ISTORICUL BIBLIOTECII CASINEI ROMANE DIN BEIUŞ

(1871-1918)

Cunoaşterea istoriei cărţii şi circulaţiei. acesteia, a constituirii bi-

bliotecilor şi difuzădi pU!blioaţillor, necesită investigaţii de durată, atit
în fonduri.1e de stat şi particulare existente, cit şi în documentaţia ar-
hivistică păstrată, care conţine importante mă,rturii despre acest capi-
tol al istoriei culturii noastre. Datorită unor împrejurări nefavorabile,
unele biblioteci au dispărut, uni.oele surse informative despre strădani.ile
depuse pentru formarea acestora, precum şi în legăitua-ă cu conţinutul
lor, fiind menţiunile documentare, a căror valoare - in acest caz -
sporeşte considerabil. Preocupaţi de reconstituirea istoricului hiblioted-
lor româneşti di.n Bihor în veacul trecut am recurs adesea la asemenea
izvoare documentare, care - alături de presa epocii - ne-au permis
să descifrăm eforiturile intelectualită,ţii pentru alcătuirea de biblioteci
şi răspîndirea cărţilor in medii sodale cit mai largi. Apelăm la acel~i
prooedeu ştiinţific şi în reaotuali2area datelor demne de interes, despre
biblioteca Casinei române din Bei~, asociaţie culturală cu evidente ros-
turi mi.Utainte in părţile cele maL expuse locuite de români.
~ncă de la începutul veacului precedent, Beiuş·ul - cea mai im-
portantă aşezare dintr-o depresLune cu o populaţie majoritar româ-
nească - ,a devenit un rentru al culturii noastre, afirmindu-se din ce
în ce mai pregnant pe planul luptei politice şi de emancipare spiri.tuală.
In perioada dualismului austro-ungar, dnd asuprirea naţională s-a ac-
centuat, populaţia din suduJ. Bihol"lului a conJferit Beiuşului rolul de au-
tentică ciitadelă a rez'1stenţei impotriV'a. tendinţelor de deznaţionalizare,
punindu-6e un accent deosebit pe manifestările cu conţinut cultural-
naţional. Au luat fiinţă activi factori culturali, cum au fost Societatea
literară „Samuil Vulcan" (1862), Casina româlilă din Beiuş (1871), des-
părţămîntul din Beiuş al „Astrei~' ( 1898) şi Reuniunea de cintări „iLyra"
1

(1905). Aceste asociaţii culturale au desfăşurat o activitate diversă, pu-

nîndu-se în serviciul cauzei naţionale, contribuind totodată la consoli-
darea unităţii culturale româneşti. Prin urmare, in sfera lor de :mte.res
a intrat şi constituirea de biblioteci1, fapt ce ilustrează dorinţa membrilor
acestora de a oferi posibilităţi de culturalizare unel: populaţii oprimate,
pentru ridicarea căreia statul dualist n-a dat nici un sprijin. Dimpotrivă,
1 Vezi V. Faur, în Crisia, 6, 1976, p. 121-144.

