pentru omenire decat ca un ora
cu um astfel de temperament, ca violeafa
Mtrupata, ca indAratnicie nebiruita, ca lipsa
de o rice sentiment de dreptate si de unaanitate
in afara de interesele excluzive ale poporu-
lui sau, o mai mare nenorocire decat ca
un astfel de om sa tiny inn mana soarta
omunirii, n'au simtit-o veacurile. (Aplauze).
VA multumesc foarte mult, dar sant u-
nele persoane mai nervoase pe cari le vad
inaintea mea si pe cari aplauzele d-voa-
stra le supara foarte mull; fiindcA nu vrean
sa se supere persoane, pentru cari farce sa
.am o consideratie ,politica, am o conside-
ratie personalti, v'asi raga sa nu le suparati
si sa nu aplaudati.
Da, contele Tisza era .acela care hotara
ceiace se va intampla de acum inainte cu:
Europa aceasta strabatuta de 'sentimental
celei mai teribile probleme..Imi inchipuiam
ce va urma. Oricine a studiat in ultimul
timp politica Europei i in special pe a
Austro-Ungariei, iii dAdea seam's de acest
fapt; ca el, ,contele Tisza, nurnia canicela-
rii, ca el indrepta cancelarii, ca el avea
in mana, nu numai, exclusiv, Ungaria sa,
,dar si Austria, care era cea d'intai in nil-

www.dacoromanica.ro
,
 127

mete Monarhiei duble, dar nu a fost nici

odata, In ultimele decenii, in randul intai
ceiace priveste directia. Stiam. Ne in-
chipuiam cu totii si de aceia ne Ingro-
ziam ne Inchipuiam cu totii ca actul
acesta, somatia icalre Serbia, va fi de o
extraordinary brutalitate, ca va were lucruri
can ,nu s'au cerut vre-odata unui Stat in-
dependent, ca va impune o umilinta ba- 4

intea eareia si poporul eel mai decazut tre-

buie sa tresalte de indignare. Si in adevar
actul alcatuit de Tisza si de cercurile mi-
litare cari inconjurau pe Arhiducele, mort
de cursed, care trebuia sa mosteneasch en-
nuna de spini a Austro-Ungariei, a lost
asa. Serbia 1-a primit, gall de cateva
ipuncte, §i i s'a impus ca si punctele acelea
sa le printeasca..
In sfarsit, nu s'a putut ca si cea mai In-
gereasca rabdare omeneasca.' sa reziste a-
cestor torturi continue. Si, atunci cand e-
ram In pragul razboiului, cand fiecare cam-
t
ta o Indreptare, in momentele acelea aml
cautat si eu constiinta mea, in clipa
care nu mi-a fost mai teribila deal fie-
caruia dintre d-voastra, dar nici mai putin'
teribila.
Am cautat o Indreptare, 5i inainte de ho-
tararea pe care toata lumea, mai molt sau
- mai putin, a s bat-o pe urma.,. am ti-
parit In foaia m a urmatoarea declaratie:

www.dacoromanica.ro
 /e ..,
128
,e

Declaratie.
Data soarta rea a omenirii va da, ea ..,-
o urmare a conflietului provocat de Au-
stro-Ungaria, oribilul razboiu general, na-
tionali§tii-democrati nu pot intelege ca for-
tele, cu greu adunate, ale Romaniei sa fie
risipite In aventuri langa un Stat a carui
politica interna a lost totdeauna dominata
de tendinta scaderii §i slabirii elementu-
lui romanesc euprins In el, precum e Au-
. stro-Ungaria, Si langa un popor pe care -,
fatalitatea 1-a opus silintelor noastre de
desvoltare, precum sant Maghiaril. ,

Ei cred c.a guvernul roman va fi in stare

sa pastreze Romaniei o neutralitate dem-
na, rezervandu-i puterile pentru locul §i
momentul in care s'ar pune in vecinia-
tatea noastra probleme de transformare
politica in can calitatea noastra. etnica
ne da dreptul de a ne amesteca, farce ca
din partea noastra sa fi contribuit pans
atunci la nenorocirile ce ameninta umani-
tatea §i civilizalia. . .

,,Orice alta politica e menita sa intalnea-

sea dezaprobarea opiniei publice, la care,
Intrucat ingaduie interesul tariff, consec-
venti principiilor noastre, ne vom asocia. .

. Douce zile dupe aceasta, Consiliul de Co- ,

roana a hotarat neutralitatea Romaniei.

www.dacoromanica.ro
1'
lit }I 1 11 1M 1.1.
 129

Cred, ma mandresc ca pot spune a-

cet ,euv"ant cred ca in momentul acela
cram, titre oamenii cari Mai de .curand
sau de mai multi creme faceau politica
in Cara aceasta, f singurul care adau-
giam la declaratia aceasta a lalecesitatii neu-
tralitatii, ,explicatia ca motivul adevarat al
ei este imposibilitatea absoluta de a merge
alaturi cu Austro-Unigaria prin amintirea
intregii soarte pe care Austro-Ungaria a
facut-o Romani lor de a merge alaturi cu
Ungurii, alaturi cu poporul maghiar, prin
amintirea intregilor suferinte milenare, pe
cari ai nostri de dincolo le-au indurat din
partea Mr.
In momentul acesta se Linea in foile de
AI/
partid alta atitucline. Nu vorbesc de foile
d-voastra, ale guvernului, can trebuiau sa
taca i cari de cite on au tacut, si in
nnele privinte au tacut foarte bine, fiindea,
de ate on au vorbit, au facet ceva maij
rau decat clack ar fi tacut. Vreau sa vor-
besc de Mile celorlalte cloud 'particle, caci
pe atunci erau cloud: sciziunea nu se(pro-
dusese Inca intre conservatori.
Atitudinea era ,urmAto area: Pe cand foaia
urea, din care am sobs declaratia de Mai
sus, poarta data de 20 Julie, Epoca dela
17 Julie recomanda, In circumstantele gra-
ve !sari caracterizeaza clipele de fata", alege-
rea d-lor P. Carp, D. Nenitescu §i Dobre-
N. Iorga ,Pentru Intregirea Neamului". 9

www.dacoromanica.ro
 130 -

scu; reeomandatia era iscalita In acelai

limp de d-nii Filipescu si Marghilornan. La
20 Iu lie se califica situatia astfel: raspun,
sul nostru se reprezinta ca o formidabila
problemr
La 21 Iu lie Epaca cuprinde in articolul
5
de fond aceasta declaratie: O neutralitate
absoluta nitre cele doua particle beligerante
ar satisface amandoua partidele. . _

Soarta Romaniei nu poate Si nu trebuie

sa fie pusa la tale in cafenele, in strada,
de to miri tine ". Iar la 25 Julie: Even
mentele impun de sigur o unitate natio-
'maid, care sa nu fie alterata de luptele
dintre particle".
Aceasta si liana la 5 August, cand o
alto rota se tipareste intr'un articol tri-
mis de mine, in sensul declaratiilor mele
de mai sus, An articol care aparuse in foaia
mea, de o raspAndire cu mult prea slaba
ca sa fie culnoscuta de un public mai larg:
acest articol din Neamul Romemesc a fost
trimis Epocei cu rugamintea de a-1 tipari,
si l'a si tiparit, dar cu toate rezervele. A-
ceasta era deci atitudinea foii care repre-
zinta vederile partidului conservator. Veti
zice cq ki atunci erau conservatori cari a-
veau aceiasi politilea pe care o fac astazi
si pe care o pure In perspective declaratia
din foaia mea.
Da, basil e o mare nenorocire ea in che-
-

www.dacoromanica.ro
 131

stiuni de aceasta importanta oamenii sa

poata merge unii &Mime de alp o viatai
intreaga, Fara sa fi cunoscut cari sant ve-
derile unora sau altora cu privire la pro-
bleme esentiale, ale tarii.
Nu poate fi o nenorocire politica mai
mare. S'a vazut aceasta absurda comica-
rie In Tara Romaneasca: oameni conlu-
crand decenii 1ntregi farce sa alba aceleasi
pareri Ins chestia taraneasica, principala che-
stie interna, si in chestia viitorului popo-
rului roman de dincolo de granita, singura
chestie externa pentru uoi.
In acelas timp, cetalalt partid, conser-
vator-democrat, exprima in ceiace priveste
marea problema urmatoarele vederi. Cu leg
dupla ziarul La Roumania, §i daca ar fi
ceva care nu ar corespunde adevt'arului,
rog sa fiu indreptat; dar ca vechiu si in-
cereal istoric, sant deprins sa iau cita file
cu multa ingrijire §i sa le verific totdeau-
na. La 22 Julie se zicea acolo: Si mai
ales nu manifestatii tumultoase, nu din a-
cele miscari ale multimilor cari nu pot servi
decat sa creasca enervarea nationala si
cari nu vor da inimilor un atom de pu-
tere mai molt ".
Aceste cuvinte corespundeau deci perfect
declaratiei care se intalneste un acelasi time
si im ziarul Epoca, ceiace inseanana repu-
diarea pentru totdeauna a unor procede-

www.dacoromanica.ro
 132

uri cari nu serveSc nici-o chestiune, dar

le deservesc pe toate, caci mimic nu e mai
respectabil decal miscarea spointana a mul-
timilor, si mimic mai Icondamnabil decal
miscarea _provecata, intetita a acelorasi
multimi.
La 24 Julie se califica in La Roumanie
razboiul european drepit un act de nebunie
generala", si se adauga ca, data Belgia s'a
amestecat in aceasta furioasa deslantuire
de lucruri absurde, fara rost, aceasta se
datoreste faptului ca a lost silita.
Prim urmare, nu e asa?, acela care nu
e silit, nu Irebnie sa se amestece in acest
conflict de furie nebnna".
La 30 Julie se afirma pentru intaia oara
im foaia d-voastra, d-le Tache Ionescu, ne-
cesitatea neutralitatii legate si definitive"
cu motivare. Termienul s'a pastrat, dar rao-
tivarea s'a uitat, caci formulele ramAn mai
usor in minte, pe taint argumentele pie
cari se isprijina formulele dispar mai iute.
Formula !este ban curent, cu care poate
curapara si altul, dar motivarea este me-
dalia oniernorativa pe care o piastreaza
numai acela care a batut-o pentru un anu-
ane stop. Se spline in aceasta motivare
asa: Niciun interes vital romanesc nu
poate Imiinge 'Romania sa participe la raz-
boiul de fata. Echilibrul In Balieani, care
este un interes romanesc, se afla astazi in-

www.dacoromanica.ro
 133 ,

globat itn chestiunea generals europeana".

Luna lui August a fost o lung de neho-
tarari pentru toga lumea. Inainte de a tre-
ce la o a doua declaratie cuprinsa in foaia
mea, este bine Sa reamintesc iarasi ce zi-
ceau ziarele. Nu. ale guvernului, cari nu,
ziceau mimic, sau, cand ziceau ceva, ar fi
fost mai bine sa nu zica, si cari totusi,
ar fi trebuit sa zica ice se cuvenea. Am
spills de mai mite ori, fn conversatiile pie
cari d. iprim4ninistru mi-a facut onoarea
sa mi le acorde, dupa a d-sale dorinta sau,
mai tarziu, si dupia dorinta mea, si, natu-
ral, din cari nu va iesi nimic aici, caci
toti aceia dela can a iesit ceva dupa aseme-
nea iconversatii nu au lost numai niste
oameni politici putin demni de acest nume,
dar si din aceia !cari au nitat ca si in viata
. politica cea d'intai norma este norma unei
perfecte discretii, adica a mini perfect Ca-
valerism (aplauze). Am spus atunci un .1u-
term ca nu este de ingaduit, nu este de
adniis ca un partid pie umerii icaruia se spri-
jina viitorul- unei taxi si tot ceiace poate
astepta un neaten', sa nu inspire, nu o pre-
sa de divulgatie si de revelatie, ;liar una
din acele prose, cari, lath' de .exagerarile
acelora cari nu stiu, sau acelora can nu
vreau sa side, trebuie sa pastreze intreaga
sanatate morala a unei natiuni.
In presa d-voastra ati ignorat toate a-

/- www.dacoromanica.ro
 134

tacurile din dispret. Dispretul de multe ori,

d-lor, face mai mult raft decat pasiunea
oarba, caci ar fi fost mai bine atacuri pa-
sionate, cari sa restabileasca lucrurile ce
erau de restabilit, can sa nu lase a pa-
trunde in minte informatii, cari, odata in-
trate, chiar daces nu se repeta mai departe,
totusi produc o stare de spirit din care su-
feriti acum', i pe nedrept.-
Dar era mai bine sa se respinga indatai,
§i cu dovezi, aceste afirmatii decat sa as-
teptati efecte inaintea carora veti sta, maine
Inca mai Mull decat astazi, absolut nepu-
tinciosi de a opine pavaza de aparare.
Da, a fost de sigur sl acum mentin
parerea mea o capitala gre§ala a d-voa-
stra aceia de a crede ca in aceasta Ro-
Manie a noastra, in care oamenii sant mai
destepti de own Ii credeti d-voastra si de
cum Ii cred 5i eu, poate chiar de cum Ii-
credem icu totii; si mai de treaba de cum
se crede de obiceiu, ca in Romania facto-
rul opiniei publice este un factor care nu
trebuie preparat, supraveghiat si indreptat.
Inchid aceasta lunga parenteza si ma
intorc la atitudinea presei celeilalte, atitu-
dine pe care a avut-o panA in Septembrie,
cand s'a produs' ceva nou, despre care vom
vorbi mai pe urma.
Epaca, la 15 August, dupes intoarcerea
d-lui Filipescu intr'un moment cand ni-

www.dacoromanica.ro
 135

cio declaratie contrarie Puterilor Centrale

sau pentru Quadrupla-Intelegere nu se fa-
cuse ialcoloanele ei si cAnd o alta foaie icon-
servatoare, pentru a exprima sentimentele
acelora can astazi simpatizeaza, cu atat de
sincerer Icaldura, pentru cauza Impatritei-
Intelegeri, nu exista, F. publica la 15
August, duper intoarcerea d-lui Filipeseu, si
aratand punctul d-sale personal de cede-
re, urmatoarele randuri:
In ceiace priveste insa informatiile fa-
cute de uncle ziare, cum ca asi intrevedea
,
succesul unora sau altora dintre belige-
ranti, asemenea afirmatiuni nu am putut si
nu pot face, fiindca nici nu !-Canosc pe a-
cela care ar putea face asemenea progno-
sticuri".
Pe la 10 August s'au produs, de fapt,
lucruri pe cari eu nu mi le explic. De si-
gur nu cer sa-mi dati un raspuns.- Mi-ar
parea bine sa fi yenit dintr'o veritabila ne-
cesitate si mi-ar parea bine ca aceasta ne-
cesitate sa* fie de asa natura, bleat si eel
mai crud dusman al d-voastra, c1-le Bra-
tiauu, sa fi fost shit a face tot asq. Au
trecut anumite trenuri. Cand au trecut? Pe
uncle au trecut? Uncle au ajuns? Cine mer-
gea cu trenurile acestea? E un lucru pe
care nu vreau sa-1 discut. Ifni dau seams
pe deplin ca pot sa existe strasnice nece-
sitati la un moment dat. Dar voiu adauga

www.dacoromanica.ro
 136

!ea, atuaci cand aceste necesitati se produc,

omul de Stat se gandeste ca Indeplinirea
for sa u provoace in public pareri despre
o indrumare false a singurei politici, pe
care, la un 'moment dat, poate sa o fact"
un popor. Se pare insa ca indiscretii s'au
facut, la un moment dat, de acei cari au
cunostut anumite rosturi ale d-voastra, si
ceste indislcretii au devenit generale, ca
si cum anumite lucruri nu puteau sa fie
facute decal Laps si brutal. Au lost atunci,
in Epoca, cateva cuvinte impotriva cele-
brelor trenuri germane.
Aceasta informatie era data lute= ton
ascutit si in icuvinte am'are. Dar, kidatal
dupa aceasta, Intr'un icomunicat cu data
de 22 August, al aceleiasi foi, se. afirrna
ca niciun fapt gnu s'a produs, iar d. C. Anion
e indemna pe toti sa fim Romani.
Doamne, cat. de mult s'a abuzat de acest
term en de a fi Roman"! Romani) fart" in-
doiala, santem cu totii, dar a fi Roman"
e ca sun termen negativ, adica inseamna
a fi ceiace nu-i convine cutareia sau
11111

cutareia persoane, care to banuieste ca vrei

sa mergi late° anumita direcLie. SA lint
Romani" la filo-francezi insemheaza sa nu
fim germaino -fili, dar sä lint Romani" la
germano-fili, inseamna sa nu cumva sa fim
franco -fili. Cad Francezii, se stie, sant o
nape imposibila. Ne-au casunat o multi-

www.dacoromanica.ro
 137

me de nenorociri, ne-au hrhnit tineretul a-

tator generatii, au coborat in sufletele noa-
stre, prim literature, comorile sufletului for
si este un sentiment 'explicabil ca tocmai
acelora, 'earora le datoram atat,.sa nude a- .

ratam o recunostinta care ne-ar face sa

trecem drept barbati .piolitici- de o calitate
putin cam inferioara!
D. C. C. Arlon: D-le Iorga; eu am inteles
sa fiu Roman inainte de a fi franco-fil
sau germane i cred ca aceasta este o
datorie.
D. N. Mrga: Dace cineva este un ade-
varat Roman, nu e nevoie sa i se aduca
aminte; dar cu cat cineva este mai putin
Roman, trebuie sa aduca aminte altora, Si
cu atat mai mull trebuie el. Insusi sa Ai-o
aduca aminte.
(D. Gaza .4ntrerupe).
D. N. lorga: Aici ai nevoie de dubla au-
torizatie ca sa Intrerupi. (Ilaritate).
La 23 August, d. Mehedinti, a carui cu-
getare politica, icundscuta, pie -vremea aceia
da note dominants, In Epoca", d. Mehe-
dinti, sub conducerea caruia, ca director
al Convorbirilor Literare" s'a spas' ca vre-
mea lichidarii Romaniei a venit si tre-
buie sa intram alaturi cu Statele Austriei,
d. Mehedinti iata ce ziicea in EPoca" Si
necontrazis: Nu icumva Romania va tre-
bui sa plateasca Mai tarziu uncle editii spe-

www.dacoromanica.ro
 %lb

138 .

dale si exencipite de til ale celor ce fac

larma de azi Impotriva cutarei sau ,cuta-
rei Puteri?"
E adevarat ca d. Filipescu a intervenit,
de data aceasta, §i d-sa a pronamtat aceasta
formula, energica §i spirituala in acelas.
tim'p: Neutralitatea leala da, dar .provi-
zorie". Epoca" Rasa nu a continuat sa re-
prezinte acest pullet de vedere. Si mai de-
parte ea se -rngrijeste sa nu strice tratatul
dela Bucuresti, pentru ea pe urrniA. la 14
Septembrie, tot d. Mehedinti sa faca a-
ceasta misterioasa declaratie in Epoca",
o foaie cunoscuta ca ,apartinand unui par-
tid §i oglindind", cum ar zice d. Marghi-
loman, cu eleganta, parerile acelui partid
(Termenul s'a spas in ceiace priveste Stea-
gul", ceiace arata cat de mull se gandeste
d. Marghiloman la lucrurile in can se o-
glindeste). (Ilaritate).
Va sa zica intro foaie ea aceasta, care
oglindea" parerile partidului conservator,
d. Filipescu consimtia sa fie oglindit asa
fn oglinda d-lui Mehedinti, grin aceasta de-
claratie:
Ce am pierdut prin declaratia intempe-
stiva a neutralitatii, §tie bine guvernul, si
se va vedea numai dupd razboiu".
Dar sfarsitul articolului nu era de loc
de politica externa, ,ci de cea mai raSpi-

www.dacoromanica.ro
=Yu
 139

cata politica interna: De ce n'am avea

not un guvern al tuturor?"
Intr'un sens, guvernul, -ori cari ar fi el,
este al tuturor", _cat timp nu:71, rastorni.
(Ilaritate).
Intr'alt sens, ling, un guvern al tutu- IP

ror" ar fi guvernul celor 5 milioane cari

n'au glas si vointa ,aici, aceia pentru cari
-

ne-am' adunat, pentru cari ne-am zabovit,

pentru cari ne-am' certat, pe cari i-am uitat
i cu ajutorul ,carora, data vom face
ceva, vom face. Aceasta inseamtik un gu-
vern al tuturor". Dar un guvern al cator-
va mii de oameni, cari uita totdeauna -de
a se iubi, muncind, ,pentru a nu munci u-
randu-se, tact aceasta este clasa poli-
tica dominants nu ,Inteleg cum poate
insemna un guvern ,al tuturor".
- Guvern al tuturor? Noi am avut un
govern nu al tuturor", dar a doua nuance
singure, si d-ta (oratorul arata- catre d.
Take Ionescu) stiff arnArAciunile unui ast-
fel de govern; lestli fArk.' fndoiala, pentru
ca ai spus-o lapatk lumea. Si alte persoane
le stiu foarte bine ,aceste amfarkiciuni, fi-
indca si ele le-au spas la toata lumea, in-
cepand eu reporterii cari se aflau dupa
fiecare ,consillu de ministrii in sala de as-
teptare. (Ilaritate; aplauze).
Prin Urmare, °data ce un govern in
doi" produce astfel de rezultate numai

www.dacoromanica.ro
fj ^ e
 140

cu §tiu chinurile acelor confesiuni conti-

nue de o parte si de alta, cari nu ma inte-
resau de lac (Illaritate), (Oath ce un gu-
vern In .doi" produce .astfel de rezultate,
§i aceasta in Limp de razboiu la hotare,
cand- era sa is hotarari mari, va inchi-
puiti cc o sa fie un guvern al tuturor".
Cu ,un guvern in doi" se vo.rbia pie u§a.",
cu un guvern al tuturor" s'ar vorbi pe
toate ferestrele; ba s'ar mai practica fe-
restre cari nu exista, pentru ca sa mai
iasa revelatiile lucrurilor can n'ar mai in-
capea in odaia de consiliu.
Dar d. Mehedinti era urmarit atunci de
ideia guvernului tuturor". -
La 20 Septembre, de altminteri, parerile
d-sale deveneau autorizate, fiind iscalite §i
de d. C. Anion, care spunea: Guvernul
trebuie sa piece".
Si, ca explicatie de politica external ur-
luau randurile, menite sa explice: De ce
trebuie sa piece guvernul". Data din in-
formatiile culese ar fi rele§it pentru gu-
vern ca grupul germano- austriac ar avea
toti sortil de izbanda, datoria lui era sa
ne ceara sa mergem contra Rusiei, chiar
sfidand pentru aceasta opinia publica".
Prin urmare, formula care vi se atribue
d-voastra, d-le Iarca, ori la dreapta, on
la stanga", e ceva mai veche.
D. C. /area: Da, e mai voche.