www.muzeuzalau.ro / www.cimec.ro
 686 V. Faur

autorităţile acestuia au in.terveni:t în sens distructiv sau au luat severe

măsuri de supraveghere, uneori chiar poliţienească.
In statutele2 Casinei române din Beiuş, al căror text a fost finalizat la 1
mai 1871, sînt inserate prevederi referitoare la bibliotecar (punctul E) şi, desigur,
la bibliotecă (punctul VI). Indatoririle bibliotecarului constau în a „priveghia
asupra cărţilor Casinoei şi a ziarelor predate lui, a le ţine în evidenţă, a le da spre
cetlre şi a le primi". Altfel spus, bibliotecarul avea în principal sarcina de a·· păs­
tra în bune condiţii cărţile şi publicaţiile, pe care le punea la dispoziţia cititorilor.
Se adăuga la aceasta şi o altă obligaţie, acea de a „relaţiona comitetulu:i despre
textele incurse pentru reţinerea cărţilor peste termenul defipt, precum şi desproe
preţul cărţilor str'.cate sau pierdute". in ce priveşte biblioteca, aceasta va fi în-
·. fiinţată „îndată ce (o) vor conceda prestările (împrejurările) banale". Sint formu-
late şi instrucţiuni de folosire („întrebuinţare") a cărţilor şi ziarelor ce vor intra
în alcătuirea bibliotecii Casinei. Cărţile urmau a fi date cititorilor exclusiv. de
către bib'liotecar. Se va întocmi un ,,IProtocol" în care se va menţiona titlul cărţii,
data preluării ei de către cititor şi cea a restituirii. Membrii casinei puteau îm-
prumuta pentru lectură numai o singură carte. Durata „cetirii• ei va fi stabilită
de către comitetul asociaţiei. In cazul că termenul acesta va fi depăşit, pentru
fiecare zi întîrziere va fi plătită o amendă de 5 creiţari, iar dacă se va depăşi
30 de zile, taxa se va dubla. Distrugerea sau pierderea cărţilor aducea după sine
achitarea „preţului întreg" al acestora. Erau, fără îndoială, măsuri de prevedere
şi de apărare a fondului de cartP 3 al viitoarei biblioteci, pentru formarea lui fiind
necesare îndelungi străduinţe, despre care scriem în rîndurile următoare 4 • ·
Cu prilejul celei dmtîi adunări generale a membri~or Casinei române - dlin
Beiuş, desfăşurată la 1 iunie 1871 5 , a fost ales ca bibliotecar Ioan Zoica. In prima
şedinţă a comitetului asociaţiei (3 iunie 1871) s-a formulat şi acceptat propune-
rea ~a acesta să .preia - evident pentru a le păstra în bibliotecă - „coalele ori·
ginale de -înscriere• a membrilor8. Ca atare, în bibliotecă vor fi adăpostite, în
coI).tinuare, documentele asociaţiei, care constituiau principalele mărturii despre
activitatea. se. Intr-o altă şedinţă (din 25 iunJie 1871) a comi1taitului s-a făcut cu-
noscută hotărîrea lui Ioan f'orban de a abona o „foaie" politică din România pe
o jumătate de an, stabilindu-se ca aceasta să fie ziarul Românul', prenumerat de
la 1 iulie 1871. Este interesant de remarcat împrejurarea că temelia bibliotecii s-a
pus cu un periodic românesc de dincolo de Carpaţi, gest care vorbeşte de la sine.
De la 1 septembrie 1871 au fost abonate şi alte periodice, de data aceasta din
Trans\lvania şi Ungaria: Telegraful Român, Gazeta Transilvaniei, Transilvania,
Biharmegyei Kozlony şi Borsszem Jan1o6 8• In acest an de început s-au pus şi cî-

2 Acestea au fost reeditate de I. Lenghel, ca anexă la articolul său, intitulat

C:ontribuţiuni la cunoaşterea Casinei române din Beiuş, publicat in volumu!! Con-
tribuţii culturale bihorene (Editura Comitetului de cultură şi educaţie socialistă al
judeţului Bihor), Oradea, 1974, p. 85-97.
a In statute se mai preciza faptul că ducerea „jurnalelor" (ziarelor) din lo-
calul Casinei „e oprită", în „sala de cetire" fiind interzisă orice „conversare•, pen-
tru a nu fi conturbaţi cititorii. Sint, într-o formulare simplă, prefigurate citeva
criterii ce au fost practicate şi de către alte societăţi culturale, în vederea apărării
propriilor fonduri de cărţi, pe care au reuşit să şi le procure cu neobişnuite difi-
cultăţi.
4 Vezi în acest sens şi comentariile referitoare la bibliotecă din lucrarea lui
Al. Vifor, în Familia, 10, 1971, p. 20.
5 Arh. Stat. Oradea, Registrul de procese verbale ale şedinţele Comitetului
şi ale adunărilor geneTale ale Casinei române din Beiuş, Inv. nr. 1, fila 2.
s Ibidem, fila 4.
1 Ibidem, fila 5.
8 Ibidem.

www.muzeuzalau.ro / www.cimec.ro
 Biblioteca casinei ro.mâne din Beiuş 687

teva probleme organizatorice, ca spre pildă procurarea unui dulap în care să fie
aşezate ziarele, cărţi1e şi alte materiale aparţinătoare bibliotecii, precum şi con-
fecţionarea de „cadre" corespunzătoare pentru folosirea periodicelor, care să le
protejeze şi să asigure totodată o mai uşoară mînuire a lor. A apărut şi o posi-
bilitate de completare a bibliotecii cu cărţi provenite din biblioteca personală a
luptătorului naţional Terentie Raţiu, fost protopop ortodox al Beiuşului 9 • M. Ban-
dici şi I. Zoica au primit sarcina de a:cerceta „lista cărţilor" existente în această
bibliotecă şi a alege pe cele care li se par a fi „folositoare asociaţiunii"1°. Din in-
formaţiile documentare utilizate pînă acum rezultă că bazele bibliotecii Casinei
române din Beiuş au fost pus<e încă în primul an de fiinţare a acesteia, manifes-
tîndu-se preferinţă - şi nu întîmplător - faţă de presa vremii.
Procurarea periodicelor s-a făcut, în mod frecvent, din fondurile proprii. De
aceea, a fost destinată o importantă sumă, în fiecare an, pentru abonarea ziarelor
şi revistelor de dincoace de Carpaţi, precum şi din România. Pentru obţinerea
fondurilor necesare au fost organizate „baluri"11, ale căror benoeficii au avut o
destinaţie precisă: acoperirea cheltuielilor asociaţiei şi cumpărarea de cărţi şi pu-
blicaţii pentru biblioteca acesteia. Cînd dificultăţile materiale au devenit presante,
atunci a fost propusă ideea de a fi vîndute, la finele fiecărui an, acele periodice
care îi int<eresau cu deosebire pe localnici. Excepţie s-a făcut cu revista Familia
şi dteva colecţii incomplete. Cum nici practica respectivă n-a dat rezultatele scon-
tate, a fost introdusă „subabonarea" tuturor revistelor şi ziarelor de către mem-
brii casinei, care îşi puteau lua acasă colecţiile numai după ce se efectuau „pre-
numeraţiunile" pe anul următor. Astfel, a fost posibilă existenţa în sala de lectură
a Casinei Române din Beiuş a unui impresionant număr d<e periodice. Era o rea-
litate mai puţin obişnuită, căreia i se adaugă preluarea acestora de către intelec-
tualii beiuşeni, care le asigurau în continuare o circulaţie locală.
Lectura publicaţiilor în sediul casinei, care dispunea de condiţii propice în
această direcţie, facilita o informare promptă şi exactă a românilor din sudul
Bihorului în legătură cu evenimentele culturalie şi politice naţionale, presa fiind
astfel un mijloc accesibil şi eficient de clarificare asupra problemelor ce-i inte-
resau, dar totodată şi un stimulent al luptei lor pentru afirmare culturală şi
drepturi politice. Este incontestabil faptul că prin punerea atitor ziare şi reviste
român-eşti - ce se transformaseră în veritabile tribune de luptă - la îndem.îna
cititorilor beiuşeni se realiza implicit o şcoală de educaţie naţională, o întărire a
convingerilor că în acele vremi de restrişte este mai necesară ca oricînd unirea
tuturor eforturilor şi canalizarea lor spre împlinirea dezideratului unităţii.
lmprejurările la care ne-am ref.erit explică stăruinţa cu care erau parcurse
paginile periodicelor aşezate in sala de lectură12 a casinei. O urmare a acestei
situaţii, de strînsă relaţie cu ea, era angajarea membrilor asociaţiei într-un schimb
de opinii despre faptele şi înthnplările aflate la ordinea zilei, cu scopul unei edi-
ficări asupra semnificaţiilor acestora. Oferind un cadru prielnic comentării oeveni-
~ {•

9 Despre activitatea sa în direcţia apărării drepturilor naţionale vezi stu-

diul nostru Aspecte din lupta românilor bihoreni pentru menţinerea limbii, pu-
blicat -în culegerea intitulată Contribuţii la cunoaşterea istoriei Bihorului, _(I), Ora-
dea, 1970, fasc. nr. 7, p. 29-31. .
10 Arh. Stat. Oradea, Registrul de procese verbale ale şedinţelor Comitetului
şi ale adunărilor generale ale Casinei române din Beiuş, Inv. nr. 1, fila 8. Nu
există nici o menţiune în legătură cu titlurile cărţilor cumpărate, biblioteca amin-
tită fiind vîndută la licitaţie.
11 V. Faur, în Crisia, 5, 1975, p. 15&--159.
12· ln Raportul comitetului, expus la adunarea generală din 23 noiembrie
1913, se precizau următoarele: „Ziarele sunt puse statornic pe cadre pe masa din
sala de lectură, iar revistele se află totdeauna la casinist, care la cerere le dă şi
le împrumută oricărui membru" (Arh. Stat. Oradea, Registrul de procese verbale
ale şedinţelor Comitetului şi ale adunărilor generale ale Casinei române din Be-
iuş, lnv; nr. 1, fila 303).