www.dacoromanica.ro
 141

D. N. lorga: Dar mai este §i concluzia

cealalta, Imre s'ar parea secundara, dar care
revine la sfar§itul artic,olului. Si eu stria
articole, teat Ma pa icep, articolele acestea
ins'a exprima totdeauna scopul principal
prin formula dela sfarsit. Dar trebuie sa
se admita ca in praictica obisnuita a scrie-
rii articolelor fiindea altfel ar fi prea
urat lucrul de capetenie se prune la in-
ceput. De aceia nu pot accepta deal ca
wn lucre foarte secundar ceiace pone d.
Arlon la sfar§itul acelui articol: am vol on
ce guvern fail d. Ion Bratianu cu ai lei ".
D. C. C. Arian: Nu §tiu nimic.
D. N. lava: Eu scriu mai multe arti
cote §i totdeauna imi aduc aminte de dan-
sele. (Rasete).
Trecand, print urm'are, dela articolul d-lui
C. Arion...
D. C. C. Arian: Este sub' semnatura mea
articolul din Epoca"?
D. N. lorga: Itrim fine ca d-voastra sa va
verificati articolul.
Da, la 20 Sepitembrie spuneati ca gu-
vernul trebuie sa piece.
Articolul e seminat C. A. E altcineva?
D. C. C. Arian: Nu stiu Mimic, i va de-
clar ca niciodata nu am cerut ca guvernul
sa piece.
D. N. larva: Circe este acel C. A?

www.dacoromanica.ro
 142

I). C. C. Arian: Va rog sa luati infor-

matii.
0 wee: D. C. Argetoianu. (Rdsete).
D. N. lorga: Atunci, scuzati-ma, d-le A-
rian! (RtiOtio)._
D. C. C. Arlon: Daca ma cunosteai putin
mai bine, ma recunosteai dupe,_ stil; sant
erori jgramaticale pe cari en sant incapa-
, bil sa le fac.
D. N. lorga: Fiindca va datoresc o ex-
plicatie,nu asi zice ca va dau un sfat, caci
varsta d-voastra §i trecutul d-voastra au -mi
permit sa va prezint un sfat, dar va co-
mmie ea s'a desfacut din experienta mea
sumlucru: E foarte bine ea persoanele de
notorietate cari fac politica sa se gandea-
sea bine si la proprietatea initialelor nu-
melor lor. Nu sant singurul care....
D. C. C. Arian: Sant foarte mare advocat
in Cara mea, nu se poate intenta procese
pentr.0 initiale.
D. N. lorga: Din punctul de vedere de
-drept,da,- dar nu din punct de vedere pb-
litic.
In sfarsit, se pot produce confuzii can
trebuiesc -evitate.
Fapt e ca, in Epoca", In foaia partidului
conservator, "ant dona initiale cari se pot
aplica unei persoane de o mai mare jail-
porta.nta in cele politice, s'au facut decla-
ratiile acestea.

www.dacoromanica.ro
 .1 U

143

Acum venim, dupa declaratiile culese din

Epoca", la acele cari, in acela§ timp, agar:
in foaia care reprezinta vederile celuilalt
partid de opozitie. -(Zgormot).
Nu mi-am putut inchipui Ica gre§eala
mea in materie de initiale poate sa pro-
duca un asa de... vast interes in aceasta
Camera.
La 23 August, in foaia partidului conser-
vator-democrat se fanea urmatoarea decla-
ratie, in ceiaoe priveste iesirea din atitudi-
nea dela inceput: Nu vom face niciodata
d-lui N. Filipescu injuria de a ne inchipui
ca vietorii sau Infrangeri ale mini grup
sau ale iceluilalt dintre beligeranti, ar putea
constitui ,circurnstante noun, cari ar legi-
tima o intrare In actiune a Romaniei".
Aceasta a fost atitudinea foil acreditate
a partidului conservator-democrat Cu ar-
ticolele scrise de d-voastra, d -le Tache Io-
nescu si aceasta atitudine s'a mentinut
pana ice Reims, stralucitul oral de arta,
a suferit acele daune pe cari civilizatia.
Intreaga le-a plans si cari nu mai pot fi
Indreptate.
Atunci
, a aparut, la 10 Septembrie, arti-
colul Alaric I, Wilhelm al II-lea". Intai",
era de prison la Alaric, caci nu a fost nicio-
data un al doilea; la Wilhelm al II-lea",
da se potrivea, pentru Ica a mai fost un
Wilhelm:, care Msa avea alt temperament

www.dacoromanica.ro
. _

°
 144

decal acela care ne-a dat frumoasele la=

cruri pe cari le vedem acum.
Dela Alaric I 'micelle, deci, o alta ati-
tudine a partidului conservator-democrat.
Vin la atitudinea cealalta, permanenta,
manifestata cu energie, cu violenta uneori
si dupla opinia mea cu nedreptate
a partidului conservator, in care s'a facut
apoi deosebirea Tata de partasii vederilor
d-lor Mehedinti si initialelor A. Si B. de
atunci.
D. C. C. Arion: Asa scrii istoria?
D. N. forgo: Istoricul are datoria de a
verifica lucrurile, pe baza unei logici care
nu exists in aetiunea d-voastra, i atunci
da, santeti in stare -a ma incurca cu astfel
de declaratii ale unui om, care in Septem-
brie e de-o opinie si in prim vary de alta
opinie, ba puteti'sä incurcati nu numai pe
urn istoric ea mine, dar si pe toti istoricii
din lame, cari nu va cunosc asa de bine.
D. C. C. Arian: Prin urmare, sa se is
act ca. v'am incurcat. (Intreruperi).
D. N. lorga: Nuniai Sn lucruri de ace-
stea ma puteti incurca d-voastra pie mine.
(Intreruperi)
D-le presedinte, d-voastra lasati ca dez-
baterile sa se tuilitrure astfel! Va rog sa
luati masuri.
Iata ce se Intampla cu initialele d-voa-
stra, pe cari le schimbati cum iii schim-

www.dacoromanica.ro
R ,
 145

ha cineva gulerul, o initials inteun mo- A

ment Insenm'and un lucru, iar in alt' mo-
ment un alt lucru, chiar cand reprezinta
pe acelasi om. Deci nu puteti cere cuiva
sa se informeze la clubUrile d-voastra.
La inceputul lunii Septembrie insa, In
momentul cand nu se luase Inca o atitu-
dine lamurita, nici de unul, nici de altul
din partidele de opozitie, foaia noastra, a
nationalistilor, sinatea nevoia sa-si fixeze
punctele sale de vedere pain alte declaratii
netede. Din ele se vede ca not nu cram
atunci on cu dreapta on cu stanga, cum
se vor petrece lucrurile.
Atitudinea pe care o luasem' la Sfarsitul
lui Julie era aceiasi si la inceputul, lui Sep-
tembrie, Sin momentul cand se gasesc cele
d'intai sigurante ale d-voastra. Spuneam:
Ne-am invoit. asupra neulralitatii pentru
ea [nu se putea, pentru ca era o imposibi-
Mate nationals, o imposibilitate morals sa
mergem cu Austro-Ungaria, fie si pentru
Basarabia de maine, pentru teribila raz-
razbunare de poimaine a unei Rusii care nu
e Inca in halul Austro-UngarieF.
Decat mi s'ar face, dintr'o parte, obser-
vatii atat de severe sub aparenta for sp4-
rituala, in ceiace priveste initialele, m'ai
bine s'ar asculta cc se spune aici. Pentru
ca eu 'cred ca poti asculta cu folos pe un
istoric in iceiace spume relativ la. politica,
N. Iorga : .,Pentru Intregirea Neamulie. 10

www.dacoromanica.ro
LI-
 146

si la o anumita -aceia care spume,

intr'un Moment de Mare incantare sufle-
teased, atunci cand Dumnezeu stie cum e
sufletul acestui ,popor: Asi urea sa am Ar-
dealul, dar nfasi consola si cu Basarabia".
Istoricul, care se poate insela in initiate,
dar Liu in parerile sale fundamentale, in
interpretarea dorintelor unui popor intreg
$i care pastreaza toata superioritatea cui
cunoaste viata. unui popor fats de ,tine -si
Vara doar initialele impotriva unor ini-
tiate apropiate de ale sale, istoricul vaN
spline ca era si este o impbsibilitate na.
tionala, o imposibilitate moral& sa mergem
cu Austro7Ungaria, fie si pentru Basara-
bia de maim si pentru teribila razbunare
de (poimiline a unci Rusii care nu e in halul
Austro-Ungariei". Voiau sau ba anumiti
factori sa nrergem cu Austria, dintr'un mo-
tiv on altul, bun sau rau? Unii cred etti
stiu si ca trebuie sa spuie. Eu matte lucruri
nu le stiu, iar cite le stiu nu cred sit am
dreptul de a le spine.
Dar tara a spus, prin buzele mai mull
sau mai putin bucuroase ale persoanelor
invitate la Consiliul de Coroana, ca orice
N ar fi incheiat, in limitele Constitutiei, on
ba, .oricine, nu putem merge cu Austro-
Ungaria".
Acesta a lost Si sensul - hotararil Consi-
liului de Coroana.

www.dacoromanica.ro
6
 -.
147

Si aceasta iiici data' s'ar fi indeplinit

cloud conditii, i anume:
Intai, sa se fi acordat cele mai largi
drepturi rationale Romanilor din Monar-
hie, sa-i fi tratat cu ,cea mai mare dreptate,
i prietenie, si
- Al doilea, sa fi dovedit ca Statul Hahs-
burgilor poate lupta, birui si trAl.
Nici atuoci not earn fi putut da mai Mutt
deck o neutralitate, care insemna fata de
dansa o prelungire de termen §i nu o re-
nuntare, inu o aklicare, deiei natia care re-
Jauntier on abdica dela- drepturile ei natu-
rale, nu merits sa treziagell".
Am tinut sa infatisez aceasta declaratie,
datata la 7 Septembrie, pentru ca sa
aria ca, daca imPopiuhiritatea, provocata
artificial, a unora li-a smuls multi prieteni,
pe cari-i meritau, ei -au iconstiinta ca an
Post dela inceput ,pang ld sfarsit de o fran-
(theta desavarsita. Si, dach un guvern este
silit sa nu afirme in fiecare moment cu a-
ceiasi francheta desavarsita, jucandu-se ast-
fel cu interesele Statului, politica pe care
o face o opozitie pe o ichestie nationalai'
niu poate fi niciodata- ipocrita i echivoca.
(Aplat4ze).
Ce ce petrecea in momentul acela, la in-
ceputul lui Septembrie? Era jertfirea, a-
(Lusa nu de necesitatile aspre ale unei ar-
mate, de cerintele firesti ale unui Stat, ci

www.dacoromanica.ro
 148

de altceva, jertfirea speciala, particulars, .

voita pand la capat a unui intreg popor.

Au spas' unii si altii ce a insemnat lupta
dela Marna. Eu general nu sant, specia-
list In lucruri militare nu sant, ministru de
razboiu n'am fost; pain urmare nu pot sa
afirm care este fnsemnatatea reala a lup-
, tei dela Marna.
Altii au spus, in Septembrie, ca luarea
Lembergului de Rini era singurul moment
potrivit pentru intrarea noastra in razboi.
Cineva, care in Epoca iscalia: Un ofiter
de stat major" n'o fi fost ofiter, dar
de uncle vreti sa stiu, ca unul ce nu pot
sa intreg la redactie ce se ascundea, si de
data aceasta, nu sub anumite initiale, 'ci
sub Icele patru marl cuvinte de Ofiter de
stat major" spunea ca °data cu Lem
bergul totul s'a incheiat, ca interventia
noastra este imposibila de acuma inainte
si ca, daea se va face ceva pentru noi, se
va face prim altii, dar cu noi insine s'a
ispravit.
Cum vedeti, cat de greu se simte un par-
ticular care se ocupa si el de lucrari po-
litice si se ocupa cu iubire de lucrurile po-
litice ale tarii sale, atunci cand, fara corn-
petinta specials strategics, Vara a indrazni
macar sa-si atribuie aceasta competinta, i
se servesc retete de acestea, toate sigure,,
dar pupal cam deosebite din zi in zi.

www.dacoromanica.ro
 149

_ Dar cugetatorul politic poate sa intelea-

ga, ca dupa ce Austro-Ungaria, intrebuin-
land fortele nationale ale poporului ro-
man pentru razboiul sau de razbunare si
de cucerire, a facut sa apese toata greuta-
tea si toata cruzimea acestui razboiu asu-
pra multimii Romanilor supusi sceptrului
Habsburgilor, cu intentia hotarata de a di-
strap elementul barbatesc al Romani lor
de dincolo, mice alta politica este posi-
bila pentru poporul romanesc, afara de o
politica alaturi de asasinii cu premeditare
ai reprezentantilor natiunii noastre de po-
ste Carpati. (StriOte de lima°, aplauze).
D. Filipescu a icitat la Senat un act de
o mare importanta morala. Zic: de o mare
importanta morala si pentru toate timpu-
rile. Cad multe lucruri se vor uita din
acest razhoi, dar astfel de acte nu vor dis-
parea niciodata din amintirea oamenilor.
Actul prin care guvernatorul Bucovinei, con-
tele de Meran, o personalitate eminenta in
viata Statului austriac, oni inzestrat eu foar-
te marl insusiri si care, in Bucovina, prin
legaturile sale de sange, de familie, un
fel de Habsburg reprezinta altceva decat
ceiace ar reprezinta un guvernator-functi-
onar, oranduia acte cari se pot judeca de
oricine. Proclamalia contelui de Meran a
'lost data, si in romaneSte si vn nemteste,
dar cu kceleasi litere de sange, intr'o lirn-

www.dacoromanica.ro
 150

ba ca si in alta. Afisata pretutindeni in

tars, ea are, in romaneasca ei stricata, a-
_
cest icuprins: -

Pub Bea-Pune.
In razboaiele din urma purtate in Cara
cu dusmanul, s'au ivit iarasi c.azuri si-
gure de tradare lard de trupele militare.
Populatia se face la aceasta luatoare de
seama cu obiectia ca comandantii militari
au ordin strict sa Impuste imediat pc loc
pe oricare s'ar face numai chiar suspi-
cios de tradare sau de alta purtare dus-
manoasa Statului.
Gura Humorului, la 13 Septembrie 1914.
Dela comanda suprema.
Orice s'ar intampla pc lume, ,orice biru-
inta s'ar produce in orice punct al vastu-
lui camp de razboi; data ar veni, cu mAna
plina de daruri si cu toata icinstea in su-
flet, Statul acela care a dat o forma ofi-
Ciala acestor sentimente fats" de populatia
romaneasca de acolo, ra'spunsul Romaniei
nu poate sa fie.decat: Nu Ise mate; in ()nice
fel de Impirefur#ri, nut (Aplauze).
Si se vedeau atuinci pe drumurile si stra-
zile Bucovinei convoiuri cari se pot vedea
si pe strazile oraselor principale din Ar-
deal, astazi: preoti arestati pe baza a tine
tie ce-destainuiri false .evreiesti; preoti ro-

www.dacoromanica.ro
 151

mani purtati din loc in loc, batuti i scui-

pati, aruncati In locuri depArtate, spanzu-
- rati pentru o crima mai mare decat toate
crimele, alma ca apartin aceluiasi neam
ca Statul prieten ci aliat al Romaniei.
(Apiauze). Va trebuiesc dovezi? Va trebu-
iesc nume! laid-le:
- I Parohul din lacobeni, Milzeilceanu, a
lost arestat pentru sang& fapt ca ar fi
intrebat pe un soldat dada avem si tunuri
in Bucovina. A foist scutpat, palmuit si
bat jocorit de Evrei, cunt nu se poate Spizzine.
2. Preotul Gheorghe Lanioschi a foist a-
restat, scuipat vi fad si peilmuit pentru ca
s'a gasit la el o scrisoare ruseascei.
3. Preotul Dimitrie Topa, din Cornesti,
1
a lost arestat, Seuipat in fag si lovit cu ba-
stoan e de mitre Evrei, pentru ca' a vorbit
cu fostii soli parohieni din satul Rarancea.
4. Preotul Gheorghe Prelici, din Topo-
Milli, a fost arestat, bat jocorit si dus legal
1n flare prin millocul Cernenzfilor, pentru
ca a plecat la drum in direc(ia in care e-
rau soldaiii ra0.
5. Preotul loan Bucevschi, din Budeni,
a lost arestat si bat jocorit, legat si chinuit
pentru cid s'a refugiat la el o cumnata a
sa, sotia unui preot arestat, a lui Ilarion
Prelici din Rarancea.
6. Preotul Harlan Prelici, din Rarancea,
este ,arestat' si, se spune, si executat de malt,

www.dacoromanica.ro
V7 PS .?"
 152

pentru ea Rufii au invwcat in solda(ii

austriaci din turnul litisericii de acolo".
Acestea scut cease cazuri; aici la mine
am 24. Aceste 24 cazuri au putut razbi
pana la noi. Gel putin de doua: on pe a-
tatea sant leek cari nu au putut papa
la noi.
Funded nu am facut statistica mortilor
nostri, numilrul martirilor nostri nu se
stie Inca exact. Prize urmare, ce ne mai in-
curdim aid en lupte de argumente in ceiace
priveste directia la deapta sau la stanga"?
Poate cineva pe fume sa mearga, indiferent
pentru orice; alAturea. de oameni cari au
savarsit asemenea crime contra unei .po-
pnlatii a.partinand acelui. neam care a in-
temeiat, care apar'd si sustine Statul roman?
Pentru orice Roman este o chestiune in-
cheiata (aplauz:e). Ceiace se poate face In
afara de aceasta, ceiace se poate chibzui
i socoti, este un alt lucru: este felul de in-
terventie, este momentul_de interventie, sant
conditiile de interventie.
Dar aici santem noi cu chestiunea ro-
maneascti fn ni6mentul de fates.
Asi putea sa fiu Vomit de cativa, ca prin-
teo parte din lucrurile ce am spas paniii
acum asi avea intentia sa fac servicii ama-
bile guvernului, sau prin alts parte asi voi
sa ajut pe aceia cari faro indoiala n'au
arnabilitatea fats de dansul in fundul cu-

www.dacoromanica.ro
 153

getului lor, atunci cand inaintea guvernu-

lui discuta chestiunea nationals, stotand din
faptele petrecute cele mai teribile acuzari
impotriva celor earl -astazi detin guvernul
roman. Caci o mai ,teribila acuzare decat
aceia ea, cu stiinta si vointa, a neglijat in-
terese esentiale, vesniee, ale unei natiuni,
pierzand prilejul pe care veacuri 1-au pre-
gatit i pe care, dupla parerea for eel pu-
tin, veacurile oe vor veni nu-1 vor adage
Inapoi, o mai strasnica Invinuire decat a-
ceasta nu i se poate aduce. In adevar,
,
daca eineva este adanc convins In constiin-
ta- sa de acest luicru, si aduce o astfel de
invinuire efului unui govern, inseamna ca
hotaraste in sufletul .sau moartea morals
a omului impotriva caritia indreapta ace- ,
ste acuzatii.
D. prim-ministru a raspUns la Senat cu
o cuvantare prea lungs, ¢i sa-mi dea voie
sa-i spun: nu prea Wanda, ci debila. Caci
raspunsul d-sale putea sa fie Inlocuit prin-;
tr'o singura Intrebare, intrebare facuta di-
rect tuturor acelora cari-1 acuzau, facuta
cu acea vehementa pe care omul cinstit
si muncitor o gaseste totdeauna in fundul
constiintei sale. Atacurile acestea, in astfel
de imprejurari, nu se combat, ci se res-,
ping. Si a fost o greseala politica sand
d-sa, cu acea debilitate de argumeeite, a
incercat sa raspunda la lucruri Impotriva

www.dacoromanica.ro
 154

carora nu raspund argumentele unui om,

ci Intreaga sa fiinta morala, intreg treeti-,
tul sau si toate traditiile de familie .cari
sant adunate inteinsul. (Aptauze prelun-
gite).
D-lor, in'am venit aici ea sa va servesc.
Nu cunosc in amanunte politica d-voastra.
Daca asi cunoaste-o in linii generale, nu
asi. vein aici ca sal ant acele linii generale.
Nu asi lasa sa se recuinoasda in niciun fel
aceia ice am putut prinde cu cats compre-
hensiune psihologica pot avea In afara
de interpretarea initialelor volatile din fe-
lurite gazete nu mi-asi Ingadui sa aduo
inaintea Camerei §i tarii lucruri pe cari,
am zis, cu cata comprehensiune psiholo-
gica pot avea, fi prins din iconversa-
tiile cu d-voastra. Voiu zice ceva mai mull.
Oricat i s'ar destainui cuiva directia ge-
nerala pe care o urmareste un guvern,
mai lnsemnate decat ansa saint impreju-
rarile nevus de complicate. Caci scum nu
este ca In 1913 intrebarea simpla.': Mergem
ou Tuneii sau cu Bulgarii?, mergem cu Sar-
bii sau cu Bulgarii?" Aeuim este asa de in,
tretesuta imensa problema, bleat directia
Inseamna prea putin fatal de' felul cum se
urmareste acea directie. Maiestria cea mare
sta aici, ,caci, 1 oe priveste directia, ant
aratat ca este o imposibilitate morala ea
o anume directie sa existe maear in cuge-