www.muzeuzalau.ro / www.cimec.ro
588 V. Faur

mentelor contemporane, Casina română din Beiuş răspundea unor cerinţe fireşti.
de dară factură educiat'i·vă şi po1i·tică.
Conform unei statistici, întocmite pe baza informaţiilor furnizate de cel mai
cuprinzător şi mai valoros document despre activitatea casinein, rezultă că între
anii 1871-1918 în biblioteca şi sala de lectură a asociaţiei beiuşene s-au aflait 70
de periodice, dintre care 51 în limba română, 15 în limba maghiară şi 4 în limba
germană. Cele mai citite organe de presă au fost: Gazeta Transilvaniei (au existat.
colecţii din aceasta pe 30 de ani: 1871, 1877-1903 şi 1912-1913), Telegraful Român
(colecţie de 30 de ani: 1871, 1877-1903 şi 1912-1913), Biserica şi şcoala (29 de ani:
1877-1903 şi 1912-1913), Familia (27 de ani: 1877-1903) şi Trans~lvania (22 de
ani: 1871, 1877-1878, 1881, 1883, 1885-1899 şi 1912-1913). Este evident că acestea
erau totodată ziarele şi revistele care au beneficiat de o largă receptivitate so-
cială, datorită atitudinii lor în problemele naţionale (culturale, religioase şi poli-
tice) fundamentale ale vremii. A doua categorie, sub raportul preferinţelor mem-
brilor casinei, este constituită din ziarul Tribuna (colecţia pe 17 ani: 1885-1887
şi 1890-1903), Foaia poporului (pe 16 ani: 1887-1889 şi 1891-1903), Luminătorul
(pe 16 ani: 1881-1896), Unirea (pe 15 ani: 1891-1903 şi 1912-1913), Calicul (pe 14
ani: 1882 şi 188+-1896), Amicul famHiei (pe 12 ani: 1879--1890), Observatorul (pe
11 ani: 1878-1889) şi Vulturul (pe 11 ani: 1893-1903). Consemnăm şi celelalte
ziare şi reviste aflate în biblioteca casinei: Foaie scolastică (pe 10 ani: 1878-1881,
1883, 1887-1889 şi 1912-1913), Românul (pe 8 aflJ: 1871, 1876, 1880-1881, 1883-
1884 şi 1912-1913), Şcoala română (pe 8 ani: 1877, 1891-1892 şi 1895-1899), Foaia
bisericească şi şcolastică (pe 7 ani: 1883-1889), Tribuna poporului (pe 7 ani: 1897-
1903), Economul (pe 5 ani: 1873 şi 1877-1880), Vatra (pe 5 ani: 1894-1896 şi
1898-1899), Drapelul (pe 4 ani: 1902-1903 şi 1912-1913), Dreptatea (pe 4 ani:
188+-1897), Preotul român (pe 4 ani: 1884 şi 1887-1889), Albina Carpaţilor (pe 3
ani: 1877-1878 şi 1880), Corespondenţa română (pe 3 ani: 1894-1896), Meseriaşwl
român (pe 3 ani: 1887-1889), Revista nouă (pe 3 ani: 1890-1892), Unul pentru
altul (pe 3 ani: 1877-1879), Viitorul (pe 3 ani: 1884-1886), Biblioteca română (pe
1882-1883), Cărţile săteanului român (p~ 1883-1884), Cosînzeana (pe 1912-1913),
Foaia ilustrată (pe 1891-1892), Libertatea (pe 1912-1913), Luceafărul (pe 1912-
1913), Minerva (pe 1912-1913), Poporul român (pe 1912-1913), Revista economică
(pe 1912-1913), Revista politică (pe 1888-1889), Şcoala (pe 1876-1877), Şezătoarea
(pe 1882-1883), Viaţa românească (pe 1912-1913), Activitatea (1901), Aurora (1883),
Deşteptarea (1881), Eclesia (1875), Foaia pedagogică (1888), Gura satului (1880),
Higiena şi şcoala (1876), Lumina (1873) şi Sionul românescu (1872). Se observă că
erau abonate publicaţii din Transilvania, Banat, Crişana, Bucovina şi România.
Adesea este formulată în şedinţele comirtetuluâ asociaţi.el cerinţa de a fi ,1J)Tenu-
merate- o foaie politică şi una literară de dincolo de Carpaţi1 5 , tocmai pentru
a cunoaşte cit mai multe realităţi din patria-mamă, spre care se îndreptau cu
consecvenţă gîndurile tuturor românilor din provinciile aflate sub asuprirea străi­
nă. Dificultăţile materiale au constituit una din piedicile în realizarea acestei ne-
cesităţi acut resimţite de membrii casinei, şi, în sens mai larg, de locuitorii din
depresiunea Beiuşului, deoarece lectura presei era asigurată şi altor cetăţeni ai
oraşului şi satelor, care frecventau sediul asociaţiei. De subliniat, de asemenea,
faptul că au citit ziarele cele mai importante, revistele de cultură ce beneficiau
de o justificată audienţă la public. Profilul acestora din urmă era deosebit de