A -
..
www.dacoromanica.ro
 _ 155

tarile ipotelice ale unui om politic. Male-

stria e, prin urmare, in aceste socoteli fine.
Dar care este primul-ministru raspunzator,
care este onrul avand in mama sa firele
actiunii diplomatice ale tarii sale, care ar
conshnti sa infatiseze cuiva, unui deputat,.
fie el si Jan om in care ar avea cea mai
multa incredere ,pentru onestitatea pe care
crede ca o descopera iur sufletul lui, sa-i
er arate pas en pas tot ce constituie actin-
nea sa?
Va inteleg ca nu icomunicati astfel de
lucruri; e o pretentie a vi le sere i to o
indiscretie condamnabila a raspandi ceiace
totusi credeti ca trebuie sa spuneti.
Dar va zic, nu pot, nu poate nimeni,
sa iea astipra sa, sub niciun raport, o poli-
tica In care amanuntele, modalitatea de .fie--
care ,clips., sant total.
Prin urmare, chiar daca asi fi legit de
d-ta, d-le Bratiairu, printr'o prietenie per
sonata, pe care imprejurarile n'au stabi-
lit-o, o regret, lithe d-ta si mine, cari ne
cunoastem de mult-dar nu a§a strains, chiar
daca asi fi 'lost initial mai Mutt deck in
anumite momente, daca asi fi putut prinde
din actiunea d-tale mai mutt, nu liras pu-
tea preface in advocatul guvernului, sau,.
. pentru ea n'ar fi la local sau acest ter-
men profesional, in aparatorul gitvernului.
Nu numai atat.. Dar en cred ca (nice a-

www.dacoromanica.ro
 156

pbrare a d-voastra, in astfel de impreju-

rani, ar fi din partea aceluia- care o in-
cearca o prezumtie, o prezumtie pe care nu
e bine sti o aiba ni.ineni. Insa, daca nu
am intentia de a apara politica d-voastra,
al carei teas de aparare n'a sosit inca, cu
atat mai. putin am intentia sa ma imes-c
cu acele ipersoane cari, din adancul convin-
gerilor lor, farce indoialA, din -grija puter-
filed pentru interesele arii, va pun soma-
tii cu termene &curie, de a lAsa conducerea
tArii in manile altora, daca d-voastra .mt r:

va yeti conduce (lima anumite formule cari

nu se pot improviza, cari se desfac, for-
mulele acestea, din observatia atenta a im-
prejurarilor, din indelungata practicer a con-
ditiilor in cari se desvolta probleme in-
ternationale, a caror solulie nu se poate
elabora in cabinetul unui ziarist, sau in bi-
blioteca unui cugetator
Problema aceasta, a inlocuirii unor oa-
meni grin altii, s'a pus aiurea, ii la not
s'a aplaudat de cite on la Londra sau in
anti parte, s'a format un minister natio-
nal. Si fiindca ain pomenit termenul ace-
sta: Minister national", va rog sa cre-
deli ca nu sant dintre aceia cari socot ca
oamenii cari au avut prilejul sa fie de mai
multe on mini trii, sA aduca servicii marl
tArii, oamenii acestia sant indreptati-in ac-
tiunea for num'ai de dorinta de a figura

www.dacoromanica.ro
= 6ia
 157

Inca odata ca ministrii," de a figura poate

ca elemente secundare, neesentiale, intr'un
minister de coalitie, sau ca elemente de pa-
ritate, cari, iui cazul acesta, ineured mai
mull decal folosesc. Parerea mea este ca
un minister national ar face ca actiunea
noastra, destul de difuza si astazi,_ cu mi-
nisterul care este cu totul in mainile se-
fului sau, ca actiunea aceasta ar deveni Inca
mai difuza, mai nesigura, mai plina de
contraziceri, mai rea deci In urmarile ei,
decat si actiunea celui mai slab minister
pc care l'ar avea Romania. Cand s'a ivit
chestia ministerului national in Franta,
un oni, care e, Tara indoialii, de o compe-
tenIa deosebita, si ca istoric, si ca scrii-
tor, si ca oat politic, Hanotaux, 'a intrebu-
intat o figura, care se pare ea nu a patruns
la noi, dar care insa e de retinut,, fara in-
doiala. Hanotaux a -zis: La vad nu se
schimba ,caii". La trecerea vadului deci
caii nu se schimba. Eu cred ca Hanotaux
avea- foarte mare dreptate. Si va rog sa
credeti, ca, data vre-unul gaseste poate o
lipsa de eleganta, ea nu mi se datoreste
mie ci scriitorului francez care a druncat
aceasta formula.
D. Barba St. Delavrancea: Este foarte
_

eleganta.

www.dacoromanica.ro
 118

. D. N. lorga: Dar salt' crezut sa recunosc

cum ca i s'a Warta cuiva neeleganta.
(0 voce intretupe).
D. N. lorga: Avetirpoate fn loc de ear
altceva. (Rcisete).
Si ca sa nu fin actizat ca aceasta e o
parere noun a mea, sa-mi dati.voie aici
apelez la amintirile d-lui Take Ionescu
sa cites cateva randuri, a earor data dum-
nealui ar putea-o fixa foarte bine. Cineva
a zis aici, in Camera, inletut moment:
Calitatea mea! de istoric.imi impune, ina-
inte de toate, o datorie: sa nu judec lu-
crurile pe can nu am mijlocul de a le
tunoaste in intregime si sa nu: osandesc
oameni pc cari nu asi fi in stare sa-i in- -
locuiesc en succes.
Si, prin urmare, d-lor ministrii, nu am
mimic, nici in din, nici in maneca, cu
d-yoastra. Am un singer lucru :comun' cu
dTvoastrii:doriti ca aceasta tara a noastra
sa fie cat mai puternica si cat mai man-
dra; tot asa doresc si eu. Si, cata vreme
santeti acolo si aveti o majoritale care va
_sustine si luati toata raspunderea pentru
faptele d-voastra, igasesic ea- este si de rau
gust si putin cumirite sa amestecam la greu-
latile din afar& greutatile dinlauntru.
Daca se va face o gresala, d-voastra yeti
fi raspunzatori; daca va fi un merit, d-voa-
stra it yeti irnpar;i. Si, cand lucrurile 'Sant

www.dacoromanica.ro
 159 .

astfel, nu este cavalerest ca reprezentantii .

independe.ntii parlamentare sa aiba alts' a-

titudine decal aceia pe care o am' aid., In-
dependenta trebuie sa fie sincera, dar in-
dependenta trebuie sa fie si. dreapta".
Ace la care vorbia dela aceasta tribuna,
la data de 16 Ianuarie 1913, era= eu, iar
ministrid atacat in .momentul acela si care
s'a t, data alR1 mitt Inset, destul de bine
de aceasta interventie a uinui adversar care
nu era adversar de-un moment ci era un
adversar politic, aproape personal, de o
viata intreaga, acel ministru erai dumneata.
D. A. C. Gaza: Care d-ta? .

I). N. Iorgla:. D. Take Ionescu.

i ceiace altii ti-au facut d-tale intr'.un
moment, poate ca ar fi bine sa faci si
.d-ta altora.
Acura, dupa aceste explicatii preliminare,
sa-mi dati voie sä trec la partea a doua
a acestei ,cuvantari,.a caret lungim'e va rog
sa o iertati din partea unui onr care are
inulte ,pe suflet si care va spume putine din
acele mune ce se ingramadesc in sufletul
sau. . .

edinta se suspenda pentru 5 minute.

La redeschidere:
D. M. Pherekyde, pwesedintele Adunarii:
D. N. Iorga are cuvantul in continuare,

www.dacoromanica.ro
 160

. D. N. /orga: Onorata Camera, sant per-

soane cari cred ca e trista. situatia de azi,
asa cum rezulta, zic acele persoane, Ina-
inte de toate, din vinovatia conducatorilor
Romaniei, desfacuti din clasa_din care fac
parte. Aici sta deosebirea punctului de ye-
dere intre d-lor si mine. Eu zic ca o vi-
novatie este, fora indoiala, dar aceasta vi-
novatie o impart cei cari conduc azi Ro-
mania, ,cu Icei cari au condus-o altadata.
E o vinovatie Mai 'argil. §i-mai veche. Dar
anume persoane zic: Din vinovatia condu-
catorilor actuali ai Romaniei, scosi din cla-
sa din care fac parte si facuti singuri ras-
punzatori pentru aceste lucruri, ant ajuns
inteo situatie nespus de trista, late° si-
tuatie ce are nevoie de un noroc, i, cum
s'a zis, de un mare noroc, care, prin ur-
mare, nu poate fi Indreptata (lecaL printfo
interventie fericita, iprovidentiala, venitá din
afarti.
Pot eu oare spun ca situatia ar fi de
asa natura, Incat not nu am' area motive
de a fi tristi? Fara Indoiala, cuni: se ex-
prima cineva foarte bine in presa coti-
diana, este o .tristeta in aier"; tristeta a-
ceasta o shntim, dar ea nu trebuie sa se
prefaces niciodata intr'o adanca i ireme-
diabila melancolie, In area melancolie care
secatuieste ,puterile mini popor, care it face
sa-3i piarzil increderea in tot iceiace are la

www.dacoromanica.ro
 161

indemana sa i in tot .ceiace el este in stare

a kidqdini. Ar ft mai bine atunci sa.mintint,
sa ignorant tristeta existents, sa aruncam
un vat asupra tuturor lucrurilor in ade-
\Tar dureroase de astazi, data ar fi sa tra-
gem din aceste lucruri concluzia ca vii-
torn! Romaniei si al neamului romanesc,
inseparabile una de altul tai momentul de
fats, este iremediabil ;pierdut: Poate ,sfi vie
cineva aici, la tribuna, pentru a dovedi ca
interesul Romaniei ca Stat este in .cutare
sau cutare directie i poate sa o si dove-
(teasel, cu logica sa si exemplele culese
din experienta sa, cu ,convingerea sa, pc
care fiecine i-o respects, atunci cand nu
este amestecata cu coruptia 5i atunci cand
nu lolereaza nicio coruptie langa (lama.
Da, poate. sa vie cineva aici sa spine acest
lucru. Dar atunci el va osebi dotta lucruri
can !nu se pot osebi in momentut de rata:
Interesul Romaniei ca Stat i interesul po-
porului romanesc in toga intregimea sa.
Politica .Romaniei ca Stat, osebita de po-
porul care a intenteiat-o i pentru care ea
traieste, politica Romaniei numai ca Stat
nu poate exista in preocupatiile noastre de
astazi. Aceasta nu inseamna a sacrifica Ro-
mania intr'o aventura, la capatul ,careia nu
ar iesi b:nele neamului intreg. Dar aceasta
inseamna a nu ne. preocupa numai de in-
teresele Romaniei, faro ca, la capat, amin-
N. large Pentru Intregirea Neamului". 11

www.dacoromanica.ro
 162

tind si poruncind in fiecare moment, sa stea

interesele cele mari ale natiunii intregi..
Incheiu aceasta parenteza, ce priveste pe
aceia sari; aparlinand altei vremi, vast Sta-
tele si nu vad natiunile, cari nu inteleg, Ica
tot ce este viu. intr'un Stat ca al nostru este
natiunea si ca natiunea este tot asa de vie
si dincolo de marginile Statului si are ace-.
Iasi drept sa ceara a fi ajutatil si sprijinita
viata sa in Statul national el insusi, cat
5i dincolo de marginile acestui Stat na
tional.
Si, intorcandu-ma la ideia dela inceput.
a acestei parti a doua din icuvantarea mea,
cred Ica _e jale in tara "aceasta. Este o a-
danca si mare durere pe care voiu si a-
rata-o in elementele ei, fara niciun fel de
consideratie pentru anumite sensibilitati,
fie personale, fie de pallid, fata de aceasta
durere.
Dar, pe ,urma, voiu cauta sa arat si cat
e de gresit sä se prefaca aceasta jale In-
tro descurajare ,permanents si fatalti.
De uncle vine jalea noastra..de azi?
Ea vine, in randul intai, nu din cutare
sau cutare atitudine, intr'un moment dat,
a guvernului acestei taxi; nu, ci, din si-
tuatia fara. pareche de neno'rocita a. partii
celei mai mari din neamul nostru. .

Niciodata gicamul romanest, a carpi e-

www.dacoromanica.ro
 163

xistenta Intreaga." nu este deck un sir de su-

ferinte si de nobile sfortari Impotriva apa-
satorilor, de caderi, cari n'au fost nicio-
data infrangeri, de silinte reinoite earl si
ele s'au ispravit, nu printr'o ingenunchiare,
dar prin amanarea solutiilor definitive,
mantuitoare, niciodata neamul nostru in-
treg nu s'a gasit in imprejurari mai ex-
traordinar de dureroase decal acelea din
momentul de rata.
Intre Bucovina si mice regiune din Bel-
gia cu nu vad deosebire; pot sa zic chiar
ca -Bucovina de azi e intr'o stare mai rea
decal °rite regiune din Belgia.
Stapanitorii germani, dusmanii ajun§i
stapanitori in Belgia, an tratat populatia
cucerita i supusa cu mai multi mild de
cum au .tratat organele administratiei im-
periale populatia romana din Bucovina.
Este un caz unit In istoria lumii sa vezi
de o parte, ca o tart care s'a Impotrivit,
care s'a luptat, care a fost biruith dupa
._ ce a cautat si prin toate armele rascoa-
lei si, conspiratiei, prin razboiul din cash
in cask sa-si apere independenta si care
pc 'Irma, conform principiilor dreptului in-
ternational, deli in ceiace priveste mo-
dalitatile, contra oricarei morale intenia-
tionale este stapanita de un alt Stat, in
umilinta si sifferinta, este intr'o stare mai
bona deck o provincie ce are in fruntea
.

www.dacoromanica.ro
 164

sa pie suveranul ei legitim, pe acela pentru

care pentru el si pentru inaintasii lui!
secole intregi s'a jertfit toata vlaga popu-
latiei, ca in Bucovina.
Nu se poate spun cu cat drag, cu cats
inima, cu cat spirit de sacrificiu, cu cat
respect de onoarea military au mers toti
flacaii acestei Bucovine, toti urmasii lui
Stefan -cel-Mare si ai marilor Domni de- o-
dinioara ca sa apere tronul Habsiburgilor.
Si, in acest timp, acasa la dansii era sila
femeilor pentru a lucra la transeie, era tot
ceiace samavolnicia, saracia, 1411area Si
dozonoarea pot sa savarseasca impotriva
unei populatii.
Amin, in army, ,cineva a primit din Bu-
covina stie oricine cu rata greutate
poate sa vie o Mire de acolo, o scrisoare
strecurata peste granite fiind consideratil
ca un act de inalta tradare, din cauza ca-
reia poate sa plant si acela care a scris-o
si acela care a incercat s'o treaty, daca
ea cuprinde un graurite de adevar .,
a
primit, zic, de acolo o serisoare pe care,
de altfel, inainte de a v'o impartasi d-voa-
stra am impartasit-o mai multora prim
foaia mea.
Primitorul o reproduce in termeni simpli,
in can se oglindest totusi suferintele cele
m'ai groaznice. In zadar s'ar forta o minte
de artist sit alcatuiassca ceva mai teribil

www.dacoromanica.ro
.
r
 135

cat iceiace, cu duiosia parliculark popo-

rului nostru, se rosteste .asa de simtit in
aceste putine cuvinte: _

De inmormantari cu ,ceremonii religioa-

se nici vora.. La inceput nu eram de-
prinsi, ni se p.Area lucru pdgkinesc, dar la
urink nici not nu. aveam IcAnd ii zice un
Tatal nostru; lasam groapa deschisk si fu-
giam. Se intampla sa ne roage Cate o-
data Rusii sa primim si pe tovarasul for
cazut in aceiasi groapa. La botez erau
zilnic kale vre-o 12 copii, iar bietul no-
stru i;popa n'avea vreme nici sä-i moaie
bine in aghiasma.
Dar toate acestea n'au nicio 'insemna
tate pie laugh celelalte nenorociri.
. Peste Prut, in Bucovina, se 'sting ta-
rand harnici si darzi, can panic azi au
piistrat cu sfintenie graiul strkrnosesc si
au pazit ca o strara neadormita la un ho-
tar indetpdrtat obiceiurile romanesti. Dupa
-ce razasiea incetase de a mai trai pie
acele loicuri, se slang' si ceilalti cu zile
in fata ochilor nostri nepdsatori. \
Si dupa Bucovina a venit Ardealul. To
cei ice erau in stare sA poarte army au pie-
cat. Trebuie ski fi cunooeut:cineVa altfel
deck prin ziare, altfel decat prin convor-
biri de eafenea, trebuie sa fi petrecut ci-
neva vreme mai Multa acolo pentru ca sa
cunoascil toate comiorile morale. cuprinse _

www.dacoromanica.ro
 166

In sufletele acestor oameni, acoperiti acum

de panant in stepele Poloniei, in vane At-
pilor, Sn mlastinele. Serbiei §i can au fost
dusi anume la moarte fara socoteala. Mi-
sea tu, caine", acesta era cuvantul de in-
demn care ostasii cari muriau, miser': tu,
caine de roman" si ca un adaus ca
sa va plara sarnanta", ca sa va pustiiti
cu totul".
Nu era o brutalitate de ofiter salbatec,
care nu vede dincolo de interesul natiunii
sale, ci executarea cruda ;i rece a unui pro-
gram. Nu sant ingropati bine, si se si
vinde ceiace a fost mai stump inimilor
lor. Pe de o parte, foile maghiare au ce-
rut ea pamanturile celor morti pentru
biruinta rasii maghiare sa fie confiscate,
scotandu-se vaduvele i orfanii pentru a
se imparti- reprezentantilor fanatici ai ce-
leilalte rase. S'au adunat reprezentantii ban
odor satesti din Ardeal si au pus patru mi-
lioane la dispozitie pentru a se aduce din
Germania oameni cari sä fie asezati acolo
uncle au fost pana atunci Romani cari au
murit luptandu-se pentru Tronul habsbur-
- gic. $i in Camera din Pesta, fall a se ti-
- nea in seamy cii tern unei natiuni impune
mlacar acel grad, cel .din urma, al bunei
cuviinte care este ipocrizia, forma cea
mai injosita a cuviintii, care se numeste
ipocrizie ,calcand peste aceasta datorie

www.dacoromanica.ro
1
167

umana, primul-ministru al Ungariei a zis:

vom lua masuri pentru a coloniza tinu-
Write nesigure". Tinuturile pe cari Dana.
acum not le-am crutat, acestea 'sant tinu-
turile nesigure, i acolo vor fi asezati Se-
cuii salbateci, plebea barbara din maha-
lalele Pestei, ca sa insemneze o dunga de
ura intre not cari nu i-am atacat, si fratii
nostri, multumind in felul acesta .pentru
larga omenie a neamului nostru. S'ar pu-
tea crede ca in departare se misca poate
sufletul mai adanc decal in fata realitatii
tnisesi, cu care ajunge. cineva sa se deprin-
da, eaci vorba romaneasca plina .de inte-
lepcitme zice: Doamne, nu da omului cat
poate rabda. Dar dovada vine de acolo,
in fiecare zi, dovada ca nu se mai poate
nei5da.
Faceti-va a intreba, nu pe Ardelenii ta-
lentati, cul.i, can va pot fi folositori, fa-
ceti-va a intreba pe Ardelenii din popor,
pc acele fem:ei nenorocite-cari cersesc aici
ca sa hraneasca pe nepotii fiilor lor, ple
cati in razboiu i poate morti de mult. .caci
pierderile de oamoni se dau dupa razboiu,
faceti-va a-i intreba. Si o lacrima a for
insentneaza mai Inuit decal spunem not aici,
in atatea discursuril -

Puteti tine mii de discursuri, de adanci

cugetatori ai ,problemelor de Stat; 'Arne-
ti-le alaturi de mianifestarea_ naiva a du-

www.dacoromanica.ro
 168

rerii lor, si yeti vedea tine biruieste. Si

doresc sa vie vrentea cand, fiind si ei im-
,preuna cu noi, -impartasind viata noastra
politica, taranii acestia umili vor drege
aici, in acest loc, pie oei mai infumurati
dintre reprezentantii In forme europene ai
dispretuitoarei protipendade fanariote de
odinioara. Vorbim de Fanarul care a mu-
rit: a nitwit Fanarul cu giubea, a venit
insa Fanarul .european cu redingota, !cif
aiere mari, pie care/an-1 putem rapine. Dar
o sä vie candva taranul, si, fiindca al no-
stru nu ajunge, o sa vie taranul de dincolo,
care e irn alttel de out, si atunci sa poftea-
-
_
sea inaintea unei adunari a taranilor a-
cestora sä vorbeasca cineva, ofensand cu
logics si talentul" lui sentimentele cele mai
firesti ale mai neam. Atunci vom fi raz-
bunati cu totii pentru tot ceiace am lost
siliti sii induram intro viata politica atat
de adanc strithatuta de neintelegerea si ne-
ingrijirea pentru interesele superioare ale
unei tad.
. lava ,ce-mi span, dupe sari. de acasa,
pribegii de dincolo: Side de mii de bar-
, bati au muscat in tame si aceasta nu e
retorica, va rog, nu sant ,cantece de pi-
, jigoi artistici, cuni avem aici destui, ci t,
insusi graiul unei inimi insangerate zeci
de mii de femei sant tarate la sapat tran-
see..." si la altceva; sute de preoti ve-

www.dacoromanica.ro
 169

nerabili i alti fruntasi carunti saint inghe-

: suiti la temnitele Clujulni, Aradului.si Se-
ghedinulni. coala si Biserica romaneasca
tanjesc si se zbat dupa o razes de soare,
dupa o gura de aier... E distrusa orice a-
sociatie i intreprindere culturala romanea-
sea, e desfiintat orice drept cetatenesc, si
chiar opera marelui Andrei baron de 5a.-
guna: Statutul organic at BiSericii roma-
Be", se zguduie in -temeliile lui. .
Ori poate exista vre-uu. popor farce seoar
lk fAra.biserica, farce organizatii culturale
si politico si, in sfarsit, farce de... barbati?
Da sau nu?" .

Tata intrebarea care ne vine dela dansii.

-0 mai mare &were decal a lor, un mai a-
(lane rasunet dock acel/ din sufletele noa-
stre, nu se poate. _E poste puterile ome-
nesti .sa se gaseasch ceiace ar da formula
sentimentala a unei astfel de dureri. Ar
trebui sa argumentam mai putin, sa ne .sfa-
siem mai putin: ar trebui sa ne strangem
mai mutt, sa ne intelegein mai bine, sä cu-
legem din inteligenfa si inima fiecaruia mai
bogat sermteia care indeamna la 1 faptele
marl, ca sa fim in stare a ,plati toate a-
ceste lucruri, a salves ceiace a mai ramas
Inca.' (Aplauze).
Fanarul si Bizantul, stiu, nu fac asa. Ne
zicem intr'una descendentii Romei, dar in
Roma se lama alifel. Fanarul primes cu
.
.0"

www.dacoromanica.ro
 170

pietre pe eel invins, Roma intampina in

triumf pe Paul Emilio, dupes infrangerea
dela- Canae. Fiindca invinsest fatalitatea,
si soarta insasi a Ineannilui era aceia care,
trista, venia -ea invinsii In mijlocul alor
sai. $i de aceia Roma n'a avut soarta pe
care au avut-o ceilalti. .

Atunci ,cand .aste.pti, cu ura, pe fratele

tau sa .greseasca, pentru a-I ucide, distrugi
in viitor orice bunavointai si orice avant,
pe cand fratele tau, care in greutatile cele
mari simte sprijinul cald al fiintei tale in-
, tregi, se ridica dela ceiace este la ceiace
toti impreuna putem sa fim. (Aplauze).
$i, d-lor, mai avem o durere; durerea
aceasta este unita cu, o umilinta. 0 ,simtiani
cu totii. Iata, nu ()data ni s'a cerut sa vor-
bim, sa dam pentru pribegii sarbi adapo-
stiti pe teritoriul nostru. Am facut ce am
puha; am vorbit, bine-rau, am strans bani,
am impartit, dar anti evitat, eel putin in
ceiace ones priveste pe mine, sa intiam in
n contact insine cu acesti oameni. $tim cat
le datoram, stim cat de putin fac acesti
bani sinulsi-- dela placerea bogatului, care
niciodata nu a fost mai putin intelegator
si mai obraznic .prin luxul sau de Bucu-
resti, in mijlocul suferintelor romanesti din
toate tinuturile cari ne inconjoara. (Aplau-
ze prelungite). Dam banul acesta dar ni

www.dacoromanica.ro
40 1
 r.

171 -.-

pare rail de un, lucru: ca nu e acolo o pi-

catura de sange eroic vaisat de not pentru
ei, ca aceasta picatura de sange nu 'a as-
fiir4it darul pe care mama noastra, tremu-
rand de_umilinta, li-1 intinde.
In toata Peninsula Balcanica era un sin:
gur !twain de cuvant, de credinta, de vi-
Lejie, ,pc care ne puteam sprijini: Sarbii.
(Aplauze prelunigite).
Stat intemeiat de prietenii de lupta- ai
lui Tudor Vladimirescu al nostru, care era
un simplu taran, fara redingota, farce o-
chelari, fara .prestigiu social, fara idei po- .

litice .prinse dela Universitatile din strai-

natate, dar un oin' care, in afara de fiinta
arii lui, nu intelegea, nimic alta. Invatato-
rii lui Tudor Vladimirescu au lost taranii
acestia sarbi, cari au intemeiat un Stat,
fare a-1 exploata, pe cand alte clase con-
ducatoare au exploatat Stand pe care nu
ele 1-au intemeiat. S'a: ridicat Serbia acea-
sta cu aspirant nationale, cum sant si as-
piratiile nationale ale noastre. Soarta i-a
dat acelasi dusman pe care ni 1-a dat si
noun. Generatii intregi au, trait in saracie,
in munca, in credinta, gandindu-se la mo-
mentul acela cand poate sa se desavarseasca
Statul national deplin. Soarta a fost nespus
de crude pentru den ii. Dace i-ar fi su-
pus macar f Ara o mare biruinta! Dar le-a
dat intai la ceasta biruinta. Toata puterea

www.dacoromanica.ro
 172

sufleteasch la acesti oameni a crewcut. cand

se credeau ajnnsi acolo uncle -nazulsera o
vial nationals intreaga. Si atunci, de o-
data, duhul cel rau al ltilmai a sfaramat
opera Dumnezeului celui bun al dreptatii.
Nu s'a intamplal in istorta lumii un mai
dureros conflict decal conflictul dintre
dreapta birutiitil a Serbiei de ieri Si ne-
dreapta zdrobire a Serbiei de azi.
Ne-am uitat la ei, i-am v.azut; ce rau ne-a
parut! Va zice cineva: Erati siguri de pu-,
Uinta interventiei noastre pentru a-i man-
tui? De o mie de on am fi vrut va. avem
putinta interventici noastre pentru a salv
odata cu fiinta for de azi, viitorul nostra
comm.i de maim. (Aplanze).
S'a obiectal: Nu se putea. Ingrozitoare
fatalitate! Nat nurnai ingrozitoare fatalita-
te, dar teribila indatorire pe care fata de
ei ate o luam pe maine pentru ceiace n'am
fi fost in stare sa facent ieri. Nat acuz pe
nimeni, nu intreb pe, nimeni; inn este fri-
ca sa intreb: pe oricine. Inteleg tot ceiace
se cuPrinde nobil pentru ei i dureros
pentru not in aceasta tragedie, §i m'a inchin
cu tot respectul de care un strabatator al
soartei omenirii in cursul veacurilor pOate
sa fie cuprins rata de o natiune, care pu-
tin a avut, i mai mutt decal tot ceiace a
avut a lost gala sa dea pentru a imbogiiti

www.dacoromanica.ro
 173

via[a morala a omenirii in toate timpu-

rile. (Aptaizze prelungile).
Este tristeta? Cine ar putea sa spun;
ca nu e tristeta; tristeta in jurul nostru,
la ai nostri, tristeta dincolo de Dunare,
made a cant acela singur pe care soarta
11 putea pure alatUri, de steagurile noastre
mergand, maim, Mitre indeplinirea .ursite-
lor acestui. imam? .
Tristeta este. Cred task si aceasta am
spus-o si in prima parte a acestei CU Van-
tar', ca ar fi o mare gresala dart am re
strange marginile raspunderilor. E asa de
usor sit le restrangi; e asa de grew sa le
primesti. Dar e asa de nefecunda reslran-
gerea la oarne,ni, asa de nefecunda in lir-
marl, Si e asa de fecund; acceptarea din
partea unei clase intregi a greselilor sale!
De atatea on la noi, sand se intampla ceva
ran, care vine dela toti, dela o stare ino-
rales nenorocita,- dela o .usuratate de stu-
dent parizian, ca si dela o ineaprOnare
de vechiu student german, !care, in afar&
de lucrurile pe earl le-a prim acum o ju-
matate de veac, nu mai stie si nu mai urea
sit primeasca ramie, e asa de usor sa ab-
solvi lenea, intriga si toata acea aristocra-
tica morga leonstantinopolitana, care zace
Inca in faptura noastra si care isi inchi-
pule ca un popor se alcatuieste din eine

ly www.dacoromanica.ro
 . 174

se plimba pe strada principals a unui o-

ral de capetenie, o asa de usor sa lasi la
o parte toate. aceste pacate _si sa zici: el
ede viva, pentruca, maine, 'oei din guver-
nul de azi, la alta greutate dtci data
conditiile nu se schimba., vom mai intam-
pina atatea greutati, si le vom' trata cu a-
ceiasi neputinta sa se zica, cu acelas
gest: Am e villa noastra, e a /ui, guvernul
de atunci. Pentru ea apoi un. popor in-
treg ski treads si pe unii si pe altii, sa
piarda tnerederea in singurii eari-I pot con-
duce, pentru ea el, poporul, vesnic tinut
in ologie politica, nu e in stare Inca a con-
duce rosturile Statului. Foarte rau proce-
deu: nedrept in prezent, sterp in viitor.
Altceva trebuie. Trebuie, inainte de toate,
sa ne dam seama, ca oricata durere ar fi,
si on 'Cate dovezi de insuficienta s'ar da,
dinteo parte sau din alta, elementele prin-
cipale ale puterii noastre sant intregi.
Cate -until spune: Santem, pierduti de re-
putatie tri) toate locurile Europii! -Ca si clod
politica Romaniei s'ar tine printr'un ple-
biscit in strabiatate. Daca ai mai multi vo-
tanti, ai Merit o politica bona, iar data -i
ai pe toti, ai Meat politica cea mai buna.
Daca s'ar putea la, Petrograd, la Paris, la
Berlin, la Viena, la Stambul, la Sofia, la
Belgrad, la Cetinge si asa Mai departe sa

www.dacoromanica.ro
 175

se dea un singur certificat pentru politica

noastra, atunci, fara indoiala, politica noa-
stra va fi mai excelenta...
Nu cred -ca vre-odata sa se fi ridicat
vr'un popor indreptand .greselile sale §i
recucerind terenul ,pierdut prin atestatele
din dreapta sau din stanga. Ce ramane a-
tunci? Papporul nostru $i oast ea lui; acest
popor, care este o oaste si aceasta oaste
care este un ,popor! N'a alergat nimeni
dintre ei sa scape, n'a icerut nimeni sa fie
trimis acasa pentru nevoile acelea groaz-
nice ale midi lui gospodarii. Pleaca ora-
sant& lasa acasa mijloace de intretinere
pentru familia lui; sant rude, sant spriji-
nitori, cari acorda banal lor. Omni dela
Cara se duce lasaindu-si copilul gol si fa-
milia muritoare de foame. Dar in toata
Cara, dela un capat la altul, dupa un an si
jumiatate de asteptare este liniste desavar-
sita la cei de sub steag, si este liniste desa-
varsita la cei de-acas5... (Aplauze prelun-
gite):
Cand poti &a infatisezi un asemenea e-
xemPlu lumii, este permisa oare descura-
jarea aceasta care pleaca, dela vinovati ca-
tre nevinovati, dela noi, vinovatii de sus,
conrupand patriotismul eroic- rabdator
al nevinovatilor de jos? (Aplauze prelun-
gite ). Se poate- ua pacat mai mare decat
acesta? ' 0

www.dacoromanica.ro
 176

Amin in: wink o buna parte din foi a

tiparit ceva care spline mai mutt decat tot
ceiace ,eloeventa noastra 'de catedra, tot
ceiace elocventa noastra de club', tot ceiace
experienta noastra estetica ne-a invatat sa
spunem, intro Camera si in cealalta. De
sigur ca stiti cu. totii acel caz al unui o-
filer care a 'vrut sa-si incerce soldatii si
le-a gins: Oameni buni, a venit un ordin
ca ,tine nu vrea sa mearga ca soldat activ
la razboi, poate sa :aduch servicii tariff in
alte rosturi. Numai aceia dintre voi cari
se simt taxi trupeste sisufleteste, aceia sa
piece la lupta. Cine vrea, sa iasa inainte!
Nu s'a miscat unul. Va atrag atentia
ca nu este nicio dezonoare, nicio dezer-
tare dela .datoria fala do patrie. Cunoa-
stem ca unii sant mai slabi, mai .saraci,
mai nenorociti decat altii. Cine vrea sa .

serveasca tara altfel decal luptandu-se fa-

- tis cu dusmanul in randurile d'intai, sa
iasa! Si in'a iesit nici unul (aplauze pre-
lungite). Nici unul!
- Eu, data asi fi in local d-tale, d-le mini-
stru de razboi, m'asi interesa undo s'a pe-
trecut lurrul acesta si m'asi duce eu in per-
soana si asi decora pe fiecare din soldatii
cari au dat o asemenea dovada. (Aplauze).
Caci nu se poate da o mai frumoasa do-
vada de solidaritate in apgrareaintereselor
supreme ale Orli. Nu!

www.dacoromanica.ro
sa

177

Nu trebue sa ne descurajdm cand avem

un astfel de popor. Nu ne putem desalt-
raja nici cand avem! inteligenta reala, ex-
perienta indelungata a acestei clase con-
ducatoare, care ar fi putut sa facd de o
suta de on mai mull decat ceiace a facut,
data ar fi vazut, virtutile de jos, virtutile
permanente de jos, in loc sa se inspire
_
de trecatoarele traditii nenorocite ale tre-
cutului fanariot de sus! (Aplauze prelun-
gite).
Daca voiti, veti izbandi Inca. trebuie
sa voiti, fiindca natiunea insasi nu se poate
ridica sa-si apere interesele ei. Santeti con-
damnati toti sa voiti. To:i, solidar. Caci nu
va este permis sa." va mai luptati intre d-voa-
stra, sa va Mai atatati i subminati intre
d-voastra. Trebuie sa inlocuiti scum, prin-
tr'o mimed insutita, toatAl neglijarea inte-
reselor diplomatice, militare si morale ale
acestei natiuni. (Aplauze prelungile).
Daca nfa veti intreba cum, va voiu ras-
punde printr'o icoana: Poporul romanesc
o sa-si capete eandva in intregime drepta-
tea lui. Pentru mine dreptatea este ceiace
e natural, ceiace e logic pe lume. Este
Tina neexistenta nedreptatea altfel decat in
momentele acelea in cari tulburdrile la-
ma o ingaduie.
Cu sabia de dreptate voM izbandi. Dar
sabia aceasta de dreptate trebuie sd fie ti-
N. lorga : Pentru Intregirea Nearnului". 12

www.dacoromanica.ro
 178

meta de mania sigura a Romaniei. Mina

aceia a Romaniei ttebuie sa fie gata a .ptr-
ta sabia dreptatii neaniului romanesc.
Dar mare greseala ar face acei cari ar
zice ea aceasta sabiel ar fi purtata si dusa
la biruinta daca insasi Romania, prin por-
niri prea grabnice sau prin zabavi prea
Indelungate, si-ar slabi bratul.
Deci, o mama sigura de sine, o mama ne-
slabita prim discordii si negrabita prin se-
tea de aventuri. Cu sprijinul lui Dumne-
zeu atunci, lett sabia biruitoare in liana,
va veni vremea .cand din aceasta Romanie
mica, sfasiata si mancata de discordie, von',
face alteeva decat contrafacerea moderna -, -
a organizatiei politico fanariote; vom face
un Stat national si popular, cuprinzand cu
aceleasi drepituri pe Romanii din toate
clasele si pe Romanii din toate tarile. (A-
plume pretwegite $i indelung repetate).

www.dacoromanica.ro
 Cateva cuvinte la deschiderea sezato-
rilor de cercetasi.

SA nu vorbim mutt; nu e vreine de asa

ceva, i pentru nimeni. SA spunem atat nu-.
mai, cat s5 intrAnt in contact imediat Cu.
sufletele, cari toate ;ne trebuie. .

V'ar putea spline cineva, vaz4ndu-vA cum

cresteti in grozavele sfortari ale unei na-
iii intregi, care se luptA pentru tot ce are
si tot ce poate avea, ce are dreptul sa alba,
ca santeti mai nenorociti decal alti tineri,
mai nenorociti decat cele doua generatii
din prink cari s'au mascot si au crescut in
bine, pe c5ncl voi, in loc de flori, vedeti
singe, in loc de tovarasi la jocuri, raniti,
si in loc de petreceri, inmormantarile e-
roilor.
$i nu, trebuie sa va spunem toti: fe-
rice de voi!
Generatia pe care abia o mai zariti, cei
din urma cufundandu-se in umbra, a prins
zile grele. Ei s'au nAscut fara sa aiba a-
ceasta Cara. Pe stradele Bucurestilor ei au

www.dacoromanica.ro
 180

vazut la varsta voastra! osti de invaziune,

pe soldatii acelui Imparat care, in mijlo-
cul cumplitelor dureri ale omenirii, se duce
azi, fara sa-i putem face o villa de raid
ce-a rasarit totdeauna sub pasii sal. I-au
vazut jignind, lovind, ucigand cu aroganta
cuceritorului. $i atunci Intr'un suprem a-
vant, o many de tineri, cari n'aveau o var-
sta mai mare decal cei mai inaintati dintre
voi, o many de studenti, au treat, impotri-
va tuturora, o lard. Si cum au iubit-o, too-
mai pentru ca ei o creiasera... Azi Inca
acesti oameni, cu parul alb si inim'a de
douazeci de ani, sant cei cari se sustin mai
bine in aceste ,ceasuri de sovileli i indoiala,
cei cari nu due; din be in loc vestile rele,
cari nu fac ea o tara sa-Si piarda Increr
derea In steaua ei, cum fac altii, tineri
la par, la suflet insa batrani.
In bine, in huzur, inconjurati de toate
favorurile soartei, s'au nascut si au crescut
acestia. Ce a fost -pentru ei razboiul de
7 Independents? In trei luni, partea mili-
tara a fost mai cu totul ispravita §1 ar-
imata de 60.000 de oameni, care a pier-
dut 10.000 din ei, s'a Incordat mai putin
in singurele marl asalturi dela Grivita decat
singurele trupe cari, azi, apara o treed-
toare. $i nimeni nu se putea teme ea tara
nu va mai fi §i nici macar nu putea In-
treba cu neliniste cum tva mai putea fi_

www.dacoromanica.ro
 )

181

Dusmanul era numai Turcia, totusi de-

cazuta; aliatul era *puternica Rusie a lui
Alexandru al II-lea. Si apoi, dupa intami-
pinarea voioasa a vitejilor, a venit procla-
marea Regatului, incoronarea, serbarile
continue si b el su gul nein tr er up t.
Mare nenorocire! Dacd mai continua,
muriam decal bine ne-a dat o soarta ne-
miloasa. Caci viata n'an meritat-o nimeni
numai pentru ca ne -am! nascut. E un dar,
care-si icere plata prin munca, si prin su-
ferinta rdscumpararea. Nimeni nu scapa
de aceasta, si mai bine e de acela pe care-1
apuca mai curand. Decal generatiile noa-
stre, cari au inceput in liniste si usurinta
pentru ca astazi de-odata soarta sa le ceara
pe neprevestite ce'n'au stiut strange in su-
flete, mai bine de voi, cari in bucuria de n"-

jertfa a tineretii vd piatTi pentru ca matu-

ritatca si batranctea voastra sa fie mai fc-
ricite decal ale noastrel
Felice de voi lama si altfel!
Voila vi se d51 dela inceput o alta scars
a. valorilor decat aceia, care ne-a facut pe
.

not sa ratacim atata si sa n'avent, la ne-

voie, sub mana tocmai oamenii cari ne
trebuiau.
0 scary a valorilor trebtie sa fie, ca sa
stiff pe tine ti-1 recunosti mai mare, pe cine-1
saluti, 11 Inconjuri, 1I aperi §i-I ajuti a-si
atinge tinta.

www.dacoromanica.ro
 182

Dar in societati ea a noastra -de ieri,

cu totul i adano materialists, aceasta .sca-
rs suia titre mai multa avere, mai multi
stralucire i risipa, mai multi putere si
mai molt abut: case mari, mosii Intinse,
podoabe luxoase, trufie si aroganta. lath
°mai mare. Pe dansul it ascult si ca el asi
urea sa flu: . .