u Ibidem, filele 17-310. Menţionăm că acest document nu conţine infor-

maţii despre fiecare an în parte, astfel că n-am reuşit să aflăm care au fost re-
vistele şi ziarele din bibliotecă în toţi anii respectivi. Cu toate lacunele de infor-
mare, datele aduse în discuţie, deşi incomplete, sînt riguros exacte.
14 Arh. Stat. Oradea, Registrul de procese verbale ale şedinţelor Comitetului
şi ale adunărilor generale ale Casinei romdne din Beiuş, Inv. nr. 1, filele 17-310.
15 Spre exemplu, în şedinţa din 28 decembrie a Comitetului Casinei s-a ho-
tărit abonarea ziarului Epoca şi a revistei Convorbiri literare (Ibidem, fila 246).
însă datorită faptului că sumele neC';!Sare pentru aceasta erau prea mari, evident
pentru posibilităţile asociatiei, s-a renunţat (Ibidem, fila 247).

www.muzeuzalau.ro / www.cimec.ro
 Bibtioteca casinei române din Beiuş 689

variat: enciclopedic, cultural, literare, umoristic, folcloric, religios, economic, me-

dical etc. Nu se manifestă, aşadar, o îngustare a interesului cititorilor şi nici vreun
act de exclusivism faţă de presa de limbă maghiară sau 'germană, care a fost
prezentă în biblioteca casinei16, alături de cea românească.
O iniţiativă interesantă a conducerii asociaţiei, care se leagă de conţinutul
bibliotecii acesteia, a fost şi procurarea unor „tablouri" istorice sau portrete ale
unor personalităţi politice ale neamului nostru. Ele erau aşezate pe pereţii sălilor
casinei, ex:primîndu-se şi în acest mod caracterul . profund naţional al asociaţiei
beiuşene. De la 1 iulie 1871, portretul lui Ioan Brătianu soe afla pe peretele sălii
de lectură 17 , iar din 12 februarie 1881 o pictură reprezentîndu-1 pe voievodul Mihai
Viteazul, datorată elevului Petru Bran, a avut o destinaţie similarălB. In şedinţa
din 3 iunie 1894 a comitetului, Vasile Ignat raporta că cetăţeanul Constantin
Dringou, „din incidentul Memorandului, a dăruit ... casinei un tablou de o va-
loare istorică pentru noi, românii, care tablou reprezintă pe tribunii şi antelup-
tătorii noştri naţionali doe pe timpul revoluţiunei din 1848"19. Gestul acestui locui-
tor al Beiuşului semnifica o realitate de necontestat, aceea că spiritul paşoptist
era încă viu, iar ideile pentru care a luptat atunci poporul român erau acum sus-
ţinute de mişcarea memorandistă, faţă de care autorităţile acţionaseră cu duri-
tate. In pofida acestei reacţii a stăpînilor vremelnici, în Beiuş au avut loc mani-
festări de solidaritate cu memorandiştii. „Inventarul" bibliotecii Casinei român
din Beiuş „a sporit" - după cum S'e afirmă în procesul verbal al adunării ge-
nerale din 16 iunie 1895 al acesteia2o - cu două tablouri, unul al „martirilor• de
la 1894 şi celălalt reprezentîndu-1 pe dr. Vasile Lucaciu, temerarul luptător pentru
cauza naţională. Perseverînd în ideea de a completa galeria de portrete cu ale
altor „bărbaţi mai distinşi" ai poporului nostru, dar şi cu ale celor care au jucat
un rol pozitiv în trecutul asociaţiei, s-a luat hotărirea (în şedinţa din 3 aprilie
1913 a comitetului) ca acestea să fioe procurate cu mijloace proprii 21. Declanşarea
în curînd a primului război mondial a anulat o asemenea notabilă intenţie, astfel
că ea a rămas doar în paginile documentelor Casinei române din Beiuş.
O atenţie mai redusă a fost acordată de către membrii asociaţiei fondului
de cărţi al bibliotecii. Din datele disparate de care dispunem, vom reconstitui

18 Ibidem, filele 17-310. Au fost reaşezate în sala de lectură a Casinei ur-

mătoarele publicaţii în limba germană şi maghiară: Budapester Tagblatt (pe
1912-1913), Osten (1874 şi 1878), Rumiinische Jahrbilcher (1894-1895), Rumiinische
Revue (1887-1892), Az ujscig (1912-1913), Bihar (1877-1878 şi 1883-1884), Bihar-
megyei Kozlony (1871), Budapesti Hirrlap (1897 şi 1900-1903), Borsszem Iank6
(1871, 1887-1889, 1893-1896 şi 1912-1913), Egyetertes (1879-1880 şi 1883-1889),
Elenor (1872), Hazdnk (1894 şi 1896), Herko Peter (1896 şi 1900-1903), Han (1874
şi 1881), Keletnepe (1876), Kozvelemeny (1878), Nagyvarad (1886, 1893-1894 şi 1896),
Pesti Napl6 (1877-1881, 1883-1889 şi 1693-1695) şi Szabadsag (1881, 1665-1886,
1696, 1695, 1897, 1899-1903 şi 1912-1913).
11 Ibidem, fila 5.
18 Familia, 1881, 17, nr. 12, p. 75.
19 Arh. Stat. Oradea, Registrul de procese verbale ale şedinţelor Comitetului
şi ale adunărilor generale ale Casinei române din Beiuş, Inv. nr. 1, filele 168-189).
In procesul verbal al şedinţei respective se menţiona că se ia „cu plăcere la cu-
noştinţă însemnata donaţiune, pentru care donatorului i se votează mulţumită
protocolară". Este vorba în acest „tablou", desigur, de Avram Iancu şi tribunii
săi.
20 Ibidem, fila 196.
21 Ibidem, fila 296. Au fost trimise adrese, în acest sens, redacţiilor Lucea-
fărwlui şi Fla.cărei. Dintrelocalnici, Comitetul s-a oprit la numele următorilor
foşti membri al asociaţiei:George Vasilievici, Ioan Şorban, Partenie Cosma, Ioan
Vass, Vasile Ignat, Vasile Papp, Ioan Butean, Augustin Antal, Teodor Roşu, Va-
sile Leşan, Teodor Kovary (Chiorean), Vasile Ştefănică, Paul Papp, Demetriu Noe-
grean şi Teodor Bule.

44 - Acta Mvsel Porollsseosls - 1981

www.muzeuzalau.ro / www.cimec.ro
690 V. Faur

preocupările lor în ce priveşte formarea acestuia. La 21 mai 1875 se făcea cunos-

cută intrarea în bibliotecă a tomului III din Nuvelele lui Iosif Vulcan, redactorul
responsabil al Familiei. 22 • Profesorul Vasile Leşan a donat bibliotecii casinei, la
9 martie 1878, cărţile Istoria regimentului III românesc şi Poezie şi proză 23, acest·
din urmă volum aparţinînd lui Iustin Popfiu, profesor de limbă şi Literatura ro-
mână la gimnaziul premonstraens din Oradea.
Abia la 14 aprilie 1878 s-au procurat 22 de cărţi pentru bibliotecă, cele mai
valoroase purtînd semnătura lui Vasile Alecsandri, Al. Odobescu, Iacob Negruzzi,
Shakespeare, Moliere şi al Dumas 24 , fiind deci vorba de literatură de bună cali-
tate25. S-a adăugat importanta donaţie a lui Paul Pop (36 „opuri"), Vasile Ignat
(5 „opuri") şi Vasile Ştefănică (2 „opuri" 26). La împlinirea a două decenii de exis-
tenţă a asociaţiei se putea, aşadar, raporta că biblioteca dispunea, alături de presă
şi tablouri, de aproximativ 100 de volume 27 , situaţie care nu era de natură să-i
mulţumească pe sprijinitorii acesteia, fiind exprimate şi unele critici deschise, care
au avurt; un oarec3Jre ecou. Biblmoteca a mari pri:rnilt Istoria Transilvaniei, vol.
I-Il'I 26 (de G. Bariţ), Gramatica limbei 1.atine (după Schultz-David), Legendariul
latin (după Ştefan David, tradus şi prelucrat de Traian I. Farcaş şi I. Fersigan,
membri ai casinei), Istoricul gimnaziului din Beiuş (de Traian I. Farcaş2D), En-
ciclopedia română 30 (de Diaconovici), Legendar la poetica românească 3 1 (de I. Keri,
profesor la gimnaziul vulcanian din localitate) şi alte cărţi apărure în seria Bi-
blioteca pentru toţi 32 , astfel că la 21 decembrie 1901 aceasta cUJprindea „176
opuri" 33 • „Cu toate acestea - conchidea notarul comitetului, Pompiliu Dan - ,
şi pe lingă toată situaţia critică a bugetului nostru, suntem de părere că Biblio-
tecii trebuie să-i dăm mai multă atenţiune şi îngrijire şi acvirarea pe seama bi-
bliotecii a operelor literare mai însemnate ni se impune în mod imperativ (sub!.
ns. - V.F.), dacă voim să rămînem credincioşi, noi şi casina noastră, unuia din
principalele sale scopuri: dezvoltarea prin cetire a intelectului" 34 • Pentru a-i con-
feri bibliotecii o reală utilitate socială a fost propusă ideea de a se organiza o

22 Ibidem, fila 48.

23 Ibidem, filele 70-71.
24 Ibidem, filele 7·1-72.
25 Menţionăm titlurile cărţilor şi autorii conform tabelului acestora din
Registrul de procese verbale ... al Casinei române din Beiuş: Poezie, Proză (de
V. Alecsandri), Istoria revoluţiunii române de 1.a anul 1821, Misterele căsătoriei,
în 2 volume (de Aricescu), Misterele Bucurescilor (de Baronzi), Cavalerul D'Ar-
tagnan şi Joseph Balsamo (de Dumas), Plutaşul (de Gerstăcker Fr.), Femeile
urfte (de A. Ghislanzoni), Mihul, Ştefan cel Mare (de N. •Istrati), Mizantropul,
Tartuffe (de Moliere), Mihai Vereanu (de I. Negruzzi), Pseudokinegheticos (de Al.
Odobescu), Georgiu Lazar şi şcoala română (de P. Poenariu), Mackbeth (de Shakes-
peare), Infernul (de Stefanoni), Avutul şi săracul (de E. Suvestre) şi B~ondinul
din Namur (de Zsoke).
26 Aceasta a fost comunicată membrilor Casinei in şedinţa din 14 iunie 1890
.a Comitetului (Arh. Stat. Oradea, Registrul de procese verbale ... ol Casinei ro-
mâne din Beiuş, fila 129-150).
27 Ibidem, fila 155. De amintit şi faptul că Ia 27 iunie 1886 au fosţ primite
405 exemplare din Statutele Casinei române din Beiuş, tipărite în acelaşi an, in
tipografia Aurora din Gherla (Ibidem, filele 113-114).
28 Ibidem, fila 166. Vol. I. şi II s-au primit gratuit, iar vol. III a fost cum-
părat.
· 29 Ibidem, fila 206.
30 Ibidem.
a1 Ibidem, fila 215.
32 Ibidem, fila 209.
33 Ibidem, fila 235.
a. Ibidem, fila 243.

www.muzeuzalau.ro / www.cimec.ro
 Biblioteca <:asinei romdne din Beiuş 691

bibliotecă centrală, compusă din cărţile şi publicaţiile existente în bib1iotecile ca-

sinei român~. despărţămîntului beiuşean al „Astrei", filialei din localitate a So-
cietăţii pentru crearea unui fond de teatru român şi ale Reuniunii de cîntări
„Lyra" 35• Iniţiativa aceasta n-a putut fi materializată, din cauze rămase necunos-
cute. S-a exprimat, de asemenea, dorinţa de a se face demersuri pe lingă Aca-
dania Română, pentru a-i trimite asociaţiei exemplare din tipăriturile sale. A
fost luată hotărîrea de a se cumpăra „de la librăria" şi tipografia „Doina" (în-
fiinţată în 1911} „cărţi pentru biblioteca casinei" 36.
cu care s-a pus problema completării fondului de cărţi a avut ca
Insistenţa
rezultat cumpărarea, în mai 1913, a încă 33 de volume, cu preponderenţă literare,
aparţinînd unor poeţi şi scriitori români cunoscuţi, precum Eminescu, Beldiceanu,
Vlahuţă, Gârleanu, Lovinescu, Brătescu-Voineşti, Sadoveanu, Bârseanu, Anghel şi
Du1fu 37 • Se face evidentă o anume constantă a eforturilor conducerii asociaţiei,
aceea de a procura cărţi editate în România şi care să ilustreze spiritul creator
al epocii. Era şi aceasta o formă, dintre atîtea altele, de menţinere şi consolidare
a unităţii noastre culturale, ca replică la tendinţele de deznaţionalizare, ce luaseră
în deceniile de început ale veacului contemporan proporţii alarmante.
Se cuvine să-i mmţionăm şi p~ bibliotecarii ai căror nume l-am depistat în
sursele informative cercetate: Ioan Zoica, Iustin Iuţiu, Vasile Leşan, Ştefan Cras-
niac, Dem. Fekete, Vasile Ştefănică, Georgiu Papp, Al. Grama 38 , Petru Herţe, Aug.
Antal, Antoniu Cighi, N. Fabian, Ioan Ghelan, Ioan Darabant, P. Hetco şi FI.
Meze39.

Dacă Lucrările istoriografice anterioare nu conţin referinţe despre

biblioteca Casinei române d"m Bei~, am adus cu aoest prilej, credem,
destule argumente documentare pentru a susţine afirmaţia că aceasta
a fost rodul unor îndelungate eforturi ale membrilor asociaţiei beiuşene.
Prin cele 70 de periodice şi peste 200 de cărţi, biblioteca şi-a adus apor-
tul la informarea şi educarea locuitorilor in spirit naţional, putind fi
aşezate ÎIIl contextul .realizărilor culturale meritorii ale intelectualităţii
româneşti din părţile bihorene.

VIOREL FAUR

Ibidem, fila 292-294 şi 298.

35
Ibidem, fila 295.
36
Ibidem, fila 297. Cărţile în discuţie au fost umnătoarele: Poezii (de Emi-
37

nescu), Crişma lui Moş Precup, Dureri înăbuşite, Insemnările lui N. Manea, Po-
vestiri de seară, Şoimii, Mormîntul unui copil (de M. Sadoveanu}, La han la trei
wlcele (de Dragoslav}, Romdnia pitorească i(de Vlahuţă), Pe lingă vatră, Aripi tă­
iate (de Adam}, Traiul nostru (de Ciocîr'l.an}, Chinuiţii (de Dunăreanu), Taina (de
Beldiceanu}, Cireşul lui Lucullus (de Anghel-Iosif), Aripa morţii (de Lovinescu},
Bătrînii (de Gârleanu}, Lume necăjită (de Gorun}. Intre femeie şi pisică, Chipuri
şf suflete (de Cazaban}, La şezătoare (de Caraivan}, Popasuri vinătoreşti (de Bâr-
seanu}, Povestiri din copilărie (de Boureanu}, In lumea dreptăţii (de Brătescu­
Voineşti}, Două neamuri (de Sandu Aldea), Povestea unei lucrătoare (de Popp),
Fantome (de Anghel), Din toate (de Rosetti), Din cele trecute vremi (de Oniţiu),
Cum ne naştem (de Negru}, Haiducul (de Dumbravă}, Isprăvile lui Păcală (de
Dulfu}, Fabiola (de Negru}, Almanahul scriitorilor români pe 1912 şi Almanahul
~criitorilor de la noi.
38 Ibidem, fila 154.
38 Ibidem, filele 157-158, 183, 192, 204, 213, 255, ~74 şi 278.

www.muzeuzalau.ro / www.cimec.ro
692 V. Faur

L'HISTORIQUE DE LA BIBLIOTHEQUE DE LA „CASINA"

ROUMAINE DE BEIUŞ (1871-1918)

(Res ume)

Se basant sur des riches et inedites informations d'archives, l'auteur recon-

stitue l'historique de la fondation de la bibliotheque die l'association culturelle
„Casina" Roumaine de Beiuş, ainsi que sa maniere de croissance Ie Iong de Ia
periode 1871-1918.
Par ses 70 periodiques (de langue rownaine, allemande et hongroise) et plus
de 200 livres - procures â fonds propres ou obtenus par Ies donations des eou-
tenants de l'association - Ia bibliotheque de la „casina• de Beiuş contribua a
l'information des habitants de Ia depression de Beiuş sur Ies realites du jour, ainsi
qu'ă leur education en esprit national.

www.muzeuzalau.ro / www.cimec.ro