Ca averea aceasta, cu toate urinarile ei,

ca puterea len toate avantagiile ei viii nu-
Tai din mostenire, on din hazard, on din
insusirea ynor lucruri earl de drept nu e-
rau ale candidatului la dominatie, cc are
a face! Oniul are avere, straluiceste, da
coate si striga tare...; Osana lui!
Dar azi nimeni nu mai poate crede asa.
S'a dat si se da lupta pentru Sara, pentru
matt. Se aleg cei mari dupa suflet; ii a-
clainam, admiram. E 'impede
ca ei sant oamenit mari, si nu putreziciu-
nea avutiei sterile, si a puterii lenese. 0
noun scary a valorilor s'a impus' si ea este
sufleteasictl, deci moral&
Si voi yeti merge in viata sub acesti sefi,
cari nu va vor spune multe pentru a va
dovedi dreptul de a conduce, dar faptele
for va vor aminti; ca ei au eapatat acest
drept prin munca for cheltuita eroic, grin
stingele c aid al ininlii for Oferit P^atriei!

www.dacoromanica.ro
'42 tcac: 1 Pi!
 Conferinta tinuta la Ateneul Roman la
24 Ianuarie 1916

Poate fi o intrebare data, in momentul

caned oath tuturora sant indreptati en o
asa de leg,itima nerAbdare. spire viitor, tre-
cubul mai are un) cost; daces, in momentul
cand ne stapane,sle alte ganduri dealt acela
al logaturii cu un trecut mai apropiat sau
mai departat, plin de Mai mult eroism si
de mai multi virtute. ca al nostru, trebuie
sa ls'e vorbeasca despre cele ce au fost.
Am auzit in timpul did urma magi gu-
ralivi spunand ca se vorbeste Area mult.
Natural, erau ini rolul lor: tine ipoate sa
se plank ca se vorbeste prea mult detest
oamedii cari n'au fault alteeva in viata
for intreaga? De aceia n'asi voi ca, pentru
.aStfel de maid asa de indreptatiti sa cri-
lice, prim tot cc n'au facut viata in-
13

treaga, sa adaug la vorbele

La ,acest 24 Ianuar, care ispraveste un
an dela care asleptani alte lucruri, pe cari

www.dacoromanica.ro
"7 z- - °
 184

anul ,acesta nu, le-a dat

dorim ca anul viitor sa ni le Aired
la acest 24 Ianuar 1916, plin de multa me-
,
§i ne doare, §i

lancolie, de multe dureri §i de mult desgust

;pentru ,greselile noastre, pentru ceiace n'am
strut sa facem, n'asi voi sa se culeagA si din
gura mea wn milnunchiu de vorbe. Dar,
iarasi, Inu sant de loc in masura sa dau
formulele magice pe eari atata lume le as-
teapta. Ciudata ideie i§i fac unii oameni
despre rostul ennui carturar intr'o socie-
' tate! Carturarul trebuie sa alba toate In-
fatisarile posibile, intre cari o inffAti§are
pe care el, eel putin data are sufletul meu,
o respinge: aceia de a fi ecoul sonor gi
atat, al tuturor-ambitiunilor i tuturor inn
tereselor, mai bine sau mai prost mascate.
(Aplauze). Rolul acesta refuz sa-1 joie. SA-§i
umfle fiecare glasul potrivit intereselor sale,
sa strige pentru el, dar sa nu ceara wag
om de modesta munaa sa joace un rol tea-
tral, care-i repugna. Am Meat teatru, mai
bine de-o jumatate de veac, toti, in toate
_' partite. E destul. E peste masura; cu toate
repreziutatiile noastre teatrale nu miscam:
nimic: tniciun singur soldat du.man dela
,frontiers inu va parasi locul situ pentru ori-
cat din bogatul talent teatral pe care-I des-
:_ fasuram de mai bine de o jumatate de
. seool. . _ _

:;

www.dacoromanica.ro
 185

Prim urmare, data ar fi vorba sa mi se

dea sa invart si eu vechea minaveta so-
lemma, vechea orgy de Barbarie" pentru
a scoate Inca un cantec inutil, pe langa
cele pe can le-au sco.s' atatia, cu spinarea .

mai bung ca a mea, dar poate cu 'gust

_ Mai prost decal al meu, indraznesic sa spun
ca n'asi fi vorbit. Nu e nici vremea co-
memorarilor banale, nici vremea glorificA-
rilor zadarnice, nici vremea frazelor cu un
anume piment, Ica un anume condiment
istoric, , pare singur sa le deosebeasca
I_
din potopul frazelor In care au lost
amestecate. Dana este o vreme cand
24 Ianuar trebuie sa fie un moment de
hotarare luata in adancul inimilor, de fie-
-- care, data este o vreme card in sufletul
fiecaruia, prefacut prin durerea, prin zbu-
ciumul nostru de aproape doi ani de zile,
sa Se petreaca un lucru rodnic, inteadevar
rodnic, apoi este in anul acesta.
Anul acesta nu ne lasa cum neLa gasit.
Aceasta e sigur: in bine sau in rau, cum voim,
cum nu voim', un lucru e sigur: nu ne
intalnim de acum intr'un an de zile asa
cum am fost. Iata, in multimea din care
o mare parte irni e necunoscuta personal,
sant atatia oameni pe cari ream sa-i mai
vad niciodata. Si -mi pare rau sir nu-nd
pare rau. (Aplauze). $i, chiar data ar fi
ca aceasta nevedere sa nu fie nuniai din
.

www.dacoromanica.ro
 186

partea xnuia, sit fie din partea amalnau-

rOra, ceiace nu mai insearnna o nevedere,
ci o revedere, aiurea... E sigur c i nimic
din Pamenii ce saint ull aceasta sala, nimic
din (sufletul, mimic din, elemental moral al
fiintei noastre nn va fi, piste un an, asa.
i oricat de marl nenoroeiri ar fi, oricat.
de multi .suferinte, oricate lacrimli si oricat
sange S'arjarsa pie pilmantul acesta, este
bine! Orice, numai sa nu fim eeiace. am
lost! (Ap!auze puternice). Nu alumni in ma-
.,
terie de hotar, dar si in materie de suflete.
(Aip.7.auze puternice).
Pentru ca nimeni nu ,creiaza hotare cari
sä ramaie pentru totdeauna decal 'numai
data este o garantie de suflet in dosul fie-
carii intregiri. (Agaze). Su nu ne inichi-
palm ca noi, cu sufletul de astazi, cu su-
fletul ;nostril care nu) s'a preheat in de a-
juns, cu sufletul acesta care crede ca, data
gura a vorbit, a racnit, omul din nanntrii
e altfel, vain ispravi ceva .traiic, defini-
tiv. Nu .zie du nu vom merge la biruinta:.
o sa ne-o dea altii,--cari an avut totdeauna
alt ;gullet decal sufletul nostru; o sa ne-o
dea aceia pe earl ne-am razirnat toti, cn
balurile noastre mascate, cu revistele noa-
stre de sfarsit de an, cu toata destrabillarea.
de bani luati dela straini a mizerabilei so-
eietati dominante din acest dezonorat Bu-

www.dacoromanica.ro
 187

curesti. (Fartmoose aplauze indelung pre-

lungite). '

Nu cu sufletul de azi, nepretNcut prin

teo revolutie interioara, vom puled face,.
nu ea o victories milliard, ci ca o fundatid
,Uinirea cea mare", de care treT
buie sa vorbim cat mai putin si s'o pre-
gatim cat mai mull, Mina vorbele cuiva
dintr'un popor Cu mai Mull bun gust in
tiolitica lui decal inoi, poporul francez, care
a zis despre Alsacia si Lorena, prim una din
cele mai autorizate guri: sa ale gallant tot-
deauna la ele i sa nu vorbim
Frumos -icuvant! Astazi ei, Francezii, vor:
besc si au dreptul. sa vorbeasta, pentru ca
sant sub steag, pentru ca sant la an capat
de biruinta, fiindca se aria diipa cele _mai
inversunate silinti pe cari un popOr le poate
cheltui pentru ,atingerea. idealuffui lui. (A-
plaine eci/duroaiste). Eu zic un Meru: un sin,
gur gest din mana plina de gauge a unui
ranit care lupta, face mai mull decat toata,
ieftina retorica, fie si cu pretentii de a
dura cinci sute de ani de acum Mainte, pe
care Parlamentul si adunarile noastre $i
toata .alcatuirea 'noastra socials au chel-
tuit-o in aproape doi ani de zile.
Asa fiind, nu ca s5. adaug la toata -
ceasta parada, foarte putin potrivita Cu un
temperament pare a urat si a dispret]1iI

www.dacoromanica.ro
..- .

188

totdeauna teatralitatea, nu de aceia vin a.

vorbi astazi: Nu, ci pentru altceva. bare,
in ceiace s'a facut la 1859, nu sant Iowa-
taturi si pentru astazi? Nu sant invataturi
pe cari nu e prea tarziu ca sä le umlaut;
cu cari sa ne putem indrepta anume pa-
eate ale noastre, pe cari le-am mentinut,
le-.am inrait chiar? Oare in fapta acelui
grip de oameni cart au dat, in local Moll=
dovei si Munteniei amenintate la to ate ho-
tarele lor, o Cara care, eel Patin prin Ini-
tinderea pi, prin unificarea hotarelor ei,
po.ate rezista mai malt, la aceiasi dusmani,
oare in opera acelei mari generatii care
s'a format in tara §i strainatate inca inainte
de 1848, care a facut carp, care a scris,
a propovaduit, care a dus o viata aposto-
lica 14 domeniul sufletului, pentru ca miai
tarziu sa ,alcaluiasca o falanga de luptatori
i :aceasta falanga sa intre in politica, Atli
pe calea meschina a lingusirii si a servi-
ciilor misterioase, ci sub arcul de triumif
al unei culruri biruitoare (aplauze), oare
in fapta acestei generatii, culturala Intai;
politica pe urma §i nobil biruitoare Mental
flindca a fost intai eulturala_ si pe urma
politica, nu sant mari invataturi pentru noi,
invataturi cari ale pot prii si astazi, ti-
nandu-ne cald sufletul'ui?
Cad cu sufletul cald al fiecaruia se ca-
tiga biruinta, si appi cu tehnica. E prost

www.dacoromanica.ro
 189

acela care ,nu Inte lege ce sta in dosul ori-

cArii tehnicie biruitoare: este o convingere,
este o dorinta de s,acrificiu, fie si pentru
un scop nedrept, egoist uneori; este cal-
dura sufleteasca a unui popor intreg. A-
I ' ceasta trebuie sa ne-o pregatim. La Mini-
sterul de Razboi adune-se munitii, adune-se
tunuri, adune-se provizii si tot ceiace tre-
buie pentru ca once roman In stare a lupta
sa alba o arma ink mana si tot ce-i trebuie
ca s'o poata intrebuinta, dar oricare dintre
noi, fie -macar pentru el insusi sau pentru
cei mai aproape de danSul, trebuie sa pre-
gateasca odeitalt factor al victoriei, Vara de
care toate lucrurile acestea ant Inseamna
tnimic: inima catda, vo:n;.a nezguduita, por- _

nirea frateasca sere concordie, uciderea to

constiinta fiocaruia dintre-noi a acelui de-
mon mai rAu decal toti demonii care este
grija intereselor proprii si satisfacerea pro-
priei vanitati. (Aplauze).
Si, data vom intreba pe oamenii dela
1859 cum le-au avut, ne vor rAspunde. SA
incercAm a -i intreba, nu aruncand catre
amintirea for fraze maxi. La acestea ei nu
rAspund, calci ei nu le-au bleat. In toatia,
generatia for a fost unul singur 'care a
avut, gnu talentul frazei, ci acel geniu al
frazei dincolo de care se &este un suflet
capabil sa o sustina, in tot avantul $i int

www.dacoromanica.ro
 190

toata delicateta ei. Alcest om a lost Kogrtl-

niceanu.
Ati ,auzit acum in. lima ceiace dove-
deste ,cats ico.pilarie este in judecata ace-
: stei societati oameni spunand: Kogal-
niceanu? Asa si-asa! Avem noi altiil Emu lull
lui Kogalniceanu nu s'a nascut lush' in na-
tia romaneasca un millet de puterea lui,
in stare sa ridice toata invatatura, toata
cugetarea si toata simtirea lui la Walling
pe cari Icel mai fericit dintre oratori nu
poate ravni sa le atinga toldeauna: Nu co-
borand oamenii trecutului dupa interesele
zilei de astazi, ci silind pe oamenii de a-
stazi sa munceasca pontru a se ridica la
Inaltimea oamenilor trecutului, se face mo-
ralizarea ,unei societati (Apilauze indelung
prelangite). Fiindca aslfel semanam cu .eo-
ilul caruiai s'a daruit o statueta, de eati-va
centimetrii, a lui Hercule, si care ar zice:
ce-o fi fost Hercule pe vremea lui, o fi lost,
dar statueta aceasta pe care mi-a dat-o
tata, de trei centimetrii si jumatate, acea-
sta este mult mai noun, grin urmare si cu
Inuit :mai bung de cat Hercule insusi, cand
lua in brate leul dela Nemeia si4 inabusia.
Sä nu puuem nici, noi statuia de trei een-
timetrii si jumatate a faptelor diverse ora-
torice din Parlamentul nostru, in local u-
riasului care zugruma odinioara lei In bra-
-tele sale (mtiri aplauze).

www.dacoromanica.ro
 191

Nu fraze sa indreptam catre oameni

cari, sau nu le Medan, sau le faceau de
atatea on mai bine decal suntem in stare
sa le faceml asti i, ci sa le punent, modest
si pios, o intrebare a constiintei noastre,
la care iceiace ramane din constiinta unui
om, dupes ce trace de marginile vietii: su-
fletul desbracat de lanturile materialitatii,
noastre, poate sa raspunda.
S'ar putea zice: de ice sa asemanam eeiace,
a lost la 1859 cu aceia ce dorim sa se'
faces la 1916? Sant lucruri asa de deose-
bite! La 1859 nimeni nu cerea Romanilor
sa se amestece inteuri razboi. Au fost cativa
entuziasti cari (credeau ca ar fi bine ca In
razboiul Crimeii sa se verse sj. singe roma-
nese; unii o cred si acum i poate cu drop-
tate. Italia era atunci numai Piemontul, si
Piemontul nu era, lard Indoiala, o formi-
dabila Iputere politica, o formidabilsa pu-
tore military Inca mai putin. Piemontul a
tinut sa trezeasca insal chestiunea italianS,
nu in Parlamentul din. Turin, ci, pe carob
piile de lupta de langa Sevastopol. Este
totdeauna o oarecare deosebire. Noua Italie
piemonteza a tinut sa destepte aceasta che-
stiune, nu prin graiul, oricat de !calditros,
al tuner oameni cart vorbesc doar acasa,
fats de oameni cu aceleasi sentimente ci
prin manifestarea de aspra vitejie a osta-
".

www.dacoromanica.ro
 192

sului langa ostasii celorlalti, cari lupt au;

pentru a zdrobi la Sevastopol acel vis de
dominatie asupra lumii intregi incepand
prin Orient, pe care-1 aveau Rusii atunci
si care nu e mai putin criminal, dar nic.i
. mai criminal deck gandul de dominatie a-
supra lumii intregi incepand prin Occident.
(ApLauze). Si voiu zice mai mult deck a-
tata: este mai criminal gandul de a stapani
lumea intreaga incepand prin Occident de-
cat prin Orient. La 1855 Orientul ar fi
suferit mai putin ca viata strivita pentru o
dominatie mondiala decal civilizatia, ajunsa
la cel mai inalt grad de constiinta oni}e-
cneascd, a Apusului, pe care altii astazi
vreau s'o calce in picioare, cu tot sufletu]
dinteinsa, pentru a ajunge la dominatia
lumii. (Aplauze). Este, oricum, mai inter
ligent sa pornesti dela Moscova trecand pe
la Nistru i Prut ca sa cauti a ajunge la
Paris, deck sh pleci dinteun mare centru
de viata stralucitoare moderna ca sa to in-
funzi in mlastinele Balcanilor, alaturi cu
tovarasi a caror vitejie, mai bine cerce-
tata, se rezolva in doua singure elemente:
lacomie i salbaticie. (Puternice aplauze).
Astazi, ni se spune, este cu totul altfel
deck la 1859. Nu numai ca ar fi bine sa
fim gi not pe campul de lupta, dar numai
astfel putem capita ceiace ni se cuvine.
AstAzi, prin urmare, imprejurdrile ar pd-

www.dacoromanica.ro
 193

rea cu total schimbate: ceiace cidinioarN

apartinea domeniului diplomatiei in ran-
dul ;hail §i doar pentra cativa fantasti putea:
fi stramutat si In domeniul armelor, a-
stazi trebuie cautat, Inainte de toate, in te-
ribila dovada a armelor bine ,purtate si
duse la victorie si numai pe alaturi, ca
pregatire, ca intovarasire si ca desavar-
sire, in isteata activitate, de minte a diplo-
matilor.
- Si; landed situatia ar parea cu total
schimbata, ar zice cineva; de ce sa asemeni
oamenii dela 1859, cari aveau o singura
misiune: sa vorbeasca pretutindeni de du-
rerile romanesti, sa proclaim pretutindeni
drepturile romanesti, sa arate ca in aceste
regiuni despretuite este cultura, sant amin-
tiri marl, sant aspiratii puternice catre vii-
tor, ca lumea, in hotararea soartei Orien-
tului, trebuie sa se uite putintel si la fiin-
tele, acestea cari sufar, cari, cu toata in-
tensitatea silintelor lor, la Iasi ca si la
Bucuresti, cu oamenii din vremea noastra,
cand nu e adevarat eä lumea ne cunoaae
si ne recunoaste de ajuns, dar anume trac-
tate, macar dintr'o parte, ne recunosc alte
anume drepturi i trebuie numai un semn,
pe care toata lumea 11 doreste dar acea-
sta nu Inseamna a smuci mama ,acelaiat
singur ce are dreptul de a-1 face, amt
..
N. lorga : Pentru Intregirea Neamulul ". , 13

www.dacoromanica.ro
 194

semn .si un avant al tarii" pentru ca to-

tul 'sa fie bine si statornic indeplinit?
DacA :ar.fi vorba numai de a face um
semn, de a intra in lupta, de a trece .0 gra-
nita, de a infige un steag 0 de a ne in-
toarce acasa multumiti de ceiace am in-
deplinit, data ar fi vorba de .un 1916 ca
1913, eu n'asi avea mimic de zis. Fara in-
.doiala ca, distribuind Dumnezeu daruri tu-
turor popoarelor, ne va fi daruit si nota
darul norocului care dispenseaza, se vede,
de toate celelalte insusiri. Dar pentru cei
cari voim un 1916 scaldat, nu in sudorile
marsurilor ci in sangele ini-
milor generoase, cari voim sa pecetluim,
nu prin amintirea tutor excursii, mai mull
sau mai putin bin hranite, ci prin- amin-
'Urea nnei lupte infruntate cu toata hota-
rarea, anul 1916, chestiunea se prezinta
putin altfei: o granites o putem trece; o
biruinta o putem castiga. Avem) doar gra-
mmea si avem, tot acest tineret, pentru ere-
, sterea carnia, orifice s'ar -zice, nu s'au chel-
tuit in zadar silintele cel putin ale tin lei
generatii de dascali. :entuziasti nu da-
scali pentru leafs sau pentru catedra si,
asi zice, nici dascali pentru gradatie, nici
pentru situatiile la cari poti ajunge avand,
cum zicea odinioara un ministru, avand
sub picioare o catedra universitara, ca sa
potifi numai un om) de valoarea, sa reala,

www.dacoromanica.ro
. "at
 195
11.

ci a anti generatii de dascilli can si-au,

.plus in minte sa prefaces, dupes slabele for
puteri, dar dupes marea for dorinta, :su-
fletul unui popor. .

Taranul, nu mai e nevoie sa-1 laudam.

Dar, pentru a-1, conduce, avem si un ti-
1 neret bun. L'ani vazut in atatea i atatea
imprejurari. N'o sa uit un caz: in 1913, in-
tra undeva, in Balcani, pe cea mai teribila
ploaie pe care am vazut-o in viata mea,
printr'un noroiu inspAimantator,,. corpul de
armata din Moldova-de-sus. Drumul fusese
ingrozitor de greu, oamenii erau" cu totul
istovni, luptand cu tina .ciinci, cease cea-
suri; puterile celor mai hotarati dintre ta-
- rani Inca incerieau sa se ispraveasca. Multi
protestau, multi cartiau, multi blestemau.
Alaturi de (Mush, mergand pe jos, am va-
zut tin tanar profesor sprinten. Pentru dan-
sul nu era ploaie, nu era noroi. Dela capat
mersese ,cu ei, si, uncle muschii vanjosi ai
taranului se ispravisera, vointa ..entuziastA
a .acestni suflet tanar am se ispravise Inca
(aplauze !ctilduroaige). $i cu baieti ca ace-
stia acela este exilat undeva prim pro-
vincie fiindea'a tinut la o intrunire un dis-
.

- _curs Orin care a suparat pe un sef elec-

toral, care ceruse chiar ca vinovatul sa fie
dat -afara din inviltamant; dar aceasta n'are

www.dacoromanica.ro
 196

r,
. a face') §i cu acei 'Carl blastama, dar as-
culla, rartesc, dar se bat, sant furio§i :pe
,

toga lumea dar mai furio§i pe du§man,

cu lei facem fara indoiala lucrul eel mare.
Granita o trecem, victoria o repurtam. Dar
dupa aceia vine altceva, care este al oa-
menilor ,ceva mai batrani, mai obositi, cari
nu comanda o unitate, ci, toti laolalta, o
societate; ;este datoria noastra, a intregii
societati, rare ea insasi trebuie sa fie pre-
Oita pang la capat. Si adaug: Inca de
acum Asa rabde, sa nu tipe cand se ingu-
steaza putin, venitul ca sa se mai pule pu-
§ca in mana catorva mil de soldati. Este
adevarat ca acela care, de curand, a ca-
§tigat din exploatarea unei intregi socie-
tali, luand, banul strainului in proportie
mai mare deck de obicei, acela ;trebuie
, sa fie impus inainte de orice alta cate-
gorie sociala, dar nicio Categorie sociala
n'ar trebui sa denunte pe alta fara sa spuie
din parte-i: sant gata sa primesc mice im
punere ,asupra mea, pang la mizerie, ca
sa servesc Vara (aplaute).
Da, sufletul unei societati Mtregi- trebuie
pregatit. (Sh nu ne pregatim pentru defi-
lare de steaguri biruitoare, pentru buletine
de victorie in fiecare zi. Nu! SA ne pre- -

1) Profesorul se chiamA N. Andriescu si e astazi la

Tarp

Y.

www.dacoromanica.ro
 197

gatim pentru lipsa indelungata de acas

dela noi, sa ne pregatim pentru familia
noastra suferind de foame, sa ne prega-
tim pentru moartea celor mai apropiati de
noi; a ne pregatim pentru ratacirile prin
locuri pustii cu du§manul dupa noi, cad
se poate Intampla orice, in anume locuri,
chiar alaturi de biruinta cea mai strain-
cita: aici unul biruieste, altul sufera ala-
turi tocmai Lima cellalt birueste. Daca nu
vom avea sufletul acesta, care nu se sa-
tura de o biruinta usoara, ci rabda, papa
la greaua biruinta finals, atunci biruinta
taranilor nostri, biruinta copiilor nostri va
fi zadarnica. Noi nu vom fi In stare sa pa-
strain toti laolalta biruinta pe care ei sin-
guri vor fi ca,patat-o. Un suflet eroic tre-
_buie sa ni-1 facem toti, un suflet eroic pen-
tru zilele mari ca §i pentru zilele nenoro-
cite, pentru marile sfortari ca §i pentru
marile triumfuri. Numai atunci putem zice:
santem gala; mice s'ar Intampla, mergem
pand la starsit, pentru ca Romania este
una singura, reprezintand o natie nebiruita,
fie §i saraca, ranita, plina de sange (marl
aplauze).
Domnilor, oamenii dela 1859 n'au avut
prilejul sa lupte, dar va asigur ca, daca
ar fi avut acest prilej, afa ar fi luptat.
Noi ne Inchipuim ea Europa dela 1859
era patrunsa de o nespusa simpatie pen-
o'

www.dacoromanica.ro
 198

tru poporul roman. Vezi Doamne, in poezie

daduseram on emul al lui Dante; statui
ca ale lui Phidias §i Praxitele impodobiau
Varciorova Targul-Frumos; eugetatori
de-ai nostri adaugasera la cunostintele a-
supra naturii lui Newton; Moldovenii §i
Muntenii stateau cu chipurile for §i. inseam
semnarea ,activitatii for in ,cartile de isto-
ria ,culturii umane. Foarte simpatici, oa-
meni frumo§i, 'boieri moldovalahi, grin ca-
Maple noastre sociale capiltaseram iubirea
tuturora. $i atunci, evident, Europa a spas:
pacat ea urn popor cu astfel de insusiri,
care a dat asa de mult culturii, sa 'fie lasat
de o parte in impartirea darurilor! $i de
aceia ne-a dat atunci Unirea Principatelor,
cele trei judete basarabene, si de aceia ne-a
dat Domnia peste amandoua Wile a lui
Cuza-Voda si 1-a lasat in limp de cativa
ani de zile sa faca cele mai marl reforme
cari sant -Singurele pe cari le-am indeplinit
eurogios in decursul veacului al XIX-lea:
,
luarea dela Greci a ,pamantului tarii si lua-
rea, tot dela Greci la urma urine!, oricat
de spalati in nu stiu cate ape de botez
romane§ti, a pamantului taranului (furl ti-
non,se laplante, indelung prelungite).
D-lor, lnu ni s'au dat poor aceste lucruri,
de Jun areopag european in care erau si
&surf noua. Austria ne ura de
moarte, si spunea, cum din actele diploma-

www.dacoromanica.ro
 199

tice se vede: -daca aceasta Unire a Moldo-

vei psi a Munteniei se indeplineste, ce ne
facem amine cu Ardealul, cu Bucovina, cu
Banatul, icu partile Crisului, cu Maranm-
resul, pe cari stim ca nu le linen cu drep-
tate, pe cari, maims, ni le vor sere? Certi-
ficatul era foarte onorabil pentru -noi, dar
nu 1-am meritat. S'a unit Moldova cu Mun-
tenia, si de atunci n'am mai cerut nimic.
Cine acuza pe unii' oameni ca nu s'au 'uns-
cat, Isa se duca acasa la dansul si, daca
crede in Dumnezeu, atunci catre dansul,
iar, data nu, :catre constiinta lui omenea-
sea Asa se indrepte si sa spuie: in incapa-
citatea Pomaniei, la un muffle moment,
de a rbsti cuvantul pe care-1 asteptau toti,
n'am si en o parte de vinovatie? Si tine
o are, sa nu indrazneaSch a mai spune ni-
line.. Dar asi vrea sa-1 va'd pe acela cc nu
are ,aceasta parte de vinovatie! (Mani a-
plauze).
Se ,asteptau Austriacii la lueruri mari;
daca ,ar fi stint lush ca santem asa de ino-
fensivi, apoi ei ar fi fa'cut la Viena cel
d'intai isteag pentru Romania unity i ar
fi comandat de. ,sigur un articolprim .de
toata frumusetea in toale gazetele germane.
si :unguresti ca sa ne laude. Ei au crezut
ea ,santem nebuni, dar not cram euminti,,
Si noi cram prosti! Nu puteau calcula cat
orientalism a mai ramas in sufletul acestor.

www.dacoromanica.ro
 200

oameni cari aveau o asa de convenabila

Imbracaminte occidentals; nu §tiau cat, din
Grecul eel siret, din Turcul eel zabavnic,
a ramas infipt in fiinta noatitra moral&
prin ,viciile clasei noastre dominante. Si.
de aceia ei socoteau ca o sa fie alttel.
Anglia? Anglia crease pe Turcul modern;
ii trebuia Turcul intreg, i Turcul, redus
la proportii mai modeste in ceiace priveste
teritoriul, nu era un lueru placut pentru
negustorul e,nglez. Prin urmare, iata doi
dusmani: Austria, -care se temea de ire-_
dentismul nostru, si Anglia, care bannia-
pierderea posibila a eilstigului ei, a comer-
tului in Orient. Era. Rusia apoi, care zicea:
sa se uneasca Principatele, numai sa faca
in necaz Austriei! Dar, evident, tine ajuta g

... cuiva numai pentru ca astfel sa fats

necaz alluia, nu e eel mai bun prieten
al celui d'intai: nu-i e prieten pentru Iu- !,

birea fata de el, ci pentru ittra fats de eel-

lalt. Si era si Turcia, care din cand In cand
se trezeste intr'o zguduire de friguri fn
rioase si atunci eel din urma lustragiu I§i
inchipuie ca e de po-triva lui Mohammed
Socoli3 Marele-Vizir de pe vremea lui So-
liman-cel-Maret. Turcia a suferit de friguri
si la 1859, cand credea ca poate sa rein-
temeieze o Imparatie turceasca pang. in
Carpati; ea era gata sa dea un atestat Fran-,
cezitor si Englezilsor cA -i sant auxiliari bum, .

www.dacoromanica.ro
 201

vrednici hamali de raztioi, dar, °data ce

au batut pe Rusi, acum e randul sA se
restituie Statul turce.se in grail-140e de o-;
dinioara. Cu astfel de ganduri ea se 1m-
potrivea la eliberarea deplina a oricarii
jprovincii supuse papa' atunci. Iata, decii
inca un dusman.
Daca era, pentru noi Franta, diplomatia
ei nu ne iubea de loc; diplomatii din Con-
stantinopol erau satui de chestia moldo-
valaha"; insusi reprezentantur lui Napo-
leon al III-lea pe langa Sultan vedea cu
oroare aceasta ichestie, care nu se mai is-
pravia piciodata.
Si, pe de altA parte, chestiunea roma-
r. neasca IndusmAnia pe Franta eu Anglia:
alianta -aceasta, atat de necesarA in viitor,
Intre cele doua Puteri, se putea sfarama.
prin acea grija de noi pe care Franta o
avea si pe care Anglia nu void s'o aibA,
fiindca avea grija de Turcia.
Atunci, intro astfel de Europa, cone oare
Linea Cu deosebire la noi, pie langa tine
ne ura franc on ne iubea animal ca sa faca
necaz altuia? Ne sprijinia doar nobila per-
sonalitate a Imparatului francez, insa fares
ca Franta IntreagAl sa fie prima de aceiasi
iubire. Si, atunci, de ce ni's'au dat toa,te,
acele lucruri? De ce Intregul program al
genleratiei dela 1848 a fost atlas la Inde-
plinire?

www.dacoromanica.ro
 4

202

Ras,punsul ieste foarte usor: fiindca toti

cei ce hotarau in strainatate si-au dat seama
de ;un lucru, care era foarte adevarat: ca
aceasta !generatie nu se lasa cu niciun pre
despartita de idealul pentru care traia, ca
_ aceasta generatie este in stare sa provoace
raseoale, isa aprinda din nou focul care
abia se stinsese, ca pana la moarte toti
reprezentantii acestei generatii (sant gata de
toate .sacrificiile pentru indeplinirea unui
ideal. Si, cand o societate intreaga elste in
stare sa inlocuiasca o armata i afa
era societatea dela 1859 , ei bine, se poate
zice ica societatea aceasta are tot atata pu-
tere eat o societate contemporana spriji-
Tata pe cea mai puternica armata: Sant
soldati, fiecare, ai idealuvui lor! (Mari a-
plauze).

Da, este o asemanare intro vremea de a-

tunci si vremea de astazi. Sa inceream a
vedea acum can sant metodele pe cari
le-au intrebuintat acesti oameni on cari
sant acele parti, eel putin: din metodele
for de oditnioara cari se potrivesc si 'Ana
astazi?

Intai, onorat auditoriu, oricate inimi

bune Iar fi inteo societate, oricAte minti
luminate, oricata .coustiinta nobila, oricata
dorinta de .a face bine si oricata putina.

www.dacoromanica.ro
 203

de a-I face, o societate nu ajunge nicic:.data

la ;niciun capat fara.o oonditie; mai Insem-
/rata' decat toate celelatte: nu numai o or-
gonizatie pgtrivitd pentru Ocopul pe care-I
urmcirote. De ce patimim noi de atata
tiny; de ce atatea lucruri pe cari le dorim
nu se indeplinesp;- de ce ved-cm mentinan-
du-se p stare de lucruri impotriva careia
partea ,cea mai cinstita a :socieratii prOte-
sta de decenii intregi? Fiindca litpsesc .oa-
menii? Nu: sant. Fiindca nu sant stransi
irntpreuna printeo indelungata educatie de
solidaritate, printr'o fixare de ranguri
dreapta si potrivita, prin prefacerea socie .

tatii lute° adevarata ostire indreptata spre

atingerea unui scop clar. Avem organizatii,
i uncle de Fier, dar este intrebarea cati
cuprind, pe cine cuprind, i cu ce scop.
Sant 'organizatii, nu de armate, ci de bande
de sclavi. Dar nu prin organizatii de bande
de sclavi pentru castigul fiecaruia, nu prin
acestea o societate e vrednica de numele ei.,
Ne trebuie, nu bande de sclavi, organizate
pentru jaf, pentru prada, ci ostiri intregi
de constiinte indreptate spre cucerirea u-'
nui ideal.
Ei bine, oamenii dela 1859 au stiut sa
faca tceiace noi, scum, in ultimii aproape
doi ,ani. de zile, in acest an si jumatate:
de zbucium, ;ream stiut sa facem. Erau pu
lint: s'au ,strans laolalta, si..nimic nu i-a

www.dacoromanica.ro
I fi ;4"1- 4'4;
 , 204

.despartit. Pe cand, astazi, intai 4i tAga-

duiesti cuiva onestitatea sufletului, intai It
acoperi nu cu loviturile pe, can le-ai da
d-ta, vitejeste, dar cu laturile oamenilor de
casa 'ai d-tale, ai unei mizerabile prese a-
nonime de partid, care-si iea toate drep-
turile fiindca nnu iscaleste, si nu intelege
a se lua individual raspunderea niciunnia
din lucrurile scrise. Oameniidela 1859 au
ignorat aceste mijlojace de lupta; dusmani
mari s'au intalnit in aceiasi casa si au
vorbit din inlaid, maHurisind cu toata sin-
ceritatea cugetului ce doresc pentru Cara
lor. Si au ajuns a se intelege.
A lost la Academia Romania unde eu
nu sant eel mai tanar de mai multa.vreme,
unde sant de obicei oameni mai batrani
acum doi ani, o mare si sincera emotie:
ne daruise cineva niste hartii vechi. Curio-
, zitatea, fireasea la un istoric, m'a facut sa
rascolesc finch' Inainte de sfarsitul sedintei
prin iele, si am gasit o scrisoare pe care
Academia a comunicat-o apoi presei si pe
care presa a si tiparit-o, unii la coada,
fiecare dupa cat intelege. Eu asi fi tiparit-o
. In frunte. Era o scrisoare a lui Mihail Ko-
galniceanu catre Lascar Catargiu, In care
Kogalniceanu spunea ca a capatat un rost
In Stat, ca rostul sau este asa de important,
Inca'. are nevoie de sprijinul tuturor oame-
nilor cinstiti. $i incheia cam asa: saint ani

www.dacoromanica.ro
 205

de zile de and nu ne vorbim, ani de zile

de and nu mai avem nicio legatura Intre
noi; !astazi eu fac cel d'intai pas si to rog
pe d-ta sa uitam tot ceiace s'a petrecut
Intre noi, pentru ca numai pe silintele tu-
turora se poate sprijini cum trebuie mersul
cel bun al treburilor tariff. (Aplauze).
Este oarecare deosebire intre acest si-
stem, pe care, ea istoric, 1-am mai vazut.
In !atatea scrisori, si intre sistemul care
consists In a sili pe om sa-ti dea prilej
de -1 furl. Repet formula: a tcili pe ogre
JO-a (lela piiliej de a-1 iuri. $i cred ca mai
bona politica este aceia care sileste pe our
a-ti (da prilej s5.-1 iubesti. (Aplauze).
Si, d-lor, fiindca, dela o bucata de vreme,
catre 1859, a iniceput sa bate vantul §i din
alta parte, fiindca-s'a vazut Ica Rusia se
pleaca, :si ca Puterile occidentale castiga
victorii, Ica o sa poata fi anita Moldova
cu ;Muntenia, Ica o sa, poata fi un singur
Scaun pentru amandoua tarile sau mama.)
un Scaun mai demn in Iasi si alt Scaun
mai demn la Bucuresti, s'a petrecut un lu
cru. ;Anumiti oameni si-au lasat cum
zice povestea noastra si o veche poveste
greceasca si-au lasat pielea cea veche:
s'au intros' putin, pielea de carpe a ples-
nit si a rasarit Fat-Frumos sprinten, cu
ochii lurninosi, eu Rand de our revarsat
pe umeri, Fat-Frumos care e numai ne-
13

www.dacoromanica.ro
 206

:vinovatie, numai vitejie, numai tabulate in

suflet. Oamenii dela 1859 n'aveau insa nici
.triaivitatea peexperientei, nici falsa naivi-
tate a prea-multei experience pe care o a-
vem poi. Si si-au zis: da, e adevarat, sant
oameni .cari au avut odinioara pielea verde
de sarpe; ,ca aid e Fat-Frumos, acum, nu
se poate tagadui: are ochi de Fat-Frumos,
are par de Fat-Frumos, are graiu de Fat-
Frumos, are vitejie de Fat Frumps, dar to-
tusi §i pielea aceia de carpe dinteun colt
nu e rau sa in'o uitarn (ilaritate)! $i atunci
oamet Bela 1859, onorat auditoriu, cari
n'aveau paivitatea reala a unora de acum
si falsa naivitate, de mast., a altora de
.acum, au zis: nu! nu mergem cu Mihai
Sturza, nu mergem cu Grigore Sturza! Dar
venia beizadea Grigore, om cult, care a fa-
cet filozofie, care avea calitati de invatat,
de orator, de.om politic, venia si le spunea:
ce este Alecsandri, ce este Cuza, ce e Negri,
ce e Kogalniceatun: niste copii pe langa nbi;
uoi santem. oameni cu exerienta. E ade-
varat ea alta data am facut alta politica,
dar ,acum ne-am intim pupil de a pocnit
pielea de carpe si a cazut jos; santem Feti-
Frumosi ca. si dausii, dar, pe cand ceilalti
sant Feti-Frumosi saraci, noi santem Feti-
Frumosi 4rogati. cat de -bogati! $i voiti
Unirea? ,V'o darn! si noi. Voiti neatarnaiTa
tarii? Vom pregati-o si noi. Voiti o noun

www.dacoromanica.ro
 207

viata romaitvasca? -0 garantam si noi: Si

darn si parale pe de-asupra!
Ei bine.nu: oamenii dela 1859 si-au dat,
seama de un lucru, ca pentru a ajunge la
un seem non trebuie organizatie, dar tre-
buie orgfainizatie aloud fi Cu oameni noi.
Si, data noi ne inselarm si credem, in nai-
vitatea noastra, adevarata sau ,prefacutd, ca
Fetii-Frumosi abia jupruiti de pielea dQ -
sarpe pot fi imbratisati de instinctul &á-
natos al unui popor, un popor intreg ne
raspunde, de un an si jumatate, ca instinc-
tul lui nu admite aceasta metamorfoza. (A-
plauze). Si atunci ii credem noi, cari am
folosit din aceasta viata politica, dar ei,
milioanele cari au suferit din aceasta viata
politica, zic: mergem si noi, ne miscam
impreuna cu d-voastra, dar sa vedem in
frunte Feti-Frumosi de aceia cari n'au ipur-
tat niciodata piele de carpe.
Prim urmare, organizatie: organizatie .

aloud pentru soopuri noi; oameni curati,

de ,cari sa nu se lege mimic din tarana a-
-mestecata lcu pulregaiu a unui trecut mi-
zerabil. ,Data oamenii dela 1859 ar fi mers
cu Mihai Sturza, cu Grigore Sturza, cu
toata potipendada fanariota, cu toti aceia
cari se marturisisera pe, la toate consula-
tele, cari erau plini Inca de rarnasitele scar-
, boase ale unui trecut de umilinta si de
tradare, data ar fi mers cu oamenii acestia,
7

www.dacoromanica.ro
 208

not ant fi trait, cei din Muntenia si Princi-

patul muntean, cu nine stie ce Hospodar"
Sn frunte, cei din Moldova in Principatul
moldovean cu tine stie ce alt HOspodar"
in frunte. Pe cand, asa, lumea a 'lmas
placut uimita cand a vazut pe colonelul
Alexandra Joan Cuza, la care nimeni nu se
gandise, Donut in cele doua taxi. Si §titi
d-voastra ce linens bine a rezultat de a-
colo? tin om al trecutului ar fi venit ducand
dupes dansul toate amintirile partii celei
rele din viata lui; aceste amintiri 1-ar fi
urmarit la fiecare pas; dusmanii de odi-
nioara nu i-ar fi dat ragaz; prietenii cei
not n'ar fi putut sa aiba absolutes !inure-
dere In persoana lui, pe cand omul eel
non a mers farce nici un fel de in _
terese ale lui, fares niciun fel de le-
gaturi ale lui, gata sa se sacrifice oricand
pe dansul, a mers pe calea convingerii ab-
solute drept la sacrificiu. El a cazut, Ro-
mania s'a inaltat; el A merit In exil, Ro-
mania s'a intemeiat pentru totdeauna ca
tara independentar ca tara libera. (Infla-
cdrate upflauzle, malt prelungite).
Al doilea lucru: era nevoie de o propa-
ganda atunci; eiste nevoie de propaganda
oriunde §i oricand. Ca sa vedeti d-voastra
cat de mare este nevoia de propaganda
im societatea moderns, chiar la 'cei mai ina-
intati sub raportul patriotismului, o sa aduc

www.dacoromanica.ro
 209 .

un caz, care m'a impresionat adanc. Ra-

posatul profesor la Universitatea din Leip-
zig, de pioasa amintire, Lamprecht, mi-a
trimes odata o publicatie germana in care
era vorba de o intrevedere intre dan.sul
si Cancelarul Imperiului. Cancelarul Im-
periului avea intalniri cu Lamprecht, lu-
cru foarte explicabil: un Cancelar nu cu-
noaste multe lucruri pe ,Cari un om de
specialitate le poate cunoaste. $i nimeni in
Germania n'a acuzat pe Lamprecht ca s'ar
fi dus la Cancelar ca sa-1 faca ministry
sau sa-i dea diurne sau alte mhzdravanii i-
dioate cari pot rasari doar in capul cate r,

unui mahalagiu politic stupid din acel nou

Tarigrad care este o parte din Bucurestii
de ustazi (ilaritate, aplauze). A denega ori-
carui ministru al tarii tot ceiace cunostin-
tele tale si munca to pot sa dea, a o de-
nega oricarui om public, dusmanului tau
de moarte, este o crima. Trebue sa fie
un mizerabil acela care se face capabil de
dansa. Liber omul catre care to indrepti
sa nu tie seama de sfaturile date... $i sa
va fac o marturisire ,personals: in 1913,
vara, a venit dela Orhanie, cam bolna,v,
un soldat trecut de 40 de ani, care nu,' era
I

dator sa mearga acolo; a venit cu vesti

teribile de holera si cu alte rosturi, si s'a
dus in casa unui om la care nu calcase
niciodata in viata si nici n'a mai calcat
N. lorga : Pentru Intregirea Neamului". 7 - 14
_ -

www.dacoromanica.ro
ss.
 210 .

dupa aceia, ea sa-i spuie cam acestea: Se

Incheie un tratat asupra lucrurilor din Bal-
cani; stilt luicruri pe cari si d-ta le stii si
lucruri pe :cali nu le stii; sa vorbim imi-
preuna. Nu am vazut pe ai mei de atata
vreme, dar voiu sta aici, ca sä ma intrebi
orice vrei. $i adaug: data vei folosi, nicio-
data nu se va sti aceasta. Mtnistrul acela
era d-1 Take Ionescu; soldatul exam eu.
N'asi fi spus dada asi fi fost intrebat, data
asi fi fost consultat [ea sa fie cat de putin
mai bun tractatul din Bucuresti, facut cu
ochii inchisi, de oameni cari adesea habar
n'aveau de ce era vorba acolo. Prin urmare
ceiace fac astazi am facut-o si alta data,
nu fata de un om impotriva caruia n'am
nimic, ci fata de un om care stie si el ca
n'am fost niciodata, sub nici un raport,
prietenul sau. $i tot asa Lamprecht s'a dus
la Caucelar, dar nu s'a gasit niciun im-
becil care sa scoata ca Lamprecht este pen-
tru aceasta vinovat fata de spiritul de
critica liber al natiunii.
- $i stiff ce i-a spus Lamprecht Cancela-
.

rului? I-a spas cam asa: Germania acea-

sta a noastra este o Cara foarte puternica.,
Ce nu avem! Un lucru lush nu-1 avem,
i pe acesta trebuie sa-1 eapatam : acea
constiinta ,coborata pang la cel din urma
om, acea intregime a dugetarii politice pe
care o gaseSc in Franta, pie care o gasesc

www.dacoromanica.ro
 211

In Anglia si pe care noi, poporul german,

im massele noastre, n'o avant. Era parerea
lui Lamprecht. Germania, care am vazut de
cata infranare, de cart jertfa este capa-
bila pentru scopul nedrept, absolut nedrept,
pe care -1 urmareste, Germania aceasta nu
credea, acum trei, patru aui, ca are de-
stula pregatire a masselor 'populare pentru
un rdzboiu. Si noi afirmihn, in Coate dis-
cursurile .solemne pe cari le rostim, ca na-
tiunea e pe deplin pregatita moral. Ba, in
Senat, daca until a idea rezerve in aceasta
privinta, loata lumen s'a ridicat impotriva
lui: D-ta ai uitat de Mitropolitul Varlaam,
ba, cc stiu eu? de Mitropolitul Dosofteiu,
etc.?, de care auzise intrerupatorul cu
douazeci si patru de ceasuri inainte: de
Varlaam i Dosofteiu si de pregatirea for
pentru.... viata morala moderna a natiunii
noastre! (Ilaritate, aplauze). Nu! Trebuiesc
pregatiti oamenii de astazi. Si aceia cu di-
:plome marl din Paris, din Berlin si din
alte ,par[i., cari vor fi stiind stiinta lor, dar
stiinta rioatstril, despre noi, n'o stiu in de
ajuns. Si aceasta este stiinta cea mare; cea-
lalta nu plateste doi bani pe Tanga danSa.
Pentru stiinta noastra de.spre noi trebuiesc
pregatiti toll.. si cei cu nasal mai ridicat
In sus si mai sublime, si de matte on chiar
acestia in randul intaiu (ilaritate).
Ei bine, la 1859 s'a Mut asa. Si la

www.dacoromanica.ro
..

- 212 '

1859 am aunt o presel. Eu, data asi fi pre-

sedintele societatii Presei nu sant nici
membru asi retipari o colectie de arti-
cote de atunci si le-all raspandi intre zia-
ristii de astazi, ca sa vada cum se facea o
gazeta in anii de pregatire pentru viitorul
nou al unui popor: cu ,ce, seriozitate, cu
ce onestitate, cu ce bu,nacuviinta, cu ce
spirit in adevar european si modern se
stria atunci, si in ce forma pentru toti in-
teligibila. Isi des seama o parte din membrii,
1
foarte talentati de altminteri, ai presei ro-
manesti de astazi, de faptul ca lucrurile
la cari fac aluzie, toate viciile, toate p5ca
tele cutaror persoane din Bucuresti cari
se spurts zilnic intre ele, nu sant cuno-
scute de imensa majoritate a publicului ro-
man si ca astfel isi cheltuie.sc spiritul de-
geaba? De uncle sa stie marele public toate
murdariile din casa fiecaruia, cari formeaza
obiectul aluziilor din presa romans ?! A-
tunci se spuneau lucrurile serioase, serios;
lucrurile fundamentale, onest; lucrurile de
viitor cu stiinta si convingere. ,57 de aceia
presa. aceasta a avut rol de capetenie in.
Unire.
Dar se va zice: nu erau si gazete de alt-
fel? Cum, consulatul austriac, care avea,
data Iran (casa s'a de fier nu stiu data se In-
trebuintau case de fier la 1859, dar pun-
gulite destul de pline. Aghentia" nu suna,

www.dacoromanica.ro
,--*-0''...4`7
 t,
213
.

dinteinsele, cum ii suni ariciului cu cheile

si joaca? Nu suna la urechile -unor aria-
miti arici-zari§ti _pungulita Austriei ca sa
joace ? (Ilaritate). Ei bine, nu : erau a-
tunci arici cari -nu jucau §i, data impun-
geau, impungeau nu pe cel de acasa, ci
pe strain. Dana e vorba de arici de presa,
erau arici de felul acesta, dar nu jucau ni-
: manui pe bani.
Cum? Avea Austria atatea interese in
Moldova si nu era un .partid austriac? Nu
era. Dar veti zice: Nicolae Istrati? Nicolae
Istrati, scriilor, poet, om de treaba, care
a intemeiat o scoala la Rotopanesti, era
filo-austriac. Pentru bani? Ferea.sca Dum-
nezeu! Asa credea el, om curios, a carui
cugetare falsa it duce a la aceasta concluzie.
Ori credeti d-voastra ca la 1859 s'ar fi
putut aceasta enormitate ca intr'unul din
Corpurile Legiuitoare sa se ridice un se-
nator care sa spuie: intre not chiar, sant
oameni vanduti, Si acel corp, acea parte
din Parlament sa nu alba sentim'entul ele-
mentar de delimitate care ar' fi Mout sa
se suspende imediat sedinta pentru a se
sere aceluia care a facut denuntul, fost
rector la o UniverSitate, sa-si precizeze a-
cuzatia Si, in orice caz, anume persoane
sa piece din Parlament: sau acei vizati
prin acuzatia dovedita sau acela care a-

www.dacoromanica.ro
 214

runcase acuzatia ce nu se poate dovedi a-

supra colegilor lui:i (Aplatat puternice).
Presa de coruplie nu exista.,Nu era nici
gazeta ruseasca, nici gazeta austriaca, nisei
gazetA turceasca la Iasi on la Bucuresti;
fiecare scria asa cum ii spunea constiinta,
mai bine sau mai rau informat, = si poate
ar fi fast bine sa se fi inteles toti, pe ace-
leasi baze. Dar crutandu-se si respectanr,
du-se intre dansii, au dat o lupta corecta
i dezinteresata aratand drumuri deoschite
catre acelasi ideal.
Era atunci i o adunare-care a tinut mai
multe luni de zile. Raposatul Dimitrie Stur-
za, care era fara indoiala un om Cu foarte
multe calitati, care insa era inchis °area=
Sn obiceiurile sale de eruditie, a Mout sa
se stranga lucrurile privitoare la Unirea
Principatelor in zece volume prea groase.
Intre paginile acelek sant unele cars ar
trebui sapate in bran. De mull ar mai fi
trebuit sa fie alese astfel de discursuri pen-
. tru ca fiecare scolar, la lectia de istorie,
ca si la lectia de morala- politica, sa le
alba in mana. Decat sä se invete dreptul
administrativ, cu ,cite judecatorii sant in
Cara, si o multime de alte lucruri, earl,
ori vor trebui si se vor isivata atunci, on
nu vor trebui §i de ce sa se mai invete,
mai bine s'ar pane in mana elevilor discur-
surile de atunci ale lui Kogalniceanu, di-

www.dacoromanica.ro
L
 215

scursurile lui Negri, discursurile fruntasi-

lor de aici din Bucuresti ai miscarii catre
viitor: atunci s'ar forma alt suflet ducat
prin invatarea pe de rost a paragrafelor
din Constitutie (iplauzie).
Ar fi de dorit apoi ca un tartar, care ar
avea vreme, sa facti o paralela intre des-
voltarea celor doi ani ai Divanurilor ad-
hoc si intre desvoltarea Camerelor romane
dela 1913 pang acum. Vremi insemnale a-
celea de diva 1913, dupe tratatul dela Bu-
curesti, care a lasat problema balcanica in-
treaga. Cad aveam dreptul sa trimetem epi-
scopi si n'am trime.s; avem dreptul sa fa-
cem scoli n'am: fatal; avem datoria sa
dam o bung opinie despre not in Cadri-
z later si n'am prea indeplinit-o; avem mi-
siunea de a Linea uniti intre dansii pe acei
cari iscalisera tratatul din Bucuresti §i a
doua zi le-am dat drumul ca sa-si sparga
,. capetele, ajungand acuma, unii din ei, §i
la dorinta de a sparge pe ale noastre. In
Camera se discutau, la 1913, furniturile cu
cantec ale nu stiu carui macelar i alte lu-
cruri ,cari m'au silit, inteun moment, sa
cer cuvantul pentru a rosti aceasta simply
, propozitie, in momentul chiar cand pasiu-
nile in jurul macelarului erau mai aprinse:
dati-mi voe sa regret ca aceasta frum:oasa
said' are un singur defect: ii lipsese fere-
strele, cari sa se pciata deschide ". Nu stiu

www.dacoromanica.ro
 0

216

cum respirau ceilalti, dar ma inabusiam,

si astfel mi-am permis aceastA critica fata
de arhitectul care nu Meuse feresti pen-
tru ca, inteun moment de incalzire a atator
-valori morale, ele sa-poata fi deschise care
aerul curat.
Pe urma a urmat o alta lupta; pentru
°A liberarea economics a taranului sau contra,
dar, child to uitai mai bine, era vorba, eel
.putin de o parte, de altceva deck de teorii
politice privitoare la liberarea taranului;
au urmat conflicte salbatece, dezbnorante,
cu sleuth de puscariasi aruncate in fata
unui ministru, cu insulte plecand dela o-
pozitie spre banca ministeriala si de multe
on dela banca ministeriala spre opozitie;
au urmat astfel de scene, 'Meat asi fi vrut sa
vad pe omul curagios care de acum in cin-
, zeci de ani o sa indrasneasea a face a pu-
blicatie despre Parlamentul dintre 1913 si
1916, cum a facut Sturdza, cu pietate, pen-
tru a infatisa un model generaliilor viitoare,-
in Divanul ad -hoc dela 1856-59. (Furlu-
_

- noase aplauze).
Credeti d-voastra ca acele cute de oa-
meni pe cari le cuprind tribunele Par la-
mentului in acele putine momente mai im-
portante, sant lipsite de auz sau de me-
a

morie? Ori ca .nu-si vor da voie sa fags,

fiindca sant mai saraci si mai inculti decat
multi dintre cei cari stall_ in incinta, jos, de

www.dacoromanica.ro
 217 -.
.
zece on mai mull deck a facut floarea
natiunii in momentele cele mai mari de
indreptare catre idealul national, acolo jos,
in incinta? Vad ca in tribune de multe on
se gasesc cocoane doritoare de a asculta
fioriturile de gatlej ale acelora pe cari-i
numesc eu pitigoi estetici, la Camera ca -
si la Senat, pitigoi mai tineri, de o parte,
pitigoi mai batrani, de alta parte, dar este-
tici cu totii (mare ilaritate; aplauze)
trisa acolo sus sant si ,constiinte dureroase,
sant framantari de indoiala ale unei adeva-
rate constiinte. Si aceia sorb fiecare cuvant
ce vine de jos, ca o revelatie dumnezeiasca,
si ce gasesc? Cititi Monitorul Oficial". Prin
s.pectacolul vietii publice se da o mare lec- -.-
tie de moralitate sau de imoralitate unui
popor, mai mutt decat prin toate discur- .

surile festive cari se pot tine. (Aplauze).

Si, d-lor, cu aceasta inchei Inca o parte
din cuvantare; din exemplele pe can ni
le dau oamenii de atunci, ma opresc asu-
pra unuia. In Camera care a precedat U-
nirea, s'a vorbit luni intregi, aproape zi
de zi, de soarta taranului roman. Dar aceia
can au vorbit de soarta taranului roman
n'au vorbit in vant: peste cativa ani dela
alegerea lui Cuza-Voda s'a dat reforma fa-
gaduita; s'a dat atunci cat se putea da.
Erau pe acea vreme oameni ale caror cu-

www.dacoromanica.ro
 218

vinte insemnau un angajament i cuprin-

dean In ele o garantie. Maine o sa trimiteM
sute de mii de tarani in foc. Suferinta for
a inceput de mult. Ei o primesc bucuros.
Ori pe tine am intalnit, de oriunde, mi-a
opus ca raspunsul taranului, la orice in-
trebare privitoare la viitor, este acesta:
Daca vrea Cara! Daca ne cere Tara!". N'au
niciun argument .IMpotriva. Am intrebat
eu in multe locuri: Mergem? Daca zice
Cara, mergem! $i nu erau oameni cari la-
sau in bine pe ai lor, ci saraci cari, ple-
and de acasa, luau bratul care singur pu-
tea sa dea bucata de manifaliga eopiilor
flamanzi zdrenterosi. Rabdalarna, rab-
da viforul, rabda transeiele umede, rablda
foametea celor de acasa, i totusi sant gata
sa-si verse si ultima ,picatura a sangelui
din frugal secatuit de munca i nedreptate.
(Mari aplauze). $i eu, care sant istoric,
imi aduc aminte de o noapte la Paris, pe
vremea Revolutiei, cand toata nobleta s'a
ridicat si a spas: sate drepturi avem asu-
. pra saracilor, le parasim pe toate; noi san-
tem feudalii, noi distrugem regimul feudal;
noi toti lagacluim ca de atom, inainte nu
ne mai gandim! la nimic din ceiace am a-
vut. Cea mai frumbasa clipa din toata des-
voltarea Revolutiei franceze, o caipa vred-
nica de a sta alaturi cu cele mai mari ale
Greciei antice. $i m'ami gandit, in naivi-

www.dacoromanica.ro
 219

tatea mea de cugetator politic: oare n'am

putea da si noi astfel de exemplu? Santexn1
,
o Constituanta, ne-am adunat pentru a le-
gifera in ce priveste chestianea taranea.sca.
Oare oe ar fi data ne-am ridica, azi, cu totii
si am facd o declaratie solemna, fard deo-
sebire de ,partid, in care sa" zicem: Moda-
litatile le va hotari orice Camera; artico-
lele din Constitutie, cari impledeca impro-
prietarirea cea noun, cea mare si defini-
: tiva a taranului, articolele acelea rose le
abrogam !noi, amain, si spunem soldatilor
viitorului: Veti pleca gospodari neliberi, si
va yeti intoarce gospodari liberi; din pa-
mantul altora 'ati polecat, in pamantul vo-
stru, data yeti avea zile, va yeti intoarce;
data nu, macar ai vostri vor staPani pa-
mantul pe care-1 yeti fi meritat prin vi-
tejia voastra. (Przflactirate aplauze, indelung
pretungite).
Ei bine, in viata mea n'am vazut adu-
mare mai incremenita decal Adunarea de-
putatilor Romaniei and am facia aceasta
IprOpunere. Au venit doar vre-o doi cari,
fara sä ma intrebe, e adevarat, data fac
parte dintr'o Constituanta si ei, mi-au pus
intrebari asa de naive, incat m'am intrebat
unde ma gase.sc. Luni de zile, in curs de
doi ani, Divanurile au vorbit numai de
soarta taranului, si noi n'am putut gasi,
in certurile noastre pentru vagoane si cate

www.dacoromanica.ro
GY
 220

alte mizerii si jafuri, o clipa in care acelas , .

mare curent de iubire, de onestitate fata

de muncitorul sublim si de neintrecutul os-
tas al acestei tari sa ne uneasca pe toti.
(Mari aplauze).
Si, maine, dupa ce vom hotari soarta pa-
manturilor la cari ne uitam de'atata vreme,
nu cu ochii plini de foe ailcuceritorului sal-
baler,. lacom de alte tari, ci cu ochii duiosi
ai fratelui care se uita la brazda pe care
de doua mii de ani fratele sau munceste
cu sudoare ame.stecata cu singe pentru ea,
ridicandu-se de jos, sa primeasca pe fata
loviturile de ,palme ale stapanilor sai, cand
vom fi stapani pe ace.ste teritorii, oare
crede ,cineva ca s'a ispravit? Nu. Problema
romaneasca face ;parte dintr'o problema
mondiala; si prea o uitam des. Credeti
d-voastra ca Bulgarul, care s'a hotarat sa
ramaie totdeauna la Nis, va si raman' c?
Credeti d-voastra ca, cu Coate proof amatiile
generalilor germani dela Bruxelles ca sant
acolo si acolo vor ramanea, o sa ramaie
totdeau:na acolo? Credeti d-voastra ca sta-
panirea germana pana in mijlocul Rusiei
este un fapt definitiv? Una e.ste a ocupa
un teritoriu, alta este a-1 pastra militar
al treilea lucra, eel din urma si eel mai in-
semnat, este a sti sa-1 mentii sub raportul
politic pana in momentul nand cad hota- "-
rarile definitive. .

www.dacoromanica.ro
-
Stz ,4';:.4Z77.4,44-1 *--`
 221
T

Pentru ,aceasta insa dreptul nostru tre-

buie cunoscut; trebuie prezintat asa, incat
nimeni sa nu se indoiasca de dansul; tre-
buie mentinut asa, incat nimeni sa nu poata
lovi inleinsul; trebuie garantat asa, incat
nimic din greselile mintii sa nu poata a-
duce sfaramarea operei castigate prin vi-
goarea bratului. Sä nu ni se intample apoi
cumva si noua ca ilustrului cugetator po-
litic din Sofia, Danev, care Linea manile
inclestate pe multe pamanturi, dar s'a gasit y_
pe urma nine sa-1 scuture asa incat mult
mai :Rutin a ramas nitre unghiile sale. Tre-
buie o pregatire nu numai a noastra, dar
a lumii intregi pentru viitorul nostru. Si
atunci intreb: Ce a Meat societatea noa-
stra pang actin? Ce? Unde? In ce parte?
Veti intreba: dar la 1859? Inainte de 1859
au lost eel putin zece ani in can n'a lost
roman aflator in strainatate, care sa nu
clued impreuna cu dansul constiinta dato-
riei de a face ,cunoscut lumii intregi drep-
turile si idealul natiunii sale. Studentii de
ieri ne-au adus noua un colt de strainatate
pe pamantul Romaniei;studentii dela 1848
la 1853 au dus ei un colt din aspiratiile si
drepturile romanesti pe oriee pamant strain
pe care 1-au atins. Oamenii batrani si in-
vatati, astazt, 'nu se pricep a face atata pen-
tru triumful afirmatiunii de drept a po-
porului nostru, cat se pricepeau copiii cari

www.dacoromanica.ro
 222

abia parastsera bancile scolii, can n'aveau

douazeci de ani, si chlorin Romaniei vorbia
in toate unghiurile lumii Ne
recomandam grin cultura noastra, tradu-
ceam poezia noastra populara; Kogalnicea-
nu tiparia in frantuzeste fragmente din cro-
nicele noastre. Si n'a fort Capita la in Eu-
ropa care sa nu §tie ca aici, in Carpati, aici,
la Dunare, este un popor hotarat sa traia-
sca impotriva oricui, in marginile drep-
tului sau intreg.
Invete-se tinerii de astazi sa faces acelasi
lucru! Dar se va obiecta: nu e vremea pier-
duta? Nu, mi-e fried insa ca intre ideali-
§tii grabiti, intre entuziastii neastamparati,
sa nu fie acei mari lenesi pe care-i cunoa-
stem de o viata intreaga, si cari sa zica:
acum am facut un lucru mare, hai din nou
pe cuptor! Ei bine, nu! E atata de lucru,
chiar dupa ce vom fi si in muntii Maramu-
resului si vom oglindi steagurile noastre
in apele Tisei, incest nu o generatie, ci ge-
neratii intregi vor trebui sa munceasta. De-
ocamdata aceasta generatie sa -5i is indem-
nul, died nu dela faptele noastre, fatal pu-
tine intr'o societate care n'a vrut"
sa le primeasca cu inima deschisa, macar
dela vorba iesita din adancul inimii sate
unui idealist disperat de netrebnicia socie-
tatii in care traieste (Mari apjlauze, avatiuni
prelungite).

www.dacoromanica.ro
 Cuvantare rostita in sedinta Camerei ee

deputatilor, la Iasi, la 14 Decembrie 1916,

cand armatele germane bateau la portile
Moldovei.

Asi dori sä infatisez in alts atmosfera,

_
o atmosfera de liniste si de pace, de imbar-
batare, lucrurile pe cari am intentia .sa le
spun, cat de sincere si, intrucat este in pu-
terea mea, de folositoare. S'au spus vorbe
foarte grele in putinele zile ale acestei se-
Sinai; nu voiu sa repet nimic din vorbele
grele cari s'au spus, nici sa adaug cele tot
asa de grele, cari s'ar mai putea ,spun.
In criticele aduse inaintea d-v., au fort
uncle pe cari o vials intreaga le-am facut
si eu, din toga convingerea sufletului meu,
fara un singur intere.s politic, cinumai cu
gandul ca s'ar putea atrage din timp aten-
tinnea unei societati intregi asupra marelui
pericol catre care mergem. Imprejurarile
au facut ca aceasta instiintare nu si-a atlas
scopul. Nu zic ca a fort rea vointa. In a-

www.dacoromanica.ro
 224

cesti cincisprezece, douazeci de ani, de cand

dureaza rostul vietii mele publice, stau in
mijlocul unor oameni cari apreciaza ne-
voile noastre poate tot asa ca si mine, dar
sant legati de lucruri de can eu, din fe-
ricire, mu eram legat. In acesti ani de lungs,
obositoare si dureroasa propaganda vans,
in mijlocul uneia din ,cele mai inteligente
sociela'ti politice, am avut o singura parere
de rail, pe care o voiu purta pang la sfar-
situl zilelor mele, una care nu se poate in-
drepta prin invinuiri impotriva nimanui,
ci va ramanea ca un sentiment ce va roade
numai adanCul inimii mele: ca nu am avut
destula pricepere, destula putere de munca,
destul talent de a tcastiga oameni impre-
jurul meu ca sa fiu mai folo.sitor, de cum
am lost in prevenirea lucrurilor grozave
can ,eredeam ca se vor intampla, ci pe
cari asi fi dorit sa nu le vad icta ochii.
Nu vola repeta cele ce am spas o viata
intreaga. Le-am spas- in zilele cand tara
era fericita, cand multi aveau dreptul sa
fie mandri de aceasta fericire, cand nu ba-
tuse asupra noastra decat acele aburiri
pline de miresmele fericirii, can ne-au im.-
batat. Asta.'zi, cand la spatele nostru sta.' su-
ferinta tariff, cand strainul este pe pamantul
nostru, nu asi aduce niciuna din invinuirile
pe cari le-am adus alts data. Ele s'au co-
borat in sufletul fiecaruia p acolo fac o

www.dacoromanica.ro
,1r.:-.4
 225

opera fecunda. Si blestemat ar fi omul inE

sufletul caruia cuvintele cari au iburat o-
dinioara in zadar nu s'ar preface in pute-
rea care intinereste si inSanato§eaza §i care
pune pe fiecare la dispozitia, nu a priete-
nilor sai politici, ci a neamulni. si a tarii
sale. (Aplauze).
Nu le voiu aduce aceste invinuiri si din
*cloud alte puncte de vedere, pe Tanga a-
cela care este mai intuit de ordine sentimen-
tala. Nu voiu aduce Inainte nicio invinuire,
pentru ca fin parerea mea nu este vorba
de greseli mici, individuate, sau apartin'and
unei grupari, cari sa Sustina judecata si sa
fie cOndamnate; este vorba de drumullresit
al unui intreg regim, care se ispraveste,
pe care not am fi voit sa-1 vedeni ispravin-
du-se prin cainta rioa.sira, si pe care it ve-
dem zdrobit sub aspra lovitura a unei fa7
talitati care vine asupra-ne. Un nou regim
Incepe: el nu inlatura nicio buna-vointa,
nici un patriotism, nici un ideal, dar in-
latura hotarat toate ratacirile si toate pa-
catele trecutului.
In ce priveste vechiul regim, nicio -Adu-
nare deliberative de pe lume nu-1 poate
judeca astazi .sau mane. Ca toate regimele
cari se ispravesc, el se gaseste astazi iti
asteptarea judecata generatiunilor cari vor
aprecia opera lui. Si nu este timpul pentru
istoric a cerceta, -a fixa eine este mai vino-
N. forge : ,Pentru Intregirea Neamului". 15

www.dacoromanica.ro
 226

vat. Cred ca, sentinta aceasta venind foarte !

tarziu, niciunul dintre not nu va fi in viata
ui clipa hotararii depline asupra jumatatii
de veac care a precedat nenorocirea de a- .
stazi. Vom fi murit tori sand aceasta sen-
tinta se va ro.sti. Doresc ins. sa nu se bu-
cure in mormantul for acei cari au mai
putina vniovatie, ci doresc numai ca acei
cari sant mai. vinovati chiar, sä °alba tii-
rana lor mai uSoara decal pAcatele pe cari
vremea le-a.grtimtidit pe iumerii lor.
.. Si cu laid= pret nu asi consimti sa
analizez aceste. greseli ale unui neam
intreg, si din alt .punct de vedere.
.Dintr'un. punct de vedere ce ar putea sá
. mire pc multi, cari nu au urmarit de a-
proape si nu an apreciat cu dreptate acti-
vitatea cc am incercat sa desfasur. In acea-
sta Tara au lipsit douA lucruri o lips5.
care ne-a adus aici tocmai acele cloud
.lucruri cari sant indispensabile bite° so-
cietate omeneascti. Ain voit not sa lipseasca,
., toti, pana la alegatorul eel din urmA, care
nu si-a fault datoria si care putea s5. si-o
faca. Aceste doua lucruri marl .sant: liber-
tatea si antor;tatea. .

Am trait un regim constitutional farrt li-

bertate jos si farce. autoritate sus, lucruri
cu tatul neapArate, fiindza nu poate sa e-
:xiste autoritate pe: care sa na o recunoa-
scti, sti_nu o aclame jos, libertatea, si nu
. .

www.dacoromanica.ro
V 1.-1 1
 f 4

227

poate sa existe libertate pe care sa nu o

coordoneze, ,sa nu o intrebuinteze sere un
scop folositor poporului, spre o , singura
pinta nationals, autoritatea. Ne vom. con-
vinge tot mai molt de adevarul acesta.
Au fost oameni de isprava in tara acea-
sta Rana in momentul chiar cand nu am
putut-o scapa de ce am fi dorit sa o sca-
Om. Sant i aici si in afara de incinta - 4;-
Parlamentului. Cunosc tara aceasta pe care
ca un drumet sarac am' .strdbiltut-o de a-
tatea ori. Poate la putine popoare exista
ataxia oameni cinstili, ca:i ,exista in acest
popor roman. AM lost 'lush in fata pri-
mejdiei firul de nisip, im lot sa fim gra-
nitul pe care sa nu-1 poata nimic sfarama,
fiindca ne-a lipsit libertatea, care da numai
elementele puterii, i fiindea ne-a lipsit si
autoritatea, care poate sa stranga aceste
4 elemente in forma imposibila de sfLramat.
Trebuie sa iie punem la lucru. Cei de sus,
,oameni cari au avut contact cu autorita-
tea,- vor avea o mare datorie: aceia de a
nu cere respect deal fats de o autoritate
care s'a facut totdeauna resp2ctabila si care
este intrupa.td in persoane a caror che-
mare pentru anumite situatiuni sa fie in-
discutabild si pentru cel mai atroce revo-
lutionar. Fiecare om la locul lui! sant con-
vins, ca data astfel putini se vor cobori
mull mai jos, atatia se vor ridica, in acea-

www.dacoromanica.ro
-r
 228

-stA lark liberata si curAtita de strain;

mult mai sus. (Aplauze prelungite).
Iar n ol, cari am framantat viata moralA
a acestui popor i carom ne pare rau ca
imprejurarile ne-au prins prea repede, ca
opera nu a fost dusa atilt de departe.eum
se putek duce in alte imprejurari, vom
merge jos, nu pentru a raspandi critica
la capaint careia nu este in fiecare mo-
ment o perspective catre indreptare, ci acel
indemn perpetuu catre subordonarea liber-
CAW, la autoritatea legitima i reSPectabilA..
Si, cand lucrurile stint asa,de ce sa in-
sistam asupra unei situatii a carei durere
nu se poate cuprinde in cuvinte, si care-
ar fi profanata atunci chiar sand am cauta
cuvintele prin eari credem ea s'ar putek
exprima? SA ne convingem de un lucru:
vorbim lte aici, putem sa stabilim le-
gatura intre persoana sau intre gruparea
noastra i aceasta suferinta; dar suferinta ea
desfid sa se gAseasea un oni, care sa
fie in stare a o intrupa prin graiu.,
Sane gandim si la aceia ca in momen-
tele acestea nu ne vedem numai not ,pe noi,
deli poate ne dam aceasta Hun :nine, ci pri-
virile multora se indreapla catre aceastA
Adunare. Cine ar erode ca in aceste pri-
_ viri este numai necaz, numai rautatea care
cauta sa osandeasca, si nu, in acelas tiny,
i ,un duios ochiu de irate; care se in,

www.dacoromanica.ro
 229

dreapta catre aceia cari i-au fost capetenii,

cerand un sfat in momentul cand inima ..-

fiecaruia se rupe si mintea nu gaseste dru-

runt pe care trebuie sa se tinearga_ pentru
indreptare, s'ar inseta.
Se uita, de fapt, multi .cu incredere, cu
dorinta sa fim m'ai buni; se uita toti cu
credinta ca, data vom voi, santem in stare
sa fim mai buni. Si atunci trebuie ,sa ne
gandim la ei toti, la acei cari asteapta dela
not un raspuns, la acele sute de mii .de
oameni acoperiti in nenorocire cu laurii
gloriei, precum exploatatorii descoperirilor
industriale de pretutindeni, acaparatorii for
sant acoperiti de rusine pentru 111.00 mij-
loacele prin cari si-au castigat biruinta (A-
plauze).
Nicio biruinta omeneasca nu valoreaza,
In adevar, decat prin cloud elemente: prin
cat suflet a fost pus inteinsa 1i prin cat
suflet se aduce dela dansa inapoi acasa,
i deci exploatatorii de masini vor vedea
ce le va aduce la urma executia care le-a
dat iluzia ca au supus jumatate din neno-
rocita Europa.
Se indreapta -catre not in acelasi timp
privirile, pline de o rugaciune tacuta, ale,
unui popor sfios, care veacuri intregi n'a
gasit atat de adese on cuvinte marl pentru
suferintele lui, dar care le-a simtit cu atat
mai adanc, cu toata gura sa %Mita.

www.dacoromanica.ro
 230 ..

Se mai indreapta lush asupra noastra o--

chiul de ura al strainului, care vrea sa stie
cum suferim de rana pe care a facut-o, "" 41:

si acestui strain, la urma, trebuie sa-i ras-

pundem. Trebuie sa -i raspundem' ca, on
Made am fi, on cum am fi, santem hotarati
sa Rana la capat, in credinta-ca,
data s'a ridicat vre-o data o religie pe lume, -;
data s'a vorbit de dreptate si ideal, nu se
poate, cu niciun chip, ca, si inaintea celei
mai -salbatice forte organizate, sa piara
drepturile unui popor de a trai pe pa-
mantul in care nu este un fir de tarana
care sa nu fie acoperit de eel mai mobil
singe. (Aplauze prelangite, ova(iuni).
SA-mi fie ingaduit, intr'un moment cand
ceilalti oameni politici s'au ,strans in ju-
rul Tronului si nu pot vorbi decat in ca-
litate de consilieri ai acelui Tron, prin ur- _

mare mai mult decal oricand, sa aduc o-

magiul care trebuie adus, nu numai Tro-
nului, Coroanei i Comandantului de o-
e stiri, dar §i omului, poate din Europa in-
treaga, in sufletul canna s'a jucat o niai
zguduitoare drama, care a infrant tot ce
stramosii lui cereau in El, tot ce pamantul
In care S'a nascut infatisa fn faptura Sa
fizica. E Regele. SA se Ingaduie unui glas
care nu vorbeste in numele Tronului In-
t' suSi, cum pot sa vorbeasca

www.dacoromanica.ro
7.

7-"` 4
1,14fines
 231

a recunoaste superba pilda morals pe care

Ferdinand, care este astazi numai Regele
Romani lor, a adus-o inaintea lumii. (Aplauze
cdlduroase).
Este usor, and cineva este nascut in mij-
locul unui popor cu acelasi singe ca El,
este usor sa is o hotarare care pleaca dela
sine, fara acea lupta din. toate fibrele lap-
turii sale prin care a ajuns Regele Roma-
, niei la hotararea Sa din August 1916.
. Aceasta o tiro noi; cei cari vor veni dupa
noi, vor trebui sa caute in talentul -istori-
. cului, in darul de creatiune al artistului,
cele mai puternice mijloace pentru a se
sti ce a zguduit acest outlet si cat sentiment
a trebuit sa aiba Regele de datoria si drep-
turile sale fates de idealul pe care it urma-
rim, ca sa-L- fi vilzut, la deschiderea Parla-
mentului, inaintea noastra, cu acea ,seni-
instate, pe care nu o au toti martirii,. ci
numai aceia cari stiu ca au castigat grin
lupta for o coroand de biruinta morals
pe care veacurile o vor recunoaste si o vor
consfinti. (Aplauze calduroase).
A Post o vreme cand vorbiam aici cu
mandrie de Stefan-eel-Mare; mare pentru
talentul lui militar Si pentru energia lui
nebiruita; snare printeo incordare care a
izbutit (sa oprea.sca in loc, atunci cand ca
reprezinta in Stat, o ordine Si o aigaduialal
de viitor, acea putere a barbariei care nu

www.dacoromanica.ro
 232

inseamna astAzi decal mizerabila carne de

tun tarata in urma armatelor germane, pen-
tru a pangAri tu o profanare odioasa pa-
manful postru.
In Regele Ferdinand al Romaniei,-acela
care va cuprinde tot eroismul generatiilor
ce s'au s itm edat va gasi o moth pe care
nici marele Dom'n nu a avut-o. 1,

La Stefan-cel-Mare, dela sine a venit ho-

tarArea la care s'a oprit. El e epic, drama
interna i-a lipsit.
Si, cand vom trece de aceste greutati,
vom putea cuprinde trei marl icoane in
cadrul trecutului nostru: icoana intrupata
in fiinta lui Stefan-cel-Mare. Apoi icoana
_mare, frumoasa, intreaga in mucenicia ei
dureroasa A eroului pe urmele caruia am
mers in suferinte i Mergem astazi la in-
tregirea biruintii si la rasplata suferintelor:
Mihai Viteazul. Am suferit cu el, ca inane
vom merge si vom pedepsi ca el pe aceia
cari acopar cu uzurparea for pAnAntul ro-
manesc: (Toros lau dupa Mira's 111u. Dar a
treia .figura va fi a Aceluia care in 1916
s'a invin,s pe Sine, rasa Sa niandr5., amin-
tirile Sale de copil, secole intregi de sink
mosi legati de alt pa/Dant, pentru a ne oferi
noun, nu numai persoana Sa, dar sacri-
. ficiul tuturor stramosilor Sai. (Aplauze pre-
lungite).

www.dacoromanica.ro
 233

Spre noi se ita astazi o ostire, ostiroa

Romaniei, care este mioraliceste intreaga,
este mai mare chiar decal in momentul
cand intaiul detasament a sfaramat cu pa-
tul pustii piatra de nedreptate la granith.
Atunci, om viu tang orni viu, ea repre-
zinta numai puterea fizica si increderea in
biruintA, astazi cei vii aduc cu dansii mo-
stenirea ,sufleteasca a celor earl au murit
. pe campul de lupta. Precum noi lasam la
altii averea si numele nostru, aceia cari
cad pentru Cara si viitorul neamului isi lasa
sufletul intreg, atat de mare cum era in
momentul sacrificiului tor, acelora In mij-
locul carora cad. (Aplauze prelungite). Tot
sufletul ostirii romanesti se gaseste astazi
in acei cari se intorc coplesiti de numar,
cum au fost coplesiti soldatii lui Stefan
strabunul, si gata ca si dansii sa se In-
toarca asupra biruitorilor. (Aplauze). Cel
din urma soldat cu haina sfa§iata de su-
ferintele si rabdarile indelungate rata de
asprimea naturii si de cruzimea dusmanu-
lui, aduce in faptura lui morala pe toti aceia
pe cari nu-i vom mai vedea aievea nick-
data. (Aplauze).
$i niciodata steagul romanesc n'a fost
mai mandru decat in momentul cand a
aratat celei mai superbe alcatuiri militare
din Europa, ca pot merge tarani fara sicoa-
la, fara arme moderne, ,inaintea ostirilor

www.dacoromanica.ro
-4.
 234

inzestrate cu tot ce o cultura grozava 54 in-

versunata da sclavilor inarmati cari 0 re-
prezinta. (Aplauze prelungite).
.

Atat de simplu §i maret, manife,stul Re-

gelui a aratat tuturora ca nu am intrat
in acest razboiu cu pretentiunea de a do-
vedi sub raportul militar mai multi forty
decal aljii.. Am intrat in razboiu cu hottt-
. rarea de a da tot ce avem u1 acest mo-
ment pentru a capita dreptul nostru intreg.
Pentru atat, i pentru mai .mult, nu. ]*[,

data, in cursul acestui razboiu, am dovedit

Inca ()data pe atatea locuri ale campului
,. de lupta ca sufletul omenesc 'Imam tot-
deauna superior mijloacelor pe cari intam-
plarea poate sa le puny la dispozitie, am
scris, nu numai un capitol in istoria raz-
boaielor, ci unul in desvoltarea moralita-
tii omenesti. $i, data sant timpurl imorale,
este imposibil ca omenirea sa nu-si viol
in fire si sa nu fixeze pentru fiecare acea
judecata care se cuvine devotamentului, sa-
crificiului, jertfei de sine, de care fiecine
a lost capabil. ; -

Cine va fi putut spume sau scrie ca ar-

mata noastra, oricale Ineajunsuri i-au venit
din partea unor elemente pentru cari ea
insasi nu este raspunzatoare, Ca aceasta
sfanta armata nu Si -a indeplinit datoria ei,
nu numai fata de tarn, de Cara de acum,
110

1,

www.dacoromanica.ro
 _ . 235

dar fata de una din cele mai glorioase omo-

_
steniri §i fata de generatiile cari ne asteapta
pentru a ne judeca; ,tine va spune ca a-
ranul roman a scazut catusi de putin fata
de stralucita vitejie care i-a fixat in gene--
ratiile ,precedente un rang intre natiuni, a-
t, ceia nu numai ca saVarse.st un act de ne-
patriotism, dar si un act de nedreptate fata
de partea cea mai sanatoasa, mai plina
de fagaducli si de viitor a neamului nostru.
(Aplauze prelungite).
Armata noastra in imprejurarile de tap '

reprezinta. ,un popor intreg. In afara de

acei can se lupta, de acei cari-i ajuta, fie-
care, cu tot ce poate, in afara de acei cari
intovarasesc ficcare lupta Cu suferinta lor,
cu adanca vibratiune a fiintei for intregi,
in afara de ei toll nu exista popor roma-
. nese. Poporul romane.sc se ,cuprinde in acei-
cari in arma in 'liana, in cei can le dam
tot sprijinul pentru a o putea intoarce im-
potriva dusmanului §i in acei cari traiese
numai spre a admira ace.st eroism, a-i cu-
lege raodcle pentru popor si a da mana de
ajutor care este trebuitoare pentru a ga-
ranta victoria.
In acest popor partea cea mai vrednica.
de iubire si partea cea mai putin indrep-
tatita este taranul nostru. Din gura Regelui
am auzit o fagaduiala, care este a treia
fagaduiala a patra nu se poate: dupes.

www.dacoromanica.ro
 236

:a treia vine fapta. Am auzit deci pentru a

treia oara din gura Suveranului, venit din
,camaraderie sufletea,sca insasi cu acesti os-
tasi, fagaduiala ca ,Varanimea romans nu
va fi straina pe pamantul pe care sangele
,color mai de aproape alor sai l'a sfintit
din nou prin sacrificiul lor. (Aplauze).
Nu se poate ca soarta sa fi colaborat in-
tr'im chip mai vizibil pentru dreptatea ta-
ranului decat in acest razboi. Dach razboiul
nostru s'ar fi purtat pe plaiurile Ardea-
lului, nu ar fi Post din nou, cum este acum,
din cel mai departat colt al Olteniei pang
in apropierea noastra, o noun framantare
a 'acestei tarane si a ace.stui sange. (A-
plauze).
Nu am fi vrednici de tot ce s'a facut
pentru noi, data pentru a 'usura destul de
greatia vinovatie pe care o avem cu totii,
main chiar nu am primi pe soldatii no-
stri, dupa biruinta operei de dreptate,dupa
eliberarea teritoriului nostru, dupe intre-
girea teritoriului rasei noastre, nu numai
cu florile culese in acest ipamant, ci si cu
darul Insusi al rimantului hranitor pe care
ei it muncesc. (Mari aplauze). _

SA-mi dati voie acum sa ma gandesc la

acci cari ne urnaresc, de departe sau de
aproape, caci, chiar data sant departe,
ne vad totusi, prin mijloaccle lor, destul
rie aproape, la cei cari vor sa con,state,

www.dacoromanica.ro
 237

cum am spits, ceas de ceas, inraurirea bi-

buintei for asupra Sufletului nostru. SA ne-
gandim la aceia cari, fail -a fi provocati
in interesele for politice sau chiar econo-
mice, au alergat in nuin:ele cuiturii §i. civi-
lizatiei omenirii din fundul. Germaniei.
stramtorate pentru ca, prin hordele tur-
cesti, prin pleava bulgara, prin violenta na-
vala maghiara, nu numai sa apere nedrep-
tatea uncle se gaSeste, pe pamantul de ro-
bie si lacrimi al-Ardealului, dar sä implante.
aceiasi suferinta, aceiasi durere, aceiasi
milinta pe pamantul acelora cari se ridica-
sera ca sa hilAture dincolo nedreptatea. S'au
strecurat pe lume multe cuceriri, dar micL
una n'a indraznit sa porneasca fara sa aiba
oonstiinta ca serveste un drept §i ca nr-
mareste ridicarea omenirii. Sa pleci insa,
de acasa, turburand lumea intreaga, ca sa_
ai o mai mare parte la prada materials x.
pamantului, sa nu to multurnesti cu acea-
sta, card arunci zeci de milioane de tineri.
nevinovati, plini de bunatate, de iubire, de
energie in sufletul tor, intr'un mormant pe
care toata mizerabila press de justificare
care ar urma delta razboiu nu va fi in.
stare sa -1 inchida, sa culegi tot ce omenirda
are mai abject ca origin-e, mai degradat ca
vicii, mai rapace si mai calcator de orice 5
simtiminte omenesti, pentru a le arunca pe
acest bun pAmant o.spitalier, care a fost

www.dacoromanica.ro
nL
 _
-- 238

:jumatate de mie de ani zid Ide aparare pen-

..
tru crestinatate si cultures aparate cu tru-
puri romanesti panes astazi (Aplauze pre-
, , . lungite), ,este unul din acele acte de nebunie
istoricd de pe care icea mai rafinata filo-
zofie olitica nu poate curati pecetea de
range inchegat a crimei neispasite. Victoria
-criminalilor are in ea insa i sanctiunea
ei, on daca este un om, data este
A.
-o natiune, cent din urines cautaturd a jert-
fei este si cea mai crudes osanda a ueiga-
sului (Aplauze). Vor putea sä se bucure
de Cara noastra distrusa pang la Milcov
astazi; vor putea sa se bucure de peirea
, onestei opere de civilizatie pe care am in-
dcplinit-o in Dobrogea, colt de Asie, din
care am facut un margaritar al Europei.
(Aplauze); vor putea sa Se bucure de sol-
datii nostri, coborati in pamantul care ii
inconjoara astazi cu toata ealda lui iubire
pririnteasca; vor putea sa se bucure de .

steagurile noastre tarate in noroiul cruzimii

" for infame; vor putea sa se bucure de std-
panirea peste acele rude, frati, prieteni de
aproape can sant smulsi, de o bucat5. de
vreme, nu numai dela ajutorul nostru, dar
_,-. dela insasi cunoasterea suferintelor lor, pe
cari nu le putem vedea. De un singur lucru --
nu trebuie sa se bucure; nu trebuie sa: se
bucure ca au putut scadea cu catusi de

www.dacoromanica.ro
 0

239
-
putin energia noastra h.' (Aplauze
-prelungite).
In trecutul nostru multi oameni an su-
ferit. Daces santem ceva, nu santem prim
biruinta stramosilor ,nostri, ci santem ceva
numai prim suferinta lor. Toate puterile
noastre nu sant altceva decat jertfa lor,
stransa laolalta si prefacuta in energie. $i
unul dintre acesti stramoSi, mare; fiindca a
.0.
fost .nenorocit si el, intr'o clipa de suprema
, restriste, cand, i se zicea: lash Cara si du-te
sub jug, el, Gheorghe Stefan, din partite -r
unde lupta °stash nostri la Oituz, a strigat:
decat sA plot pentru totdeauna de aici mai
bine sa ma manance cabin pamantului a-
cestuia". Au trecut trei veacuri dela 1650,
cand Gheorghe Voda Stefan spunea color
-,;- vechi accasta hotarare a .sa si lap de care,
nici not nu putem spune altceva decat: .sa."
nc manance cainii pamantului accstuia mai
curand dealt sa gasim fericirea, linistea si
binele din gratia strainului dusman"! (A-
plauze).
Undeva, aici aproape, in rodrii Vasluiu-
lui, este o bisericuta frumoasa de lemn de
stejar, in care ai crede ca s'au cuprins
numai taranii din vecinatate. In accasta 'bi-
sericuta, acum trei sute de ani, Vasilc Lupu,
isgonit de Tatari, .s'a strans cu familia lui
si cu toti boierii, si a inaltat in .fiecare zi
de sarbatoare rugaciuni catre Dumnezeu.

4
www.dacoromanica.ro
 240

Vremea a trecut, Tatariii s'au dus, drep-

tatea thud a lui Dunmezeu, care este exe-
stin, bun §i milos, si dd biruinta celui drept.
Pe pamantul curatit de hoarde, i astazi
insa in adancul codrilor sat bisericuta de 1-
stejar, infatisand in ea o invataturA asa
de mare. Ea ne spune astAzi, cand alte
hoarde au navalit granitele §i ne-au in-
cAlcat pamantul nostru feel sfant: in coltul
acesta, wide ale-am strans, sa pasts n' cu
scuMpatate sanan.ta de credinta, vom
vedea i not la randul nostru -dispAranid
negura stApanirli straine, gi vom putea zice
ca Petru Hares, fiul lui Stefan, ca vom fi
iarasi ce am fost, ssi mai mull decal atat".
(Mau Ze prelungite, vii aclama(iurii).

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro