41,

N.
--P- ./// J
Jo Qc cm--A-
C. I. BAICOIANU (

DRAM NATIONALft
IN

TIMPUL OCUPATIUNEI
NOEMBRIE 1916 -
-A/V1tr-
NOEMBRIE 1918
\ _
-

EMISIMER BfINCEI GENERALE

-1.

-t
CONTRIBUTIE
LA

POLITICA FINANCIARA A GERMANILOR

IN

ROMANIA OCUPATA
*v.

BUCURESTI
_

TIPOGRAFIA UNIVERS-ALA" I. IONESCU S-SORI

STRADA COVACI No. IA
1919

www.dacoromanica.ro
 C. I. BAICOIANU

BRAM WITIONFILF1
IN

TIMPUL OCUPATIUNEI
NOEMBRIE 1916 NOEMBRIE 1918
-WVW-

EMISIONtli 13fINCEI GENEERLE

CONTRIBUTIE
LA

POLITICA FINANCIARA A GERMANILOR

IN

ROMANIA OCUPATA

BLICÜR-E$TI
TIPOGRAFIA UNIVERSALA" I. IONESCU S-SORI.
STRADA COVACI No. 14
1919

www.dacoromanica.ro
 Bann Nationalä In timpul ocupatiunei
Noembrie 19I6Noembrie 1918

EMISWNEA BANCEI GENERALE

Hanel Natia-
In urma Decretulhi apArut in Monitorul Oficial No. nerd a RomAmiei
191 din 1916, Banca Nationalg, conform incheerei fara de retrage-
rea armatelor
Consiliului General din 12 Noembrie 1916, §i-a mutat romine pe lin i
pe ziva de 14 Noembrie 1916 sediul la Ia§i. _ Siretulai si
guyernalai re.
a

Prin intheerea Consiliului General din 11 Octom- man la la?i.

brie 1916 a fost läsata o sucursalA la Bucure§ti, in-
credintându-se conducerea ei Directorilor N. BArbu-
lescu §i subsemnatului cu atributiuni bine determi-
oate al drui cuprins era urmAtorul :
I. SA sconteze portofoliul caselor de band §i per-
soanelor care au deja un cont curent cu facultatea de
scont la BancA §i in limita sumelor disponibile.
II. SA fad imprumuturi simple sau in cont curent
pe efecte publice.
III. SA prinleasca depozite.
IV. SA incaseze sumele ce se datoreazd BAncei Natio-
nale §i sä achite sumele ce datoreste acum, in aceIea
limite ca cele prevAzute la No. I.
V. SA libereze recipise Ia vedere §i sA emitA, mart-
clat; de plata' numpi in interiorttl tArei.
Orice alte operatiuni fiind cu totul interzise dele-
gatiunei.

www.dacoromanica.ro
 4

Aceste hotdrlri au lost luate in concordantd cu cu-

noscutele circumstante militare §i politice care, in urrna
intrarei României in convulsiunea Europeana in Au-
gust 1916, au condus la retragerea armatei romaneVi
pe linia de apärare a Siretului, unde armatele aliate
germane, austro-ungare, turce§ti *i bulga'reVi oprite
locului au fost batute de Romani, care au inscris ast-
fel prin vrednicia lor militara una din cele mai glo-
rioase pagini in istoria neamului.
acapatiunea
sermanä a Olte-
Oltenia §i Muntenia hind parasite, dumanul §i-a
mei, Muntentei fdcut intrarea in Bucure§ti in ziva de 23/6 Decem-
li Dobragei. brie 1916.
Preocuparea de capetenie a ocupantului a fost in-
dreptata dela inceput spre cercetarea disponibilitatilor
de brand, a Catimilor de cereale de tot felul, cum i
de a lua masuri din vreme pentru achvarea produc-
tiunei agricole din teritoriul ocupat.
Ocupantul avea nevoie de produsele noastre agri-
cole, de o potriva de mull pentru intretmerea anna-
telor, cat si pentru indestularea populatiunei sale ci-
vile din patne, flämänzitä si istovita.
In astfel de imprejurari era firesc ca una din pri-
mele masuri luate de ocupant, pana la rezolvarea pro-
blernei de circulatiune monetara, sa fie si aceea de a
statua cursul unitatilor de masurA ce stäteau la baza
schimbului : cursul valutei.
nesikinea Cum viata normald incetase de fapt odata cu in-
Wale' 7n tell-
'tonal ecupat. trarea ocupantilor in tara, nu se mai putea vorbi de
,
bursa.
Comandamentul militar german i§i arogase dreptul
sa o substitue.
Astfel pe ziva de 9 Decembrie, vedem publican-
du-se prima ordonanta militara referitoare la valuta..
Ea glasue§te astfel :
,1Bazat pe valuta Germand cursul valutelor se fixeaz'a,
de noi in modul urmator :

www.dacoromanica.ro
 5

Una Mara valoare germana 100 pf.

1 Coroand austriaca 70
1 Leva bulgard 80
1 Leu romanesc ,
80
1 Piastru turceasc 20
1 Rub la ruseasca 160
Cursul Leului fusese dar statornicit la paritatea
I Mama' --,- 1,25 lei sau leul = 0.80 pf."
Ordonanta poarta insa mentiunea expresä ca cursu-
rile stabilite vor dainui pana la noui dispozitiuni.
lntre timp, din indemn ascuns, mica speculatiune
incepuse un joc a la baisse pe socoteala leului, de§i
nici o consideratiune economica serioasa nu mill-Fa in
I avoarea acestui fenomen.
Comandantura militara, profitand de scaderea leului
provocata de speculatiunea zarafilor, revine asupra
cursului stabilit §i prin ordonanta din 23 Decenthrie
1916, decreteaza oficial deprecierea leului, urcand
Marca la Lei 1.33.
lata cum glasue§te ordonanta cu pricina :
Ordon antA
Anulandu se ordonantele guvernamantului imperial
din 9 §i 17 Decembrie st. nou 1916, cursul valorilor
este fixat rand la alte dispozitiuni in modul urmator :
1 Marca 100 pfenigi 1,33 leu (franc)
1,51 coroane
1,25 leva
5 piastri
1 Leu (franc) 100 bani 0,75 marci
1,14 coroane
0,95 leva
33/4 piastri
1 Coroana 100 fileri 0,66 marci
0,88 (leu) franc

www.dacoromanica.ro
 1 Leva 0,80 mad
1,07 lei (franc)
1 Piastru 0,20 marci
0,26 lei (franc)
Bucure0i, 23 Decembrie Guvernämântul Imperial
st. n. 1916
Aceagta depreciere a leului nu era justificata de
nici o consideratiune economica serioasa. Pe pi* nu
se faceau dent foarte restranse transactiuni monetare.
Plati in 5trainatate deasemenea nu aveau loc, caci co-
mertul era impiedicat de rdsboiu ; apoi intprejurarea
ca noi eram factorul ce trebuia sä intretina schimbul
germano-roman prin exportul nostru de produse in
spre Germania, pe cata vreme Germania aproape tiu avea
ce sa ne trimita in schimb, departe de a justifica sca-
derea leului ar fi putut sa indreptateasca fenomenul
contrariu, al urcarei.
Dar aceasta din urma a§teptare, rezultanta a jocului
natural de bursa, se viciase prin interventia samavol-
nica' a autoritatei pumnului de fer german, care, pe
temeiul bunului plac, scäzand leul §i ritlicând marca
peste paritatea cursului legal, tintea sd iefuiasca tara
româneasca §i pe aceasta cale a deprecierei fortate a
valutei romane§ti.
Protestui bun-
filar din Baca- La sensibilitatea pietei, care incepuse sa 'se ingri-
resti fl al Bind] jasca de sca'derea calculata a leului §i careia ii s's
Napariale.
dat expresie prin protestarea de viu grai ce ne-a fost
facuta de directorul Bancei Agricole, delegatiunea
Bancei Nationale, dupa o mai larga discutiune a pro-
blemei, a hotarit sa ting o consfätuire cu bancile ra-
mase la Bucure§ti. Aceastä consfatuire a avut loc in
ziva de 9/22 Decembrie 1916, in localul Bäncej Na-
tionale.
Au luat parte reprezentantii BAcilor urmatoare :
Bauca Nationala Banca Romaneasca
The Bank of Roumania Banca Comerciald

www.dacoromanica.ro
 7

Banca Genera la Banca de Scont

Banca de Credit Banca Ilfov
Banca Agricola Banca L. BerkoWitz
Banca Sind. Agr. Ilfov
§i a prezidat Directorul Delegat Barbulescu.
Conferinta a constatat in unanimitate cá nici un
factor economic serios nu indreptätege deprecierea
leului §i a hotärit sä se redacteze un memoriu, care
sä fie inaintat guvernämäntului imperial german sub
forma de Proces-Verbal, semnat de toti participantii
la conferinta, invitându-1 a face sä inceteze decretarea
unor ordonante militare de natura sä prejddicieze pro-
fund interesele economice §i financiare ale României
ocupate.
Acest proces-verbal 1) pe care-1 pubilcam mai jos
in extenso a circulat spre semnare chiar a doua zi.
1. lard cuprinsul acestui document :
PROCES-VERBAL
,
Subsemnalii reprezentanji ai Bancilor mai jos notate, in urma
convocarei d-lor delegaji at Bancei Nationale, ne-am intrunit azi
9 (22) Decembrie 1916 in localul numitei Banci si luand in dis-
cujie expunerea facuta de d-1 delegat Nicolae I. Barbulesct a-
supra scopului intrunirii noastre, am ajuns cu totii la concluzia
unei nejustificate deprecieri a valutei, rnonedei leului, in report
cu celelalte rnonede, decretate*cu curs obligatoriu de Inaltul Co-
mandament al Armatelor Imperiale de ocupatiune.
In adevar, desi este bine cunoscut ca pe plata financiara a
Bucurestilor nu se fac decal foarte neinsemnate transaclieni mo-
netare si mai nici o plata in strainatate, desi comerful este in
mare parte impiedical din cauza razbolului, i desi Inca din pri-
mele zile ale ocupajiunei autontatea marelui comandament a fixat
un prim curs obligator al monedelor, care sa circule, decretand
marca egala cu 100 pfenigi, coroana egala cu 70 pfenigi, leul egal
cu 80 pfenigi, leva cu 80 pfenigi, piastrul cu 20 pferogi si rubla
cu 160 pfenigi sau marca egala cu 1 leu si 25 bani,
lotusi, de a done zi, cursul schimbului pe piaja, fara nici o jus-
ificare, ci numai dintr'un incalificabil scop de specula a inceput
a se urca in defavoarea leului.
Asa marca a cotat imediat la schimb 1.35-1.39. Acelas lucru
pentru celelalte monezi.
Aceasta diferenta de curs la schimb a contribuit, credem, sa faca
ca Inaltul comandarnent sa modifice dupa cateva zile valuta ofi-
ciala a leului si sa fixeze cursul marcei in lei la 75 pfenigi sau
marca egala 1.33 ° o.

www.dacoromanica.ro
 8

Cand a ajuns la Banca Genera la, de§i Directorul

Sterling nu contestase in ziva conferintei legitimi-
tatea preocuparilor colegilor sal, nu a ' volt sa-1 is
caleasca.
Domnul Director Petersen, in uniforma de colonel
german, s'a prezintat doua zile in urma personal la
Banca Nationala restituindu-mi acest proces-verbal.
Am fost invitat in acela§ timp sa nu inaintez memo-
riul guvernamantului imperial §i m'a consiliat sa pas-
trez o atitudine rnai pasivä fata de hotaririle coman-
d amentului militar, did guvernamantul va .face tot ce
Schimb area oficialh a cursului a incurajat specula si niai departe
si azi cursul pielei este o march egald cu 1.50 lei, rubla egalh cu
2 lei 65.
Path cu cele expuse este firesc, ca Intreaga finangi romaneascd
sh fie ingrijorath de aceastä stare de lucrun, ale caret conseeinle
pot fl extrem de grave. Ceiace 'lush mhreste si mai mull nelinis-
tea, este nesiguranja ce va crew prin fixarea until curs variabil §i
ad libitum pentru leu.
Este evident ch stabdirea unui curs, care nu ar tine seamh de
raportunle normale intre valoarea difentelor monezi i obligallu-
nea a primi aceste monezi pe cursul fixat prin ordonanje, pro-
duce o mare perturhare in comerj i impiedich transacjiunde.
Inteadevar este un mare rise pentru un comerciant a-si
plasa capitalul intr'o marfa cumparata pe un pujin, and nu are
siguranja desfaceni din cauza deprecierei arbdrare a monezei cu
care s5 poatii vindeosi cand din cauza acestei vanajium ar fi o-
bhgat sh ridice prejul de vanzare cu 200/0, 30 00 s au 90° celace
ar opri pe cumphrAtor de a mai cumpara, rezervAndu-si sa-
tisfacerea necesitafilor pentru timpuri mai bune.
Nu este deci in interesul nimhnui sh se deprecieze moneda ro-
m'aneasa, care in mAinile detentorilor reprezintã o valoare realO,
garantald de Banca Nalwnald, ce a emiso pe baza stoculut ski
metalic, pe laugh' portofoliul sirein si rombnesc, adich a intregu-
lui cont national.
Cu nimic nu se poate justifica sa se fixeze farh mei un ente-
ral pentru leul monedà romhneasch, un curs qt so uarieze acest
curs dela o zi Ia alla, când mai ales aceasth varialiune de curs
dela o zi la alta a leului in raport cu marca, m5reste deprecierea
valutei si da loc la specula marfurilor.
Pentru toate aceste considerahuni :
Credem cu tofu eh este bine ca Banca Nalionala prin organele
sale si cu concursul autontlifilor in drept sh interne pe lânga
Onor. Ouvernalor sau Inuit Comandament al armatelor impenale,
ca pe de o parte sh se mentie fixarea oficialA i invariabilh a va-
lutei leului la cursul initial fixal i publicat prin prima OrdonanjA
adicii 1 leu = 80 fenigi sau 1 marcA = 1,25 lel, iar pe de alai parte
sit* se &Ale a se lua miisun pentru represiunea speculei ce s'ar

www.dacoromanica.ro
 9

va crede §i va voL Chestiunea a ra'rnas in delibera-

tiunea delegatiunei 1).

In vrerne ce guvernamantul imperial german de-

precia valuta tarei pe cale de ordonanta' mihtara, o
Comisiune compusa din Colonelul Petersen, Dired-
torul Bancei Generale §1 Ca'pitanul Rujinsky s'a pre-
zentat Directiunei, in scop de a rechizitiona Banca
cum §i pentru a se informa asupra calitatei Bancei
Nationale.
Am protestat verbal cu prilejul acestei intervederi
contra intentiunel de a se rechizitiona Banca §1 de-
face cu urcarea fictiva a cursului, dupa cum s'a prevazut pentru
seLderea cursului monezilor din Ordonanta sus citata. Inteada-
vZ.r aceiasi ratiune care legitimeaza interventia autoritatei, pentru
a inKitura efectele legei ofertei 0 i cerern in ce priveste valuta
rnarcii, coroanei, leului, Tiastrului i rublei in raport cu teal, tre-
bue sa dicteze st la fixarta valutei leului in raport cu acele mo-
nen intr'un inheres comun.
Altfel se creiaza o inegalitate de valuta intre leu 5i celelalte
monezi, iar prin libertatea schanbulut st prin nesiguranta oficialà
a acestui curs se lash' si mai mult joc liber speculei zarafilor s
agiotagiului, uneori in profitul unut neinsemnat beneficiu de spe-
cula si in paguba until mare interes comun, se ruineaza inulil o
populatiune si se sdruncina un comert de mutt limp stabilit, chiar
in dauna Impernlor Centrale.
Banco Nationala (ss) N. Ba'rbulescu, C. I. Baicoianu
The Bank of Roumania Lucasievici
B inca Agricola ;, Grigore Golescu
Banco Generala
Banco de Credit
Banco Romtineascä Ion C. Pilidi
Banco Comercialei
&rico de Scont G. Urlajeanu
Boric(' Non
L. Berkowitz Ely Berkowitz
Banco Sind. Agr. lalomda Apostol
3) Chleva zile in urina, la 16 Decembrie 1916, am fost ridicat
din Cabinetul meu de lucru dela Banca Nationara, i condus de
catre un agent al Politiet Germane la Politia militara care era
instalata in Palatul Soc. de Asigurare Generala". Aci dupd in-
dephnirea unor forme sumare am lost internal la Hotel Imperial,
trecut mai in urma la Siiveni in lalomita, apoi in Bulgaria, la
Trojan de unde am fost liberal dupa un an de ciiptivitate, la 16
Decembrie 1917.

www.dacoromanica.ro
 10

legatia *sa intervenit in scris catre instantele adminis-

trative ale tarer cerand s'A .le sprijine cauza. 1). In ce
prive§te calitatea Bancei, am facut dovezi delegatiunei
germane ca Banca Nationala nu este o institutiune
de Stat, ci o banca particulara. Ili sustinerea cauzei
le-am inaintat pe langa copia incheierei consiliului din
11 Octornbrie 1916, ca sa inteleagä rostul Sucursalei
noastre din Bucure§ti §i memoriul de mai jos, pe care
l'au luat cu dansii la plecare.
Memoriul delegatiunei.
Banca Nationala a Romaniei s'a infiintat in anul 1880
in baza legei promulgata din 11 Aprilie acela§ an.
1) lata pdresa :
Domnule Minrstru,
Domnule Prefect,
Astazi 6 Decembrie 1916, ora trei p. m , s'au prezentat in to-
calul Bancei Nationale' d-rui capitan Rujinski si d locoi.-Col.
Petersen, direclorul Bancei Generale din Bucuresh, care au ce-
rut sä viziteze localul Bancei si care ne-au declarat c rechizi-
boneaza tot eiajul l-iu cu toate incaperile Bancei Nationale, in
care se cuprind camerae Directiunei, serviclul Comptabititalei,
Secretariatului, al Biletelor, sable Consiliului i locuinta d-lui
Guvernator.
Scopul acestei rechizitium, dupa propria declaratiune a d-lor
ofiteri, este instalarea in aceste incapert a serviciului de admi-
nistratie militara.
Cum Banca Nationala este o institujiune financiara priva 8 si
cum localul Bancei este abia suftcient pentru trebuintele diver-
selor sale semen, cum de alta parte intrebuinlarea ce urmeaz5
a i se da grin rechizitionarea unei Orli din incaperile sale, pe
langa distrugerea mobilierului si intregului local, construil intr'un
Scop cu totul deosebit, face irnposibila functionarea Bancei, ca
atare, avem onoare a va aduce aceasta la cunostinta, cu ruga-
ciunea sa binevoiti a interveni pe langa autoritatile in drept ca
A' se caute un all local mai propriu pentru un serviciu mitilay.
Tot odata avem onoare a va face cunoscut ca de 51 pana in
prezent Banca Nationala" nu a fost impiedicata in functionarea
,a, totusi pe usa intrarei principale s'a lipit un aviz purtand slam-
pila Comandaturei cu urmatorut cuprins : Beschlagnahmt fur
Militarverwaltungzwecke". .
Acest aviz este de natura sa irnpiedice intrarea publicului in
birourile Bancei lasand sa se creaza ca Banca Nalionaia nu mai
funcl ion oaza.
(ss) Delegati 1I C.
I
I. Bncoianu
N. I. BArbulescu
Domniei Sale
Domnului Ministru de Interne i Prefect al Politiei Capitalei.

www.dacoromanica.ro
 11

Statute le sunt votate de adunarea generala' a actio-

narilor din 22 Mai 1880, Banca este constituita sub
forma de societate anonirna pe actiuni la purtator cu
un capital de 12.000.000 lei irnpartit in 24.0g0 actiuni
de cate 500 lei, din care statutul avea 8000 actiuni
sau 4.000.000 lei capital. Statul, atat timp cat a
avut cele '8000 actiuni nu avea drepturi deosebite
ca actionar, ci se bucura de acelea§i drepturi ca ori-
caret alt actionar, dispunand in adunari numai de 10
voturi pentru toate actiunile sale.
In anul 1901 la 1 lanuarie Statul Roman s'a re-
tras din asociatiunea formatä pe baza legei din 11
Aprilie 1880 §i a statutelor din 22 Mai 1880 in
,,schirnbul a 14.800.000 Iei, socotindu-i-se actiunea cu
lei 1850, plus 10 lei cheltueli, deci in'total 1860 lei
pe care i a primit dela cei ce i-au cumparat actiu-
nile prin intermedrul Bancei Nationale.
Tot activul §i pasivul Bancei Nationale, precum
§i toate drepturile ce guvernul roman avea 'Yana la
1 lanuarie 1901 au trecut la societatea actionarilor,
care a continuat operatiunile sale sub aceea§i denu-
rnire §i in aceleasi conditiuni ca si pand atunci.
Statul si-a rezervat fa de Banca urmatoarele
crep:uri :"
1. Numirea Guvernatorului, a 2 directori, 3 cen-
zori, precum §i a unui comisar al guvernului, care
asistä la §ediate §i controleaza' toate actele Ba'ncei".
2. Participarea la beneficiile nete ale Bancei dela
irifiintare §i pang la 1913 Decembrie 31 se fixase
la 20 0/0, iar dela 1 lanuarie 1913 pia la 1930 cal*
expira privilegiul acordat Bancei de catre Stat, par-
cipatia la beneficiu a lost sporitä la 30 V,.
Din toate acestea rezulta ca Banca Nationala este
o institutiune privatä sub forma de societate anonima
pe actiuni.
k
Cu acest prilej delegatiunea germana a vizitat in-
treg localul, iar la eire, cu toate protestarije noastre,

www.dacoromanica.ro
 12

a lipit pe portile dela intrarea Bancei, buletinul de

rechizitie al Palatului Bancei Nationale. 1).
**
Dar chestiunea fixarei cursului valutelor pe piata nu
era deck o solutiune de moment, un provizorat tre-
cator.
Transactiunile ce urmau si aiba loc pentru activa-
rea expoftulului romänesc spre populatiunile infome-
tate ale aliatilor r entrali orientah, cereau mijloace de
plata din belpg. Si in aceastä privinta platile nu se
puteau efectua decal in Lei sau in marci.
Lei nu se gäseau destui, de oarece Banca Natio-
nala i§i stramutase sediul la Ia§i, iar sucursala din Bu-
cure§ti nu putea dispune de sume ce ar fi putut sa-
tisface nevoia germana.
In mpneda lor nu intelegeau germanii sa faca pia"-
tile pentru cumparaturile din România, de oarece se
teme:u ca nu cumva, asvarlind pe piata sume consi-
derabile de marci sa deprecieze valuta bor.
*
Conspiratiu- Cestiunea facuse, de altfel, obiectul preocuparei sfe-
lea de la Berlin
in chestiunea relor militare germane inca din preziva probabili-
valutei roma- tatei de a sträpunge frontul romanesc. La 26 §i 28 Octom-
nesti ; ideia until
iou milloc de brie 1916 avusese loc in localul Ministerului de Razboi
plata in Roma-
nia ocupata e-
cun Berlin doua sedinte a tuturor aliatilor Puterilor Cen-
mt. in sedinte- trate, in scopul de a rezolva chestiunea mijloacelor de
le secrete ale
Consillului de
plata, in cazul unei ocupapni a Romaniei. Nu este
razboi din Ber-
lin. 1) In acest Interval s'au rechintionat i apartamentele de sus
ale Bancei i anume : Incapertle Directoriale si servictul biletelor
(pe ziva de 16 Febr. 1916) pentru servictul mineral, care a lucrat
act panii la Mai 1917 cand a fost mutat la Ministerul Domentilor.
Ocupattunea s'a facut prin Domnul Seewald pe deasupra capului
directorului delegat, care in urma insarctnarei Directorulut Bar-
bulescu a dresat un inventar de tot mobilierul aflat in carnerile
ocupate.
Au mai rechizitionat $1 tezaurul biletelor ca $1 biroul de alaturi.
Tot in Banca au mai functionat birourile imprumutului de razboi
german, un birou special de propaganda patriotica si biroul con-
rolului Bancilor.

www.dacoromanica.ro
 13

lipsit de interes sa cunoastem partile esentiale ate

acestor dezbateri, care precizeaza nu numai hotararea
in sine de a emite un nou rnijloc de plata in Romania
ocupata, , dar desvalue si intentiunire cuceritorului
pentru lichidarea acestei emisiuni ilegale.
lath hotararile principale luate in aceste sedinte.
Seclinta Consiliului de Räzboi dela Berlin.
La 29 Octombrie 1916 ora 10 dimineafa a avid
loc la Ministetul de Rdzboi o eidintit cu reprezen-
tanfit Austro-Ungariet 51 Bulgariei asupia creerei
unui mijloc de plata' peniru Romdnia.
Maiorul von Kessler prezintd punctele care ar
puted servi de bazit la crearea unui mijloc de
platd.
A 1. Fiecare aliat aparfinand armatei trebue sit
plitteascd in numerar tot ce ia din lard pentru sa-
tisfacerea nece,sitdtilor sale.
2. Depozitele mai nzari existente se vor rechizi-
(bona prin bonun.
3. In cazuri anumite in care administrafia mili-
tant are un interes special sd provoace serviabili-
tatea vanzatorului se va pldti in numerar.
B. Trebue twat uu mijloc nou de plata' care siz-
fie prima de orke roman, precwn $i de once om
apartindnd armatei i care sci fie admis in plata
,si de administratta mallard a armatei. Confectio-
narea sit fie in limba romdrut.
C. Aast mrjloc de plaid va ft procurat prin
aceia cet se va da ordin Bcincei Generale Romdne
de autoritaltle militare germane, ca prin anexarea
unei sectiuni de emisiune sd puma in circulatiune
bilete de batted, care vor fi acoperite print,' un
depozit de meirci la Reichsbank (Banca Imperiului)
in Berlin pe cursul de 80 mdrci pentru 100 let.
La incheierea pacei se va proceda astfel ca
rambursarea tuturor biletelor emise sa se ia de

www.dacoromanica.ro
 14

guvernul roman asupra sa. Prin acest procedeu

tot depozitul va recadea celor ce l'au depus §i
aliatii ar fi primit in tot acest timp, in mod gra-
tuit, marfurile importate.
Dacd 117,0, la rambuisarea acelor bilete s'ar ri-
dica pretentii asupra depozitului dela Banca Im-
periului, prin aceasta nu s'ar aduce nici b pagubei
imperillor aliate, de oarece ele dinainte au primit
marfuri pentru acea contravaloare.
D. Societatea Centrald de cumpdrare din Berlin
s'a declarat gala sei ia rolul de banclzv fatd de
institutia (Sectia) de emisiune, sd depand acope-
riri noi la Reichsbank, dupd cereri telegrafice, ast-
fel ca acea sectie de emisiune sa fie in stare sci
facd noi emisiuni de bilete, dupd necesiteiti.
Centrala de import s'a mai declarat gata sd
procedeze la licllidarea tuturoi socotelilor cu im-
periile aliate (LINZ procedeul obicinuit pdnd in
prezent.
E. S'a 1'16M/a cu unanimitate, avcind in vedere
cd deja o mare parte a Romeiniei este ocupatd,
sci se procedeze cdt mai repede posibil la intro-
ducerea acestor bani la comandamentul suprem al
armatei a 9-a §1 'al armatei Mackensen.
F. Pentru a creia o mai mare inlesnire a lichi-
ddrei, Societatea Centiald de Import va fi singura
institutie cklichidare Mei de Ministerele de Rdzboi
ale celor patru imperii aliate.
G. Marfa lechizitionatagata de expediat, trebue
sd fie pldtitel imediat de cele patru imperil, in nu-
merat, pe lin pret fixat in milinile institutiei de
lichidare, de oarece la o mai teirzie lichidare se
ivesc desigur multe dificulteiti.
Asupra tuturor punctelor s'a obtinut un deplin
acord.
Era vorba dar de o emitere, cu plinul consimta"mant
al Bancei Generale, a mei hârtii moneda" cu caracter de

www.dacoromanica.ro
 15

len romanesc, de care sa se serveasca Administratia

Militara in tot timpul ocupatiunei in Romania.
Este vrednic de retinut cum se proecta lichidarea
acestei emisiuni. Germanii care nu admiteau infran-
gerea, intentionau sä lase aceasta emisiune in spi-
narea statului roman, pentru ca ei sä se bucure de
folosul de a fi ridicat §i consumat pe gratis toata
bogatia luata din cuprinsul teritoriului ocupat. Fatali-
tatea istorica a vrut' sa hotärasca altfel de cum proectase
factorii razboinici dela Berlin 1).
*
* *
Intr'adevar, prin ordonanta comandamentului mill- Emisiunea
BIncil Generale
tar suprem din 18 lanuarie 1917 intitulata pentru Romäne cu corn-
aprovizionarea cu tnijloace de plata' a teritoriilor plicitatea co-
mandanturei mi-
ocupate", se imputernice§te Banca Generald Romana, Ittare ocuparlte
careia i se ataseaza o sectie de emisiune, sa emitä
bilete in lei._ Ca acoperire a biletelor emise, avea sa
serveasca un depozit in cont curent al acestei sectiuni
de emisiune a Bancei Generale, la Banca Imperiului
din Berlin. ..
Acest depozit urma sä fie format varsandu-se pen-
tru leii emisi sumele de marci corespunzatoare in pro-
portia de 80 marci egal 100 lei. Depunerile aveau
sa fie efectuate de catre Centrala de decontare de pe
lapga Centrala de cumparare (Zentraleinkaufs Gesell-
schaft) societate in comandita la Berlin.
Biletele trebuiau sa fie predate de catre sectiunea de
emisiune a Administratiei Militare in blIcati de 1000 lei,
100, 20, 1 leu, 0,50 i 0,25 bani, Sectiunei de emi-
siune a Bancei Generale careia ii incumba sarcina sä le
1) D5m aci in anexa I in extenso procesele verbal-e din 26 1

28 Octombrie ce sau redactat la Ministerul de R5zbpi din Berlin,

cu prilegiul conferintelor ce au avut loc acoto referitoare la re-
z olvarea probiemei mijloacelor de plat5 in teritoriut ocupat al
Romfintel Aceste documente sunt de naturà s5 ne lumineze de-
pd'n asupra respunderei in comun atilt a statului german cat i a
Blincie Generate romfine.

www.dacoromanica.ro
 16

libereze pe baza de mandate, scrise din partea Admi-

nistratiunei Militare in Romania §i Statului Major E-
conomic Sectia Financiara, contra chitanta in triplu.
Ordonanta mai specifica, ca sub nici o forma sectia
de emisiune a Bancei Generale nu va avea voe sa
intrebuinteze aceste bilete pentru scopuri proprii. Bi-
letele Bancei Generale se decreteaza mijloc legal de
plata in . tot teritoriul roman ocupat, ant pentru po-
pulatiunea civila, cat i pentru toate trupele §i auto-
ritatile aliatilor aflatoare in acest teritoriu.
Prin adresa aceluia§i comandament suprem, tot din
18 lanuarie 1917 catre Banca Generalä, sunt numiti
conducatori ai acestei sectiuni de emisiune Directorul
0. Petersen §i capitanul Lehmann.
Toi odatd se speckftcd cd se acordd Bancei Ge-
nerale un comision de ils°10 asupta Sumelor eniise,
diept speze ocazionate cu aceastd emisiune. Pen-
tru intreaga corespondenta de decontari, sectiunea de
emisiune urma sa se puna in legaturd cu centrala de
eecontari de pe langa Zentral-Einkaufs Gesellschaft,
care avea sa depuna acoperirea biletelor.
Tot pe ziva de 18 lanuarie s'a vestit publicului din
teritoriul ocupat, hotarirea de a pune in circulatie
noul mijloc de plata prin publicatiunea urmatoare :
,Conform ordonantei de astazi, s'a ata§at Bancei
Generale din Bucureti si Sucursalelor ei o sectie de
emisiune".
Ea va emite bilete pe baza unui depozit de marci
la Banca Imperiului de la Berlin".
Biletele emise vor fi mijloc de plata legal in te-
ritoriul ocupat. Orice locuitor i orice autoritate ro-
maneasca este obligata a le primi la plata.
Problema ce s'a rezolvat cu concursul Bancei Ge-
nerale, s'a infaptuit, fara indoiala, cu pretul atingerei
celei mai grave aduse dreptului acordat prin lege
primului nostru institut de credit Banca Nationala".
Pre§edintele Consiliului de Adrninistratie al Bancei

www.dacoromanica.ro
 17

Generale, Theodor Rosetti, apreciind contrarietatea ce

aducea legilor organice ale ta'rei hotArirea Bäncei Ge-
ne! ale de a primi sä se incalce dreptul BAncei
Nationale, a demisionat din aceastä demnitate. El
n'a voit sa' conducd mai departe o institutiune ce
pretindea a H romaneasscA, dar care intelegea sä se
facä unealta vrajmasului i sä intre in conflict moral
cu tam si in conflict de legalitate cu prima si cea
mai inaltä institutiune financiarl a ei, Banca National5.

o zi in urma acestei publicatiuni a $i sosit din

partea Imprimeriet Impeliale German e primul tran-
sport de hartie al Beincei Generale in suma de :
Lei 148.162.500 la 19 lanuarie 1917
an urmat apoi :
. 172.597.500 14 Martie
17
29.240.000 28 Aprilie
11
15.815.000 28 Mai
154 870.000 22 lunie >0

44.980.000 3 August .99

1.010.000 10
42.725.000 24 ft

77
292.740 000 27 Septemb It
rt 45 425.000 9 Octomb.
29.850.000 15 Noembrie
81 375.000 , 5 Martie 1918
213 100.000 9 Aprilie PI

120.000,000 11 Mai 11

. 104 415 000 14

240.000.000 4 lunie
77
120.000.000 12 Julie 71

100.000.000 31 71

215.725.000 , 7 Octomb. 99

feti U Mal d IB1 2.172.030.000

din suma totalä de 2.283.000.000
cAt s'a comandat.
2

www.dacoromanica.ro
 18

Daca asvarlim o privire asupra epocilor la care s'au,

facut dotatiunile, constatdm cd pdtza la armistitiu,
in interval de 10 luni se emisese circa 970.000.000
lei, iar dela armistitiu $i pand la evacuarea teti-
toriului roman ocupat, in Octomlnie 1918, deci in
8 luni, 1.200.000.000 lei, de$i tata era seatuitd
In ce privWe capacitatea de export, din cauza pro-
ducfiunei agricole deficitare canicteristicd anului
19M.
Constatarea aceasta vorbe§te dela sine. Ea ne in-
dreptate§te la cele mai banuitoare concluziuni in ce
prive§te scopul acestei emisiuni excesiv de incarcate,
felul cum ea se va fi intrebuintat, cum §i mainile
in care ea va fi intrat.
In ce prive§te punerea in circulatie a biletelor, ea
se facea pe baza unui aviz de plata emis de sectia
Financiara contra chitanta in triplu, semnata de uni-
tatea de trupa, de Statul Major Economic sau Admini-
strativ, care le primea. Doua chitante mergeau la
Berlin la Zentrale Einkaufs Gesellschaft, iar una se
retinea ca piesa justificativa la dosarul sectiei de emi-
siune. Sectia B era insa§i sectia de emisiune. Acoperirea
se fatea la Reichsbank la Berlin, unde se, värsau marci,
marca socotità lei 1,25.
Cumpäraturile care se faceau in teritoriul ocupat,
se imparteau intre aliati dupa anume intelegere sta-
bilita intre dansii. Aceste intelegeri se reflectau §i in
urmatoarea conventiune cu privire la acoperirile de
facut la Berlin.
Pentru platile sectiunei de alimente §i furaje aco-
perirea se fAcea : --
50 Vo de Germania §i 50 Vo de Austro-Ungaria.
Pentru plátile sectiunei materialelor prime :
50 Vo de Germania §i 500/0 de Austro Ungaria.
Pentru totalul sectiunei uleiurilor minerale :
75 0/0 de Germania §i 25 '4 de Austro-Ungaria.
Austro-Ungaria avea la Banca Imperialä Germand

www.dacoromanica.ro
 19

un depozit permanent de coroane, care servea la fa-

ditatea acoperirilor de facut in contul cumparaturilor
din Romania.
Acoperirea platilor la turci §i bulgari se facea tot
in marci i se va'rsau probabil de Germani, cari le in-
trefineau cheltuelile de rasboiu.
Acoperirile in coroane se calculau dupa curs al de-
v;izelor la Viena.
Regulärile se faceau lunar.
Este de retinut ca acoperire a platilor pentru statul-
major administrativ se facea transferandu-se din a-
verea Bancei Nationale a Romaniei la Berlin, de catre Aguieu-. ma
uisiiizwd Scf,rolt
Administratia fortata a acestei averi, sumele cores- GeneraVat
plInzatoare de marci in creditul contului C al -Bancei
Generale Romane sectia de emisiune.
Situatia contului de acoperire a emisiunei este ur-
matoarea :
Depozit la Banca Imp erialti German4 :
ridicari de barn de Kam . . . . 526.718.010 95
in con! A. cAtre unifatile de Kor. 322.266..500
IA

206.640.000.
trupe
1
ridicari de bani de M 474.495.288.18
,11n cont B. , Sntomtuicl Major Eco-
Kor. 4.29 203.47.5 , 280.720.193.64
1 nomic
transfeiari din a-
I3 con! C. verea B. N. R. la Ma - rci 180.000.000.
Berlin . din ord.
Stat. Mujor A-tiv
plIi pentru parh- 1.356.999.70
In cont D. g;. supuit Kor.re . . 240.200 160.000.
.
k

1 Centralele de ee- Karel . . . .

1 . M. 9.245.937.
in cont 13, I reale, lichidare Austro-Ungaria 3.960.000.
1 lui Behles a J Kor. 12.741.700 , 8.485 937
EDI = une de Lei 2 114.727.957 91 a M. 80 pentru
Lei 100 . M. 1.691 782 366 47
Asupra vaIorei acestei acoperiri ramane de discutat.
At fi de vazut daca ea existä sau clan' este numai o
simpla inregistrare in scripte. De altW la cursul mar-
cilor de astazi, chiar daca ar fi existenta,. valoarea ei
Br ii de discutat.

www.dacoromanica.ro
 20

Din emisiunea de 2.114.727.957 lei revine :

Germaniei Lei 1.380.658.549
Austro-Ungariei . . . 624 957.663
Bulgariei . . . 100.000.000
Turciei ,, 8.901.620
Bancnote retrase . . ft 210 125
total . . 2.114.727.957
In circulatiune au fost constatate a fi pe ziva de
3/16 Noembrie 1918 urmAtoarele categorii de bilete :
1,172.824 A 1000 lei Lei 1.172.824.000
5,086.9511/2 100 . , 508.695.150
14.778.436 . 20 295.568.720
19.400.668 1/2 , 5 . f/ 97.003.342,50
2.072.3011/2 2 If . 4.144.603
25.545.2001/2 1 . . 25.545.200,50
12.576.831 ,, 0,50 . . 6.288.415,50
18.634.106 . 0,25 . 4.658.526 50
Lei 2.114.727.958,
Total . .

Este de retinut cd biletelg de 20, 5, 2, 1, 0,50

,si 0,25 nu sunt inregistrate, pe cdnd cele de 1000
Fi 100 poarld numerile urmaloare :
Cele de 1000 Nr. 1 Nr. 1.180.000.
100 1 5.094.000.
In aceste 21 de luni de circulatiune s'au ars la
Banca Nationath bilete uzate §i deteriorate in suma
de lei 10.002.106,.
Pe fel de bilete aceastA sumA se repartizeaza in
chipul urrnAtor :
187 A 1000,, :
. Lei 187.000,
5 .711 1/2 " 100' 77
571.150,
196.699 . 20, 3.933.980,
544.0481/2 ,,
14.485 .
5,
2,
.-

.
.
.
7/

71
2.720.242,50
28.970,
1.554.5021/2 ,,
1.149,543 ,
1,
0,50 . .
, .
79

11

79
1.554.502,50
574.771,50
1.725.958 . 0,25 . . 431.489,50
Total Lei . . . 10.002.106,

www.dacoromanica.ro
 21

Evident ca si operatunea aceasta, care s'a fäcut Ia

crematoriul Bancei, va trebui valorificata in tabloul
despagubirilor ce se vor, revendica de catre Banca
Nationala. .

Nu este lipsit de interes sa cunoastem mai `de a-

proape situatiunea contului C, care reprezinta angaja-
rile fondurilor Bancei Nationale dela Berlin, astfel
cum au lost comunicate Ministerului de Finante.
Aci din ordinul Administratei Fortate a Bancei
Nationale a RomAniei la Berlin au lost transferate din
averea Bancei urmatoarele surne in creditul sectiunei de
emisiune a Bancei Generale Romane :
La 20 Aprilie 1917 marci 24.000 000.
. 31 lulie 77
22.000.000.71

, 5 Septembrie 77
2.000.000.77

10 Octombrie 2.400.000.77

25 Martie 1918 77
129.600.000.7
Total märci . . 180.000.000.
In ultirnele zile ale ocupatiunei se constata in jur-
nalul de casä al sectiunei de emisiune a Bancei Ge-
nerale ca s'a ridicat de catre Administratiunea Milt-
tara Germana :
Lei 314.600.000 din care de :
Sectia Financiara . Lei 53.000 000.
Casa de Pazboi a tru-
pelor de ocupatune 244.000.000.
Expediati la Berlin . 17 600.000.
,
Total Lei 314.600.000.
0 parte din acegi bani se vor fi aflcind 'Hsi-
piti bineinieles in drumul de retragere al trupelor
germane ,si ei nu vor intdrzia sci se prezinte intr'un
fel sau altul la stampilare in cuprinsul Wei.
*
* * PAllika amcprit
In manuirea acestor bani, germanii nu aveau nici motion/1ms o-
motto al Et gssaii
General°,

www.dacoromanica.ro
 un fel de scrupul. Prin mijlocul lor ei rupeau din
gura consumatiei romanesti tot felul de produse de
care aveau nevoie spre a le trece in Germania. Cum
acolo suferintele produse de sub alimentitie con-
secinta a incercuirei contihentale provocata de Anglia
erau de neinchiput, preturile ce le ofereau pe piata
erau din cele mai fantastice i demasurate.
Acest fapt se traducea la noi printr'o vadita depre-
ciere a leului care ajunsese sa nu mai valoreze decat
foarte putin. De ad pierderea echilibrului financiar ce
se constath a fi fost provocat de emisiunea BAncei
Generale si o pervertire in notiunea valorilor, care
se reflecteaza in perturbanta i extraordinara scumpete
,a vietei, la care am ajuns. Aceastä situatie impune
acum in mod imperios atat statului cat i particula-
rilor urcarea salariilor intr'o masurd ingrijitoare si
desechilibrantä.
Ernisiunea
14410 Generale
Pentru ei hartia moneda a Bancei Generale nu era
In efectele ei e. contravaloarea muncei i stransurei, ci era un articol
terrorise. de fabrica ce nu-i costa alt nimic decât imprimatul
hartia. Prin mijlocul ei insa puneau mana pe mar-
furile pe care, pe de o parte prin rechizitii fortate
platite cu preturi derizorii, pe de altä parte prin supra
evaluarea excesivä pentru cantithtile ce ramaneau
dispombile, le scoteau din piata consumatiunei roma-
nesti pentru a le trece in Germania. Cu toata presu-
pusa lor acoperire care nu stim panA la ce punct este
efectiva, ei calculasera sä lase, in cazul victoriei lor,
statului roman lichidarea acestei emisiuni de o valozire
factice.
Pternparea a-
rra; 3, n taxa:
De aci risipa i darnicia di care manuiau acesti bani.
pr es afpocul e- 1V'au pompat ei oare tot prin mijlocul acestei
nis ane BanCU
ter era+ e.
stlatageme ci aurul din tard?
Ce a insemnat agiul fantastic necunoscut in istoria
financiarä,pe care l'a facut aurul in lunile de
ocupatiune i pe care il infatisaza tabloul ce urmeaza,
deck o speculatiune desantata organizata de cornan-

www.dacoromanica.ro
 23

damentul militar pentru a ingrA§a stocul de auf dela

Reichsbank, sau a-§i pläti cumpäraturile lor din alte parti ?
Cursul aurului

1916 Decembrie 31 st. n agio 70070750/0

1917 lanuarie 15 . 90%
19 31 .
77 V 95
" Februarie 15 . 103
Martie 6 " 120 ,
A,
24 ,
77
140 .
I/ Mai 31 . " 150
V lunie 30 160 77

77
Julie. 14 n " 185
16 n . 170 77

v V
19 ), " 145 T1

If 1f
31 I, 77
170 17

.5,
August 10 '1 210 11

. 31 ), 235 t,

-- Sept. '11 If 275 11

21 71
,.., 290 11

29 I, ' 280 W

" Oc"tombrie 15 17 300 .1.1

29 . " 400 77
"
. 31 77
, 475 11

. Noembrie 1 ft 550 111

. 3 11 V 600 1/
"
15 ft 410 1/

1918 Aprilie 2 300

i
11
V
Mai 13 , 400 11

August 21 tf 485 A/

, Segt. 17 V 495 11

. Oct. 2 7,
550 1/

. . 12 n . 300 //

., , 26 . 240 11

" Noembrie 11 " , 325 1/

. , 26 . , 120 1
-, Decembrie 21 " , 270 7/

www.dacoromanica.ro
 24

Aceasta politica agresiva fata de interesele Bancei

Nationale, care isi vede biletul i emisiunea amenin-
tate in masura agiotagiului determinat de emisiunea
ocupantului, prin intermediul Bancei Generale, sa nu
merite oare a it tradusa la masa discutiumlor finan-
ciare dela Paris ? Speram di aceasth constatare nu va
fi trecuth cii vederea.
*
Dar pe Cala' vreme ei deconsiderau interesele va-
lutei romanesti, erau excesiv de rigurosi pentru api-
rarea intereselor ior valutare. Ei nu neglijeau nici o
ocazie ca sa afirme acest interes. Ori de cate ori so-
coteau ca valuta lor ar putea fi prejudiciata luau ma-
suri repezi creand organe cuvenite pentru a si-o apara.
Observand ca soklatii lor veneau cu marci germane
pe cari le ofereau pe piata, pentru a nu deprecia catusi
de putin cursul mai-eel, au organizat agentii de schimb
militare (Wechselstube) in toate orasele. La aceste o-
ficii `aveau sa se prezinte toti supusii germani §i sol-
datil, pentru operatiunile de schimb ; aci li se dedea
contravaloarea in lei, sau ii se schimba lei contra
marci etc., pe niste cursuri speciale.
Pentru a preveni si speculatiunile particularilor cu
valutele lor, vedem decretandu-se ordonanta din 2
August 1917, relativ la importul particular de mijloace
de plata', care sutra' astfel :
.Se interzice importul cu bani in valute germana,
austro-ungara, bulgara i tureeased, atat in numerar
si in note, cat si in forma de cecuri, cambii si in dis-
pozitiuni de orice fel prin scrisori sau frlegraf, sau
prin persoane militare si civile. Exceptiuni dela a-
ceasta interzicere au nevoe de aprobarea statului major
administrativ .al Administratiunei Militare in Romania.
Importul in valutele sus numite pand la valoarea de
2000 lei pentru necesitäti personale. este permis
Interesul pentru valuta tarii lor n'a fost mar-

www.dacoromanica.ro
 25

ginit numai la simple preocupa'ri de organizare tea,-

retica. Au mers §i mai departe. Este cunoscut cd tog leo nrarma
brat,lu ger-
debitoru romdni au Jost fol(ati sd lichideze dato- man ae ocioti
tale fatd de supu,sii lot. In acest scop tuncliona rea aver' or ger
mane n Roma-
biroul numit VermOgensschutzstelle. Faptul lichi nia Ver nogens-
darei in sine nu are nimic de criticat. Ceiace nu poate schutzve Ie.
ii trecut cu vederea insac sunt cursurile la care co-
merciantii nostri au fost siliti sä lichideze. Au lost
cursuri cu totul arbitrare care au cauzat comerciantilor
nostri pierderi considerabile sub forma diferentei de curs
Ad poate fi ceva de examinat la pacea generala si ne Pagt.b rea de-
b'iongor romani
place a crede ca cei in drept vor ,tudia §i aviza. Ar pr n apitcarea
fi nalrept sä läsam negustorii nostri pagubiti de sa cordon or arbl-
tra.e a mgrci
mavolnicia administratiunei militare germane. 1). lor.
.
.
Dar di atAt problema financiara a ocupantului nu lai a de ma-
nipulare a W-
s'a incheiat. S'a pus ce este drept o baza problemei OLIN or ocupan-
de circulatiune monetara necesitatä de multiplele lor tului cord.ice la
tdeja de radii-
nevoi Mai ramanea insä mult de facut. Interesele ba- zttlonare si pis.
nesti propriu zise ale Administratiutrei militare, ne- nue SLI 1 sashes-
tru a Bine I Na-
voile administratiunei locale romanesti din terfl.oriul t onale
ocupat pe de o parte, pe de alta interesul de apro-
vizionare a infometatei populatiuni germane din im-
perlu, in serviciul careia se organizase un stat major
economic, ce avea sarcina sä strânga" si sa expedieze
in Germania toate produsele tärii romane§ti, necesitau
1). Dar asupra acestei falmoase organizAri Vermogensschuiz
..stelle mai este de complectat, al ea era secondatà de un Tribu-
nal German, care dupà cele ce am constatat n'avea nimic din re-
pulatiajudeatorilor delaBerlin". Intotdeauna Verindgens chutzstelle
obtinea de la Tribunalul German orice voia. Astfel a obtinut sii se
plAteascA creantele litigioase in care furnizori germani etc. nu
executase angajarnentele lo-r, in parte sau in total, conform con-
tractelor.
Mai mult chiar, s'a urmArit plata creantelor plätite de mutt 51 cei
ce nu au avut documente in regulti au pl'atit din nou.
Ar fi o cestiune de echilate cA loath opera acestui faimos Tribu-
nal German sii fie revizuitii, pentru ca lumea din apus si poatA ju-
deca pe temei de fapte gradul simtämlintului lor de justitie si ech--
tate.

www.dacoromanica.ro
 26

§i organizari de banca in tot teritoriul ocupat, prin

mijlocul carora sa se canalizeze o culanta manipulare
a tuturor intere,selor bänqti ale ocupatiunei.
Banca Nationala era singura instituttune, care on
rarmficatiunile ei provinciale, putea sä satisfaca nevzile
guvernamantuIut §i comandamentului militar german.
Prevazand aceasta necesitate a ocupantului §i pen tru a
iniatura atingeri mat grave ce s'ar fi putut aduce in-
stitutlunn noastre, am sugerat Inca din primele zile
ale ocupatiunei ideia de a i se oferi serviciile, bine-
inteles sub rezerva respectului regulathentelor si statu-
Telor institutului nostru, ca §1 a incheierei consiliului
general. prm care se instituta §i reglementa atribt tin-
nile delegatiunei. 1).
Insa, in cele trei luni de indeciziune dela intrarea
ocuparitulut in Bucure0 se zarnislise in nuntea Co-
mandamentului militar german, privitor la Banca Na-
tionala, un alt program. decat acela izvorit din res-
pectul inviolabilitatti proprietatei private inamice train-
attat cu atata solemnitate de cunoscutul manifest Mac
kensen din chiar prima zi de ocupattune a Bucure§
tildr
Se hotarise punerea sub sechestru i Bancei Natio-
nale a Romatuei.
Aceastd hoidrire pare a ft fost determinatd nu nig-
mai de considerattuni de ordin economic comercial,
ci si de un complex de consideratiuni de ordin psy
hico-politic, sprijinite din nenorocire si de unit romdni
rdmasi in Capilala facet, ce nu s' au putut ridica cu
cugetarea sj sujlettil la indltimea momentelor istolice
prin care trecea neamul tonidnesc.
Consi deratlu-
nile psychica- * *
l* t ce care au Trei erau factorii asupra carora se napusbse ioata
etyrichis la aceas-
Ed nealcare a ura inamicului invadant §i pe care ii faceau respon-
dreptuhn inter-
nal snail.
sabili de a fi declarat rasbolul :
9. Yen in Anexa No. 2, scrisoarea subsemnatull i cdtre D-nut Di-
rector N. Bdrbulescu din 6 Martie 1917

www.dacoromanica.ro
 27

Regalitatea, Liberalismul si Clerul

Clerul §i liberalismul care au propovaduit rásboiul
in masele populare §i Regalitatea care urmand glasul
coqtiintei nationale l'a acceptat si declarat, trebuiau pe-
depsiti.
. Liberalismul in deosebi care reprezinta creatiunea
§i opera constructivä a ideiei de intarire economica
i nationala trebuia 1ovit de moarte, pentru ca odata
cu el sa piard traditia comtiintei nationale de inde-
pendenta economica §i politica.
Concentratiunea liberahsmului o vedeau incorpo-
rata" in organizatiuni economice §i de credit ale tarei,
care culminau in Banca Nationala.
in consecinta aceasta creatiune financiara care in-
tretinea vitalitatea romaneasca §i cu care se confunda
puterea de rezistenta a statului roman, &Op= dobo-
rita. Ea urrna sa fie substituita cu 0 tesatura, dia-
bolic organizata a finantei germane in cap cu Deutsche
§i Dresdner Bank, care aveau chemarea sa tie in mana
nu numai exploatarea efectivä a tuturor resurselor de
viata ale acestui pamant binecuvantat de Dumnezeu,
pe care romanii nazuiau a 1 stapani prin proprfile lor
energii i organizari financiare, dar sa perverteasca
prin mijloace nepermise glasul corWiintei de neam,
sa degradeze §i sa inabuF sufletul romanesc a carui
afirmare puternica statea sfidator in calea setoasei §i
arzatoarei lor doritite de a ne cuceri economiceste §i
a ne reduce 'fiinta politica
De aci proectul lor bine cunoscut al crizei dmas-
tee ce au incercat sä provoace in tot fimpul ocupa-
tiunei §i lup4 constanta zi de zi,-mornent de moment,
contra con*tiintei liberale §i a presupu§ilor ei slujitori.
Banca Nationala, aceasta expresie suprerna a con-
centratiunei noastre economice nationale, pe care o
invidiau ca emanatiune hberala, trebuia sfaramata pen-

www.dacoromanica.ro
 28

truca statea in calea aspiratiunilor lor de dominatiune

germana 1).
Punerea sub
sechestru,a Bin-
La 4 Martie st. n. s'a hotarit in sfarsit violentarea
en Nal Innate. Bancei Nationale. Printr'o ordonanta a fost pusa sub
administratiune fortata. Provizoriu au fost numiti se-
chestrii : Referentul Boning si U. Wengraff. Ambii au
fost insarcinati de administratiunea militara cu rechi-
zitionarea valorilor. Ordinul administratiunei militare
pentru infiintarea sechestrului il redam in Anexa.2)
Ziarul Bukarester Tagblatt talmacia ca motivele a-
cestei hotariri ar fi doua :
1. Pentruca Orli considerabile ale averei Bancei
Nationale a Romaniei nu se afla pe teritoriul roman
ocupat si
2. Pentruca majoritatea persoanelor administrative
ar lipsi din lama
Infiintarea sechestrului, explica iiarul mai departe,
implica crearea functiunei de sechestru administrativ
cu dreptul fostei administratiuni a Bancei Nationale a
Romaniei, ca sä administreze dupa prescriptiunile drep-
tului international parte din averea Bancei ce s'ar afia
in localitatea stapanita de puterile Centrale. Ca s'a
cälcat prin aceastä ordonanta prescriptiunile de drept
.
2) Tratatul dela Bucuresti dii de altfel cea mai expresivA for
mulA acestei lupte, pe care o angajeazA germanismul cotropitor
in Romfinia ocupata contra aspirahunilor noastre de independentä
economicA. Chiar sub regim de pace, germanii nu-si inchiputaa
relatiunile financiare germano-române decht avAnd Banca Natio-
nalfi, aceasta cetate a afirmArii independentei noastre economice,
sub cel mai efectiv control. latA inteadevAr cum glAsueste art XVII
din acest tratat de pace : Pfinii la pfirAsirea teritoridor ocupaie,
conlucrarea comandamentului de cApetenie cu privire la regularea
speculatiunei bandor si plAtilor sl in deosebi la gestiunea BAncei
Nationale a Romilniel, rAmâne rezervatii pentru o convenliune spe-
cialit". In mintea guvernAmfintalui imperial isi Meuse loc credinla
di obtinând victoria, pArAsirea teritoridor ocupate se va face
foarte tfirziu. Pima atunci Banca Nationalii trebula sli fie redusa
si umilith. In cazul victoriei germane, controlul Bancei Nationale
s'ar ft conditional inteun fel sau altul, chiar dacii trupele ger-
mane ar fi trebuit sli se retragA.
2) Vezi Anexa No. 3.

www.dacoromanica.ro
 19

international ca §i cele .ale conferintei dela Haga nu

mai incape indoiala. Caracterul de afacere particularä
al Bancei Nationale nu mai &awe dovedit. Delega-
tiunea l'a stabilit cu preciziune in memoriul ce l'a
prezentat Rittmeisterului Rujinsky §i Colonelului Pe-
tersen. Cu toate acestea ideia de justitie a trebuit sä
cedeze aci, ca §i in toate imprejurarile unde s'a gäsit in
conflict cu interesul german, care era mai tare de
cat respectul dreptului codificat §i generalmente recu-
noscut. Forul Mondial ce se va intruni in curand va
avea sä statorniceasca §i asupra acestei incalcari de
drept.
Operatiunea de receptionare a Bancei s'a amanat
in urma intelegerei cu Directorul delegat pe ziva de
5 Martie 1917. Inträrile Bancei au fost insä puse sub
paza mihtara inca' din 4 Martie Banca a stat inchisa
timp de 15 zile. In acest interval in prezenta §efilor
dela diferitele servicii, pe baza de acte detailate in-
cheiate pe ziva de 3 Martie, Directorul delegat a pre-
dat casa, depozitele §i scontul, dupa care operatiune
a incredintat seche§trilor cheile dela toate tezaurile §i
casele de fer ale Bancei. S'a luat in primire §i valo-
rile sediilor Craiova, T.-Severin, Tg.-Jiu, R. Valcea,
Slatina, -Giurgiu §i C.-Lung care la acea data se Oat
la Bucure§ti.
La 19 Martie st. n. Banca a fost redeschisä, de
astä data' sub Directiunea seche§trilor von Witzleben
german si profesor Schnabel austriac.
De retinut este ca intrucat se suspendase samavol-
vice§te operatiunile Bancei §i pentru a nu se aduce
prejudicii de scont portofoliului ajuns La scadenta, ad-
ministratia militara a emis o ordonanta prin care se
suspendau toate termenile fata de Band, urmand ca
aceste termene sa inceapa sa curga dela reluarea o-
peratiunilor.

www.dacoromanica.ro
 30

Case le de imprumut pe gaj

Am vazut cum dupa rezorvarea problemei mijloa-
celor de plata, care trebuia sa fie izvorul ce avea sd
intretie si sä fecundeze opera germana in exploatarea
economica a Rorpâniei, punerea sub sechesfru a Ban-
cei Nationale infatiseaza a doua etapa in complexul
organizarilor prevazute in acest scop. .
Banca Nationala era necesara ocupantulut ca organ
informator, cum si pentruca prezinta avantajul de a
avea sucursale si agentii pretutindeni in, toate capita-
lele de judete din teritonul ocupat. Dar s'a mers si
mai departe.
Productiunea agricola trebuia intretinuta financ-iar-
rnente. In teritoriul ocupat existau organizari potrivite
acestui scop, casele de imprumut pe gaj. Cum insa
nu infrã in vederile Ouvernamantului si autoritatii
militare germane,. sa respecte asezamintele financiare
romanesti, caci urmarea sa" vada romanimea de toate
categoriile in cea mai afirmata functiune de germa-
nism, s'a cautat si aflat o alta solutiune, care sa le
a'sigure lor toate foloasele materiale, decurgand din
aceasta operatiune, Jar nu Casei romanesti de impru-
mut pe gaj sau Bancei Nationale.
Pana la realizarea acestui , punct al programului lor,
Administratiunea militara a fost nevoita sa ajute anu-
miti agncultori din, fondunle ei militare.
Cum financiarea nevoilor agricole cerea fonduri mai
largi, ca §i o organizare speciala care sa se ocupe de
aceasta cestiune, Administratia militara a cerut admi-
nistratiunei coercetive a Bancei Nationie sä ia ini-
tiativa pentru organizarea unui asezamant care sa fi-
nanteze nevoile agnculturel.
Infiintarea 0 consfatuire provocata de sechestrii Bancei Na-
caselor de im-
prumut pe gaj tionale si care a avut loc la 2 Aprilie, la care au
Landwirschaft- lint parte si cateva Mixt din Capitala ce se bucurau
lithe Darlehens
Kassa. de favoarea administratiunei germane, a hotarit, dupa

www.dacoromanica.ro
 31

thai multe §edinte infiintarea unei Case de Irn-

prumut pe gaj pe langa seche§trii Bancei Nationale.
La 24 Aprilie 1917 foaia de ordonante a Guyer-
namantului Imperial veste*te publicului infiintarea a-
cestei Case cu denumirea de Landwirtschaftliche
Darlehens-Kasse Wand parte din administratia
coercitivä a Bancei Nationale, care avea sä o con-
duca.
Ordonanta mai veste§te c garantia §i rizicul pen-
tru restituirea imprumuturilor acordate agricultorilor o
va lua asupra §i Casa Statului Roman, conform acted
lor de garantie statornicite in acest scop cu Minis-
terul de Finante.
Inca dela infiintarea ei, Casa de Imprumut pe gaj
a lost dar considerata ca o sectie a Bancei Natio- ,
mile sub administrlia coercitiva, cu o Casierie §i
0 Pga,Czarea
comptabihtate separata. sifunctiolarea
Organizarea acestei institkitiuni pe langa Banca Na- caselo" de im.
Pe gaj
tiofAala se prezinta pentru c1ânii cu avantagiul de a (rurtK
L. D. K
ir lost instalatä gratuit in palatele Bancei ca §i acela
de a fi dispus de un personal experimentat §i inde-
manatec in manipuiarea operatiunilor de Banca, care
de asernenea nu ii costa nimic ; facand §i oficii pen-
tm Nationala functionarii erau platiti de Adminis-
tratia Bancei Nationale.
Formula financiara de constituire a acestei Case
era aceia a unui consortm de banci.
Bancile participante au fast la inceput:
Banca Nationala CU tin aport de Lei 740.000
Generala a Rornaniei . . 250.000
de Credit ,. 250.000
Agricola 125.000
, Berkowitz . . , 125.000
The Bank of Roumania . . 125000*
Numarul membrilor consortiului s'a märit prin par-
ticiparea :

www.dacoromanica.ro
 32

BAncii Marmorosch Blank & Co. cu Lei 250.000

, RomAneascA 125.000
ComercialA RornAnA 125.000
In vederea sporirei fondului necesar casei, s'a dis-
pus mai tarziu a se apela la rezervele bAnqti ale
publicului, sub forma de vArsaminte spre fructificare
purratoare de dobandA
Astfel pentru depuneri vista se oferea o dobAnda
Ce 11/20/0.
Pentru depuneri pe trei luni o dobAndà de 30/0.
Pentru depuneri pe 6 luni o dobAnda de 40/0
Pentru depuneri pe un an o dobAnda de 6°/0.
Acest fond numit vista a alimentat in tot timpul
uperatiunile casei de imprumut pe gaj ; el a variat
dela lunA la lunA.
Tabloul alaturat 1) ne ilustreazA ma'sura in care de-
punerile spre fructificare au venit in ajutorul opera-
tiunlor casei de imprumut pe gaj. Dar fondurile de
0 insemnAtate mai mare care serveau cauzei acesteia
erau ale Administratiunei Miiitare §i ale Statului Ma-
jor Economic. Se creiase creditorilor acestei institu-
tiuni atatea garantii serioase, indt germanii li lucre-
dintau in cea mai larga mAsutA tot concursul.
Directiunea Casei de imprumut pe gaj se compu-
nea din mai .multi ofiteri germani §i austriaci. Intre
ci au convenit ca toe,: actele casei sä poarte sem-
nAtura unui- ofiter german §i a unui austriac.
lath' care erau semnAturile Casei de imprumut pe
gaj :
Capitan de cavalerie de Witzleben.
Comisar civil profesor Schnabel.
economic Dr. Glaesner.
Locotenent Tang.
Capitan Sigmund.
Anexa No. 4.

www.dacoromanica.ro
 33

Dobanda cu care se imprumuta agricultorilor a

lost ae la 31 Mai 1917 9°/0 panä la 2/15 Februarie
1918, cand a fost redusa la 7%. -
Membrii consortiului primeau 61/2%, §1 Mai tarziu
; diferenta constituia castigul intreprinderei ger-
41/20 ,0
mane.
Avansul maxim pe care il acorda pe hectar era de
Lei 60, in 1917, si a fost sporit la 100 Lei in 1918.
In 'acesta suma se cuprindea si un avans de 28 Lei
pehectar, acordat de catre Statul Major Economic al
Administratiunei Militare, care era NM" dobãndii. Era
o prima de incurajare ce se dadea agricultorului ca
sä are cat mai mutt. Aceste avansuri nu se plateau
din fondurile lui Landwirtschaftliche Darlehens Kasse
ci din acelea ale Statului Major Economic. Casa de
Imprumut era tinuta insä, sa tie cont de aceste im-
prumuturi la acordarea creditelor ei.
Procedura cererei de credite era aceiasi ca si a ca-
selor de imprumut pe gaj romanesti. Se inainta o
cerere cu detalii asupra situatiunei pamantului de
muncit, mentionand si creditul solicitat, care se apro-
ba sau se respingea de comitetele instituite pe langä
fiecare casä de imprumut. Numirile au fost facute
pretutindeni in spiritul si vederile ocupantului, bine
inteles figurand in aceste comitete si reprezentantii
Statului Major Economic German, care de fapt con-
duceau si acordau toate imprumuturile. Numai dupa
avizul acestuia se incheia contractul de imprumut pe
gaj. Suma acordata se pla'tea treptat cu desvoltarea
semanaturilor. Casa de Imprumut pe Gaj a fost des-
chisa la toate agentiile Bancii Nationale si era condusa
de Directorii Ageniilori Sucursalelor Bancii sub contro-
lul Ofiterului Sequestru al Sucursalei Bancii Nationale.
Institutia germana ce dubla sucursalele Bancii Na-
tionale avea dar avantajul, de a lucra sub acoperisul
si cu experienta Bancii Nationale. 1).
1). Banca Nationalti avea in s'chimb adeseori neplacerea s pri-
masa{ rec lamatlnni din partea publicului care confunda opera-
tianile icanatoare ale Caselor de imprumut pe gaj germane cu
ale Bgncii i cerca s faci pe Banca rlispunzliloare pentru neo-
anduelile germanilor
3
www.dacoromanica.ro
 34

Agentiile Snaintau Centralei din Bucure§ti rapoarte

saptamânale -asupra imprumuturilor acordate, intinde-
rilor cultivate, felul lor etc.
Prin Ordonanta dirt 5/V/1917 se acorda drepturi-
lor de creante ale casei de imprumuturi agricole pe
länga Banca. Nationala privilegiul in prim rang Ina-
intea oricarei creante deci §i a proprietarului.
.
Conceputa §i cceiata la inceput a fi o institutiune
numai pentru nevoile agricultorilor, sfera ei de acti-
vitate a fost largità incetul cu incetul.
Cum Landwirtschaftliche Darlehens-Kasse se bucura
de toata protectiunea Administratiunei Militare ocupante,
ea a fost transformata in scurt timp in institutia finan-
ciara, in jurul careia gravita toata mi§carea financiara a
teritoriului ocupat.
Instituirea Prin ordonanta din. 30/4 1917 Guvernamân-
controlului
IranciIor. tul Imperial §i Administratia Militara infiinteaza
un control al bancilor particulare, care pentru motive
lesne de inteles stanjenea hbertatea de actiune a a-
cestor band in mod vadit.
Landwirtschaftliche Darlehens-Kasse a fost crutata
dintr'un inceput de acest control, ca una ce se bu-
cura de toata favoarea Administratiunei Militare a ter--
toriului ocupat §i care avea misiunea sa-§i intinda ac-
tivitatea in toate directiunile intereselor bancare.
Administratia Militara stapana pe toatc Caile Fe-
rate, Po§ta, Telegraf §i Telefon, pusek aceste insti-
tutiuni fara conditiune in serviciul cauzei organizate
de L. D. K. Era singura institutie financiara care se
bucura de toate inlesnhile mijloacelor de locomotiune
§i transmiterea §tirilor atdt de necesare schimbului §i
vietei financiare.
Incilcarea Pe ea nu o loveau interdictiunile strategice sau de
drepturilor
Bincii Natio. orice alt fel, cum era cazul cu celelalte banci. Având
nalo. toate posibilitatile de remisiune, vedem Casa de Im-
prumut pe gaj 4Nevarandu-se incetul cu incetul de

www.dacoromanica.ro
 35

toate operatiunile statutare si reglementare ale Bancii

Nationale.
Astfel ea facea remiteri de bani prin posta, pe cale
telegrafica si telefonica pentru populatunea civilä, re-
miteri pentru prizonierii de rasboiu aflätori in lagarile
din Germania, Austro-Ungaria, Bulgaria si Turcia contra
comision si pe cursurile stabilite dupa bunul lor plac.
Au mai preluat apoi incasarea cupoanelor, efectelor
publice, care se plateau, ca si incasarea in comision
a cecurilor, politelor, etc. Unele dintre bancile de pe
piata precum si particulare intretinedu si conturi färä
dobancla la Landwirschaftliche Darlehens-Kasse in baza
carora se faceau operatunile curente de banca ca plat,
acreditive si altele. Cu un cuvant Casa de Imprumut pe
gaj i§i asigurase sub acoperamantul Bancii Nationale,
intrebumtand renumele si personalul Bancii Nationale,
toate operatunile ei reglementare, lipsind astfel aceastä
ins titutiune de beneficiul foloaselor ce ar fi decurs in
favoarea bilantului ei, daca nu s'ar fi incalcat dreptu-
rile ei.
Statul Major Economic cat si cel militar si-au con- Casele, de
impru mut pe
centrat la un moment dat toate operatiunile lor la gaj (1.. D. K )
Casa de Imprumut pe gaj, insärcinatä cu organizarea devin regulato-
rul financier a
seiviciilor lor speciale de plat' si remiteri de bani in teriteriulio c-
tot teritoriul citupat. cupat
Functionarea ireprosabild a acestei case datorità
destoiniciei personalului nostru, indeamnd pe Statul
Major Economic sa' decidä ca plata recoltei pe a-
nul 1917,, ca si orice finantare a intereselor safe de
acoperire, sa se fan' prin Casa de Imprumut pe gaj.
*i tot printeinsa se- faceau si plat pentru produsele
predate Administratiunei Militare
De retinut este ca sumele ce urmau sci lie platite
predatorului de produse puteau sei pe poprite.
Poprir,ile se obtineau prin Ordin Militar sau prin-
tr'o sentinfd judeceitoreasai.
Creantele Casei de Imprumut i ale Administratiei

www.dacoromanica.ro
 36

Militate date färä dobanda' prin diversele Etape, erau

prelungite §i trebuiau respectate cu preadere. Tot
astfel §i birurile cAtre Stat : nu se achita nici un cont
fgrA chitantä de plata birului.
Aci se concentrase in timpul din urniä §i platile
in debitul Statului Major Administrativ ca i plata
despägubirilor cätte fo§tii internati ai puterilor cen-
trale.
Administratia Militatä pusese sub Administrate co-
ercitivä averile persoafielor plecate sau refugiate.
Se distingeau intre persoanele absente : voluntar i
invoIuntar.
0 dispozitie specialä a Administratiei Militate ho-
täre§te ca orice sumä incasata de Administratorii co-
ercitivi, ai absentilor, sä se depunä la cAte-va banci,
intre care figura §i Casa de Imprumut pe Gaj.
Directiunea acesteia a hotgrât insä sa' se primeasca'
numai drepturile persoanelor ce lipseau involuntar
(militarii, membrii guvernului etc). Dupa cat-va timp
Administratia Militarl a revenit asupra acestui ordin
§i soldiftile acestor conturi au fost virate la contul
Statului Major Economic, Sectia XV financiatä.
In prevederea evenimentelor ce au determinat ridi-
carea ocupatiunei României, poate §i din cauza greu-
tgtilor tot mereu crescAnde a culturiler agricole, din
cauze de tot felul, s'a honrdt lichidarea acestei case.
Consortiul a fost dizolvat la 15 Septembrie 1918.
A mai continuat insä sä functioneze aceastä casä, in-
trebuintand in oare-care mäsurd fondurile Adminis-
tratiunei Militate.
Precipitata retragere a Administratiimei Militate a
determinat plecarea tot ant de precipitatä a Admi-
nistratorilor Casei de Imprumut pe Gaj L. D. K., ,
läsdnd o situatiune destul de incurcatä din cauza
nelichidärei bonurilor de ,rechizitie. Cu prilejul plecä-
rei Statului Major Economic, acesta §i-a ridicat soldul
contului de Lei 125.000.000.

www.dacoromanica.ro
 37

0 situatiune generald fAcut5 de Landwirtschaftliche

Darlehens-Kasse la 13/26 Octombrie 1918 a lost in-
cheiata cu un sold de numerar de Lei 133897430.70
din care Directiunea acestei case a ridicat la plecire
numai din Centralä Lei 57299868.90 §i a läsat pentru
lichidarea obligatiunilor in curs, dupd staruinta d-lui
delegat B`arbulescu, suma de Lei 1130909.83.
0 situatiune exacta' a gestiunei acestui aezàrnânt
nu este Inca posibil de fäcut. Cum operatiunile ei
sunt complexe, nu o vom putea avea decal peste
cat-va timp, când lichidatorii instituiti de Tribunal vor. .

fi in m'asura sä ne lumineze pe deplin.

4
* *
Nevoile de intretinere a armatelor ocupantului ca
§i Administratiunei tgrei, necesitau fonduri. Tot me-
canismul fiscal se resimtea de stagnatiunea econo-
mica generala in care ne adusese ocupatiunea.
Venituri din impozite nu se percepeau cleat in
foarte mica" masura. In a§teptarea unei reculegeri tre-
buiau aflate mijloacele necesare ca sa se facä fata
tuturor nevoilor b5ne§ti.
Problema aceasta s'a solutionat prin Ordonanta din Imponeea
5 Mai 1917 stabilindu-se un impozit de lei 250.000.000 indEr:r:kul due jacii:
asupra judetelor, din care 215.000.000 Lei pentru cfitre Adm. MI-
ht. conduce la
teritoriul a§a zisei Administratiuni Militare din România operatiunea I-
cuprinzand numai 14 Judete mentionate mai jos, *i llegal& a Me-
prumuti.dui de
35.000.000 Lei pentru teritoriul armatei a 9-a, care de 250 Emil. lei
constituia o Administratiune cu totul deosebitg, cu- irnpes WWI
Nationale.
prinzänd Judetele Dobrogei §i cele din zona de raz-
boiu.
0 ordonantä complimentara tot din aceia§i zi re-
partizeazg acest impozit intre cele 14 ludete in mo-
dul urmätor :
Argq 8000000 Muscel 4500000
Dambovita 9500000 Olt 5000000
Dolj 20000000 Prahova 18000000

www.dacoromanica.ro
 38

Gorj 5000000 Romanati 9500000

Ilfov 86000000 Teleorman 14000000
lalomita 9500000 Vla§ca 11000000
Mehedinti 9000000 Valcea 6000000
Pentru Judetele din zona etapelor s'a facut repar-
titia de catre Comandamentul armatei a 9-a.
Procurarea sumelor de mai sus urma sa se fan'
prin imprumut la Banca Nationald.
Banca nu dispunea insd la Bucureti de mijloace
bane§ti suficiente pentru rezolvarea acestei operatiuni.
Directiunea Administratiunei coercitive a incercat
sä solutioneze problem chemandu-se in ajutor dis-
ponibilul de numerar ce abunda in piatä, pentru a
evita o noua emisiune cum §i pentru ca sä nu fie
obligata, dupa cum spukte in prospect sa atinga dis-
ponibilul Bancei Nationale la Berlin. 1).
Emisiunea Prin ordonanta din 9/11 1917 se autoriza Banca
fortati a be- Nationald sub sequestrn sd primeascd depozite spre
eurpor rie tiesa
de eitre Banta fructificare §i sa emitd in acest scop bonuri de casa
Natienali. producatoare de dobanda. 2).
Conform prospectului ce s'a lansat in acest scop
bonurile de casa erau la purffitor cu termen de 3, 6
§i 12 luni. Cele pe trei luni purtau o dobanda de
21/2 cele pe 6 luni de 31/2Vo §i cele pe 12 luni 40/a
anual. La bonurile de casä pe trei §i §ase luni do-
banzile se achitau la scadenta bonurilor de casa. Cele
pe termen de 12 luni erau prevazute cu 2 cupoane
din care primul se a,chita dupd 6 luni, cel de al 2-lea
dupa 12 luni dela emisiunea bonului de casa. Plata
se facea la Banca Nationala §i la Sucursalele §i Agen-
Vile ei.
S'a etnis ca tip titlu de 500, 1000, 5000 §i 10000
Lei putandu-se elibera bonuri de casa §i in valoare
mai mare de 10000.
1) Vezi anexa No. 5 (circulara No. 24 a Administraf lei coercifive).
2) Delegatiunea a protestat f ontra acestei operatiuni ilegale.
Vezi anexa No. 6.

www.dacoromanica.ro
 39

.Ateptarile Administratiunei fortate au fost insa

in§elate. Precum se vede din tabloul de mai jos, nu
s'au subscris de cat Lei 28.338 000.

Situatia bonurilor de cash

Bonuri de casa emise Lei 28.338.000,.
ft ft achitate
77
pang as-
tazi 16.480.000.
. If rimase ;n cicula-
tiune 77
11.858.000.
Comision 1°/130 platit bancilor care
au subscris 80.671.44
Dobanzi platite pentru bonurile
ajunse la scadenta §i retrase din
circulatiune 797.786.05
Cheltueli de imprimare §i publi-
catie 9.494.37
Total Lei 887.951.86
Scontul (1°/0 peste taxa de dob.)
pentru bonurile platite inainte de
scadenta 52.424.90

"Publicul n'a rasplatit dar initiativa luata de Admi-

nistratiunea fortata cu increderea a§teptata, din care
cauza a trebuit sä se caufe o altä solutiune. Ea a
fost gasita in atingerea ilegala a disponibilului Bancii
Nationale la Reichsbak din Berlin, unde 13anca Na-
tionala din timp de pace avea un depozit de M.
281.781.304 80 (la 15/28 August 19 (6).
In acest scop constatam din scripte, cd s'a dispus
la Reichsbank sa se transfere din disponibilul sus men-
tionat al Bancei Nationale Centrale, al carui Sediu.
era la Ja§i, suma de M. 276.602.789.11 pe cursul
de 117 suta adica Lei 323 625.263.25 in registrele

www.dacoromanica.ro
 40

delegatiunei Bancii Nationale din Bucure§ti in vaditul

scop de a putea dispune dupa plac de acest dis-
ponibil. .

Tot din ordin s'au constituit debitoare Bancii Na-

tionale, judetele prevazute in ordonanta gerrnana a
fi contractantele imprumutului judewan pentru suma
totald de lei 220.500.000.
In contul' acestui imprumut s'a ridicat de Admini-
stratia germana' 25.000.000 din casa Bancii Nationale,
apoi s'a prelevat in acela§ scop din disponibilul Ba'ncii
la Reichsbank, trecut in registrele Delegatiunei Bu-
curesti, dupa cum reese din registrele Bancii M. R.
50.400.000 care transformate pe cursut de 125 suta,
reprezintä lei 63.000 000 iar pentru restul de
132 500.000 cu care s'a debitat imprumutul jude-
lean, s'a creditat Administratiunea Militard din Ro-
mania
Se pare ca pe temeiul acestui credit Administratia
coercitiva a Bancei Nationale a prelevat la& Berlin o
noua suma de 129.000 000, cum reese din consta-
tante fäcute de Ministerul de Finante la Banca Ge-
neralä care insä nu se poate constata din inregistra-
rile facute la Banca Nationala.

Imprumutul Comunal

Dar actele operatiunilor ilegale nu s'au oprit aci.

Multi supu§i germani erau detinatori de renta a co-
munei Bucure§ti. In lipsa de fonduri Primäria nu le
putea pläti cupoanele. Pentru a subveni acestui nea-
juns se impuse comunei Bucure§ti contractarea unui
imprumut. La inceput se hotari ca acest imprumut
comunal sä fie in a§a fel solutionat ca un consortiu
de banci sä faca aceastä operatiune. Mai tarziu insa,
pentru motive ce nu ne sunt cunoscute, consortiul
dezistandu-se, sequepii au hotarit ca Banca Natio-

www.dacoromanica.ro
 41

nalg sg finanteze din thndurile ei proprii acest im-

prumut de 15.000.000 lei.
Delegatiunea Bancii considerând aceste operatiuni
(imprumutul judetean, bonurile de casa §i imprumu-
tul comunal) ca contrare statutelor .si regulamentelor
ei, n'a semnat actele care angajeazd aceste operatiuni.
Conditiunile imprumutului comunal sunt :
Banca Nationala se obliga a pune la dispozitia co- Obl igatiunea
impuse BAncii
munei Bucure§ti un credit de 15 000.000 lei. Do- Nationalä de a
Wilda s'a stabilit la 6 0/0 pe an. Pentru gaiantarea finanta impru_
mutui Com,Bu-
acestui credit in compt curent, comuna a lost obli- curesti de
gata sa depuie polite cu scadenta pe 3 luni pang' la 15.000.000 lei.
concurenta sumei de 15.000.000. Efectiv s'a värsat
comunei Bucurqti in contul acestui iMprumut lei
9.519.011,86.
Ordonanta din 14/3 1918 mai impusese populatiunei
romane§ti din teritoriul ocupat ca urmare a tratarilor
de pace dela Bucure§ti, un nou impozit de 400 000.000
lei ca contributiune la cheltuelile de Adrninistratiune
ci intretinere a fortelor militare ocupante in acest te-
ritoriu.
Conform articolului 3 procurarea sumelor avea sä
se faca pe cale de. imprumut tot la Banca Nationala.
Evenimentele au condamnat aceasta operatiune ; ea
n'a avut loc.
*
* *

Banca NafionaM sub seemestru

Intrati in exercitiul functiunei bancei cu resentimen-
tele mai sus "aratate, nu ne surprinde de ce activitatea
sequestrului Bancei Nationale purta inn din prima
zi pecetea urei §i a unei sistematice actiuni de umi-
BMA §i de discredit.
Slujitorii ei credincioci §i con§tienti de valoarea lor AdminIstra-
tia Bincli Na-
trebuiau ingenunchiati, reduci la necesitatea de a fi Iionale sub se-
constrgnci sä le implore sprijmul §i protectiunea, iz- questru.
bind astfel in prestigiul institutiunei pe care o ser-

www.dacoromanica.ro
 42

veau cu credinta §i devotarnent. Numai astfel se ex-

plica de ce primul act al seque§trilor a fost licentia-
rea aproape a doua treimi din personalul bandi pe
care centrala il lasase la Bucure§ti, pe motiv ca din
ordin militar urmeaza sa se retie serviciului numai
personalul strict necesar.
Deasernenea s'a interzis plata pensiunilor §i a su-
melor ce reveneau familiilor mobilizatilor. Amestecul
acesta in gestiunea unel banci particulare care i§i a-
yea o directiune statuar constituita §1 cu plina ras-
pundere a .faptelor sale, nu era cu nimic justificat.
Cu toate acestea personalul bancii, constient de
sentimentul dernnitatei sale, nu s'a plecat dqmanului,,
din contra s'a resernnat §i a indurat toate umilintele
irnpuse de asprimea fortei brutale.
Delegatiunea, pentru a preintarnpina neajunsurile
ce prevedea ca.' s'ar putea creia prin concedierea per-
sonalului bancei, a hotarit in preziva infiintarei se-
questrului sa se ridice din numerarul bancei o suma
de 600.000 lei din care sa se poata face fata platei
salariilor personalului care ar fi fost licentiat.
In urma intelegerei luate cu d 1 Delegat Barbulescu
suma de mai sus a fost ridicata de Banca Agricola
la 25 lanuarie 1917, numita banca convenind, prin
schimb de scrisori, ca acest numerar, sa fie tinut la
dispozitiunea d-lui Barbulescu.
Din suma de lei 600.000 Domnia-Sa a ridicai de
la Banca Agricola in total lei 346.070 din care lei
210.511,26 au fost intrebuintati pentru plata per8o-
nalului licentiat, a familiilor mobilizatilor §1 pensiuni-
bor. Restul sumei a fost parte intrebuintat pentru a
se procura functionarilor lemne §i alirnente iar parte
depu§i la Bann' ca rezerva cu recipisä la vedere pe
numele d-lui Director Delegat N. Barbulescu

www.dacoromanica.ro
 43

Suma de lei 253.930 ce se mai afla depusa la

Banca Agricola a fost virata la 15 corent in debitul
contului ce aceasta banca are la Banca Nationala.
and in luna Mai 1917 Administratia Milliard a
emis o ordonanta, conform careia s'a hoffirit a se
pla'ti tuturor functionarilor indepärtati ai Statului §i
familiilor mobilizatilor salarii de odihna dupd o cota
redusa, delegatiunea bancei prevalându-se de acest
precedent, a cerut sequestrilor ca aceasta ordonanta
sa fie aplicath §i functionarilor Bancei.
Aceasta cerere fiind admisd cu incepere din Mai
1917, delegatunea a complectat categoriilor mai sus
pornenite alocatiunile obi§nuite din fondul particular
ce fusese injghebat in acest scop.
De altfel aproape mai toti functionarii indepartati
au trebuit sa fie reintegrat prin forta necesitdiei sim-
tite de sporirea operatiumlor mai cu seama de cand
s'a infiintat Casa de Imprumut, in jurul careia,
pAgubindu-se interesele BAncii Nationale, s'a connn-
trat intreaga activitate financiarA pentru teritoriul
ocupat.
In ce prive§te lucrarile Bancii, seque§trii au interzis
odce initiativa secretariatului Bancii.
La inceput corespondenta §i actele bancii au con-
tinuat sa fie semnate de persoanele autorizate din
banca, purtand numai viza seque§trilor. Mai in urmd
lucrurile s'au inversat. Secretariatul a fost redus la
un simplu birou de inregistrare al actelor incredintate
de secretariatul seque§trilor ce functiona pe langa Casa
de Imprumut pe Gaj, care primea §i expedia intreaga
corespondenta semnata de seque§trii purtand numai
viza delegatunei Bancii Nationale in coltul hArtiei.
Casieria in deosebi, avea ordinul sà nu plateascd
nici o suma, care nu ar fi fost aprobata de segue-
strii. Sediile au fost foarte tarziu redeschise, cu toate
repeta+ele interventiuni din Decembrie 1916, lanuarie,
Februarie §i Martie 1917. De aceasta favoare nu ne-

www.dacoromanica.ro
 44

am putut bucura deck atunci cand interesele de or-

ganizare ale casei de imprumut german, au reclamat-o.
Astfel tocmai pe ziva de 1 Mai 1917 au reinceput
s5 functioneze urraoarele sedii : Turnu-Severin, Cra-
iova, Targu-Jiu (la Craiova), Ramnicu-Valcea, Caracal,
Slatina, Turnu-MägureIe, Pite§ti, Targovi§te, Ploe§ti,
Giurgiu .§i C5lära§i.
Agentia Targu-Jiu s'a redeschis la 15 Julie 1917
in acel or4
Agentia Campu-Lung la sfar§itul lunei Septembrie
1917, Agentia BuzAu §i Sucursala BrAila la sfar§itul
lunei Mai 1917 iar Foc§ani la 2/15 Octombrie 1917.
Lipsa lor s'a resimtit cu atat mai mult cu cat cre-
ditul bancilor fusese restrans pretutindeni din cauza
evenimentelor.
Agentiile din Dobrogea n'au putut fi redeschise
deck dup5 ce Germanii au fost siliti sä 'pAr5seascl
tara. Agentia Giurgiu a lucrat in localul Wancii MA-
gurele-Giurgiu din cauza deteriorarii localului sAu,'iar
agentia Pite§ti in acel al BAncii Populare, localul no-
stru fiind ocupat de Administratiunea Germanä Mili-
tar5. Dintre sediile redeschise agentiile Pite§ti, Foc-
§ani, Ploe§ti §i Braila au lucrat färä valori, acestea
fiind trimise in Moldova.
Interesele propriu zise ale B5ncii Nationale chiar
ale Administratiunei, au fost prea putin luate in' con-
sideratie de Administratia coercitivä. La Br5ila Admi-
nistratia Militar5 Germanä a ridicat in prima zi a o-
cupatiunei suma de lei 10.000 pe motiv CA aceastä
sumä ar reprezinta partea Statului de 30 O/e, din be-
neficiul acestei sucursale pe 1916. Cu toate interven-
Vile fäcute pe lang5 Administratia coercitiv5 din Bu-
cure0 pentru a examina §i rezolva cazul, nu s'a putut
obtine o soluVe. Cazul va trebui solutionat acum cu
prilejul formulärei daunelor cauzate Bäncei de catre
ocupatiune. La Cálara§i de asemenea au lost ridicate
cu ocazia ocupatiei de catre ofiteri bulgari numera-

www.dacoromanica.ro
 45

riul insumand lei 22.500 plus lei 2000 ridicati de un

judecator militar contra chitanta §i efeCte in valoare
de lei 817.400. Toate insistentele noastre puse in
constatarea §i stabilirea responsabilitatilor cum §i a
restituirii fondurilor au ramas färä efect.
Tot astfel §i cu biletele de 2 lei insurnand ca.
1.300.000 lei facand parte din biletele furate de la
Moscova.
Aci Adrninistratia coercitivä are meritul, ce este
drept, a ne fi comunicat §i dovedit cd s'ar fi prins
de Administratia Militara dela Sevastopol doi indivizi
Rubinstein §i Bujor asupra carora s'ar fi gäsit bilete
de 2 lei in suma de ca. Lei 1.300.000.
Staruintele noastre sa intram in posesiunea acestei
sume depozitate in mainile Administratiunei Militare
din Sevastopol au ramas, din cauza desinteresarii
Administratiunei coercitive din Bucure§ti fail de efect.1).
*
* *
In timpul ocupatiunei Delegatiunea a avut sa su-
porte alaturi de functionarii Bancii, tot calv arul umi-
lintei pe care-1 impunea o situatiune ce nu se putea
inlätura
Fidel traditiei bancii ea a tirmt sa convoace con-
siliul de cenzori in fiecare saptamana, in sanul caruia
se supuneau §L rezolvau toate chestiunile ce compor-
tau interesele mai de seatnä ale Bancei, de altfel foarte
reduse ca insemnatate.
Toate aceste lucrari au fost consemnate in procese
verbale ce s'au trecuf regulat intr'un registru special
al consiliilor ce s'au tinut in tot timpul ocupatunei.,
*
-4 *

1). La TargovIste 2 Ofileri germani au riche& la 21 Noembrie

1916 numerarul aflat in casgt si aname Lei 65000, bilete anulate si
Let 6872, bani 59 bilete bune. Aceste surne au lost insti restituite.
La Caracal au fost nclicate toate yalortie si nurneranul de Co-
mandamentul militar local ; au fost insii readuse.

www.dacoromanica.ro
 46

Operatiunile In ce prive§te operatiunile Bancii, ele poarta pe-

Bäncii Natio.
nale sub sequ. cetea vitregiei evenimentelor care caracteriza ocupatiu-
estru. nea cu tot decorul neajunsurilor ei.
Situatia Sucursalei din Bucure§ti se prezintaJa ple-
carea Centralei cu un activ in numerar de Lei 10.679.686
bani 63. Din acest disponibil trebuea sä se faca fata
multiplelor nevoi §i greutati ce se afirmau zi de zi
tot mai mult.
Retragerea armatelor atrasese la Bucure§ti o con -
siderabild populapne flotanta care se refugiase in
Capita la tarei. Cea mai mare parte dintr'insa apela
la sprijinul Midi solicitand in deosebi imprumuturi
pe efecte. Pe de alta parte svonurile, care mai de
care, mai alarmante cu privire la intentiunile ocupan-
tului fata de institutul nogtru, determinase un curent
de neincredere care se manifestA in numeroasele ce-
reri de restituiri a recipiselor la vedere.
DeIegatiunea a avut sa infrunte dificuligile ce ve-
neau dintr'o parte §i din alta. S'a regulamentat aLat
lombardul cat §i retragerea recipiselor la vedere in
a§a fel ca interesele §i a unora §i a altora sa fie sa-
tisfacute. Mat _pentru irnprumuturile pe efecte cat §i
pentru restituiri de recipise §'au stabilit anume quote
ce urmau sa fie aplicate la acordarea imprumuturilor
sau la restituiri.
Increderea revenind . incetul cu incetul, depunerile
la vedere care incetase a se mai efectua in primele
zile dupa ocupatiune, au inceput sä se activeze din
nou §i sä alimenteze astfel disponibilul casei. Institu-
irea sechestrului la Banca a influentat profund, cum
era de a§teptat, mersul operatiunilor.
WA' un tablou din care ne putem face o imagine
mai concreta asupra situatiunei operatiunilor inainte
§i dupd infiintarea sechestrolui :

www.dacoromanica.ro
 47

dela 14 Noembr. dela 5 Mantle

Natura operabunilor 1916 la 5 Martie 1917 la 5 lurue
1917 1917

1. Efecte prezentate la scont 8.955.724. 6.258.300

2. Recipise la vedere 2.641.250. 246.140
3. Depozite libere 1.961.307.35 236.500
4. Imprumuturi simple 1.115.500. 146.300
5. Imprumuturi in cont curent 244.500.
Total 14.918.281.35 6.887.240
De unde in cele trei luni de ocupatiune premer-
gtoare sechestrului, depunerile contra recipiselor la
vedere se ridicau la Lei 2.641 250, in cele trei luni
dupä infiintarea administratiunei coercitive se 'depun
abia Lei 246.140, repartizati asupra 11 recipise.
Tot astfel §i cu imprumuturile pe depozit PAnä la
administratia fortat5 s'au acordat 379 imprumuturi
simple. insumând Lei 1.115.500, §i in cont curent Lei
244.500. Depozitele libere insumau Lei 1.961.307.
Dup5 infiintarea sechestrului imprumuturile simple
s'au redus la Lei 146.300. iar depozitele libere la
Lei 236.500 ; imprumuturi in cont curent nimic. In
ce prive§te scontul pand la administratia fortat5 va-
loarea portofoliului scontat se nclicA la Lei 8.955.724
in 462 efecte. Administratia fortata a suspendat la
inceput aceastä operatiune obligand b5'ncile in deosebi
cele române*ti s5 achite portofoliul ajuns la scadenti.
Abia mai tärziu in 1918 operatunea scontului a lost
elasticizatd. Restrangerile de afaceri ce se constatä sub
administratia fortata i§i gAsesc explicatiunea in ten-
dinta §icanatoare de care erau animAti seche§trii fata
de romani, ca $1 discreditul §i injosirea ce tineau sä
asvArle prin procedarea lor asupra primului nostru
r
institut de credit.
Pe motivul insuficientei fondurilor disponibile nu
se acordau decât imprumuturi foarte midi §i acestea
dup5 lungi a§teptari §i solicitari. De favorun mai largi
se bucurau pentru toate felurile de operatiuni numai

www.dacoromanica.ro
 43

supusii puterilor centrale. In deosebi clientela sionistA

era foarte apreciatA si avantajan.
Deosebit de mari greutati se fAteau restituirilor de
recipise la vedere. Totusi dupä anumite interventiuni
se obtineau indulgente. Se acorda favoarea unei in-
tregi restituiri a recipiselor la vedere acelora care
primeau sa subscrie o parte din .aceste restituiri la
imprumuturile ,de rdzboi germane si austriace.
Cestiunea aceasta meritA sA fie relevatA. Intruck
atare subscrieri fAcute de romAni in favoarea vraj-
masului s'au f Acut prin constrangere si sub presiunea
nevoilor vietii, se naste intrebarea clan nu este cazul
ca la congresul pAcei generale sA'si poatA reclama
banii toti aceia ce au lost obligati prin forta, sa sem-
neze la imprumuturile de rAzboi ale puterilor centrale.
Ca activitate Banca NationalA din Bucuresti a lu-
crat destul de putm, deoarece operatiunile care ar fi
putut sä le sAvArseascA ca : ordine de plati, mandate,
cumpArAri si vftnzAri de efecte, au lost interzise atftt
pentru sucursala din Bucuresti ca si pentru sedii. Ele
au fost rezervate ca un apanagiu al lui Landwirt-
schaftliche Darlehens-Kasse, cAreia i s'a fAcut favoarea
de a se asigura aceste beneficti.
In ce priveste dobAnda dela imprumuturile pe de-
pozit, de unde in teritoriul liber a lost de 6 0/0, in
teritoriul ocupat a oscilat dela 6-7 0/0 i anume :
6 0/0 dela ocupare pand la 17 Aprilie/1 Mai 1917 iar
7 Q/0 dela acea data pAnA la 18 Decembrie 1917/1
Ianuarie 1918 apoi 6 °/0 pAnA astAzi.
Taxa scontutui a variat paralel cu dobAnda impru-
muturilor pe efecte intre 5-6 0/0 .
Politica de scont a mai lost influentatA in timpul
administratunei fortate si de anumite dispozittuni pri-
viioare la moratoriu. Este cunoscut cAnd in ziva mo-
bilizArei din August 1916 pAnA la ocupatiune fusese
decretat moratoriul partial pentru cei mobilizati che-
mati sub arme, ca si pentru orice persoanA ce inde-

www.dacoromanica.ro
 42

plinea un serviciu in armatd. Evacuand Oltenia, Mun-

tenia i Dobrogea, s'a decretat moratoriul general
pentru aceste tinuturi ca §i pentru judetele Putna §i
Covurlui.
Autoritatea militara a ocupantulty a restrans insa
efectele moratoriului general On ordonanta sa din 1
Martie §i 2 Apii lie 1917, retragandu-1 pentru urma-
toarele categorii :
1. Pentru impozite i contributiuni cuvenite sta.-
tului, judetelor §i comunelor.
2. Pelitru chirii, partial §i arenzi.
3. Pentru datorii rezultand din contractul de loca-
tiune de serviciu.
4. Pentru pensiuni alimentare.
La 23 Aprihe se ridic5 moratoriul pentru 350/0 din
valoarea tuturor datoriilor,cu'adaugarea ca neplata
acestei cote atrage exigibilitatea intregei datorii.
Dupa ordonanta 1) germana in terrtoriul ocupat
situatia creiata portofoliului este urmatoarea eine
a platit 35 01/0 de buna voie se bucura de mo-
ratoriu ; pentru cine n'a platit cei 35 °/ creanta este
exigibila in intregime.
Astfel stand lucrurile trebue§te lamunta problema
portofohului fata de interventia legislativa a ocupan-
tului german, cat §i fata de situatia ce se creiaza co-
mertului §i implicit portofoliului fat5 de noua mobi-
hzare.
Fata de imprejurarea c5 centrala a operat in tot
timpul pentru irnprurnuturile pe efecte cu 6 0/0 §i pen-
tru scont cu 5 °/0,. se pune intrebarea daca reintoarsa
la Bucure0, se consfintesc dobanzile administratiei
coercitive, sau daca intelege s restaureze regimul
Centralei §i pe trecut, in fostul teritoriu ocupat.
1) Vezi ordonanta No 474 dirt 23/4 1913.
4

www.dacoromanica.ro
 50

Banca NationalA sub imperiul tratatului de pace din

Bucuresti si a conferintei financiare dela Berlin
Tratatul de pace dela Bucure§ti avea sä savar§easca
atingerea cea mai grava ce se putea aduCe interese-
lor Bancei Nationale. ,

De oarece Banca Nationalä era o institutie parti-

culard §i ca atare dupg deeptul international putea sa
puie in discutiune toga opera administratiunei coer-
citive, prin art. 42 s'a impus Statului Roman sä ob-
tina consimtamantul Bancei Nationale Romane ca de-
pozitele ei varsate la Banca Imperiului German, sa
rämana oprite ca garantie pentru serviciul datoriei
publice a Romaniei fata de supu§ii germani pe timp
de 5 ani, iar in cazul and Romania ar ramane in
intarziere cu o rata, pe 10 ani, §i la nevoie ele sa
poatä fi intrebuintate pentru achitarea cupoanelor exi-
gibile ci a talurilor'es'ite la sorti.
Tratatul de Pe langa aceasta, articolul mai impune S6tului sa
pace din Bucu-
resti tintea si ceara Bancei Nationale mentinerea dispozitiilor luate
constinteasca in timpul Administratiunei fortate ca §i indatorirea ca
operaliunile i.
legate ale se- Banca Nationala sä nu formuleze vreo pretentie de
chestrilor Bin- despagubire in contra Statului german.
a Nalidnale.
De ce era vorba ? Din terealele vandute Germa-
niei in cursul anului 1915 §i 1916, Banca Nationald
a sham la Banca Imperiului din Berlin un depozit
in aur de 62.110.000 lei §i altul in marci de
281.781.304,80 (la 15 August 1916).s
Administratiunea coercitivä cu precugetata pornire
ce tintea sa' slabeasca soliditatea institutului roma-
nesc, a tin ut sä angajeze aceste disponibile in ope-
ratiuni contrarii statutului bancii.
Din art. 7 af protocolului cu privire la tractatul
juridico-politic, Germania lamure§te cu 'prisosinta ne-
dumeririle §i gandul care muncea oficialitatea germana
fata de opera administratiunei coercitive a Bancii
Nationale.

www.dacoromanica.ro
 51

SA reddm continutul acestui articol care cristaliieala

intentiunile Germaniei §i invedereaza temerea ce a-
veau de urmarile actiunei lor ilegale :
Articolul '7 : Articolul 42 prevede ca dispozitiunile
luate in timpul administratiei silite a Bancei Natio-
nale a Romaniei, cu privire la sumele §i depozitele
varsate la Banca Imperiului German, vor fi mentinute
§i ca pretentiuni de despdgubire din cauza acestor
dispozitiuni sant excluse. Aceastä dispozitiune este
luata numai pentru a inlatura orice indoiala intam-
piatoare ca dispozitiunile urmdtoare ale administra-
tiunei silite raman in picioare_ §i cd nu dau loc la
nici o despagubire.
a) Dispozitiunea administratorului silit, dupd care
din sumele in marci dela Banca Imperiului, aproape
180.000.000 marci au fost trecute in socoteala admi-
nistratiei de ocupatie asupra Bancii Generale Romane
(Sectia de emisiune) contra ludrei asupra ei a obli-
gatiunilor judetelor romane, in scopul de a face prin
asemenea fel cu putinta plata contributiunii pusd a-
supra tarel.
b) Dispozitiunea admi nistratoruIui silit, dupa care
din depozitul in aur 51,9 milioane au fost intrebain-
tate pentru intemeierea unei sume in marci de ace-
la§i valoare clatatoare de dobanzi.
Pe de altà parte, potrivit dorintei Guvernului Ro-
man, ramane cu dinadinsul hotarit ca preteluiunea
Bancii Vatzonale la doblinzi pentru suma aflatä la
Banca Imperiului nu este atinsä prin articolul 42, cd
prin urmare rarncine In picioare". ,
Tradus pe intelesul tuturor, tratatul dela Bucure§ti
urrrthrea sa hbereze Statul German de consecintele
raspunderilor ce le impunea substituirea ilegald a ad-
ministratiei coercitive in drepturile Bancii Nationale
care, prin ope?atiunile sarnavolnice pe care le angajase
adusese Bancii Nationale pagube evidente.
Era vorba ca Statul Roman sd fie constrans sä ia

www.dacoromanica.ro
 52

asupra sa aplanarea conflictului de drept pe care ger-

manii recunosteau a-1 fi produs prin incalcarea drep-
turilor Band Nationale de catre administratia fortata
pe care o pusese in capul Bancii la Bucuresti.
*
* *
Vazire lul Cele mai grave consecinte pentru institutiunea noa-
%famous ce sir-
ma si Se apii. stra aveau insa sa decurga din Art. 17 al tratatului
cat Itimvii tit. juridico-politic, si anume din lapidarul articol care a-
lanai&
firma hotärirea Germaniei Ca Banca Nationala sa fie
pusa sub controlul Comandamentului Militar si dupa
incheierea pacii si anume pAna la päräsirea teritoriu-
lui ocupat, fapt care avea sa se produca numai dupa
pacea generala. Aceasta hotarire o vedem formuIata
in rândurile urmatoare :
Conlucrarea Comandamentului de capetenie cu
privire la regularea circulatiunei banilor si platilor si
in deosebi la gestiunea Bancei Nationale a Romdniei
si a Casei Centrale a Bancilor Populare, ramdne re-
zervata pentru o conventiune speciala". In complec-
tarea acestui articol, tractatul prevede ca pdria in 4
saptarnani dela semnar -La tractatului de pace se vor
intruni la Berlin reprezentanti ai partilor contractante
pentru a lua mai de aproape intelegere in privinta
indeplinirei si asigurarei si mai departe a obligatiu-
nilor financiare ale Romäniei".
*i care erau aceste obligatiuni financiare care tre-
buiau sä faca la Berlin obiectul unei intelegeri sepa-
rate despre care vorbeste articolul sus citat ?
In afara de ceiace privea gestiunea administratiei
fortate a Bancii Nationale duph cum am aratat mai
sus, era vorba de :
1. Asigurari ce se cereau Statului Românesc, pen-
tru indeplinirea obligatiumlor financiare, precum erau
cele izvorite din despagubirile ce urrnau sä se dea
supusilor germani, etc.
2. Regularea conditiilor de cont curent dela Stat

www.dacoromanica.ro
 53

la Stat, pe care Germanii le impusese pentru curnpa-

rärile §i vanzarile intre romani §i germani §i austro-
ungari, ca o modalitate prin mijlocul careia State le
aliate i§i garantau cumpararea pe datorie a intregei
productii romane§ti 1).
3. Solutionarea retragerei emisiunei Banciii Gene-
rale prin indatorirea ce se ithpunea Bancii Nationale
de a lua asupra sa aceasta operatiune 2).
4. Fixarea modului cum avea sa se inteleaga con-
lucrarea comandamentului militar la regularea circu-
latiunei monetare §i participarea lor la administratia
Bancei Nationale.
In ce prive§te asigurarea pentru indeplinirea §i ga-
rantarea indatoririlor financiare, s'a stabilit o conventie
speciala. Pe temeiul ei se impunea statului roman o-
bligatiunea sä plateasca pagubele de räsboiu §i civile 3)
prevazute in art. 7, 22, 3 al tratatului juridico-politic
ca §i actul sail aditional, prin emitere de bonuri de
1) lard t um grasueste Art. 10 al conven(iunei care urma sa filch'
obiectul conferintei dela Berlin : Romania si Germania, precum
si Romania s: Austro-Ungaria isi vor pune la dispozitie una fetà .
de alta, muloacele pentru plätile necesare la achitarea obhgaku-
nilor de plata nascute din aceasta converitiune, prin deschidere
de credite in moneda cerorlalte tari Amanuntele acestei reguli
bunt rezervate pentru o conventie specialà". Aceasta convenke o
darn in extenso in anexa No. 7.
2) lata art 6 : Romania va achita cu bilete de Banca ale Blind'.
Nationale a României sau cu elle mijloace legate de plata, in-
tr'un rästimp de 6 luni dela rahficarea tratatulut de pace, biletele
de banca emise de Banca Generara Romana (Sectia de Emisi-
une) in urrna dispozitiel Administratiunei de ocupatie, bilete pe
care nu le ye mai pune in circulatie, aft ca sumele si depozi-
tele aflate la Banca Impenului German pentru acoperirea lor vor
deveni libere. Pada la achdare, biletele de Banca ale Bancli Ge-
nerale Romane vor fi recunoscute ca mijloace legate de plata.
Dupa ratificarea tratatulm de pace asemenea bilete nu se vor mai
emite.
3) Art 6 : Romania va plati Germaniel toate pagubele ce le-au
lost pricinuite in teritoriul el prin masuri de ordin nulitar ale u-
neia din puterile beligerante Dispozitiunea dela aim. 1, se va a-
phca si la pagubele pe care le vor fi suferit germanii in calitatea
lor de participanii, in deosebi ca actionari, la intreprindenle a-
flate pe teritoriul roman Ea nu se va aplica la pagubele care se
vor fi cauzat prin setting de luptil germanilor in calitate de mem-
brit dip elementele armatei germane".

www.dacoromanica.ro
 54

tezaur purtatoare de dobanda 5 Vc, cu obligatrunea

impusa Bancei Nationale sa le primeasca la scont, iar
pentru intretinerea armatei germane de ocupatiune,
,

guvernul roman avea sä depund sumele cuvenite la

Banca Nationala, ceiace revenea la indatorirea indi-
re*.ctä a Bancei Nationale sa finanteze statul cu. aceste
sume.
Estimatiunea despa'gubirilor avea sa se facd de o
comisiune numitd de adnunistratia militard din
care urmau sä facd parte si raembrii romdni. In cir-
cumstantele de astazi s'ar putea pune chestiunea dacd
nu am gasi aci indemnul la creatiuni analoage in ca-
drul despagubirilor pe care le reclamarn noi germa-
nilot.
Scopul urmarit de aceastä conventie culmineaza in
art. 4, in care, pentru garantarea indatoririlor luate
Romania. este silitä sd gajeze Germaniei veniturile
monopolurilot statului, intrucat s'ar intampla ca Ro-
mania sa fie in intärziere la indeplinirea obligatiunllor
sale. WA iara§i un precedent §1 o indicatiune fericita
pentru gasirea mijlocului de garantarea indatoririlor
ce vor trebui sa fie luate astazi de Germania fata de-
Romania.
*
* *

Cum piinu- 0 intelegere speciala avea sä se fan' mai departe

iau simmitmi sa
einroPere Pe in jurul obligatiunei impusä Romaniei de a vinde Ger-
datorie predu- maniei §i Austro-Ungariei cerealele in cont curent; a-
sele RemiTliet,
dica pe datorie. Discutiunile 'ce au avut loc aci, sunt
din cele mai interesante. Germanii nazuiau sa ridice
cerealele in cont curent fard termen de lichidare, in
timp de 9 ani. Au trebuit discutiuni aprinse pentru
ca sä se renunte la aceastä idee lipsita de cel mai
elementar bun simt §1 ca sa se cadä de acord ca li-
chidarea sa se facd dupa un an §i jittnatate, iar cre-
ditul nelimitat cum se cerea sa se circumscrie la 1 1/2

www.dacoromanica.ro
 55

miliard. Creditele reciproce aveau sa poarte o do-

banda de 5 0/0 pe an.
In ce prive§te soldul creditor ce ar fi rezultat in
favoarea Romaniei, germanii insistau ea el sä fie u-
tilizat numai pentru cumpargturi de marfuri din tinutul
tarilor centrale. Abia dupà lungi discutiuni §i dupg
ce s'a izbutit a i face sa inteleaga ch. Romania mai
are §i alte obligatiuni fata de alte tari, au cedat con-
venind ca Romania sa"poata utiliza din disponibilul
sau §i peutru alte plati exteme. Totqi ad s'a admis
formula vaga ca Reichsbank va pune la dispozitia
guvernului roman, prin debitul contului said mijloa-
cele de plati necesare, dupd posibilitate. Numai dupa
dezbateri aprinse s'a primit obligatia precisa de a ni
se procura devize asupra strainatatei pentru 10 06
din soldul nostru creditor.
In scopul alimentarei acestui cont curent se pre-
vedea in art. 4 ca Germania §i Romania precum §i
Austro-Urldaria §i Romania i§i vor pune la dispozitie
una fata de alta mijloacele de plata necesare pentru
achitarea obligatiunilor de plata näscute din aceasta
conventiune, prin deschidere de credite- in moneda
celeilalte tali".
Formula aceasta convenea de minune Germaniei
pentruca pe de o . parte §tia cat de mica estz capa-
citatea ei de exportatiune, iar pe de alta intelegea
cat de mare putea -sä fie exportul Romaniei marita
cu tinutul agricol al Basarabiei.
Dar guvernul german nu s'a oprit aci. La avanta-
jele ce-i oferea operatiunea in cont curent, el a cdutat
sa-§i afirme cu toata brutalitatea atotputernicia sa de
Invingator §i in altä directiune. Este vorba de stabi-
lirea cursului cu care pretindeau germanii sä faca
transformarea marcilor. In imprejurarile prin care tre-
cea tara, nu se putea vorbi de un curs regulat de
bursa. Ce operatiuni putea sa-1 . determine cand co-
mertul liber de import §i export era viciat prin re-

www.dacoromanica.ro
 56

glementatia cea mai samavolnicä a autoritAtei militare

germane ?
Cu toate acestea pe piatä erau oare care, notAri
pentru cursul märcei. Militarii germani, drora li se
plAtea solda in lei, sau care agonisegu lei romane§ti
din variatele speculatiuni permise i nepermise, in care
se avantase cu sau 1ar5 concursul oficial al autorita-
tilor de administrate ocucantä, intretineau prin schim-
bul hârtiei române§ti contra mgrcei, pe care o trime-
teau in patria lor o speculatimle à la hause" pe care
de altfel nu 0 justifica nici 0 circumstant4. serioasA. ').
Piofitând de aceastä stare de lucruri, pe care o sus-
tinea in bund parte chiar administratia militara ger-
manfa, membrii germani ai c0nlerintei dein Berlin, sus-
tineau ca schimbul märcei sa' se fad la cursul pe care
ii provoca necesitatile i socotelile militarilor germani
care era de lei 1.50i .60 marca.
Disagiul for.
tat al leului
Dupd multe discutiuni s'a ajuns a se stabili cursul
tati de marca. de 1,4285. Raportat la paritatea legala de 1,2345 el
inseamnd un disagio de 16 (9/0 in defavoarea leului
romanesc. Faptul acesta se traduce prin eftenirea'ce-
realelor ce se vindeau germanilor pe preturi destul
de reduse in proportia de 16 0/0 cu care se scumpea
marca fatä ae leu.
Astfel pe cata" vreme in Bulgaria se plAtea 8-10.000
vagonul de grAu, la noi a fost stabilit prin forta, ne-
tinandu-se searnd de preturile mandiale ce se cuve-
nea sä se plateasd, la cifrele derizorii pe care le in
fati§eaza tablaul de mai jos 2) : ,

1) Vezi in anexa No 8 cum a variat cursul marcitor.

2) Cat de redus era acest pret o dovedeste Iisi o cores-
pondenta germano-elveitana din 1917. Oermanii urrnand sa-si
creieze mijlonce de plata pe piata elvetiana, au oferit la int
moment dat Elveliei intinse campu din Oltenia in scop de a
face cultura agricola. Cerealele astfel obfinute aveau sit se
ptateasca in franci elvelieni. Prelul solicitat t obtinut de ger-
man; era dupà proprii marturisiri ale documentulut in cauza de
5 si 6 on mai mare decal prejul oferit de germani Romaniei.
In conventiunile ei se oblinuse pentru vagonul de grail roma-
nese. 16.000 franci elvelient, de unde ei Ii plateau in Romania cu
3.800 lei.

www.dacoromanica.ro
 57

Pre Its! oonventt Pretul efeetiv rn disagie

Grail Lei 38. Lei 31.92 suta de kg.

Orz 29. . 24.36
Porumb , 29. 24.36
Ovaz , 29. 77
24.36
Mei PP 31. . 26.04
Fasole 47. , 39. 18
Rapio , 65. 54.60 77

Cestiunea aceasta se cade a fi relevata cu prilejul

despagubirilor ; ea merita sä fie lua tä in searnd ala-
turi de intreaga problema a exportului. de produse
roinanesti, care s'a infaptuit contrariind hotaririle de
drept international, in folosul consumatiunei germane,
dar in paguba producatorului roman.
Inteadevar, dupd statornicirile de drept internatio-
nal, ocupantul victorios are dreptul sa rechizitioneze
din produsele tarei ocupate cele trebuitoare pentru
nevoile armatelor sale de ocupatie. Atat si nimic mai
mult. Germanii, contravenind insa acestei prescrip-
tiuni de drept international, au recbizitionat intreaga
productiune agricola a tarei ocupate pentru a satis-
lace nevoile populatiunei sale civile.
, Gravitatea faptului rezida acolo ca de unde roma-
nul producator ar fi avut dreptul sa obtie pentru
produsele ce prisoseau preturile rezultate din liberta-
tea comertului, i s'a impus prin forta militard sa-si
vanza intreaga productiune agricola populatiunei ci-
vile a ocupantului pe preturne derizorii ale rechizi-
tiunei, scazute in ultimä consecinta cu disagiul pre
vazut in conventia de valuta'.
Paguba pri-
0 fugitiva socoteala, facuta pe temeiul aratarilor cinuitä popo-
lui Mann 1) ne va plasticiza insemnatatea problemei. rului roman
Dupd aratarile sale, germanii ar fi ridicat i trecut in prin plata deri-
zorie a produ-
cuprinsul puterilor centrale dela 1 Decembrie 1916 selor luate din
Romania.
31 Decembrie 1917, o cantitate de 1.577.000 tone
1) Dr. Fritz Karl Mann, gospodaria de rasboiu din Romania, Bu-
curesti 1918.

www.dacoromanica.ro
 58

de cereale, din care 1.223.000 tone grau, 227.000

tone porumb, restul alte cereale, nutret si oleagi-
noase, in care nu intratr cantitati considerabile de
fructe, oua, branza, vite, pasari- etc.
Daca facem media preturilor platite pe aceste ce-
reale (int cea mai mare parte grau §i porumb) la ca.
220 lei tona obtinem cifra de 345.840.000 in bilete
de ale Bancei Generale platite pentru aceste cereale.
Socotind insa acela§ export cu pretul mediu platit in
Bulgaria de 1000 lei tona contravaloarea lui ar fi lei
1.577.000.000.
VAnzarea o- Avutia natibnala a fost dar pagubtta pentru anul
bligatorie a
produselor Ro- 1917 numai pentru produsele cereale exportate de
"nVaniei pe cre- Romania in Germania §i Austro-Ungaria, cu diferenta
cid, §i politica
germani de de peste un miliard lei care a intrat in folosinta po-
devize. porului' german. Socotim ca nu este nedrept ca po-
porul german s5 restitue poporului roman echivalentul
adevarat al produselot obtinute cu sudoarea fruntei
§i hrapite lui prin uzurparea celor mai elementare
dispozipni de drept international.
* *
Strans legata de chestiunea contului curent a fost
§i chestiunea mijloacelor de plata in strainatate. Ro-
mania mai avea angajamente §i in afard de Germania
§i Austro-Ungaria.
Cum insa i se impunea vanzarea intregei sale pro-
ductiuni acestora, tot disponibilul sau creditor se
strangea ad. Se impunea dar preocuparea sa-§i Os-
treze o actiune liberä in ce prive§te comertul de de-
vize, pentru a dispune de soldul creditor a§a cum o
cereau raporturile sale financiare cu alte tart in afard
de ,cele centrale. Aci s'a dat insä peste obstacole de
neinchipuit ; vor ramane clasice discutiunile ce au a-
vut ,loc in iurul acestei chestiuni care desveTesc toata
cugetarea neomenoasa a nazuintei Germane §i Austro-
Ungare in ce prive§te raporturile lor comerciale cu

www.dacoromanica.ro
 59

Romania. Ei se gandeau ca in schimbul produselor

noastre hrapite sa ne \Tare pe gat pentru 900/0 din
valoare produse de ale lor in cea mai mare parte
Ersatz-uri de o structura slaba socotite cu preturile ce
ar fi binevoit a le fixa, i care, avand in vedere si-
tuatia lor de furnizori fara concurenti, ar fi fost de
bund searna majorate färä descernamant.
Pentru a §i apara valuta lor, ei nu admiteau ca
Romauia sä poata dispune de eventualul sap sold
creditor astfel cum o poyatuiau interesele. De aci or-
ganizarea un.ei centrale de devize pusa sub controlul
Austro-Ungar §i German, care avea sa supravegheze
tot comertul Orli rlumai la importul anti-
colelor germane §i austro-ungare. Insistentele marl
ale Comisiunei romaiegi n'au putut sä obtina
dupa cum am aratat dent fägaduinta ca din tot
soldul creditor numai 10 0/0 vao putea fi alocat co-
mertului cu devize. Dar intrebuintarea acestei mici
parti din disponibilul nostru avea sä se fad prin cen-
trala de divize controlath de germani i austro-un-
gari §i prin Banca Imperiului German, care avea sa
ne procure aceste devize.
Trebue s aratam ad ca in vederea unei slabe ex-
portatiuni in Romania, Ciuvernul german a acceptat
dintr'un inceput sä figuram ca debitori ai acestui cont
curent cu :
1. Costul intretinerei prizonierilor.
2. Despagubirile pentru materialele distruse, pier-
dute, deterioate (material de drum de fer, de navi-
gatie, etc.)
3. Costul lucrärilor publice efectuate in Romania
de puterile centrale
4. Anuitätile in restanta
5. Cele 180 milioane marci care se luase din a-
vutul Bancei Nationale la Reichsbank.
In schimb s'a trecut in creditul contului nostru cos-
tul intretinerei prizonierilor inamici.
* *

www.dacoromanica.ro
 6
Punctul culminant al discutiunilor Comisiunei Fi-
nanciare dela Berlin a fost in jurul Bancei Nationale,
si anume pentru stabilirea conlucrarei Comandarnen-
tului militar german cu Administratiunea acestei insti-
tutiuni, care dupà dansii trebuia sa ia -asupra sa
in ultima instanta financiarea tutulor obligatiunilor
izvorite din tractatul de pace.
Dar Banca Nationala mai era si un regulator al
intregei vieti economice si financiare a tar& Germa-
nia nazuia sä si implanteze aci o influenta constanth
si de mai lunga durata, pentru ca opera de aservire
economica, ce lradedza a o fi urmarit in tot tractatur
dela Bucuresti, sa fie efectiva.
Si care .anume erau propunerile germane in refe-
rire la conlucrapea Comandamentului militar`cu Banca
Nationala ? Spicuim ad numai dispozitiunile esentiale :
In anexa publicam in extenso acest document de na-
tura sa rärnana un monument destul de vorbitor de-
spre infentiunile germane urmarite in Romania. 1).
Administratia fortata a Bancei Nationale avea sä se
desfiinteze numai in schimbul recunoasterei din par-
tea B5ncei Nationale ca obligatiunile incheiate sau ac-
ceptate de administratiunea coercitiva sunt in drept
valabilQ,
In art. 3 se stipula di functionarilor care au fost
in serviciul administratiunei fortate si implicit a Casei
de Imprumut pe gaj, s5 nu li se creeze neajunsuri
prin faptul ca au adus servicii acestora.
Pentru controlarea operatiunilor Bancei, Comanda-
Cum intele-
beau germanii mentul Suprem impunea ca sa se akiture Bancei Na-
si controleze tionale si Filialelor sale diversi imputerniciti civili.
Banca Natio-
nali. Acesfor imputerniciti civili si ajutoarelor lor sä li se
puna la dispozitie incaperile necesare in localurile
Bancei Nationale ; lor sau inlocuitorilor lor aveau sä
se prezinte la cerere toate actele si registrele Bancei
1) Vezi anexa No. 9.

www.dacoromanica.ro
 61

Nationale ca si ale Filialelor si sä li se dea ori Cand

toate informatiunile cerute cu privire la operatiuni.
Acesti imputerniciti trebuiau sä fie -invitati la timp la
toate sedintele Directiunei, ale Consiliilor, precum si
la Adunarea Generald a Bäncei Nation Ile, cu dreptul
pentru ei s5 ia parte le desbaterile acestor organe de
administratiune. Mai departe, trebuiau sa li se supund
spre aprobare :
1) Operatiunile de credit si ide scont ale Bäncei
intru cat trec pentru o singurd persoand sau firma
peste 100.000 lei ;
2). Toate operatiunile interne si externe de schimb ;
3) Od ce operatiune cu strdindtatea.
Modificarea de statute sä nu se poata face fail
consitntamantul lor si numai atunci chid interesele
Comandamentului Suprem ar fi cerut- o ,

In al 5-lea alimat al art. 6 al Conventiunei se

mergea chiar mai departe ; se ddcleau imputernicitilor
civili drepturi ce depaseau pe cele directoriale.
,,Intrucat pentru aducerea la indeplinire a obliga-
tiunilor financiare si economice", glAsueste alimatul
care rezultd pentru Romania din tratatul de pace si
conventiuniie complimentare, mai este nevoi'e si de
concursul Bancei Nationale (Ca pentru achitarea bile-
telor Bäncei Generale, punerea la dispozitle a bilete-
lor de band pentru intretinerea armatei de ocupatie,
sau pe baza art. 10 al conventiunel economice, stran-
gerea recoltei prin BAncile Populate), Comisarii civili
stint in drept sd supravegheze executarea si la trebuinta
sa ia dispozitiile necesare". Cu alte cuvinte Cornancla-
mentul militar isi rezerva dreptul de a lua dispozrtiile
necesare in toate cestiunile asa ziselor obligatiuni fi-
nanciare ce decurgeau din tratatul de pace, care dupa
a lor chibzuintd ar fi putut fi rezolvate cu concursul
Bdncei Nationale na dupa cum ar h gasit ei cu cale,
indiferent de consecinte.
Dar nici administratia propriu zisa. a B5'ncei nu rdmâne

www.dacoromanica.ro
 62

crutata. Articolul 7 cerea ca ad-tiunea Bancei Natio-

nale §i Casa Centrala a Bancilor Populare sa fie o-
bligate a corespurfde dorintelor Comandamentului
Suprem in ce prive§te numirile sau concedierile func-
tionarilor, intru cat e vorba de persoane care au
lucrat contra intereselor Puterilor Aliate gnu al -caror
trecut politic inspira banueli de actiuni contrarii ace-
lor interese. Era vorba de o inchizitoriala ingradire
a con§tiintei publice i nationale fara precedente in
analele istorice.

Centrala de Mai departe se prevede o Centrala a devizelor la

Devize sub
controlul ger- care sa se concentreze intreaga mi§care de plati in
mann- austriac
urma sä ve- strainatate, in care avea insa sa functioneze Cate un
gheze path Comisar german §i austro-ungar. Se specifica cu tot
extern e.
dinadinsul ca contra voturilor acestor 'doi Comisari
nu se v or putea incheia transactiuni de devize" . Se ur-
marea aci sa se limiteze schimbul comercial al Ro-
maniei in cadrul raporturilor comerciale romano-aus-
tro-germane, pentru a nu se prejuditia interesele va-
lutei germane §i austro-ungare, ca §i pentru a tine
Romania in stransura cercului de exploatatiune corn er-
ciala a Putenlor Centrale.
Atitudinea Banca Nationala con§tienta de valoarea, dar mai
Bina Natio-
nale. cu seama de rostul sau, in complexul vietei noastre
economice §i financiare, rezernandu-se pe legea §i
statutele ei constitutive ce o claseaza in randul institu-
tiunilor particulare '§i ii garanteaza sprijinul legislatei
internationale, a luat dintr'un inceput pozitia pe care
i-o indica caracterul sau. Astfel ea, care n'a putut sa
aiba nimic de comun cu Statul asupra caruia invin-
gatorul dupg prescriptiile dreptului international avea
toate drepturile, ramanea hberä stapana pe mi§carile
sale.
Rezemandu-se pe drepturile sale garantate prin le-
gislatia de drept international, ea n'a inteles nici un

www.dacoromanica.ro
 63

moment s abdice dela nici una din prerogativele

sale statutare, nici in ce prive§te operatiunile §i mai
putin Inca' in ce privete organizatia ei administrativä
care ii 'asigurase un trecut atat de glorios §i o pro-
pa§ire atat de evidenta incat a recunoscut-o i ina-
rpicul in diferite ocaziuni. Intrucat conform actului
su constitutiv, nu Statul, ci Consiliul sau general
§i in ultima §i hotaritoare instanta actionarul
prin glasul adunarei generale avea cdderea . sä
statorniceasca valabil asupra tutulor cestiunilor ri-
dicate de Comandamentul german, Banca Nationala
s'a pus dintru inceput pe acest teren de legalitate.
Era firesc C2 punctul de vedere al Bancei sa nu
po_ata fi altul decat acesta, caci in afara de anihilarea
organizatiei sale administrative de pang atunci care ii
chezapia propa§irea, pentru a o inlocui cu necunos-
cutul izvorit din patimi politice ce avea sä dea sa-
tisfaclw orgoliului militar german, se mai impunea
Bancei sa calce in picioareiemeliile politicei sale de
ernisiune §i sä devie o faKrica inconOentä de hartie
de bancd, pentru a inlocui prin biletele sale emisiu-
nea Bancei Generale, de mai multe miliarde, fara sä
mai numaram celelalte sarcini precum : cheltuelile ar-
matei de ocupatiune, despagubirile §i altele, care prin
forta faimoasei clauze a. art 6 care dadea Comisari-
lor civi1i dreptul de a lua toate dispozitiunile nece-
sare in Banca in masura nevoilor Comandamentului
militar, ar fi putut urma una dupd alta.
lata de ce acest consimtamant ce s'a impus Sta-
tului sa-1 obtie dela Banca Nationala. fie pentru a a-
coperi actele de samavolnicie savarOte de adminis
tratia coercitiva in sarcina esentialelor interese ma-
teriale ale Bancii, fie- pentru a lua asupra sa sarcina
obligatiunilor linanciare ale Statului prin ernisiune
de hartie a Bancei Nationale, nu a putut sa
fie dat de consiliul de administratiune al Bancei
Nationale, in tot , cursul dureroaselor framantari
ale asa zisei päci dela Bucumesti, care fkuse

www.dacoromanica.ro
 64

din Banca NationalA obiectivul principal al sfortkilor

lor Intru distrugerea vietei economice nationale a Ro-
rnaniei. -

Punctul de vedere al BAncei il, rezuma luoninos a-

dresa sa din 17 Mai 1918 ca"tre Ministerul de Fi-
nante din Iasi, din care la'sdin aci sl vorbeasea cAte-
va rlinduri :
Banca Nationala' a României a lost in totdeauna
o Institutie privath, in virtutea chiar a legei sale con-
stitutive. Dela 1901, prin legea din acel an, Statul a
incetat chiar de a mai fi printre societarii ei.
Ca atare averea BAncei Nationale depusä la Berlin
la Reichsbank in 1916, nu poate fi consideratä deck
ca avere particularä protejata de dispozitiile formate
ale conventiunei dela Haga".
In ce priveste deslegarea de rb'spundere a admini-
stratiei fortate cu privire la angajarea disponibilului
Bancei la Reichsbank in care voia sä se substitue
Statul si care punea in joc insa'si politica de emisiune
a Bancei, de oarece pe baza aurului si disponibilului
de m`arci dela Berlin Banca emisese bilete, Banca Na-
tional4 bizuindu se pe dreptul sau a ráspuns Guyer-
nului cä nu-1 recunoaste cu nimic dator BAncei, dar
ca.' tine atat pe Relchsbank cat §i pe Guvernele ger-
man si austro-ungar juridiceste raspunzAtoare fatri de
Bana.
In aceasth privinta mai sus citata adresa explica
guvernului ramurit punctul s'Au de vedere.
,,Chiar dupä prescriptiunile ordonantei germane pri-
vitoare la supravegherea intreprinderilor strgine, ,
scna adresa, ordonanta dm Septembrie 1916,a-
tributiile sechestrilor numiti asupra unor asemenea
intreprinderi, de altfel conforme cu principiile gene-
rale de drept, nu poate exceda anumite margini ; ele
sunt tarmurite la actele de control si de administratie
asupra averilor puse sub sechestru ; nu pot insA nici
odata merge pan g. la acte de dispozitie.

www.dacoromanica.ro
 65

Cand dar secnestrii numiti pe depozitele Bancei

Nationale a Romaniei la Berlin, au dispus distragerea
a 180 milioane marci §i trecerea lor in creditul Bin-
cci Generale din Bucure§ti, pentru acoperirea impru-
mutului impus de administratia de ocupatie a judetelor o-
cupate, precum §i cand ei au dispus conversiunea a
51.9 niilioane din aur in rnarci,,acei sechqtrii au de-
pa§it caderea lor".

CAL prive5te ernisiunea de bilete ce se cerea din in-

demn german cu insister:it'd Biincei 5i pentru care ope-
ratiune administratiunea coercitiva comandase hArtia
in Germania, Banca Nativala se rezima pe imposibili-
tatea de a face aceastä operaliune ne mai avAnd aco-
perirea ceruta de art. 12 al legei 5i statutului sat], dela
care nu putea sa deroage ;Aril sd nu se pericliteze ba-
zele de existenta ale I3ancei Nationale.
i in accastii privintii adresa sus citata comunica gu-
vernulur unnatoarele : MODS
In acclaF;; timp, credem, Domnule Ministru. drept o
i impenoasa datorie a noastra de a atrage se-
still-1th
masa D-voastra atentitthe asupra gravulul pericol ce
vedem elar ca 1 prezinta o cireulatie prea mare de bi-
lete pe piata romaneasca. De aceia staruim in repetata
noastra rugAminte ea la prima ocaziune Lvorabila care
'ar permite lambursarea unei parti din imprumuturile
Statulin la Banca, sii o faceti, spre a inlesni "tetragerea
unei parti din emisiunile ei; prin aceasta am coi tribm
impreuna la intarirge creditului atilt do necesar mar a-
les azi, 5i na" rn,,n putm 1a.u5urarea traiului populatiei.
Once nond emisnme mai mai e de bilete, peste emi-
siunea actilala care de3a a atins cilia enorma de 2 mi-
harde 5i 230 milioarie, ai Ii pormrea in hos, iar ca re-
zultat discreditarea sigurd a kalutei cu tot cm togiul me-
vitabil al mizerillor cunoscute din alto vremun in tAri
mull mai mari : falimente, turburAri, foamete, etc.
Insistam asupra acestui punct, Domnule Ministru,sub
5.

www.dacoromanica.ro
 66

impresiunea ce ne-a lasat lectura art. 5 al Conventiunei

jusidico-pohlicd, relativa la retragerea emisiunei tacuta
de 13anca Generala Romana, cu atilt mai mult cu cat a-
ceasta emisiune prin tractat nici nu se limiteaza."
Dar cuvantul hotaritor al BaKicei s'a dat atunci cand
Guvernul i- a prezintat textul conventiunei incheiate la
Berlin intre delegatii financiari romani i delegatii ger-
mani in executarea tratativelor juridico-politice in Ger-
mania si A ustro-Ungaria, conventiuoe ce avea sd capete
aprobarea definitiva a Guvernului.
Referitor la aceasta Banca prin adresa sa din 25 Iulie
1918 ia pozitie hotiiritii i comunica guvernului urrna-
toarele :
Asupra art. 2 din conventiunile cu Germania si Au-
stro-Ungaria pentrU asigurarea obligatiunilor Romaniei
din tractatul de pace si a despagubirilor Puterilor Cen-
trale (conventiunea I si II) Guvernul Roman se indato-
reste a pune la dispozitia celor cloud puteri la Banca
Na:ionala sumele necesare intretinerei armatei de ocu-
pa.ie, precum i sumele stabihte de oficiile de despà-
gubiri. .

Ai Teo ul prevede cà cele doua puteri pot ridica ori

cc'nd lceste sume dela Banca Nationala.
Avem onoare a va aduce la curiostinth ca nu putern
lua s ipra-ne aceasta obligatiune, decAt in marginele
yin shmintelor ce ne-ar fi fost facute. anterior de Guyer-
mil Roman in acest scop.
Articolul 3 din aceleasi conventiuni prevede ca sumele
pentru plata despiigubirilor de rasbbiu si civile pot II a-
chitate In bor uri de tezaur 5 °/0 cu scadenta de cel /milt
un an si cli aceste bonuri sä fie scontate de Banca Na-
tionala in mice moment pe valoarea lor ntominala.
Asupra acestei dispozitiuni ne permitem a va atrage
atentiunea cit.aceasta ar fi pentru Banca Nationala o
sarcina care ar trece peste puterile ei.
Pe langa Ca Banca n'ar putea lace o emisiune fara a-
coperire, apoi i guvernul s'ar obliga la cheltuieli mari

www.dacoromanica.ro
 67

pentru imprimarea de bonuri de tezaur valabile numai

un an. Pentru indeplinirea acestei obligatiuni de cdtre
guvern, am recomanda ea mai usor si chiar mai folo-
sitar contractarea unui imprumut extern de mai lunga
di_rata". ,
In ce priveste contul cm ent reciproe (cony. III), a-
Aresa referindu se la punctul d. care enumarti sumac
ce intra in debitul acestui cont curent, nitre care fi-
gurau si cele 180 milioane ridicate din ayutul Bancei
Nationale de ea'tre administratia coereitivi, adresa sta.-
bile0.e urnintoarele :
Vii rugiim sii binevoiti -t obsel ya ca noi n'am cedat
nici o sUmh si mai putin cele 180 milioane pentru fi-
nantarea obligatiunilor judrtene si deci cerem nu numai
restituirea celor 180 piihoane, dar si dobanda lor de 5°,,
dela depunerea lor si pana la rest-tune, cum era pre-
viaut in conventia noastra cu Reichsbank. Aceastä o-
bligatiune priveste negresit pe Banca Imperiului si nici
de cum pe Statul roman",
.1 in explicatiunea mai amanuntaii a punctului sat'
de vedere, adresa "specifica
Cat pentru ,garantai ea pe limp de 5 ani si eventual
pe 10 ani cat prevede tractati I pentru serviciul datoriel
publice, Banca Nationala, cum rezultd din sciisorile ei
anterioare adresate D-y. si delega!dor dela Berlin, pri-
rneste sa galanteze ptinii in nylrgmea snmei depuse, mai
putin inki aceste 180 inil. 'Mimi, suma redusa cu cart
guvernul german e;a, muPumit, de yreme ce o prevã-
zuse in tiactat, cu obligaliunea insa pentru Reichsbank
le a-i restitui eventual, dach Banca Nationala i-o va
cere, partea alicota a fiecitrui cupon indatd ce va fi fost
platit.
Dati-ne voie sh ya atragem tot aci atentiunea, find..
in legdtmii cu depozitul nostru la Berlin, asupra sumei
de 51 900.000 aur din depozitul nostru la Berlin care a
fost transformat in mdtirci producatoare de dobanzi.

www.dacoromanica.ro
 68

Tinem, cum este dreptul nostru, formal ca acest aur

sd ni se restitue in aur efeetiv.
Tot asemenea avem dreptul ca cele 35 milioane aur
de care se vorbe5te la par. 2 al protocolului incheiat la
Berlin la 8 Iuhe 1918, sd ni se restitue efectiv in aur
intregindu-se astfel depozitul nostru la Reichsbank care
consta din M. 62.110.000 + coroane 9.32 000 + frs.
2.764.200 sau in total lei 80 469.0V aur care ne servese
ca acoperire metalled.
Cat pentru dispozittunea Cony. a V-a privitoare la
controlul ce se voe5te a se stabili asupra Bancei, nu ga-
sim destule cuvinte de a ne Impotriv, de ourece Banca
Nationala nu intelege a fi mai limitatti in drepturile
Ithertatea ei dupa pace, deal a putut fi in timpul ras-
boiului.
Ea va prum valotile dela admimstratia coercitiva pe
baza bilanturilor ce i se va prezenta, pe cute I.51 pas-
treaza dreptul de a le chgcata, mai cu deosebire ca
seche5trii au angdjat afaceri care exced mull lanita man-
datului lor.
Referitor la cei 2 delegati care sd faca controlul asu-
pra administratamei si chiar asupra deciztunilor Aduna-
rei Generale, nehmd prevazuli in statutelc i legea noa-
stth, nici nu ne permitem a crede ci ar Ii posibil sa ni
se ceard o asemenea obligatiune.
Dupd statutul i legea noastra Adunarea Generala e
fond suprem al Bancei .5i nu putem sd supunem dcci-
ziunile ei controlului si aprobarei unor persoane care
nu au nici un fel de raport cu &Inca, mai ales ca dupa
statute 5i legea comorciala deciztunile Adundret Gene-
rale se impun chiar actionarilor care n'au luat parte la
Adunare, necum sh mai poatii fi controlate de cineva,
lard nici o chemare I cauzd."
.
ig 1,

In lupta aceasta pentru a fi 5i a nu fi, Banca a ailat

sprijinul cel mai efectiv in fiinta sa de banca cu ea-

www.dacoromanica.ro
 69

racter pat l.lar, astfel cum o precizeaza legeal si sta-

tutul sau.
Sant fard precedent presiunile pe care le exercith
guvernul german si aliaii sai, pentru a transforma Banca
Nationald intr'un instrument al intereselor germane.
Intre allele ele au culmmat si in rechizit,iile salbatice
care s' au facut in perioada tratativelor financiare care '
avequ de scop ca prin exasperarea pe care ele o produ
ceau, sa impinga la acceptarea de cfitre Banch a tutulor
conditiunile sale, ca sa se poata ajunge astfel mai re -
pede la rat,ficare, smgura (ale care ar fi putut sä pund
capat acestor rechwtii.
Fata de pergistenta Bancei Nationale in modul säu
de a vedea,, cute nu putea fi altul decal unul, aeela is-
vorat din lege si statut, Comandamentul militar german
s'a vazut nevoit sd se multumeasch cu mai putin si a-
nume cu contactul delegatilor sai civili, cu comisarul
Ministerului de Finante pe langh Banca Nationald care
avca sa fie leg/M.11ra intre Banca, Minister si Coman-
dament.
Se pare insii ca Guvernul a luat obligatiunea fata de
Gomandamentul militar german ca sli modifice legea
constitutivii a Biincei atat pentru a elasticiza capacitatea
ei de emismne, ca sa se poata folosi de ea pentru emi-
siumle de care avea nevoie, cat
, i pentru a asigura
Guvernului german o influenta mai efectivd in directia
Bäncei prin infiintarea de noui posturi directorale care
urmau sd fie incredintate unor persoane ce se bucurau de
increderea lor.
Acest proect de lege a vazut din nenorocire lumina
zilei. El a lost supus Camerei satisfacand astfel Coman-
damentul militar german. S'a näscut insà mort pentru
ca n'a esit din consultatiunea Adunarei Generale singura
in drept sã chibzuiasca si sä hotarascd.
Fericitele evenimente care au dat marilor nostri ali-,
all ilustra isband'a contra fortei i brutalitatei germane,

www.dacoromanica.ro
 70

au incheiat si pentru Banca Nationala a Romaniei bi-

lantul zilelor de restriste si de dureroash amintire.
Constienta de misiunea ei intru activarea vetei Rati-
onale a Romaniei, 'ea nu s'a plecat vrajmasului ci a in.
fruntat furtuna cu barbatie si credinta. Increzatoare in
dreptatea cauzei sale, care isi gasea isvorul in actul ci
constitutiv, ea a asteptat ,eu resemnare ziva marei ju-
decati care n'a intarziat sa vie.
* * *

IN CONCLUZIUNE
Conform principiilor de erept international, arinata
de ocupatiune a unui teritonu inamie este in drept sk
ia rnasurile necesare pentru a restabili si pastra ordinea
si viata pubhca1) Masura luatd de armata de ocupati-
une de a creia o and Institutiune in locul Bancei Nati-
onale insarcinatä cu emisiunea unei hartii-moneda spe-
ciala, violeaza dispozitiunile legei din 1880 privitoare
la crearea Bancei Nationale, careia aceasta lege Ii a-
corda dreptul esclusiV al emisiunei biletelor de bancl
la purtator.
De altii parte armata de ocupatiune nu putea sa puie
sechestru asupra Bancei Nationale si a averei ei, ea fiind
o Banca particulara, avand acest drept nunfai pentru
averea Statului inamic.
Astfel hind, socothn ca Banca Nationala a Romaniei
are dreptul sa ceard ,daune-interese Statului german
pentru paguba ce i s'a cauzat si lipsa de castig de care
a lost privata prin masura ce s'a luat de armata de
ocupatiune. .
Socotim insa cá aceasta cerere de despagubire trebue
indreptata si asupra Bancei Generale Romane pentru
motivul cd aceasta Banca constituita in tara, conform
legilor roman; nu putea sd priineasch insarcinarea data
de catre afmata de ocupatiune, daca o asemenea insar-
1) Vezi art. 43 al Conventianei de la Haga dm 18 Oct. 1906.

www.dacoromanica.ro
 71

cinare i s'a dat fdra sa o fi cerut, 5tiind ca prin acea-

sta contraria dispozitiunea categorica a unei legi a Sta-
tului Roman.
Banca Genera la mr poate invoca nici o scuza 'ca ar
fi fost fortata de a face aceasta emisiune, de oarece nu
stip sä fi prezentat vre-un protest in contra acestei si-
luiri a vointei sale ; din contra, demisiunea Presedin-
telui Consiului de Administratie, care nu a voit sa pre-
zideze la aceasta operatie, ne indicd dorinta chiar a
BAncei Generale de a a;uta inanlicul substituindu-se'
I3dricei Nationale in rolul de Banca de ernisiune.
Or, prin aceasta Banca Generald Romand a cauzat
nu numai Bancei Nationale o paguba pc care trebue
sa o repare, dar chiar i Statului Roman, depreciindu-i
valuta nationala prin aruncarea pe piata a hartici-mo-
neda speciala emish contrariu art. 1 al legei Bancei
Nationale, care garanteazà rfumai acestei institut:uni
priveligiul exclusiv de a emite bilete de bailed la par-
ta tor.
Perturbarile pe care le determina emisiunea celor
2.111.727.957 bilete ale Bancei Generale in organismul
vietei noastre econornice si sociale la care asistam de
vre- o cata-va vreme, impune serioasa atentiune a B incei
Nationale.
Ea 'trebue sd-si incordeze toate puteri18 ajutand ca
circulatiunea monetara sa intre in cadrele sale normale .
Yana atunci, pe tememl aratarilor oficiale, de care
ne-am folosit si noi in expunerea precedenta, reese cd
la baza emisiunei Bancei Generale ar sta o acoperire
in marci de 1.691.782.366,47 la Reichsbank; se iinpune
credem, ca Banca Nafionala sä intervina pe langa Gil-
vernul tarei pentru a se face demersurile necesare ca
armatele abate de la Berlin sa pue sub sechestru la
Reichsliank suma mai sus citatä care reprezinta acope-
rirea emisiunei Bancei Generale. -

Din cele ardtate mai reese evident ca administratia

coercitiva a calcat statutele si regularnentul Bancei

www.dacoromanica.ro
 72

cand a efectuat o serie de operatiuni ce nii sunt ingd-

duite de legile ei constitutive.
A eeste operatiuni ce se rezuma in bonurile de Cassa,
imprumutul pentru acopelirea impozitului judelean de
250.000.000 lei, imprumutul comunal si operatia oficiu-
lui de Cassa de Consemnatiuni ce a fost impush Bancei
Nationale pentru a deservi cauza Cassei de Imprumut
pe gaj (L. D. K ) fiind ilegale si tecute in registi ele
BanCil pr.n violenta nu pot ti recunoseute.
In consecinta, se impune intervenirea la local com-
petent pentru reintegrarea Bancei in tot disponilniul sau
de la Beicbsbank, cum si despagubirea Bancei de toate
sumele ridicate din divombilul Sucursalei de la Bucu-
resti impreuna cu cbeltuielile si dobanzile aferente.'
Dar ocupatiunea a mai prejuditiat Banca Nationala
si in alta directiune.
Aceste prejuditii provin .
din trecerea operatiunilor Bancei asupra Casei de Im-
prumut L. D. K. care in loe sd se tie in cadrul opera-
tiunilor pentru care fusese creata (imprumuturi agricole)
si-a insusit efectuarea mai tutulor operatiunilor regle-
mentare ale 13áncei,
din utilizarea palateior Bancei peniru care n'au platit
nici o chide,
din intrebaintarea personalului Baincei trir5, a-I fi pla-
tit si
din utilizarea furniturilor Economatulm Lancei, care
le-a pus la dispozitie, din ordin, parte din cele necesare
pentru tunctionarea Caselor do Imprumut.
Trebue sh mai amintim cà Banca va avea si reveir
dice si restituirea banilor si valorilor ce i-au fobt ridi-
cate la Braila, Calarasi si C.-Lung, ca si restituirea ce-
lor circa 1.300.000 in bilete de 2 lei, care an fost con-
fiscate de Comandamentul militar german din Sevlastopol.
Banca Nationala va trebui sd-si valorifice toate aceste
drepturi la timpul oportun.
Bucure01, 6 Decembne 1918

www.dacoromanica.ro
 73
Anexa No. 1.
37 1.
8) Aus 5 S Din .133::8
0ahlm
Kriegsministerium.
fulgemeinao KrIegsdepartement
!sr IO3 11 16 A s
Berlin, den 30 01,t,dier 101d
Beltrifft
Eilitarlsche Verwaltung
it Ramjnlen
Hiceorschilit ither dh 3espre-
chungen in Reviin
am Sonnabend, den 28 Gktober 1916 und
Sonntag, den 29 Oktober 19:6 Air
.Gegenstand.
Oegenstand der Beratungen
bildele em Uenereinkommen uber
Vertedung alter Waren, die irn
Falle der Besetzung rurnenischen
Gebieles nordlich der Donau in
den Besitz der Verbundeten ge-
langen sollten.
Teilneh trier.
Zugegen waren Vertreter der
bsterreichischungarischen, bul-
garischen, turk.schen und deut-
schen Obersten Heeresleitungen
und Kriegsministerien.
Verzeichms ceP Tednehmer
siche urnstehend.
Verlauf.
Am 28 Oktober, 1 Uhr nach-
rnittags, trafen zuniichst shrnth-
che Tednehmer zu ewer allge-
memen Vorbesprechung des zu
verhandelnden Oegenstandes in
Berlin mm Abgeordnetenhause,
Sitzungssaal 14, zusammen.
Es wurde ubereinstimmend be-
schlossen, die Einzelberatungen
der Fachabtedungen gesondert
abzuhalten, um auf diese Weise
www.dacoromanica.ro
aducei e 17 1
Secret
Miniverul de Ritzboi
Departameltul general de Razbol
,No 1-V3 11 16 A 8
Berlin, Octornbrie 1916
PI Is este
Adminlctratia ilmtarã
in Rorrania
r.ravas th consEltuir'ile
ca ell whit :UG Ii Bcriii
Sarnhatd 20 Octonln.e. 19I6
si Durn.n.cd 2 9 Octornbrie 1316
Ohlec
Obiectul consfatutritor a fast
o intelegere in privinia irnpArtirei
milrfurilor care ar cAdea in mat-
nile ahafilor in cazul ocuoatiunel
teriforiului roman la nord de
Dunare.
Pa'rtasi
Aa fost presenti rept'esentanti
ai comandamentelor supreme ale
armatelor i Ministerelor de Raz-
hot austro ungare, bulgare, fur-
ce5ti 51 germane. Aci athturat se
gase5te o lista a partasilor.
Mersul. desbaterilor
La 28 Octombrie, ora 4 dupg
amiazi, s'au intrunit Mal int'al toll
prtati la o conslatuire generala
a obiectului de discutat, in Berlin
in Camera Deputatitor, sale de
5edirite No 14.
S'a hothrat cu unanimithte sa' se
huh* consfatum pe grupe separate s
de spectahrgti, pentru ca in acest

moghchst schnell zu einer Etru-
gung zu gelangen.
Am 29. Oktober, 4 Uhr nach-
mittags, fand erneut elne gemein-
schaftliche Siizung alter Bete :lig-
ten statt, in der die Ergebrusse
der Einzelberatungen festgelegt
urden. Siehe nlage
gez. von Schoefer,
Generalleutnant
i. Abschr
a A
Wilehht.
Obitot
I ' 13 Aug 17
Ada cip lit ,Nr ,,7 1 von 1916
- von th iginal
h'11 , M t Nr von
Verzoielinis der Telineluner
an don Sitzungen im 'Vapor&
netenhaLs Serlin
am 28 und 29. Weber 1916.
Vorsitz Exzellenz von Schiller,
Generrlleutnant.
ExzelLenz von Schleyer, Feld-
zeagrnelster, k U. k. Kriegsmi-
nisterium.
Ziller, Cberst, k. u. k
Oberkommando.
Gantschew, Oberst, Kbniglich
Bulgarische Oberste Heeres-
leitung.
Chirkri Bey, Oberst, Kaiserlich,
Ottomanische Oberste Heeres-
le:lung.
Giessler, Oberstleutnant,
ruglich Preussisches Kriegsmi-
nistenurn.
von Kessler, Major, Deutsche
Oberste Heeresleitung.
Weitete Tellnehmer in alphabe-
hscher Reiherifolge :
Dr. Albrecht.
von Bbhlendorff, Major, König-
lich Preussisches Kriegsrninis-
tenum (KRA).
www.dacoromanica.ro
74
mod sa se ajunga cat mai repede
la o unitate de vederi
La 29 Octombrie, ora 4 d. a
a avut toe din nou o edinft
plenara a tuturor partaWor, in
care s'au siatornicit arezultatele
consfaluirilor separate Vex.' a-
nexele.
ss. von Schaefer.
Locotenent-general
ss 1 Ahscher
aa
S. WacSint
Loco tenece
13 Aul; 17
Come No 37 1 din 4916
DupA originalul
K M Scalia o
I
Din
Lista de pärtesii la sedinlele din
Camera Dopulatilor dirt Bailin
de la 28 sl 29 Octombrie 1916.
Presechnie : Exc von Schöler,
Locotenent generel.
Exc von Schleyer, Feld7eng-
meister, dela Muust. de Razbo:
austro-ung.
Armee- Ziller. Colonel Comandamentul
superior at armate: austro-un-
gare.
Gantschew, Colonel. dela Co-
mandamentul armatel bulgare.
Siirkri Bey, Colonel, dela Co-
mandamentn1 armate: turce$11.
Ko- Glessler, loc. colonel, d,n Mi-
nisi. de R'azboi prus:ap.
von Kessler, rumor, Cornanda-
mentul supre-n al ermatei ger-
mane
Alfi partasi in ordine afebetica:
D r. Albrecht.
von BOhlendorff, maior, din
Minist. de Rilzboi prusian (K.
RA)
 75

Böhning, Director. Böhning, Director

Brosig, Geheimer Oberregie-
rungsrat, Koniglich Preussi-
sches Kriegsministerium (B 1).
Deichmann, Major, K6nighch
Preussischeskriegsministerium
(KRA).
De lion, Oberingenieur, Kdnig-
lich Preussiche Feldzeugmei-
terel.
Dous, Hauphuann, Generalinten-
dant des Feldheeres.
Egger, Oberleutnant, Vertretung,
des k. u. k. Kriegsnunisteriums
zur Sicherstellung von Armee-
bedUrfnissen
Ether, Wirklicher Geheimer
Kriegsrat Koniglich I reussi-
sches Kriegsministerium (B 2).
Erthefler, Hauptmann, Koniglich
Preussisches Kriegsministeriurn
(B 6).
Dr. Foersfer, Kapitanteutnant.
Fr..nke, Hauptrnann, k. u. k.
Kriegsministerium, Zentrat-
transportleitung.
Frischmuth, Hauptmann, Konig-
lich Preussisches Kriegsmini-
sterium (KRA).
Freiherr von Gall, Major, Ko-
niglich Pret ssisches Kriegsrni-
nisterium (A 1).
Gerstenberg, Geheimer Baurat, Gerstenberg, Consilier intim
Koniglich Preussisches Kriegs- de arhitectura, Minis!. de Raz-
ministenum (U 4 H). boi Prusian (U. 4 H )
Graf, Hauptmann, zugeleilt dem ,Graf, CApitan, atasat delegatu-
Bevollmachtigen des k. u. k. lui Minis! de Rarboi Austro-
Kriegsministeriums. ungar.
Baron Haymerle, Hauptmann,
Vertretung des k. u. k. Kriegs-
ministeriums zur Sichersellung
von Armeebedurfnissen.
von Heeringen, Hauptrnann, Ko-
niglich Preussiches Kriegsmi-
nisterium (B 6).
Heimann, Kriegsreferent, Konig-
lich Preussisches Krieasmini-
steruium (KRA).
-von Hellertnann, Major, Konig-
lich Preussisches Kriegsminis-
terium (ZK).
Hendrix, Oberinginieur, König-
lich Preussische Feldzeugmei-
sterei.
Herbrich, Major des Generalsta-
Brosig, Consilier intim, Minist.
de Wazboi Prusian (B. 1)3
Deichmann, Mraior, Mulish de
Razboi Prusian (K.R.A )
Delion, Inginer, de la ,Atelierele
de camp Prusiene.
Dous, Capitan, Intendant general
al armatei de camp.
Egger, Locotenent, Din Repre-
sentanja Minis! de Razboi aus-
tro-ungar, pentru aprovizio-
narea armatei
Eiber, Consilier intim de raz-
boi, Minis! de Razbo Prusian
(B. 2)
Ertheiler, Capitan, Cons. int. de
razboi, Minist de Razboi Pru-
sian (B 6)
Dr. Foerster, Capitan 14.,
Franke, Capitan, Minist. de raz-
boi austro-ung Directia centrala
de transporturi.
Frischmuth, Capitan, Mtnist. de
razboi prusian (K.R.A.)
Freiherr von Gall, Mawr, Mi-
nis!. de razboi pruslan (A.I.)
Baron Hal merle, Capilan, din
representanta Minis!. de Raz-
boi austro-ung. pentru aprovi-
zionarea armatei.
von Heeringen, Capitan, Mirist:
de Razboi Prusian (B. 6)
Heimann, referent de razboi, din
Minist de Raz boi Prusian (KRA)
von Hellermann, Maior, din
Minis!. de R6zboi Prusian (Z K.)
Hendrix, inginer, de la ateherele
de camp prusiene.
Herbrich, maior de Slat major,

www.dacoromanica.ro

bes, k. u. k. Kriegsrninisterium.
Dr. Herz, Referent, Koniglich
Preussisches Kriegsministerium
(A 7 V).
Hubrich, Hauptmann, Adjutant
des Bevollrnitchtigten, k. u. k.
Kriegsministerium.
Jandl, Haupimann, k. u. k. Krregs-
ministerium (7. Abt ).
Karpathy, Oberstleutnant des
Generalstabes, k. u. k. Kriegs-
ministerium.
Knoblauch, Hauptinann, Konig-
lick Preussisches Kriegsminis-
terium (B. 5).
von Knooloch, Hauptmann. von Knobloch, Cgpitan
von Kornatzici, Oberstleuinant, von Kornatzki, Locot Colonel,
Koniglich PLeussisches Kriegs-
ministerium (Vertretung),\V en.
von Langenhan, Hauptmann,Ver-_ von Langehan, CApitan, suire-
tretunu des k. u. k. Kriegsmi-
nisteriums zur Sicherstellung
von Armeebedurfnissen.
Lehmann, Rittmeister der Reser- Lehmann, C,5pil. de cavalerie
ve, Husaren-Regiment 10
Leverkus, Rittmeister, Kon glich
Preussisches Kriegsrninisterium
(A 8).
Baron Liebig.
Lindenberg, Assessor, Hilfsre-
ferent, Koniglich Preuss,sches
Krieasministerium (ZK).
Mayer-Kruse, Hauptma-tn, Ko-
niglich Preussisches Knegsmi-
nisterium (A 8).
Melchior, Hauptmann.
FreiherD von Nor, Oberst des
Generalstabes, Bevollmdchtig-
ter des k. u. k. Kriegsministe-
riums.
()Ringer, Hauptmann, k. u. k.
Kriegsministerium,Zentraltrans-
portleitung.
Dr. PapenhausVn, Kriegsreferent
KOniglich Preussisches Kriegs
ministerium (KRA)
Petersen, Generalchrector der
Banca Generala Romana.
Pospieczalski, Regierungsbau-
meister.
Postinger, Major, k. u. k. Kriegs-
ministerium (5.M Abt.).
Graf Praschma, Major.
www.dacoromanica.ro
76
din Minis!. de Razboi austro-
ungar.
Dr Herz, Referent. din tImist.
de Razboi Prusian (A, 7? V)
Herbrich, Cgpitan, asisient al
imputernicitulut Ministerului de
R5zboi austro-ungar
jandl, C;ipitan, din Minist. de
Riizboi austro-u-igar (Sect. 7-a)
ffarpathy, Locot Colonel de
Slat Major, Minis! de Rcizboi
austro-ungar
Knoblauch, C5pitan, Minis! de
Razboi prusian (B. 5)
an represintanta Maust. de
Razboi prusian la Viena.
presintanta Minis!. de '28zbo
austro-ungar p. aprovizionarea
armaten
din reserva, Regim de Husari
No 10
Leverkus, CApit. de caNalerie.
Minis!, de Razboi prusian (A.8)
Baron Liebig
Lindenberg,tassesor, Referent a]
Minist de REzboi prusian (Z.K)
Mayer-Kruse, Cgplian, Mirnst.
de Inzboi prusian (A. 8)
Melchior, Capitan
Freiher von Nor, Colonel de
Slat major. imputernicit al MI-
rusterului de ritcboi austro-
ungar.
011inger, C6pitaTt, Minis! de riiz-
ben, austro-ung., din Centrala
de iransporturi
Dr. Papenhansen, referent de
rtizboi, Minis!. de Razboi pru-
sian (K.R A.)
Petersen, Director General al
Bancii Generale Romane.
Pospieczalski, art-tiled al gayer-
nului.
Postinger, Major, din Minist de
ra'zboi austro-ungar (5 M.)
Graf Praschrna, Maior. /
 77
Preyer, Hauptmann, Oberbefehls-
haber Osi, Verwaltung.
Placek, Oberintendant, k. u. k.
Armee-Oberkommando.
Raymond, Leutnant, Generalin-
tendon! des Feldheeres.
Dr. Reik, Oberleutnant, k. u. k.
, Kriegsministerium (7 P Abt.).
Prinz Reuss, Major, Stab Steil-
vertrelendes Generalkomando
IX. Armeekorps.
Dr. Schenker, Generalchrektor.
Sichler, Referent, Koniglich
Preussisches Kriegsministerium
(AZISI).
Dr. Sptero, Referent, Koniglich
Preussisches Kriegsrnirusterium
(KRA).
Tenschert, Oberstleutnant, k. u.
k. Kr.egsministerium.
Thieheuer, RAtmeister.
Tiburtius, Leutnant, Koruolich
Preussisches Kriegsm,nisterium
(AZ ISI).
Tiller, Hauptman, Kontg. Preussi-
sches Kriegsministerium (A 8)
Tchurn, Oberintendant, k. u. k.
Kriegsrnuusieriurn.
von Vahlkampt, Major im Gene-
ralstah Bevollmachtigier,Wien
Will-e, Obei st, Koniglich Preussi-
sates Kriegsminisleriurn (B 6).
Wolffhiigel, Mawr, Koniglich
Preussisches Kciegsrnr isterium
(KRA).
Wolfrum, Oberieutnant, Vertre-
tung des k. u. k. Kriegsministe-
riums zur Sicherstellung von
Armeebedurfnissen.
Wuisclorff, Geheimer Oberbau-
rat, Koniglich Preussisches
Kriegsmunsterium (U 4).
Verteilungrpial.
esterreich-Ungar n
zw Hdnden des Herrn Obeist
Fieaterr v. Moor, Berlin 30 Ex.
Bulgarien
zu li,nden des Herrn Gant-
schew, Pless . . . . 10 Ex.
www.dacoromanica.ro
Prever, C5pitan, Comandant su-
prem in RilsArit, Admtnistratie.
Ptacek, intendent col. din Co-
mandara, sup. al armatei austro-
ungare
Raymond, Locot. intendant ge-
neral al armatei de camp.
Dr. Reik, Locot Minist de Ràz-
boi austro-ungar (Sectia 7 P.)
Print Reuss, Mawr, din Statul
major al Cornandam general
al corpului IX de amnata,
Dr Schenker, Director General
Sichler, referent, chn Minlst. de
Rzboi Prusian, (A.Z [SI)
Dr. Spiero, referent, din Minis!.
de Riizboi Prusian (K R.A)
Tentsckert, Loc. col. din Minis!.
de R.5zboi ausiro-ung
Thieheuer, cap de cavalerie
Tiburtius, Locot. din Minis!. de
R5zboi prusian (A Z.[SI)
Tiller, c5pitan, chn Minis!. de
Riizboi prusian (A. 8)
Tschurn, intendant col din Mi-
nis!. de Rrizboi austro-ung
von Vohlkampt, rraior de Stat
mawr, imputernicit a u Viena
Wilke, Colonel, Minist. de Raz-
bof Pruslan (B. 6)
Wolffbujel, mawr, Mimst. de
Inzboi Prusian (K R.A )
Wolfrurr, locot. din represen-
tanja Minis!. de Rtizboi aastro-
ungar p aprovizionarea armatei
Wutsdorff, Consilier intim de
arhitectur5, din Min,st de R6z-
boi prusian (U 4)
Nan tie distrihtie.
Austro Ungaria,
In m6inile D-lui. Colonel Ft eiherr
u. Mor, Berlin, . . . 30 Ex.
Bulgaria,
In mainile colonelului
Cancel, Plass. . . 10 Ex

T iirkei
zu Hiinden des Herrn
Oberst Chiikri Bey,
Berlin
Deutschland
durch Kriegsministerium A
8 nach besonderem Ver-
tedungs plan . . . . . 81 Ex.
Vorrat (bei A 8 aufzube-
wahren) . . . . . . . 19 Ex.
Geheim.
Anlage .ze Nr 15053. 10. 16 A 8
IliedersabrUt
iiber die Vorbespreehungs
am Sonnabend, den 28. Oktober 1916,
1 11hr nachmittags.
Der Vorsitzende eroffnete die
Sitzung und begrusst die Vertre-
ter der verbhndeten Machte. Er
gibt den Gegenstand der Bera-
tung be.kannt und beauftragt Ma-
jor von Kessler, die geplante Or-
ganisation fur die Ausnutzung
Rumaniens zu schildern.
Major von Kessler : Die Ober-
ste Kriegsleitung beabsichligt, des
zu bese.zende rum'anische Gebiet
von vornherein unter militärische
Verwaltung 711 stellen. Sie -geht
dabei von der Anschaung aus,
dass theses Gebiet in erster Lime
militiirisch zu sichern ist und des-
wegen elner einheillichen milltd-
rischen Verwaltung unterstellt
werden muss Es haben daruber
zwischen den verbundeten Ober-
sten Heeresleitungen Verhand-
lungen stattgefunden. Dabei ist
Einigung darither erzielt worden,
dass an die Spitze dieser nulitäri-
schen Verwaltung ein deutscher
General gestellt werden soli, dem
ein entsprechend zusammenge-
setzter Stab für Verwaltung und
wirtschaftliche Ausnntzung des
zufallenden Gebiets beigegeben
-wird.
Der Gedanke, der der Ausnu-
www.dacoromanica.ro
78
Turcia,
In nit:unite colonelului Sil-
10 Ex. ent Bey, Berlin. . . . 10 Ex.
Germania,
Prin Ministerul de ICizboi
A. 8 dupä un plan separat
de distributie . . 81 Ex.
in depozit (la A. 8. spre
pristrare) . . . . . 19 Ex.
Total 150 Ex.
130 Ex.
Secret.
Anexa la No. 15053 10. 16. A 8
Extras din consfatuirea
premergfitoare
de Sambitta 28 Ootombne 1916,
ora 1 deed aralazi
Presedintele deschise sedinta
Itsalul5 pe reprezentarilli pule-
rdor abate. El face cunoscut o-
biectul consffituire si rid cuvân-
tul Malorului von Kessler sä
vorbeasc5 despre organizatia pro-
ectata pentru exploatarea (pro-
duselor) Ronainiei.
Maiorul von Kessler : Coman-
damentul suprem al armatei are
intentiunea sá pun5, de la inceput
sub administratie militar5 fordo-
rail roman ce se va ocupa. Ei
porneste de la purictul de vedere
c5 acest tentonu trebue asigural
mrlitilreste in prima lime si de
aceia trebue pus sub o adminis-
tratie militar5 unitar5. In aceastA
privint5 au avut loc tratative "ntre
Comandamentele militare supre-
me ale aliatilor Cu acea ocazie
s'a convenit, de comun acord, ca
in capul acestei administratium
militare s5 fie pus un general ger-
man, canna s5 i se ata-,eze un stat
major alc5tint as a fel ca sa cores-
punda necesitlitilor administratiei
si exploat5rei economice a terito-
riului ce va fi ocupat. Exploatarea
terltoruilui ocupat urmeaz5 a se
face dupii principtul ca fie-c5rum
dintre aliaisàikse dea ceia ce ii
 79
izung der besetzten Gebiete zu-
grunde gelegt werden soil, ist
dass jedem der Verbandeten das
zugefuhrt wird, dessen er zur
Fortsetzung der Krieghihrung und
fur seine Volkswirtschaft am drin-
gendsten bedarf Zu diesem Zweck
sollen in der Mikturverwaltung
elle verbdndeten Pluchte durch
Bevollmuchtigte veptreten sein, die
ihrerseits unter dem deutschen
General die Interessen ihres Hee-
res und Landes wahrnehmen.
Nach dieser Richtung tun haben
mit den k. und k. osterreichisch-
ungarischen Militarbehorden Ver-
handlungen stattgefunden. Es
sind bererts vorlaufige Vereinba-
rungen erziehli, nach chesen wird
dem Stab des Militclrjouverneurs
ein k. und k. Bevollmhchtigter zu-
gete It. In gleicher Weise werden
nach Vereinbarung zwischen den
Obersten Heeresleitungen ein ho-
herer bulgarischer und em ho-
herer turkischer Offizier dem
SHDe zugewiesen werden.
Bei den jetzigen l3eraiungen
handeit es sich daher darum, dos
Z isaminenarbeiten dei verschie-
de en Bevollrnachtiglen sovvie die
Ve ellung des aus Rumanien an-
lailenden utes festzusfellen.
Die gerneinscnaffliche Arbeit :n
de 1 Stabe des Milnargouverneurs
zu r gein wird Sache des Militar-
gouverneurs und der Obersten
b eeresleitungen sem. Daruber
wird ohne Zweifel em durchaus
befriedigendes Einvernehmen er-
zie t werden, wie es ja auch mit
del k. und Obersten Heeres-
leitung bereits erreicht ist.
Die jetzigen Verhandlungen
wernen daher hauptsuchlich auf
den zweiten Ted der Aufgabe, die
Vertellung des von Rumanien zu
erwartenden Gates auf die ein-
zelnen verbundeten Staaten, zu
erstrecken sem.
Die Oberste Heeresleitung steht
ad dem Standpunkt, dass chese
Verleilung in erster Linie Sache
der heimis c h en BehOrden ist,
doss aber der Militargouverneur
www.dacoromanica.ro
este absolut necesar pentru conti-
nuarea rasboiului cat si pentru
economia sa national'a.
In acest scop toate puterile
aliate vor Ii reprezentate in ad-
n.inistratia militara" prin imputer-
nicili, car, sub conducerea ge-
neralului german vor avea misi-
unea s sprijine interesele armatei
$1 larei tor.
In aceasta directiune au avut
loc tratahve cu autorifatile mi-
Mare austro-ungare , dupa inle-
legerile proyizorii stabilite, se va
ata$a pe langa statul major al
guyernatorului militor un impu-
rernicit al Austro-Ungariei. In
acela$ mod se vor ata$a statului
major dupa iajeleerea intre Co-
manda.entele mdi are supreme
cafe un of fer superior bulgar $1
until turc.
La aceste consfatuiri esie dem
vorba sa se stabileasca modal
de conitcrare a_ d fei itilor impu-
tern eel precum si repartifia pro-
daselor din R3man'a.
Guy rnaiorul mitibar precurn si
Comandamentele supreme ur-
meaza a reglemert a conlucrarea
in ._.ta ul major al cit vernatorultn
militar ; fra ndoiald se va ajunge
la o inteleoere sat sfac'etoare,
dupa cum s'a ii ajuns cu Co-
marmdameii1 suprem austro-un-
gar
Discutule actuate se vor extinde
mai ales (in deosebi) asupra
parte: a doua a problemei $1
anume asupra reparlifiel intre
statele ciliate a produselor ce se
vor obline din Romania.
Punctul de vedere al Coman-
damentului superior este ca ii
primul rand repartilia incumbh
autorttatilor locale, ins5 Guyer:
natorul militar are obligatiunea
 80
die Verpflichtung hat, mit alien
Kraften deur zu sorgen, dass aus
dem Lande das 'terausgeholt wird,
was herausneholt werden kann.
Das Git soil ,euf dent kurzesten
Wege demienigen zugefuhrt v. er-
den, der der Waren am dringend-
sten bedarf. D e Unterverteilung
ware der Vercinbarung der het-
mischen Ste lien zu uaerlassen.
Oberstleutnard Ciessler . fm
Preussischen Kriegsmiristeriurn
haben Besprec lungn uber ri'en
Vertedurgsschlussel stattgefun-
den, der at.i ute vorgefundenen
Waren z o ISCli n den verbnrideten
Staaten eage o iei v erclen konn-
te. Es 1st alLe tig anerkanr t war-
den, da,s es sich richt e
einen gene rel ten Verteilurgs-
schluss& ata nnehinon, etw a A le
er in dem seinerzeit gen Ab',om-
men zryst hen Oesterieich-tin-
garn und Dectscniand lnnsmcht-
Itch des ru ii Anischen Gen ewes
oder im la -mat Abi ommen 7WI-
sclieg den l ecsriinistenienW en
und Ber' a f mge-c1,1 N/01 den ist.
Vielmehr IA es als zweckmassig
erachtet warder, die Vertedurg
der vorjectindene-1 Waren so vor-
zunelimen. .,.;1> es das Be- urfnis
der einzelnen Verbundeten erfor-
dent und g e s Transportmit-
tel gestattee. De- Verteilu igs-
schl asset wird ternet innerhalo
der etezelnen \Jaren jrappen tin-
ter Umstand. ach den Bedurf-
nissen der ei tzeinen St aten ver-
schiede ta-Li- e,izusetzen sem.
Als wicatigste Warengrupoen
sind in den VoroeRprechungen
fesiges'ollt a orden Mineralal-
odukt.,, Nah-ungs- und Futter-
millet, Kr egsro ustoe irn allge-
meinen, do z, Maschmen, Ar-
beliskI aft", timer UmAanden auch
PferGe.
Eln weiterer sehr esenthcher
Punkt, ubet den Eimgung erzielt
werden muse, ist die Verrechnung
und Bezahlung der be,,chlagnahm-
ten SON le der gekauften Waren.
Es 1st angeregt warden, nach
enter grundsatzhchen, vielleicht
www.dacoromanica.ro
sa ingrijeasca prtn toate mtiloa-
cele ca sit se scoata chn tara
tot ce se poate scoate.
Produsele vor ft dirijeate pe
drumul tel mat scurt aceluia din-
tre ailati, care are cea mat grab-
nica 'nevoie Subimparprea ar
trebm sa se lase pe seama oft-
ctilor locale.
Colonel (Dressler : In Minis-
terul de Rasbol.prusian au avut
loc convorbiri asupra scfirei de
reparlitte dup'Ji care urmeazd a
se face distributia inire tante
abate a màrfurilor ce se vor gasr
in Romania S'a recunoscut in
mod unamm ca nu se recomanda
sa se adopleze o scars genersala
de distribulie, cum de exempla
se tacuse Intre Germania si
Austro-Ungaria cu ocazia con-
venitunel relalivä la cerealele
romanesti, sae in conventla In-
che ari in lanuarie intre Minis-
terele de Risbot chn Vlena si
Ber in. Celia mai mutt s'a crezut
eh' ar ft ma, nirnerit, ca disk i-
bulia m'arfurilor ce se vor gasi
sa sr, tech dupd nevota fiechlui
ah-t si duph cum o permde mij-
loacele ..de transport Scare de
distributie s'ar stahdi apot pentru
dderitele grupe de marital in mo
Giferd dupa imprejurari, avandi
se in vedere nevode ftecarat
Stai
Ca grape de marfurt chntre
cele mat imporlante s'at stabtlit
in convorbirile anterioare umma-
toarele :
Produse petroldete, articoie
ahmeniare i furaje. materiale
arilTle de rilsboi in general, lemne
masini, brate de munch si dupa
imprejurhri si can
Un ait punct iarhsi foarte in-
semnat asupra chruia ar trebui
 81

luirzeren Aussprache hier die be- sa se ajunga la o Intelegere este

treffenden Vertreter in einzelnen ehestiunea lichidarn $1 platei
Gruppen beraten zu lassen. In marfurilor rechintionate, precum
diesen EinLelberatungen soil der $1 a celor cumparate
Vertedungsschtussel festgestellt S'a propus dupa o discutiune in
werden. Das Ergebnms bliebe principhu ca reprezentantli sa se
dann in einer neuen Sitzung ge- consfatulasca in grupe aparte,
meinschaftlich zu besprechen. consfatuiri in care se va stabili
scara de distribulie Rezultatul
urmeaza a se discuta in comun
intr'o nou'a $edinta.
Exzellenz von Schleyer. O- Excelenja Sa von Schleyer,
berst Gantschew, Oberst Chtikri Colonelul Gancev $1 Cot. Chit-
Bey schliesen sich den Vorschla- kry Bey sunt de acord cu aceste
gen an uild bestimmen ihrerseits propunerm $i desenmeaza fiecame
che Vertreter zu den Einzelbera- reprezentanti in consfMuirile se-
n gen. parate.
Es wird ferner allseits fesige- Se stabtleste de as emenea de
stellt, dass die gegenwartigen Be- kph ca aceste constituiri se re-
ratungen smch nur auf das Gebiet --fera numai la teritormut la Nord
nordlich der Donau, nicht aber de Dunare, nu si la Dobrogea
auf die Dobru0scha beziehen. Asupra acestui teiitoriu sunt tra-
Lieber theses Geb let schweben tative in curs intre Comanda-
gegen Warlici noch Verhandlungen mentele militare supreme
zwischen den Obersten Heeres- Trebuintele Bulgariel st Turciei
leittingen. Es sollen aber die Be- trebuesc a se acoperi in prima
durfrusse Bulgariens und der Ttir- lime prin importul din Dobrogea.
kei in erster Linie slurch Zufuh-
ren aus der Dobrudscha Deckung
Laden:
Maior von Kessler, Vielleiclit Maior von Kessler porde ca
werden smch noch einige Wolfe mai e nevoie de cate-va cuvinte
fur die Schlusselbildung u.s.w. cu privire la facerea cheei etc.
'empfehlen.
Die gauze Frage der Ausnu- Chestiunea exploatarei ye de-
tzung vm irdsehr wesentlich von pinde foarte mult de rniiioacele
den vorhandenen Transportmit- de transport existente. Numai a-
teln abluingen. Auf emen pros- . tunci se va putea conta pe un
saran Abtransport aus dem Lande transport mai inseuinaf din tara,
wird erst zu rechnen sem, wenn cand Dunarea va fi libera. Din a-
die Donau frei ist Man wird da- ceast5 cauza la inceput ye trebui
her zu Anfang auf die Eisenbah- sa ne limitam numat la transportul
nen angewiesen bleiben, die nach pe caile ferate, care duc spre
Siebenburgen hineinfuhren. De- Transilvania Capacitatea de tran-
ren Le,stungsfahigkeit ist aber sport a acestora este insa foarte
mit Rucksicht auf die militcirische restransa din cauza cerintelor
lnanspruchnahme ausserordent- militate Din aceasta cauza la
lich beschrankt. Es wird sich do- inceput va trebui sa se transporte
her zunachst darum handeln, das numat ce este imperios cerut
abzufahren, was wirkhch eine Le- pentru necesitatile de tram ale
bensaotwendigkeit fir die einzel- fie-carei tart, stabilindu-se in con-
nen Staaten ist, und den Schlus- secinta scara de repartiliune IR
sel von vornherein hiernach em- acest sens.
zustellen. In der Zwischenzeit Intre timp se vr depozita pro-
mussen liberal! iiii Lande an ge- dusele din tot cuprinsul farei in
6

www.dacoromanica.ro
 82

eigneten Stellen Waren zusam- anumite puncte, dejunde, apot se

mengebracht werden, urn sie nach vor transporta in cantithli mart,
Freiwerden der Transportstrassen indata ce chile de comunicaltune
in grossen tlengen von den La- vor deveni libere. .1
gersjellen fortschaffen zu konnen. /
Wetter tun wird es notwendig De asemenea este necesar ca
sein, amen einmal beladenen Ei- un vagon odata inchrcat sh fie
enbahnwagen ohne Aufenthalt transportat la destinatie, Mit o-
unterwegs seinem Ziele zuzufuh- pure pe drum, tar la sosirea la
ren lind ihn dort sofort zur Ent la- destinafie sh fie media! descarcat
dung zu bringen. Der Wagen- Lipsa de vagoane de care su-
mangel, unter dem alle zu leiden feat' toti, este mereu in crestere
haben, wachst standig. Er wird Ea va creste ;inch in proportie
bet dem neuen umfangreichen Et- el) marimea nouet refeit de chi
senbahnnetz, das betrieben wer- ferate care trebue deservith. Tre-
den muss, wetter zunehmen. Es hue asa dar ca oficille sh lucreze
muss also von alien Ste Ilen da- in sensul ca fiecare vagon in-
rauf hingewirkt werden, jeden be- carcat sh fie cat mi repede Ither
ladenen Wagen schnell zur Wie- pentru a putea ft din nou intre-
derverwendung fret zu machen. buintat. Asa dal oprirea vagonti-
Ein Aufenthalt unterwegs zur Vei- lui pe drum pentru ca marfa sh
letIting der Ware durch Kommis- fie imphrfith de comisari va b
sare wird daher unmoglich sein. imposibila. Dorinta autorithOlor
Es ist der Wunsch der Feldeisen- Cailor Ferate de rasboi precum
bahnbehorden und der Zentral- si a ofictului central de transport
Transportleitung in Wien, derar- din Viena este ca in decursul
tige Aufenthalle beim Abtransport transportulut sa se evite astfel de
zu vermeiden. opriri.
Die Moglichkeit hierzu 1st durch La aceasta se va putea ajunge
em System von Aufschreibungen printr'un sistem de inscriere a
uber fjede einzelne abzutranspor- fiechrei miirfi in parte, ce urmea-
nerende Ware gegeben. Es be- za a se transporta. Eiosta deja
stehen bei den deutschen Stellen la oficille germane asa numitele
berthis sogenannie Versandan. avize de expedthe, care se intre-
zeigen', die iiberall in den be- buinteazii in toate parble in te-
setzien Oebieten gefithrt werden. ritorml ocupat.
In these Versandauzeigen wird In aceste avize de expedille se
the Nummer des Eisenbahn- va trece numhrul vagonulut, lo-
wagens etngetragen, ferner der cul de origina al nthrfei, greuta-
Ursprungsort der Ware, ihr Oe- si valoarea ei, de la ce proprt-
weal und ihr Wert, wetter von etar provine, daca este platita
weichem Besitzer sie stammt, ob sau rechizitionath , in sfarsit nu-
sie bezahlt oder requiriert ist, mete destinatarului, stalia de pre-
schliesslich der Name des Emp- dare si numhrul trenului ca care
fangers, the Empfagsstation und s'a transportat vagonul. Astfel
the Fahrtnummer des Zuges, se obline un control desavarsit
mit dem der Wagen abgerollt 1st. asupra mgrfai transportote, pre-
Dadurch ist eine vollkommene cum si asupra drumului de par-
Kontrolle gegeben Ober das Out, curs. Pun urmare ar trebut ca
das diesem Wagen anvertraut ist, astfel de avize de expedale sii
und Ober den Lauf,- den es nimmt. - fie emise de toate ()beide care
Es müssle also von alien Stellen, fac expedilti in teritconul ocupat.
die in dem besetzten Oebiet etwas Aceste avize apoi se vor aduna
zum Versand bringen, eine sol- la un oficiu anumit al Statuhil
elm Versandanzeige aufgestellt Major al Ouvernatorulut, de unde

www.dacoromanica.ro
 83
werden. [hese Anzeigen wurden
dann zweckm3ssig an einer Sie lle
im Stabe des Militargouverneurs
gesammett und dort der Einsicht
der betreffenden Bevollmächtig-
ten zughnglich gemacht.
These Versandanzeigen werden
ausserdem noch durch Aufschrei-
bungen erghnzt, die the Feldeisen-
bahnbehorden an den Orenzuber-
gangsstahonen vornehmen. Dort
wird jeder Wagen auf richtigen
Lauf itherwacht und aufgeschne-
ben. Auch these Aufschreibungen
wurden der Zentrallstelle im Sta--
be zugänglich gemacht werden.
Sie bilden die Erganzung Lu den
einlaufenden Versandanzeigen.
Au! these Weise besteht die Si-
eherheit, in wochentlichen Zu-
sammenstellungen ger au festzu-
stellen . was ist aus dem Lande
herausgegangen, wie isi sem
Wert, ist es baribezahlt oder re-
guirtert, wer ist Empfanger und
wohin isl es gegangen.
Auf Orund dieser wochenth-
chen Zusammenstellungen kann
dann die Verteilung nach dem
nun festzustellenden Schlussel irn
einzeln durehgefuhrt werdel. Hat
eine Macht in der einen Woche
von einer Ware mehr bekorarnen,
als ihr nach dem Schtirisel zu-
sieh', so whrde schon in der nach-
sten Woche der Ausgleich her-
beigefuhrt wc.den konnen.
Durch theses System der Auf-
schrethungen wird sich der Schlu-
ssel jederzeit automatisch ein-
stellen lessen, ohne dass die
Ware unterwegs aufgehalten oder
umgelenkt werden muss Auf these
in Ausstcht genommene Organi-
sation solle bei den Besprechun-
gen ill-3er den Schlussel Ruck-
sich! genommen werden
Eine weitere Frage ist die Be-
zahlung, die auch in den Vorbe-
sprechungen en:inert worden ist.
Es ist Einverstandnis dakin er-
zielt warden, dass tinier gewissen
Voraussetzungen wird bezahlt
we rden miissen, so besonders bei
Kaufen einzelner Heeresangehti-
www.dacoromanica.ro
vor fi accesiblle imputernicililor
larilor respective.
Aceste avize de expeditie se
vor complecta prin notari ficute
de autontitile ci1or ferate de
risboi la trecerea frontierei. A-
colo se va supreveghia ca fiecare
vagon sä fie indreptat la adevii-
rata sa destinalie i inregistrat.
De asemenea si aceste imam se
vor educe la cunostinta oficiului
Central din Statul Major Acestea
complecteazi datele din avizele
de expedi/ie trrmise. In acest mod
se obline siguranta ci se va pu-
tea stabili cu exactitate in situ-
atiile siptimfinale : ce a esit din
jar8, ce valoare are. daci a lost
pltitii in numerar sau rechizilio-
nat.& ctne e pnrnitorul i local
de destinalie.
Pe baza accstor tablouri sap-
timinale se poate face impartirea
dupa scara ce se va stabil,.
Dacti un S'at a prima in de-
cursul une saptamani mai multi
&tarn' decal i se cuvenea dupi
cota s'ab hea saptimfina urmi-
toare se va lace egalarea.
Orin acest sistem al inreg1s-
trAnlor se poate aplica automat
cola in once moment, .fara sä fie
nevoie ca marfa sh fie opriti pe
drum, sau inapoiata.
Asupra acestei organizari ee
se proecteazà, trebue eca la dis-
cutille viitoare sa se fina seama de
cola de reparlilie.
0 alta chesilune este modali-
talea pllitei care a fault obiectul
disculiibor anterioare.
S'a ajuns la infelegerea cà sub
anumite condifiuni, ar trebui si
se plateascii, Indeosebi cand este
vorba de cumparaturi Ilicute in-
dividual de oamenii aparlinân4
armaiei.
 84
riger. Ferner muss aberall da, wo
die BevOlkerung selbst an He-
ranschauffung und Erzeugung von
Waren inter'essiert ,werden soll,
Bezahlung in Aussicht gestellt
werden und these auch wirkfich
erfolgen. Mit dem System der Re-
guisitionen kommt man zu Anfang
ganz gut aus , aber es zeigt sich
dann sehr bald, das die Quelle
versiegt. Mann wird schliesslich
doch zu Bezahlung gezwungen.
Deswegen herrschte bet den bis-
herigen Vorbesprechungen die
Meinung vor, das er zweckmas-
siger 1St, von vornherein den Weg
fretwillig zu gehen, den man spa-
ter gezwungen wurde gehen mds-
sen. Durch elite derarhge Bezah-
lung werden allerdings erheb fiche
Zahlungsrruttel in Anspruch ge-
nommen werden Diese wurden
den verbtindeten Staaten zur Last
fallen. Wenn z B. heute eine Mil-
bonen Mark deutsches Papiergeld
nach Rurnanien geht, wurde es
unserem inneren Verkehr entzo-
gen werden. Infolgedessen würde
die Reichsbank gezwungen sein,
eine neue Million Nolen auszu-
geben Diese wiirde wlederum der
Golddeckung zur Last fallen und
sie in unerwunschter Weise be-
einflussen.
Est ist deswegen als wunschens-
wert erkannt worden, these Ge-
fahr so schnell wie mbglich aus-
zuschalten. Bei den Vorbespre-
chung in Wien wurde dieser
Wunsch seitens alter beteiligten
Behorden geteilt.
In Berlin haben uber die Frage
der Schaffung eines besonderen
Zahlungsmittels Inzwischen wet-
tare Verhandlungen stattgefun-
den. Es 1st eat Weg gefunden
worden, urn these Frage einer ge-
deihlichen Losung zuzufuhren,
und zwar dadurch, das man der
Banca Generala Ramona von yore-
herein eine Noteausgabe auf-
zwingt. Emer der Herren Direk-
toren dieser Bank hat seine Krafte
laereitwilligst der Finanzabteilung
zur Verfitngung gestellt. Er hat
www.dacoromanica.ro
De asemenea ar trebur sa se
prornita plata, si chair sa se e-
fectuze in reafitate, in scopul de
shmula populatia la procurarea
si producerea de marfuri,
Sistemul rechizitulor merge bi-
ne la inceput, insa imediat dupa
aceasta inceteaza a mat da re-
zultate bune, astfel eh la urma
urmei vom ft siliti a face plati.
Din aceasta cauza, in convor-
birile anterloare, ideia predorni-
nata a fost ca ar fi mai in con-
formitate cu scopul urmarit sa se
aleaga dela inceput, de burta vole,
sistemul platei, la care chiar in
caz de neaplicare a lui de la in-
ceput vom fi sIliti sa recurgem
mai thrziu.
De sigur Ca pentru aplicarea
acestui sistem, trebue mitloace
enorme de plata care vor cadea
in sarcina statelor aliate. Dries&
de ex. se transporta azi in Ro-
mania un milion marci in bilete
de banca germane, acestea ar ft
sustrase circulatiei noastre inte-
rioare si ca urmare Banca Im-
penult., ar ft silita sa ernita un
alt milion de bilete.
Acestea ar aduce din nou in
discutie chesha acoperiret meta-
lice, pe care ar influenta-o Intl 'un
mod care nu ar fi de dont.
De aceia este necesar ca a-
cest pericol sa fie cat mat repe-
de inlaturat, dornila care de alt-
fel a fost impartasita de tott par-
ticipantil cu ocazia discutiund an-
terioare avute la Viena.
In Berlin au avut loc, iatre limp,
alte convorbtri relative la procu-
rarea unui rnitIoc special de plata.
S'a gasit o modalitate peniru a
solutiona in mod lavorabil acea-
sta. chestiune si anume ca Banca
Generala Romana sa fie constran-
sa sa emita bilete de Banca. Unui
din Directoril acestei Band s'a
declarat gala a se pune la ells-
pozitsa acestem sectu financiare
El a avut in acest scop con-
vorbrri cu Banca Irnperiului si cu
serviciul de trezorerie al Imperiu-
 85
Verhandlungen in diesem Sinne
mit der Reichsbank und dem
Reichsschntzamt geftihrt, und es
ist bereits daftir gesorgt; dass ein
derarbger Noiendruck in Angriff
genommen wird. Es steht zu hof-
fen, dass vielleicht schon in 4
Wochen eine ganz erhebliche
Menge derarliger Zahlungsmittel
verfugbar sent wird. Die Noten
NN erden durch Kredite bei der
Reichsbank ordnungsmassig fun-
(heti werden
Dieses Zahlungsmittel wird in
Rumanien fur die von -den Verbun-
deten in Anspruch genomrnenen
Leistungen zu verausgaben sein.
Wenn es dabei umlauffahig blet-
ben soil, so muss es auch seitens
des Besetzenden in gewissen Um-
fange als Zahlungsmittel der Be-
volkerung fur Steuern, Kontribu-
bonen usw. angenoinmen werden.
Die Schaffung eines solchen
Zahlungsmittels wbrde auch noch
-C inen weitern grossen Vorteil
bringen. In einem vorlaufigen
Befehl des Armeeoberkomman-
dos 9 ist angeordnet, dass ;'die
rnilitarischerseits in Anspruch zu
nehmenden Waren gegen Requi-
sttionsschein entnommen werden,
das aber Leistungen, die der eat-
zelne Heeresangehorige von der
Bevolkerung fordert, bar zu be-
zahlen sind. Schon auf Grund
dieses Befehls werden im Laufe
der nachsten Wochen sehr erhe-
bliche Mengen von deutschen,
4cisterreichisch-ungarischem, bul-
gartschem und vielletcht auch
turkischen Geld in das Land fun-
einkommen Es beg! also irn In-
teresse alter verbundeten, dies
so schnell als möglich abzustel-
len. Dies ist bei Vorhandensein
des neuen Zahlungsmittels mo-
glich durch Einrichtung von Wech-
selsiuben, wie sie in Nordfrank-
Teich bestehen. Jedem Heeresan-
gehdrigem d,er etwas im Lande
kaufen will, wird dadurch uberall
Gelegenhed gegeben,, mit einem
kIemen Vorteil vielleicht 2 bis
3 von Hundert sem Landesgeld
www.dacoromanica.ro
tut si s'au luat masuri pentru in-
ceperea tipartrei acesim fel de
bilete. Se spera ca in 4 sapta-
mani sa fie disponibtla o mare
cantitate de aceste rmjloace de
plata.
Biletele vor ft acopertle pritu
credite la Banca Impertultn. A-
cest muloc de plata va ft intre-
buintat de shall pentru exploa-
faille ce vor avea de Mout in
Romania. Pentru mentmerea pu-
term circulatorti, aceste bilete se
vor primi de ocupanti intr'o a-
numita masura la plata impozite-
lor, contributillor, etc.
Crearea unui astfel de mijloc
de plata va avea st. un alt mare
avantagiu.
AstfelprInteun ordm Comanda-
mentul Suprem al Corpulut 9 de
Armata dispune ca marfurile cari
vor ft necesare Armatei se vor
rechiziliona, tar cele de care are
nevole individual fiecare om a-
partinand armatei, trebtne platite
in numerar.
Ca consectnta a acestui ordin,
in decursul saptamanitor urma-
toare vor ultra in fara mari can-
Mali de bant germant, austro-un-
gari, bnlgart st chiar turcesti. .
Este in interesul tuturor alia-
fo"r sa oprim cat mai repede ca
acesti bani sa ajunga in posesia
populatiunet, iar aceasta e po-
stbil nuinai prin crearea de Case
de schimb, dupa cum sunt in
Nordul Frantei. Astfel se ofera
ocazia fiecarui militar care vrea
sit cumpere din faria, ea cu mit
nue avantagni de 2-30/Q sa schiin-
be banii lath sale cu acest noit
 86-
vorher gegen das neue Zahlungs-
rnittel einzuwechseln und die Be-
volkerung damit zu bezahlen.
Vorbedingung Mr die einheit-
liche Verwenclung theses Zah-
lungsmittels ist aber, das die ge-
samte Finanzierung der Ankthife
n eine Hand gelegt wird Es wird
sich deswegen empfehlen, die
ganze Finanzierung bei der Mill-
tarverwaltung zu vereinigen, so
dass also nicht die einzelnen Sta-
aten fur sich selbst mit eigenen Za
lungsmitteln kaufen. Durch die
geplante Finanzabteilung der Mili-
tdrverwaltung ist the Moglichkeit
gegeben, ilber theses Zahlungsmit-
let unbeschrdnkter Hohe zu ver-
fugen und es jeder Stelle, auch
den Heereskassen mi besetzten
Gebiet, tedgrzeit nach Bedarf zu-
zuweisen
Welter ist mit der Monarchie
Emigkeit daruber emelt worden,
dass diejenigen Sachem die Ira
grossen Lagern getunden werden,
sogenannte Massenguter, zu-
aCchst nicht bezahlt werden. Sie
werden ohne Rucksicht auf den
Eigentumer nach Bedarf in An-
spruch genommen. Dem Besitzer
wird em Anerkenntnis ausge-
stellt. Weiteren Verhandlungen
bleibt es dberlassen. ob ihm Be-
zahiung zuteil werden soil, in
welchem Gelde und in welcher
Hohe. Es wiirde dabei so zu ver-
fahren sein, das Angehorige der
verbundeten Staaten nach dem
zu findenden' Werte mit ,-igenem
Landesgeld zu bezahlen said, Neu-
trwie nach einem besonderen Ver-
fahren entweder voll oder bis zu
curer gewissen Hdire, feindliche
Staalsangehorige zunhchst uber-
haupt nicht. Die Regelung von
deren Bezahlung muss den Frie-
densverhandlungen itherlassen
bleiben.
Im Anschluss an these Darle-
gungen hber die Schaffung eines"
Zahlungsmittels wird nach Be-
sprechung der einzelnen Punkte
Einigkeit dahin erzielt, das these
Frage in einer besonderen
www.dacoromanica.ro
mdloc de plata', cu care apoi ve
piàti populatiei.
Condilla prmmordial pentru o
unitarh intrebuinjare a acestui
mijloc de plata este ca intreaga
finantare a cumphriitorilor sä fie
concentrath intr'o singurà mana.
Se ..recomandä de aceta ca in-
treagA finantare sh lie reunitil la
administratia militarà, a$a eh fie-
care Stat s nu cumpere separat
cu proprille sale mijloace de plata
Prin aceasta proectath sectie ft-
nanciarh a administratiei rnilitare
se obtme posibilitatea, sh se dis-
puni+ de acest mijloc de plata in
miisura nclimitaI i a-I pune la
daspozitia fiechrut oficiu, precum
sr. Caselor militare din teritorna
ocupat, duph trebuinth.
De asemenea s'a ajuns la o
injelegerd cu Monarchic' ch crele
milrfuri care se vor ghsi in mari
depozite, asa numite nthrfuri in
masà, la inceput nu se vor plati.
Ele se vor lua, dupii necesitate,
fdra a tine socoteara de persoa-
na proprietarului Proprietarului
se va elibera o adeverinta. La
discutiunileulterioare se va vedea
dach i se va plati, in ce monedi
si in ce proportie.
S'ar avea ca normii, ca su-
pusilor statelor allate sh se pia-
teasch valoarea cu monedh threi
tor, neutrilor, duph un procedeu
special $1 equine : sau plata in-
tegralh, sau phria la o anumith
surnh, inn supu$11or statelor ma-
mice deocamdatä absolut nimic.
Modalitatea regulhrei plgtei a-
cestora ramâne sh se stabileascii
la confermta phcei.
In leghturà cu aceasta expu-
nere asupra procurarei mijloa-
celor de plath, dupti discutii a-
supra fie-chrui punct in parte,
s'a obtinut asenhmentul ca acea-
 87
zung am 29. Oktober, 10 Uhr vor-
mittags, weiter geklart werden
solle.
Exzellenz von Scchleyer und
9berst Gantschev erklaren sich
um Prinzip mit der beabsichtigten
Massnahme ihrerseits einvevstan-
den, wollen aber ihre endgultige
Stellungnahrne bis nach Er tech-
gang der Einzelberatungen vor-
behalten.
Exzelenz von Schleyer ersucht
um Auskuntt, inwieweit die sei-
nerzeit in Rumanien tatigen Ein-
kaufsgesellschaften zur Organi-
sation, herangezogen werden.
Major von Kessler : Es ist in
Aussicht genornmen, diese Orga-
nisationen, die mit Erfolg gear-
bedet haben, in den Dien st der
Sache ±11 stellen, sie aber in (fen
Rahmen der militarischen Oita-
nisation einzughedern. Die tge-
samtorganisation der deutschen
Zential-Einkaufsgesellschaft z. B
ist Lfl verschiedene Stellen zerlegt.
Diese sind in dem intlitarischen
Apparat da angeghedert worden,
wo sie sich am besten einfugen
!lessen.
Durch die verreinigten Be-
schlusse der Einkaufsgesellschaf-
ten wai Rumanien als Arbeits-
gebiet fur die Deutsche Zentral-
einkanfsgesellschaft arierkannt
worden. In diesen Beschlussen
ist ferner ausgesprochen, dass
alle Eirkaufsorganisationen, die
in einem Lande gegrundet warden,
der fuhrenden Gesellschaft unter-
stehen sollien, irr Rumanien also
der Zentral-Einkaufs-gesellschaft.
An die Stelte der Zential-Einkauf-
sgesellschaft tilt! jetzt die Milder-
verw altung in Rurnartien. Die Zen-
tral-Einkaufsgeselischaft hat sich
in dankenswerter Weise fur die
Organisation zur Verfugung ges-
tellt und ist auch bereit, die gesa-
rnte Fin anzierung in der Weise zu
Lbernehmen, wie es fruher der Fall
ar. Sie wird damit lediglich zunt
Bankier des ganzen Unterneh-
www.dacoromanica.ro
sta clieshune s fie l'amurita in-
tr'o sedinfa speotalä la 29 Oc-
tombrie ora 10 dimineata.
Excelenta Sa von Schleyer si
colonelul Gancev din parted
lor s'au tleclarat in principuu de
acord cu masurite intensionate,
isi rezerva insa dreptul a tua o
atitudine definitiva dupil te rmi-
narea discuililor pe capitole.
Excelenta Sa von Schleyer
roagii a i se da !Amami in ce
masurd sunt chemate a participa
la aceasta organizaile societallle
de cumparare care in timput s5u
funclionau in Romania
Maiocut von Kessler : Se in-
tenhioneaza ca aceste organizari,
care au Lucia! cu succes, sit se
puns in serviciul acestei afaceri.
insa vor fi Incorporate in orga-
nizalia militara.
Intreaga organizare a Soc.
Centrale germane de Import de
ex. a fost impadita in diferiie
servicit . Acestea au fost incor-
porate in aparatul milder acolo
unde ie adapteaza mai bine Nun
hot5rarile comune ale Soc. de im-
port, Romania a fost recunoscuta
ca un teren de exploatare pentru
Societatea Centraia germans de
import.
In aceste decizium s'a mai men-
(ionat ca toate organizajule de
cump8rare mare erau fundaie in-
tr'o ara, trebtnau sil lucreze sub
ordinele Societ5lui conducatoare ;
in Romania prin urmare Socieffi-
tile Centrale germane de import
(Zentral Einkaufsgesellschaft). Iii
local acesteia trece acum in Ro-
mania Administralia =Mari.
Societalea Centrala de Import
s'a pus la dispozilie pentru a-
ceasta organizare Intr'un mod
demo, de recunostiniA si este gata
s5 in asupra sa intreaga finanlare
in fetal cum s'a facut si mai ina-
inte
 88
mens. Hieruber sind noch Einzel-
verhandlungen notig.
Es werden darauf die Unter-
ableilungen ausgesondert, die che
Einzelberatungee welter fuhren
sollen.
Geiegentlich der Bildung der
Nahrungs- und Futtermittelabtei-
lung bringt Exzelenz von Sale-
yer folgendes zur,Sprache
Oe Aerreich-Ungarn hat einen
grossen Mangel an Brotgetreide-
Deutschland sei in einer Ora-
licheren Loge und verfuge uber
ein bedeutendes Plus Der _Herr
Kriegsminister habe ilin clatter
beau tragt, zu beantragen, dass
alles in Rumamen greifbare Btot-
getreide an Osterreich uberwie-
sen wird. Osterreich werde in an-
deien Dingen Kompensation em-
treten lassen. Ebenso ware es
wunschenswert, dass bei der Ver-
tellung von Mais ein Modus ge-
funden wurde, der nicht alien
Mais aLsschliesslich Deutschland
zuweist.
lIaup [mann von Langenhan
stein w eller die Anfrage, ob an
den Elnzelberatungen auch Ver-
treter der Zivilressoi t w urden.
these Frage wird verneint,das es
sich um eine rein militarische
Organisation handelt.
Es werden darauf folgende Un-
terableilungen gebildet :
1 Nahrungs-und Futtermittel ein
schliesstich herischer und pflanz-
licher Ole und retie
2 Mineralolprodukte.
3 Kriegsrohstoffe.
Als solche werde fesigesetzt
Chemikalien, Metalle, Baum-
wolle, Wolfe, Flachs, Hanf, Alt-
gutnmi, Asbest, Gerbs loffe,Haute,
Lumpen, Tierhaare, Borsten, Set-
de und tedweise Holz.
Zu Holz bemerkt Exzelenz v.
www.dacoromanica.ro
Ea devine astfel bancherul in-
tregei intreprindeli.
Asupra acestela mai 'stint dis-
culn necesare. Dupd aceAta se
separa subcomisiunde care trebue
si conduca mai depart', discutule.
Cu ocazia constiluirei sectiei de
alimentare si fuiaje, Excelenta
Sa von Schleyer, a adus in dis-
cutie urinatoarele Aus.tro-Unga-
Fla are mare lipsa de cereale
pentru facerea painel, Germania
ar fi intr'o situahe mai fericita
dispune de un plus important
D-1 Ministru de Rasboi, l'a in-
sarcinat sa propun8, ca toate
cerealele ce se pot lua din Ro-
mania sa fie date Austriei.
Austiia va da in compensatie
alte oblecte.
De asemenea ar fi de dont ca
la imparfirea porumbului s se 0-
seasca o modafitate ca nu toati
cantitatea sa fie cedata exclusiv
Germaniei.
Capitanul von Lanaenhan a
pus intrebarea daca la discutii
pot lua parte si reprezentanti al
resorturdor
'a raspuns negahv de oare-ce
este vorba de o organizafie pur
militara.
S'a format urmatoarete subco-
misiuni
I. A mijloacelor de hrana si
furage cuprinzand i gr8simile
animale m uleiurite vegetate.
2. Produsele de uleluri mi-
nerale,
3, --- Matern prime de rasboi,
Din acest fel se considera :
chirnicalele, metalele, bumbac,
!Ana, in, canepa, (cauclucuri ve-
chi), asbest, materii tanante, piel,
carpe, par de animate, par de
porc, matase si in parte lemne.
In privinla lemnelor remarca

Schleyer, dass Osterreich-Un-
gum in erster Lime Interesse fur
Eschen- und Nussholz babe, an
dem auch dort kem Ueberfluss
bestande
4. Holz fur den Armeebedarf.
5. Maschinen
6 Arbeitskrafte.
7 Finanzwesen.
Ueber die Vertellung von Pfer-
den wurde Einigkeit dahm erzielt,
dass sic zunachst dazu Verwen-
dung Luden mussen, urn im Lande
selbst Kolonnen zur Abfuhr der
Waren zu bilden Ueberschusse
daruber hinaus sollen der fech-
tenden Truppe zugefuhrt werden
Die Schlusssttzung wird auf
Sonntag, den 29. Oktober 1916,
4 Uhr nachmittags anberaurnt
NiedeIschria Ober die Schloss-
besprechung
am Sonntag, den 29 Oktober 1916, 4 &Mr
nachmatags
Vorsitzender - Die Sitzung in
Einzelgruppen, die zur Kldrung
e nzelner Fragen gebildet waren,
bat stattgefunden Es ist, wie mir
gerneldet w or den"ist, dberall tam
gewisser Abschluss emelt wor-
den. Zwckmassig wurde die Sache
so gehandelt, dass von den Einzel-
gruppen referiert wird, und dass
dann die Herren ihre etwaigen
Wunsche und Bedenken vorbrin-
Gen. These wurden zu Protokoll
denornmen Die Klarung strittiger
Punkte warde dann weiterer Ver-
handlung uberlassen bleiben.
Exzelenz von Schleyer
rnerkt vorausschickend dass in
Bezug auf die Nahrungs-und Fut-
lerrnittel sowie in Bezug auf die
Rohstoffe Meinungsverschieden-
heiten geblieben strid.
Es folgt die Besprechung ,der
Ergebnisse der Einzelberatungen:
www.dacoromanica.ro
8e)
Excelenta Sa von Schleyer ci
Austria are in prima lime nevote
de lemn de frasin si nuc, din care
nu se af15 acolo mei un surplus.
4. Lemn pentru necetnfatile
armatei,
5. Masini,
6. Brate de munca,
7 Finante.
Asupru reparlitiet cailor s'a
obtinut unitate de vederi ca a-
cesba s5 alba intai intrebuintki
in lard la coloanele necesare
transportunlor rrifirfurilm.
Surplusul trebue dat trupelor
care luptd.
Sedinta de inchidere s'a hoiii-
rat pe Durninica 29 Octombrie
1916 ora. 4 p. m.
Extras din ConsUatu:ree de in-
, cheere tinuti Duminic5 29
Oct. :916 ora 4 d. a.
Presedintele. Sedin tele in grupe
separate care au fost facute pen-
tru limpezirea ckesdunilor sepa-
rate, au avut loc. S'a obtinut dupa
cat am fost informat, pretutindeni
un oarecare acord Chesbunea
s'ar tran potrivit scopulm asa
fel Ca grupele separate sd refere
si apoi Domnu sa-si expuna even-
tualele donnli sau gauduri Ace-
stea vor 11 trecute in protocol
Liimurirea punctelor in disputa
ar ralnane apoi pe seama unor
desbateri ulterioare
Excelenta sa von Schleyer ob-
be- servd anticipand ca in cc priveste
articolele alimentare si de fulLai
precum si in ce priveste materille
prime au ramas oarecari diver-
ginte de opirni.
Urmeaza- dezbaterea asunra re-
zultatelor consfatuirelor separate.
 90
1. Fsnanzwesen.
(Siehe Bet lage A )
Das Ergebnis wurde einstimmig
a s den gemeinsamen Wunschen
entsprechend anerkannt.
2. Kr1egsrohztoGe.
(Sidle Beilage B )
Bet der Beratung des Ergeb-
misses. der Einzelverhandlungen
bleiben Meinungsverschiedenhei-
len bestehen uber :
a) Valonea
In these r Hinsicht weist Ober-
intendant Ptacek darauf hin, dass
bei der Besprechung Osterreich-
Ungarn den Schlussel 6 ~. 5 ver-
iangt habe. Er erklart, dass Osier-
reich-Ungarn allerdings in der
Turkel eine .grosse Menge von
Valonea gekauft habe, welche je-
doch infolge Verkehrsschwierig-
keiten schwer herreinzubringen
ser. Fur den Fall, dass these Va-
lonea herein gebracht werden
konnie, wurde Osterreich-Ungarn
eventuell auf die von Rurnamen
zu erwartende Valonea ganzlich
verzichten. VorlLufig sei dies je-
doch nicht moglich.
'0) Viehlidute.
Osterreich-Ungarn beansprucht
eine Vorablinclung von 73.000
Grossviehhauten. Seitens der
Kriegsrohstoffabtedung desPreus
sischen Kriegsministerium wird
Wert darauf gelegt, class auffiese
Forderung verzichtet wird.
Eine Einigung uber 1 und 2 er-
folgt nicht und bleibt weiteren
Verhandlungen vorbehalten.
3. Nahrungs- und Futtermittel
Die Ergebnisse der Einzelbe-
ratungen haben nur in folgen-
den Punkten zu einer Einigung
getuhrt: Bulgarien und die Turkel
sollen, sowed sie bisher Waren
dieser Gruppe aus Osterreich-
Ungarn rind. Deutschland emfin-
gen, in Zukunft moglichst aus Ru-
manien beliefert werden. Bulge-
www.dacoromanica.ro
1. Financiare
vezi anexa A
Rezultatul a fost recunoscut In
unanimitate ca corespunzand do-
rhitelor generale
2. Materii Prime de nzboi
ven anea B
La dezbaierea rezultatuhn con-
sfiltuirei separate rainan Inca (Ii-
verginte de opirni asupra :
a) Valonea
In aceasta primp' Intendantul
Ptaczek atrage atentiunea ca, cu
ocazia tratarilor Austrq-lIngaria,
desigur a cerut scara e repar-
title 6 5. El declara cã Austro-
Ungar4, desigur a cumpiirat in
Turcia marl cantitati de Valonea,
care insa din canza dificultalitor
de transport vor ti greu de adus
in tara Pentru cazul, cand acea-
sta Valoriee va putea fi adusa in
tara. atunci Austro-Ungaria. ar
renunta eventual cu totul la va-
lonea ce asteaptil din Romania
Deocarndatii Ins5,'nu e posibil a-
ceasta
b) Piei de animale
Austro-Lngaria pretinde 7"*.000
mei de vite marl Din partea sec-
tiunei de matern prime de razboi,
din Ministerul e Ellizboi Pruslan,
se conteaza pe acea cii, se va re-
nurità la aceasta pretentiune
Un acord asuora punctelor I si
2 nu se obtine si rainfin rezervate
unor dezbateri ulterioare
3. Articole Alimentare si
de Furaj
RezuNtelit deliberatiunilor se-
parate au'condus la o unitate de
vederi numai in urmatoarele punc-
te: Bulgaria si Turcia, ibtrucAt
pang acum pFimeau acesie mar-
furi din Austro-Ungaria si Ger-
mama, vor trebui in viitor sil fie
furnizate pe cat posibil din Ro-
nifinia Bulgaria asteapta mai ales
 91

nen legt besoaderen Wert auf sarea din Romania. Pe raleva fap-
die Lieferung von Satz aus Ru- tul ca In apropiere de Sinaia e-
manten. Es wird darauf hinge- xista o mina de sare
wiesen, dass in der Oegend von In ce prrveste alciitutrea unei
Sinata emit Salzbergwerk vorhan- scan de repartitie intre Austro-
den set. Vngaria si Germania nu s'a putut
Heber die endgultige Schlussel- ajunge la un acord in consfatui-
bildung zwischen Osterreich-Un- rile separate. S'a recunoscut insa
garn und Deutschland_ist in den de catre toate partite ca ar II Im-
Einzelberatungen eine Einigung perms de dont sa" se caatige de
nicht herbeigefuhrt worden. Es o camdala o baza pentru vittoa-
wird aber allerseits als dringend rele desbateri. Pentru inceputut
wtinschenswert anerkannt, vor- lucrarilor, pada la un acord de-
laufig eine Orundlage zu weiteren fimtiv, se in in considerare urmi-
Verhandlungen zu gewinnen. Fur toarea scara
den Beginn der Arbeiten bis zur
endgultigen Einigung wird daher
folgender Schlussel in Aussicht ber- Austro-
genoramen: Amnia U mot la

Deutsch- Oster.-
a) faina si eereale
land Ungarn de Nine (gran, secara) 5 7
a) Mehl u. Brotge- b) furaie (porumb,
treide (Weizen, Rog- ovitz, met, tarate, tur-
gen) . . . . . 5 : 7
te uleioase si allele) 7 5
b) Futtermittel c) orz 5 5
(Mats, Hafer, Wike, d) pastamase . . 7 : 5
Rade, Hirse, Futter- dupil ce mat ILIUM se
rneht, Mete, Olku- vor trimite in Germs-
chen) 7 : 5 ma 3 500 tone
c) Gerste . . 5 : 5
e) vite de taint , u-
d) Hulsenfruchte . 7 5
leturt si grasimuri -ve-
mit der Massgabe, getate si animate . . 7 3
dass zuerst 35.000 f) seminte ulemase 7 5
Tonnen Deutschland
zuge(uhrt werdea
e) Schlachtvieh , Aceasta scara va trebui sa for-
berische und pflanz- meze baza viitoarelor deltberari..
1 iche Ole und Fette 7 : 5 Acestea vor avea sa se Intinda si
f) Olsaaten . 7 : 5 asupt a Ihàrei unei seart de soco-
teald generala pentru aceste gi upe
Die Schlussel sollen den v, ei- de marfuri Prin aceta ca se va
teren Beratungen zugrunde ge- prevede o scar:4 de socoteala ge-
legt werden. Diese hatten sich nerala, tiebue s se evit ca o
vor allern auch auf Festlegung parte contractanta sa lIe nedrep-
elites Gesamt-Abrechnungsschlu4 tatita prin impreturart Intampla-
ssels fitr these Warengruppe zu toare Aceasta s'ar patea intampla
erstrecken. Dadurch, dass em cand de exemplu s'ar gam in tara
solcher Oesamt - Abrechnungs- numai cereale de paine si mei un
schlitssel vorgesehen wird, soil articol de furaj
vermieden werden, dass em Be-
tragsteil durch zuftillige Urnstdn-
de benachteiligt wird. Dies kOnnte
eintretenoWenn z. B. nur Brotge-
treide und keine Futtermittel irn
Lande gefunden wiirden.

www.dacoromanica.ro

Es ist in Aussicht genornmen,
die Verhandlungen bei einer Sit-
zung irn Kriegsministerium
Wien demnachst weiterzufuhren,
urn zu einem abschliessenden Er-
gebnis zu gelangen. Die Em la-
dung hierzu wird von dem k u k.
Kriegsramisteriurn ehestens erfol-
gen.
4 Min,ratole
(si I e Bellat,e C )
Seitens der osterreichisch-un-
garischeri Vertreter wird hierbei
zur Vorausseizung gemacht, dass
von deutscher Seite hinsichtlich
des Biolgetreides glossies Ent-
gegenkommen gezeigt Aird.
5 Arbeitertrage.
(Sidle Beilagc
6 Maschinen
Bei den Einzelberaiungen und
der Schlussbesprechung wurde
folgendes verembart :
Al le in Rurnanien vergefunde-
nen und vorzufindenden Fabrik-
einrichtungen, Maschmen und
Werkzeuge werden in allgemeinen
Osterreich-Ungarn zur Anferti-
gung des unmittelbaren Heeres-
bedarfs uberlassen. Jedoch said
die Wunsche Deutsch lands in
bezug auf Spezialmaschinen so-
wie die der Turkel und Bulge-
pens fur Maschinen zu befriech-
gen, die zur Erganzung der vor-
handenen Munitionswerksiatten
dienen Die Wunsche der Turkel
und Bulgamens hinsichtlich der
Maschinen zur Hersiellung von
Infanteriepatronen sind boson-
ders zu berucksichtigen. Ebenso
die Wunsche der Tuikei in bezug
auf Masclonen zur Bearbeitung
von Textilien und Leder.
7 Schnittholz.
Siche Beilage
Das Ergebnis blieb unwider-
sprochen.
Das Ergebnis der Einzelbera-
www.dacoromanica.ro
92
S'a hot5rAt ca deliber5rile pelt -
tru ajungerea la on rezultat detii-
in mtiv sI se continue in curand
intr'o sedintä in Ninisterul de
Inzbm din iena Invitat:ile la
aceasta sedintii se vor face c5t de
curand ite ciirre :V4nisteru1 de Ri
hot austro-ungar.
4. Uleiuri minerale
ve/i anexa C
Din p Inca renrezentanttlor an-
stro-ungari se Lice presupunel ea
in aceastif privinta cf se va ardta
cea mai mare bunfivointd dln par-
tea germamlor avAnd in vedere
cele stabilite pentiu cerealele de
pame. p
5. Chestiunea muncei
ei anexa D
6. Masim
La consfdtuirile separate si ii
dehberarea de incheere s'a sta.-
urrniitoarele
' Toate anstalatminle de fabric:1,
inasinii unelte can se gdsesc san
se vo- gasi in Romania se vor
ceda in f.,en-r-11 Austro Ungariei
pentru fAricarea materialnlui ne-
cesar nnediat armatet. Totusi Se
vor satisface dormtele Gcrrnamei
eu privire la la masim speciale,
precum ale Bulgariei si lurciet
pentru masmi can sunt necesare
pentru intregirea atelierelor cxi-
stente de fabricare de munith Se
vor avea in vedere mat ales de-
rintele Tarctei si Bu1gariei cu pri-
vine la mac-ini pentru fabricarea
cartuselor de infanterm Tot asa
si dOrinIele Tnrciei cu privire la
masim pentru lucratul textilelor
st pierlor,
7. Lemne Mate
veii anëxa E
Rezultatul a r5mas necontrazis.
ReznItatul consfdtuirilor sepa-
rate se incheie prin aceasta
 93
tungen ist hiermit abgeschlossen.
Allgemein wurde noch die Frage
der An lage von Verteilungsstel-
len besprochen. Es war angeregt
worden, gewisse zuruckzutuhren-
de Outer zunachst nach Vertei-
lungsstellen in Oesteireich-Un-
garn zu leilen und sie dort erst
auf die etnielnen Lmpfanger zu
verleilen. Es wurde Ueberein-
shimming dahtn erzielt, doss em
derartiges erfahren nur in Aus-
nahmefallen und nach vorheriger
Vereinbarung der Zentral-
mit
transportleitung Wien zulassig
se, , es konne sonst leicht die
Gefahi einer Verstopfung der El-
senbahnen eintreten sowie unwirt-
schafthene Ausnutzung des Wa-
genparkl.
Auf Wunsch d's Obersien Zil-
ler wird ferner die Gleichberech-
tigung der hei der Militarverwal-
lung tatigen Bevollmachtigten der
verbund >Aert Staaten sowle die
ihrer Unterorgane festgesiellt
Exzellenz von Schleyer bean-
tragt narnc.ris des k. u. k. Xriegs-
ministerius, dass die heute fur
das ruMantsche Oeblet nordhch
der Don,au verembarte Regelung
auch cut die in der Dobrudscha
vorgefundenen Vorrate ausge-
dehnt wercle
Major von Kessler tragt hier-
zu vot, dass uber die Frage der
Dobrudscha-Vorrate bereits zwi-
schen den Obersten6 Heereslei-
tungen Verhandlungen schwebvn
und dass heute diesen Verhand-
langen nicht vorgegriffen werden
konne, es wurde aher der Wunsch
des k. u. k. Kriegsministeriums
der deutschen Obersten Heeres-
leitung ubermittell erden.
Zum Schluss wird festgestdllt,
dass alie In dieser Niederschrift
miedergelegien Vereinbaiungen
vorbehatilich der Zustimmung der
Obersten Heeresleilungen der
Verbundeten getroffen sind
Der Vorsiizende schliesst die
Sitzung mit seinem Dank fur die
Arliteit aller Betedigten, worauf
Exzellenz von Schleyer seiner-
www.dacoromanica.ro
S'a mai vorbit in general des-
pre chestrunea depozatelor si lo-
cuulor de distributre. S'a ielevat
na unele bunuri sà se duca mai
IntAlu In anumite locuri de distil-
butie din A.ustro-Ctigaria pentru
ea de acolo s se imparth la he-
care dm eel in drept a primi S'a
obtmut no denim acord ca acest
procedeu sti lie, admis numai in
eazuri exceptmnale Si numai dupa
o intelegere urealntilil cu Direc-
tiune't Centrala a transporturilor
din Viena , altfet s'ar pulea in-
rimpla lesne perzeolut unei aglo-
meraii a mnitor fei ate precum
siintrelmmtarea neeconomma a
parcului de vagoane.
Dupii dorinta Colonelulin Ziller
se srabileste tratarea deopotuva
a teturor imputernicablor Starelor
abate care mu parte la adruims-
ti atm milttarä, precum n acela a
organeloi sabot donate bor.
Excelenta Sa von Schleyer
propune in numele Thmsteralm de
Basbom austio-ungar Ca .egulele
stabilite astazi pentru teritonul
roman la nord de Dunai e s se
intinda st asupra depozitelor afla-
Mare in Dobrogea.
Maiorul von Kessler r5spunde
in aceastil privinta ca. in chestm-
iiea depozitelor din Dobrogea sunt
in erns tratative intre Comanda-
mentele supermare ale -armatelor
si ca nu se poate asLizi anticipa
mime acelor tratative, se va trans-
mite insii Cornandamentului Supe-
rior' al armater germane dorinta
Ministurului de Hasdom austro-
Ungar.
Ca incheiere s'a stabilit ca toate
punctele convenite trecute in a-
cost extras rAman a Ii aprobate
de Comandamentele Supreme ale
a rmatelor aliathor.
Pre*edintele inchee sedinta
ruultumind pentru munca depusa
de eel ce au luat parte la desba-
teri, la care Excelenta Sa von
 94
seits dem Vorsitzenden den Dank
der anwesenden fremden Vertre-
ter fur die Leitung der Verhand-
lungen ausspricht.
gez. von Schoeler,
Generalleutnai t.
Geheim.
Bellagen A bls E zu Nr.15053. II 16. A 8
A.
Schaffung
eines Zahlungsmiftels.
Am 29. 10. 16, 100 vorm., fend
:m Knegsministenum eine Sitzung
mil den Vertrelern Osterreich-
Ungarns und Bulgariens fiber
Schaffung des Zahlungsmittels fur
Rumanien stall.
Major von Kessler trAgt die
Gesichispunkte vor, die fur Schaf-
lung des Zahlungsrnittels mass-
gebend sein sollen.
Es wird festgestellt
A. 1. Jeder Heeresangehonge
hat fur seine dem Lande entnom-
menen Beddrfnisse Bahrzahlung
zu leisten ,
2 grdssere vorhandene Vor-
-tate (Massengdter) werden gegen
Gutschein regained ,
3. in solchen Fallen, wo die
Militarverwaltung ein besonderes
Interesse hat, Lile Beredwilligkeit
des Verkaufers zur Hergabe zu
wecken, wird bar bezahlt.
B. Es soll ein vollwertiges
Zahlungsmittel neu geschaffen
werden, das jeder Rurnane wie
jeder Heel esangehonge anneh-
men muss und das auch seiteus
der Heeresverwaltungen in Zah-
lung genommen wird. Ausferb-
lung in rumanischer Sprache.
C. Dieses Zahlungsmittel wird
-dadurch geschaffen, dass der
Bence Generale Romana sedens
der zustandigen Militdrbehorden
belohlen wird, durch Anghede-
rung einer Notenausgabeabtei-
www.dacoromanica.ro
Schleyer aduce multumiri dna
partea sa si a representanttlor
strain]. prezenti, Presedintelui pen-
tru conducerea desbaterilor.
(ss) von Schoeler Locot General
Secret
Anexele A Orli la E la No 15053 1116 A S.
A.
Crearea unui mijioc de plata
La 29, 10, 16 orele 1.0 a. m s'a
jinul la Ministerul de Rasbai o
sedinfa pentru creared unui mijloe
de plata pentru Romania.
La aceasta sedinja au participat
so delegati Austi o-Ungenei si
Bulganei.
Majorul v. Kessler, expune pane-
tele de vedere dupa can ur-
meazii sa se creeze mijlocul de
plata.
Se stabileste :
A) 1. Tofi cei care fac parte
din armata vor plat; in numerar
cumparatunie facute pentru ne-
cesitajde lor,
2. rezervele mai man existente
se vor rechiziliona, bberandu-se
bonun,
3. plata se va face in numeraf
si in cazurile in can adnimnistra-
ha militara are interesul de a
stimula bunavoinf a vanza torulm.
B) Se va crea pentru aceasta
un nou mijloe de plata, pe care
on ce roman precum i cei facaad
parte din armata trebue sal ac-
cepte, si care va ft primit pentru
plaji si de calre administraliunile
mditare. TextUl I lirnba romfini
C) Acest mijloc de.plata se va
crea In modul urmlitor Se va da
Bancei Generale Romaine ordan
de eatre auloritajile militare coin-
petente, sfi infijinjeze o secLe
de emisiune care sä pue in car-
 95

lung Papiergeld in Umlauf zu culatie hfirtie-moneda, care va fi

setzen, welches duch Markdepot acoperita printeun depozit de
bei der Reichsbank Berlin zum marci la Reichsbank Berlin, pe
Kurse von 80 Mark fur 100 Lei cursul de 80 marci 100 de lei.
gedeckt wird. Die Einlosung alter Retragerea bitetelor de bane./
ausgegebenen Nolen hatte bei emise ar urma sa se faca la in-
Friedensschluss dadurch zu LrfoI cheierea pace], de catre guvernul
gen, dass die rumanische Regie- roman.
rung die Einlosung uberrummt. In acest alp depozdul ar de-
Dadurch fiele das ganze gestellte vent liber la dispozitia depun5-
Depot an che Einzahler zuruck, torilor, tar aliatu ar 1.1 primit gra-
und die Verbtindeten hatten die tuit toate marfuriie importate. $i
im Laufe der Zeit eingefuhrte in cazul and depozdul de la
Ware kostenlos erhalten. Massie Reichsbank ar urma s5 fie intro-
aber zur Einlossung der Nolen buintat pentru retragerea bilete-
das Reichsbankdepot in Anspruch br, nu s'ar aduce RICi o pagubli
cienommen werden, so erwuchse alialilor, intrucal acestia au pri-
dadurch den verbu'ndeten Reichen ma mat ta peairu contravaloarea
auch kein Schaden, da diese vor- bandor.
her fur den Oecienwert des Gel-
des Ware erhalten haben. Socielatea sCentrala de Cumpa-
D. Die Zentral-Einkaufsge- ran (ZentraleinkaufsgeSellschaft)
sellschaft Berlin hat sich befell'din Berlin a declarat cà e dis-
erklaxt, der Notenausgabestelle pusa sa preia asupra ei rolul de
gegenuber Aie Rolle des Ban- bancher fala de seclia de erruslune
kiers zu ubernehmen und jeder- depunand la once cerere tele-
zed auf telegraphischen Abruf grafica noi acoperm la Reichs-
neue Deckung bel der Reichsbank bank, &and astfel Secliel de e-
einzuzahlen, wodurch die Nolen- misiune posibilitaiea de a da in
ausgabestelle den jeweiligen Be- circulaliedupa necesitate noi
durfnissen entsprechend weitere stocuri de bilete.
Nolen auszugeben in der Lage sei. Zentraleinkaufsgesellscnaita de
Die Zentral-Einkaufsgesellschaft clarat deasemenea ca e dispusä
hat sich ferner bereit erklart, die sa preia asupra ei toate opera-
gesammien Abrechnungen mit liunile de lichidare cu ladle all-
den verbundeten Reichen nach ate, aceasta dupa norrnele obis-
dem bisher ubhchen Verfahren /tide.
vorzunehmen.
E. Es wird einstirnmig beschlos- E) Avand in vedere ca cea mai
sen, in Anbetracht dessen, dass mare parte din Romania e ocu-
schon emit grosser Ted Rumaruens path, se decide in unammitate,
besetzt ist, che Einfuhrung theses a se aduce la indephrure pane-
Oe Ides sobald .als rnciglich uber rea in circulaliune a aeestet e-
Armae-Oberkommando 9 und Ar- l/115111111, prin intermediul Coman-
mee-Oberkommando Mackensen damentelor Armatei 9-a si armatei
ins Werk zu setzen. Mackensen.
F. Urn fur die Abreclutung eine F) Pentru inlesnirea operalt-
weitere Erleichterung zu schaffen, unelor de hchidare, Zentrakein-
soil d.e Zentrall-Elnkaufsgesell- kaufsges. va fifala de cele patrit
schfif gegenbber den Kriegsmim- ministere de razbol ahate sin-
sterien der vier verbtindeten Rei- gurul oficiu de hchidare.
che als einzige Abrechnungs-
slelle auftreien. 0) Transporturile de marfuri
G. Die zur Versendung gelan- rechizitionate urrneazii a se plifi
sende requinerie Ware soli von in numerar biuroului de hchidare

www.dacoromanica.ro
 96

den vier verbundeten Reichen dup4 prefunle ce urmeazgi a

sofort zu einem festzusetzenden se stabili aceasta pentru a se
Preise in bar zu Handen der Ab- evita greutati la lichidarea deft-
rechnungsstellen bezahlt werden, nary&
da hierdurob Schwierigkeiten bel Asupra punctelor de mai sus
der Spateren Abrechnung am si- s'a ajuns la deplinZi inlelegere.
chersten unterbunden werden. von Ksssler v. Langenhan
Ueber alle Punkte ist volle Ei-
nigkeit emelt.
gez.: von Kessler.
von Langenhan.

B. B.

ICriegsrohstoffe. Materii prime- de rishoi

Am 28 10 16. fand mi Anschluss Iii leg5turii cu intrumrea de mai
un die Vorbesprechung eine Be- sus, a avut loc la _8,10, 16 o con-
sprechung der Hohstoff-gruppe fermtd a sectim maternlor prime
s4a tt. de iiishoi.
Es wurde folgendes testgestellt.
1. '? e\tillen; Beteiligung Bulga- S'au stabdit urnigoarele
riens und der l'urkei kommt nicht Matem ii textile Bulgaria si
in die Frage, well Versurgung mit 1

Fertigfabi ik iten von Deutschland Turcia' nu particip5, IntrucAt en-

ass geregelt. arhcole tibricate aprovizionarea
Es wurden folgende Schldssel acestora se face de ti e Gei ma- k

verembai t nia
o p =. C S'au convenit urmiltoarele cote
g IT! E de reparhzare '

a) Wolle und Wollfelle

(Lamm , Sella f-. Kitz-
nd Ziegenfelle) sowie G:nia A.U-ma
Wollgarne . . . . 6 5
b) Baumwolle ii. Ba um- a) lanti si pelcele,
wollga rne . . . 6 5 (oi, capi e, iriiei,i pi-
c) Flachs und Hard . . 7 S sich . . . . . b : 5
d) Seide 1 b) bumbac, si fire
3 Tierhaare de bnrnbac . . 6 : 5
a) Ziegenhaare . . 5 . 5 c) cinepã si in . 7 3
b) andere Tim haara u/ cl) miltase . . 1
Eorsten . 7 3 2 Par de ammale
3 Asbest 7 3 a) pür d ppm e . 5 : 5
4 Lumpen aller Art . 6 5 b) diverse . . . 7 : 3
5 Viehhatite . . 6 5 3 asbest . . . . 7 : 3
6 Metalle und mar 4 carpe de tot feint 6 3
Lager-, u Altmetall aller 5. piei . . 6 : 5
Art muschliegslich me- 6 Metale de tot fe-
Ia1laltiger Bei gwerks- lid incl. produse RI:-
prodskte . a . . . . 5 5 nerale . . 5 : 5

www.dacoromanica.ro
 97

7 Zeugstoffe aller Art 7. pAnzeturi de tot

werden durch eine deut- feint en observab-
sche Organisation be- unea c Bulgaria ur-
schafft mit der Massgabe meazA a fi aprovizi-
dass bu igarischer Bedarf onatii de o organi-
durch. die deutsche Or- zatiune germana, ca
ganisation nu vmaus zu re va face apoi re-
decken ist. die alsdann partitia Intre Ger-
zwischen Deutschland u mania si Austria . 5 : 5
(ler Monarchic teilt . 5 5 8 Lemn, esente
8 Edelhohz, u zwar superioare lemn de
a) Nussbaurnholtz rob nuc, brut si lu crat,
und 21s Itrtigware mit avandu-se in vedere
der Macsgabe, (lass (lent- In primul rand ne-
seller Bedarf in erster cesd'atiie Ger mamm 6 : 4
8:e i h e berucksicht,gt 9 gurat . . 5 5
werden soli . . . . . 6 4 10 produse chimice :
1.)) Eschenholz 6 4 a) esina . . . 7 : 3
c) Laub . Nadel- und b) aceton, straoalEt
Schneiderungholz . 6 4 calciu . . . . 6 : 5
9. Altgammi . . . 5 5 c) pncioas5 . 7 : 3
10 Chemikanen, u zwar d) diverse produse
a) Harz . . . . . 7 : 3 ehinace . . . . . 7 : 3
10 Aceton, llolzeter, es- 11 vitriol urmeazii a se fixa
sigsauer Kalk . . . 6 5
c) Schwefel, Schwefel-
kies . . . 7
(I) ubrige Chemikallen 7 3
(Holzgeist u Methylathyl-
keton ganz an Deutsch-
land)
11 Ku pfervitrioll Schldssel bleibt
12. Gerbstofle J vorbehalten
.

gez Wolffhügel.
von Langenhan.

C.
Minera161e.
Am 28 Oktober 1916 land im
Anschluss an die Vorbespi echung
eine Sitzung nnt ten Vertretern
Oesterreichtilngarm und Pulga-
riens uber die Vertedung des Mi-
neralo.-Vorkommens statt
Vei embart wie folgt
1. Insoweit die Gesamtmenge
der aus den fiagliehen Gebietstei-
len wahrend eines Monats abtrans-
portierten Ateugen an Bohol und
Mmeralolerzeugnissen nicht 2 000
Zisternen Ebel schreitet, verzichtet
C.
UIeiur minerals
Ca urmare la confermla ante-
rioarh a avut loc la 28, 10, 916 o
sedintii cu delegatti Austro-Unga-
mei i Bulgariei, relativil la ule-
iurile minerale
S'au convemt urniritoarele :
1. Cat tirp cantitatea lunarg de
transportat (ulet brut si produse)
nu v'a depiisi 2000 cisterne, Au-
7

www.dacoromanica.ro
 98
Oesterreich-Ungarn auf eine Be-
tedigung aus diesen abgeschobe-
nen Mengen
2 Insoweit diese abgesehobenen
Mengen 2 000 Zisternen nn Monat
ubersteigen, hat Oesterreich-Un-
grn einen Anspruch auf 25 vont
Hundert des Gesamtabschubes.
Oesterreich-Ungarn son diese Men-
ge SON\ eit moOch als Bohol
ei halten Seitens der Verti eter des
k u. k kriegsmunstenums wird
betonl, duss ihrerseits grosser
Wert auf den Being \ on pustenan-
und Moreniol gelegt ird Es wird
veremb irt, dass die Beteffigung
Ostei reich ol zugs.w eise
in diescn }mitten Roholsoi ten er-
folgen soil mit der Massgabe, dass
der Anspruch Ostei reich "ngarns
an -leder diese: bei len Olsorten
aus 25 von I Iundei I direr Gesamt-
eriengung begrenzt ist
3. Sowed der Bedarf Bulgariene
und tier kei an Mineral ,ler-
ieugnissen aus ttqn ft- iglichen
(;ebietste n Hinnamenv edeckt
wird, s )llen die nach diesen bei-
den L ide n in emem Mount aus-
gefimrte 1 lenge!) von der Ge-
samta 4 I hi menge vorweg in Ab-
zug ebi cht erden Der ver-
bled e ide hest Lau Deutschland
und Oste, t eich-Ungarn i,einass
den Bes i imungen der A bs:Itze I
und 2 in Der \ ertreter ties Ko-
mglich B ilg rischen hrlei,. mini-
stei hums ist nicht in der Lage die
Mengen t t zur 1)eckun.4 des hut-
garischen Bedarfs erforderlich
sem werden, anzugeben Er be-
mei kt, dass am wichtigsten fur
Buh,arien die Bebefei ung mit Pe-
troleum seM \\ Er uhernimmt
es, seine Regierung auf die Not-
wendigkcit ausserster Sparsam-
keit aufmerksam zu machen
4. Die Vertrete: des k. mid k
Knegsministenums erklaren, dass
Voraussetiang fur die \ orstehende
Verstandigung ist
a) dass die Erzeugung Galiztens
mcht wesenthch unter den derzei-
tigen Stand herabsinkt,
b) dass fin die Deckung des Be-
www.dacoromanica.ro
stro-Ungaria renuniii la reparti
ve
2. Dacil cantitatea lunar5 de
p5seste 2000 cisterne. Austro-Un-
garm are dreptul la 25°,0 din can-
tita tea totalii transportatti, Austro-
-Ungarm urmeaM a primi pe cat
posihil - pacurii Reprezentantii
vlonarchim, accentinaz5 ca can-
titAble ce ii se N or preda sil fie
de preferint5 pricura de Bustenari
$1 Moreni Se convme a se satis-
face aceastd cerere insa numai
OM) la 250 ,) din productia aces-
tor localitiiti
3 Se va sciidea (LAI cantitatea
!Wald lunara' exportabilii cantita-
tea le produse petroldere expor-,
tate in Bulgaria si Tut cia Canti-
tatea rAmas5 se va repartiza intre
Germania si Ausxo-Ungarm con-
form cu dispozitiumle dela punc-
tut 1 si 2. Repre7entantuI bulgar
nU c in mAsurit sii comumce, can-
titatea necesar5 Bulgariet pentru
acoperirea trebnintelor ei, spune
ins5 cd in pmmul r5nd Bulgaria
necesita petrol Va atrage aten-
tiunea guvernulai s5u s5 m m5suri
pentru a se face cele mai marl e-
conomii cu acest produs
4 Reprezentanti A ustro-Ungari se
declard de acord cu cele de mai
sus, cu urmiitoarele conditii
a) productia actualii a Galiii
sà nu scach in mod simtitor,
b) ä nu se apeleze la Austro
 99

liii fs der in den fraglichen Ge- Ungaria pentru acoperirea nece-

biekteden operiel enden Truppen sitiitllor trupelcr de ocupatiune
and der Bedurfnisse theser Ge- san a locudorilor din aceste te-
biefsteille selbst kemerlei Anspru- ritorn
elle an Osterreich-Ungarn gestellt
erden
gez Dr. Herz.
von Haymerlc.

D. D.
Arbeitsamt, Otidul muncei
Am 28 Oktoher 1916 fand im In legatm a cu convorbirea an-
Anschluss an nic Vorbespi echung termarit a avnt Ioc la 28, 10, 1 ;
eine Sitzung mit dent Vet ti eter in prezenta reprezentantilor A-
)sterreich-Unwn n Ober die Be- usti o-Ungari o consftduire privi-
schaffung von Arbeitskralten aus toare in procurat ea de brate de
lent zu besetzenden i uniamschen munca in tentorint romfin ce se
rebiet stalL va ocupa
Verembin t wurde was folgt
1. Organizarea
I Organisation.
Pe langa uvernimintul militu .
Bei dem einzurichtenden Mth- ce se va crea, se \ a infanta an
ter-Gouvernernent wii d em die- hiurou al muncei Conducerea o
scm untersteiltes Arbertsamt em- vor avea-o reprezentanti ai ad-
..:esetz Die Leitung w ird e einem minis tra impel militare A uv tro-Un-
Vet tieter der osterr eichisch unga- gare i Germane
risehen laud deutschen Ueei esver-
waltung aiim tragen Das zur Un-
,erst itzung beider Herren notige
Verw altungspei sonal an Rei eren-
ien, Expethenten usw , stellen die
Ki iegsmnnsterien, m Wien und
Bei lin.
II Beschaffung und Verteilung 2. Procurarea si repartizarea,
der Arbei1skr5fle. tratelor de mnnca".
1, Sicherstellung der in Alma- 1. As,gurareq efect&irei murEci-
-nen zu leistenden knegswirt- lor economice in Romania. Bin-
chaftlichen Arbeiten rout muncei.va ingrip procurarea
Das Arbeitsamt sorgt fur Auf- b-atelor de niuncd necesare ex-
iiringung der fur die landwirt- pIoata tiunilor agricoIe sz iwfus-
schaftlichen und gewernhchen
Betriebe nn kriegswn tscha fthchen
Inreresse der verbundeten Stan-
ten erforderhchen Arbertskrafte.
lam liegt die weitestgehende He
ranmehung und die Verteilung der
Arbeitsfahmgen Einwohner des
Landes ob Desgleichen gehen alle
Gesuche rumamscher Betriebe auf

www.dacoromanica.ro
 100

tberweiseug von Arbeitskraften triale precum 5i de repartizarea

aus Deutschland oder Osterreich- acestora,
Ungarn durch seine Hand
2. Das Al beitsamt organisiert 2. Buiroul muncei, orgamzeaza
die Anwerbung von Arbeits- angaiarea muncitorilor.
kri2ften fur knegswirtschaftliche
Betziehe der verbundeten Lander,
sow eit Ste fur die unter 1. genann-
ten Zwecke entbehrt weroen kon-
nen. Das Arheitsamt wird Sorge
tragen, dass die Anwerbung von
Arbeitskraften nach emheithchen
Plane ohne storende Konkurrenz
mehrerer V, erbestellen erfolgt.
Die Verteilung der Arbeitskrafte
erfolgt durch das Arbeitsarat in
Wurdigung der versclnedenen
kriegsw irtschafthchen Bedurfms-
se der verbundeten Lander
3. Das Arbeitsamt uht gleichzei- 3 Bmroul muncei controleaza
tig die Kontrolle uber die in Bu- deasemenea pe gel manil i austro-
manien vorhandenen deutschen ungurn din Ronhima, supu,a ser-
und österreich-ungarischen ,1einlul mihtar zi e smgur in-
Wehrpflichtigen aus und ist dreptrit,ita a acorda dispense
allein zur Vornahme von Zuruck- ss Tiburttus, von Lonienhand
stellung kEnthebungen) befugt.
gez.: Tiburtius.
von Lang enhan.

E.
Schnittholz.
Am 28. Oktober 1916 fand hu
Anschluss an die Vorbesprechung
eine Sitznng uher die Vei tedung
des ans RuinThien zu erwartenden
Schmttholzes statt, sowed es fur
Meereszwecke brauchbar
Dar Ergebms war folgendes.
In erster Lime soll das in Ru-
auRnien vorzufindende rumamsche
oder sonst in femdlichern Eigen-
tum helindhche Holz zur Behefe-
rung der in Rumamen stehenden
Armeen Verwendung finden. Ge-
ntigt dieses Holz nicht zur De-
ckung von Ileeresbedarf, dann
werden die int Besitz oder Eigen-
tam der osterreichisch-ungari-
soben Firmen betindlichen. in Ru-
anknien lagernden Holzvorrdte fur
das Ifeer angekauft. Die Kosten
Leinne thiate
La 28, 10 16 a avut loc o con-
sfituire privitoare la repartitia
lemnelor dm tioninnia, intrucat
vol putea fi intrebumlate pent: u
scopurile rasboualui.
Rezultatul e urniaorut :
Lemnele gsite in Romania vor
fi in prnnul r3nd intrebuintate de
Care armata de ocupatiune Da a
aceste cantitäti tie vor ft sufici-
cute, se vor lua cant:table de lent-
ne apartinand firnielor austro-un-
aare dm Rornama Cheltnehle se

www.dacoromanica.ro
 101

werden im Verh;dtms der Starken vor repartiza in raport cu numi-

der Armecgruppen vei teilt
Das nach der Deckung des Hee-
reshedarfs etv, a uhrighleibende
Holz rumanischen oder sonst
feindh -hen EigPntums wird nach
dem Schlussel 5 , 5 aufgeteilt
Ahtransport und Verwendung
bleibt den Monarchien uherlassen.
gez. Tenschert.
Wutsdorff. Gerslenberg.
rut armatelor
Lemnele ce ar rnai rAmfinea
disponbile dupà acoperirea nece-
sitafdor armatelor se vor- repar.
tiza dupli cota 5 : 5
Transportul si intrebtunfarea
riimâne in sarcina Monarhfilor.
ss Tanschart Wutsdorft Geroteubera

ANEXA 2
Bucuresti, 6 Marne 1917
Hotel Imperial

SCLINPE AMICE,
Am facut tot posibilul sa oblin Gazela Bucurestilor" ca sii v5d
de cc este voiba cu Banca noastrà. Dac5 notita ziarului pe care
o a Slur aci confine tot, ar fi vorba sa se punii Banca sub seehe-
stru administrativ.
Motivele acestel hotariri ar fi doug :
1. _PentrueS p5rfi considerabile de ale averei B5ncei Nationale
a Romaniei nu se OS pe teritorml roman 6cupat" si
2. Pentrucii majordatea persoanelor administrative ar lipsi din
Bancii".
infiintarea acestui sechestru administrativ implica crearea func-
tiunei de secliesru admintstrativ cu drepiurde fostei direcItuni a
&Ince, IVationale a Romdinel ca sil adrninistreze dupd preiFripliile
drepluha miernafronal, partea din averea &lacer ce se ajid in loca-
liklide stópande de Pulerile &late%
Este interesantS declaratia ce insoleste aceastii hotgaire ca Gu-
vernarnfintul Imperial nu urmareste sechestrarea averei EiSecei
Nationale, ea nehind considerata ca o Instilutie a Statului Romiin
sau ca o parte a acestma.

la sS vedem este aceasta hotarire a Ouverniimântului Imperial

conforma cu prevederile dreptului international i cu legile rils-
boaielor de care se prevaleaza Ouvernamantul ?

www.dacoromanica.ro
 102

Inainte de a analiza motivele invocate de Ouvern5mantut Im-

penal pentru a-si justified hotarirea, trebue sa. amintesc ca On-
vernamantul Imperial este o autoritate cu caracter provizorin a
unet simple posesiuni de fapt , conform art. 43 al regularneniulut
dela Haga din 1899 si 1907 el trebue sa ia toate mAsurile care
depinde de clausal in vedere de a restabili si asigura pe cat po-
sibil ordinea si viatb publica respectand afar5 de o impied care
absolut5, legile in vigoare in tars".
In acelas regulament vedem hotarindu-se in art. 25 este inter-
zis orice thstrugere sau sechestrare a proprieratel inamice care
nu ar Ii imperios comandate de necesildlite rasboiului". tar pe
deasupra autorli de drept international, pe care D-ta tiebue b
curtosti mai bine ca mine, proclanià respectul $1 inviolabilitaiea
propriefälei private inarnice, inarnicul Invadant ictorios neavand
mci proprietatea mei folosinta acester even".

Guvernul Imperial infuntand sechestrul administrativ recunoaste,

cum vazuram, cI Banca Nationala este o avere particulara tar nu
a Statulul.
Motivele sale de interventiune sunt cele dou5 de sus aratate
c5 a-verea sa in cea mat mare parte n'ar fi in teritoriul ocupat
ca conducatorn el si majoritatea personalului sau admin sti atilt
ar Ii inteo alt5 parte a teritoriului%

Averea si directia Bancei nu puteau s5 fie decal acolo unde

este sediul ei.
Or sediul Bancei pe temeiul incheerei din 12 Noembrie 1916 se
afl5 la Iasi, unde a fost mutat Tezaurul, averea i unde se afla
si directia principala a el
Faptul ca o parte a averei unui particular a fost transferata in-
Walla parte, perm te sechestrarea averel ramasa sau a nestecul
cuceritorului in administrarea et 7 In cazul nostru nu este fuel
macar atat , pe temeiul incheerei din 12 Noembrie 1916 luata pe
baza statuielor i regulamentului nostru, la Bacuresti unclioneaza
o simpla sucursala a Wancei, careia in vederea importante ei
s'a alcaluit o direcliune specialu in persoana a 2 directori.
Operatiumle asestel g'ucursale sunt determinate prin inch erea
sus aratats care stabileste crelarea acestei sucursale.
*

Dac5 este constatat ca. nu suntem decal o Sucursala .5 i nu pu-

tem face decal operatiumle prev5zute in incheerea Consitiulu de
Administratie la fel ca i celelalte sucursale din tar& ce dispo
ziliuni de drept internalional pot s5 interving sä se substitue de-
legatiunei pe care Banca Ntitionala Centrala a instutuit-o
Cum ar putea un sechestru administrativ sa se substitue in a-
tributiunde directiunei generale a Baum care exislei, este in fr..
ingi la Iasi unde ii este sediul legal ?
Ce forta legala or avea fat& cu stalutele Bancei si cum ar pu-
tea el lucre farrt sa violeze acesie statute 7

www.dacoromanica.ro
 103

In fond $1 hotdritor nu este acest arnestec intr'o avere partieu.

lard o violare a regulelor de drept international de care et vor
sa se prevaleze.

Este adevArat c 1 not am inftintat sechestrn judician anumi-

tor case si Institute de corner! strdine din tara noastra.
Se poate face insd analogie intre mdsura luatä de guvernul ro-
man de a numi conservaton al avenlor supu$11or straini, cu care
tara intrase in r5sboiu, o procedare justificat5 in drept $1 recu-
noscutd de deeptul international si cu cetace se petrece la not 7
Ce spune dreptul international 2 Spune ca una din consecin-
tele declaratiunet de rdsboiu este interdictiunea oricarel relatiuni
comerciale intre supu$11 celor ce se rdsboesc. Statele behnerante
sunt singure in drept sd statorniceascd asupra gradului de apti-
care a acesiet hotarin interdictiune totala sau partiala.
Sta'ul nostru dorind sa impiedice in chip aosolut once fel de
comerlcu Statele cu care a intrat in rdsboiu, a numit acesti se-
che,stril sau Inai bine zis controlon insdrcinati sa vegheie ca nu
cumva institutele respective sa facd afacen cu supusti statelor
cu pricina.
Statul Roman nu 1-a irnpicchcat, mei nu 1a oprit in mersul
regulat al afacenlor lor, el a supraveghiat numai intrebuintarea
fondurilor, ca ele sà no serveasca la stabihrea de relattunt ne-
gustore$h cu supusu statelor inamice.
. . "
Bdncile Nationale ramase in teritoriul ocupat intre care ne nu-
mararn $1 not, nn fac comert decal cu supu$u roman! , rapoitu-
tile cu strainatalea sunt de competiata Centralet.
Centrala este la last.
Dacd Guvernul Imperial rede tolusi st ninv>ni nu-I poate
opri sd creada ce st cum vrea c sucursalele Bancei Nationale
fac acte de comer! nu numai cu romann, dai ca ar intra rt re-
laliuni comerciale s. cu supusii altor state cu caie este in stare
de r.sboiu, n'are decat in interesul controlului, ce nu-I pot re-
fuza, s5 infiinteze ca i in Belgia un controloi, fie el ootezat
ch,at secl estru.
Nu pulcin ins 1 accepla in mei on caz on sechesfru care sei se
subs/duo In dropturile chrocfluner Beincer Sect estrul care in loc
sa inlesneasca conitnuarea operaliundor BAncei incepe pr n a
ordona inch derea ghiseuriloi et.
Vad in aceastd procedare cea mat samavolnicd, cea mai abso-
luta uzurpare a dreptunlor Bhncei ; viid sechestrarea unei avert
particulate contrar u tutulor principnlor si regulelor consacrate
de cheptul interrintional si de con, entiunea dela Haga (te. iul a-
cestei conventiunt te rog sd treci $1 sd-I tel dela mine de acasa).
Mat vhd act si o desorientare. o dezorganizare, tat mci de cum
o restabilire $i asigurare a ordinet tii vielet publice pe care o
cere inamicului ocupant Conventrunea dela Haga, conventiune
care a fost semnald $1 de Germania aldiun de restul forului eu-
ropean.
(ss) C. I 1361colanu.

www.dacoromanica.ro
 104

Anexa No. 3.

Ordinal de infiIniarea sedestrului la Banca lialior.ahl

are cuprinsul urmater :
0:r
Adrninistralia nuhtarli H. C. 3 Marz 1917.
in Ronitinia
L. F. No. 3 gch

Din ordinul D-lui Gi-vernator militar General de Infanteri TuIf

von Tschepe u. Weidenbcch din 22 Febivarie 1917 3anca Natio-
nala a Romaniei este puA sub sechestru in conformitate cu par.
1 C. a ordonantei ,,rivitoare la Admirnstratn puse sub sechestru
din 10 Februarie 1917 din foaia (Monitorul) de ordonante a Co-
mandei supreme a Armatei von Mackensen.
Ca Comisari adrmnistratori seches'ri -dint nun-14i D-nii :Altitor
Referendar Bohning si Locot. de Inf. Wengraff.
Admimstratorii sechestri trebue sa se pue in posesia Bancci, ei
sunt indreptatIti si autorizati a executa toate actiunile pe cart
Banca este indrept4td a le face, a dispune de toata averea 1-35ncei.
In timpul duratet administratorilor sechetri se suspenda' atri-
butiunile membrilor Consillului de Administiatiune, a conducMo-
rPor si a titulor celorlalte crgane si persoane aic Bincei la care
acestia au fost indreptatiti
Membrn Consiliului de A-'nninistratiune, dirigiuitorn si fu ratio.
nano Bdncel sunt datori a da orfce infoi matiuni Administratiunei
sechestrilor, a preda toate registrele, scriptele, chaile si orce fel
de valori ale Bancei , functionarn au a exe-ura hicra'riie lor dupa
indicatiumle D-lor sechestii.
Directorn conducnori i functionarii Wancei sunt datori a da
informatium Administratiei secheste despre operatmule si aface-4
rite BAncei, chiar and nu mai sunt in serviciul ei. Contravenientii
se pedepsesc cu severitat?, conform Ordonantel.
Din partea Administratiunei militare in Romania.
Hents ch.
Colonel

www.dacoromanica.ro
 105

ANEXA No 4
Miscarea Fondului Consortial Si Deposite
.1MONNIMNII

L. D. K. Consortiu Deposite Total

1917
Mai 12 I Let . . 1.615.400 2.198.780 3.313.780
19 2 . 115 000 2 792 280 4 907.280
Iunte 9 JI 4.199 586 6.314.586
lithe 14 6.319.508 8.434.598
August 4 i 8.003 301 10 118.501
Septembrie 15 12.314.129 14.429.129
Octombrie 30 ,
14 448.330 16.563 330
Noembrie 10 1 234.372 3.349.372
24 975.231 3 090.231
Decembrie 22 1.288.228 3.403.228
29 ,,, 1.291.228 3.406.228
ittls
lanuarte 12 8.007.866 10 122 866
Februarte 2 8.164.091 10.279.091
Martie 6
1

5.258.393 7.373.393
, 22 3.755.727 5.870.727
Apri lie 10 1.276.543 3.391.543
Mat 4 . ,. 1.488.233 3.603 233
lunte 1 1.549.408 3.664.408
Julie 6 1.839.766 3.954.766
August 10 1 870.647 3.985.647
Septembrie 7 1.556.8qD 3.426.890
Octombrie 5 ,, ram. dela 15 'ept 1.489.767 1.489.767
26 1.331.737 1.331.737

Anexa No. 5.
Bucure0.1, 31 Octombrie 1917

Circulara No. 24

Emisiunea Bonuriler de Cassa

In urma confermtelor avute cu autoritatile competinte germane
:,
i austro-ungare la Berlin, Banca Nationald (Adm. coerc ) a fost
automata de a errute bonuri de Casa.
Precum se stie Banca Nationala a preluat asupra ei financiarea
contributiel de razboiu de lei 250.000.000 impus tentortului ocupat
contra depunerii de acte de garantie (cambii) ale fiecarui judet in
parte, Aceasta financial e s'a efectuat precum urmeaza : 0 suma
corespunzatcare disponibilului Bancei Nationale in marci a fost
pus la dispozitia lui Reichsbank din Berlin, care la randul ei (Reichs-

www.dacoromanica.ro
 106

bank) a procurat statului major administrativ (Verwaltungsstab)

contravaloarea acestei sume in Lei.
Abudenta crescanda de numerar in Romania permitea proectarea
financierei acestei contributn de razboiu din mijloacele aflatoare
in tara. Spre a obtme
1) ca disponibilul Bancei Nationale la Berlin sa ramana cat se
po ate de neatins,
2) ca cantitatea numeraiiului in circulatiune sa fie cat de re-
stransa posibila, spre a nu influcilta valuta ta'rei in mod nefavo-
rabil, si, oferind astfel publicului romanesc un efect public circu-
latia numerarmlui sS devina scurta.
Aceste sunt cauzele inflintarei bonurilor de casa , detaliile le
veti vedea din aljturatul prospect
Pentru informatiunea Dv. va mat dam urmatoalele ainanunte :
I) Imparteala
(nu intereseaza)
2) Scadente i cupoane
Etras
Bonurile flu poaria scadentele imprimate, de oare-ce nu se poate
preede daca vatuarea lot va fi mare sau nu , de aceea scaLen-
tele trebuesc scrise cu mana pe fiecare exemplar. De cisemenea
suma dobanzei produsa.
Bonurile cu o durata de 12 luni poai ta 2 cupoane pentru ca
dettnatorn for sa alba ocazia de a incasa chiar dupa 6 lum d banzi.
Prima emisiune se riclica la Lei 150,000.000. si cai i au tost
impartite dupa cum urmeaza
Albastre 60 carnete a 500 3000 buciti Lei 1 500 000
70 ? 1000 3500 3.500, 00
60 5000 3000 ? 15.000.0 0.
60 10000 30 0 30 000 00 .
Verzi 60 > 500 3000 1.500.00
70 1000 8500
60 5000 3000 15
3 00 01,00.1--
)

60 10000 3000 30 000 0 )0.

Galbene 60 500 3000 1 5'1000)
70 1000 3500 3.500 0
60 5000 3000 15 00U 00 .1.
60 10000 3000 > 50.000 0 )0
Lei 150 000 000

S'au mai imprimat 10 carnete a 50 bucati bonuri de casa in

alb, can au ramas in pastrarea Directiunet.
(Instructium relative la numaratoare).
3) Mampularea.
(Instructiumle cunoscute personalmui).
4) Reescomptarea.
(Instructium identice cu par. 5 din prospect).
(Instructium relative la manipularea bonurilor reescomptate cu-
noscute personalului).

www.dacoromanica.ro
 107

5) DobAnzi si plata bonurilor.

(lnstructuini relative 1 a bonurile seazute i platite cunoscute per,.
sonalului).
6) Contabilitate.
(Instructiuni relative la Gontabilitatea bonurilor cunoscute per-
sonalului).

Anexa No. 6
Bucureli, 13 Seplembrie 1917
CAire Domnii Sequestri eoercitivi ai figncei Nationale
Bucure§ii
La deciziunea luatd de Administranunea coercitivd a B tried
Nationale ca sa se ceard ci primeascd de la ; ublic depozite ram-
bursabile cu termen de 3, 6 si 12 luni $1 pentru care se va plati
de Band( un procent de 2 1/ 31 ', sail 4 ' la suta, (ee.* ce este
, 3

un imprumut) pentru care Bar ca Nationala la mite, obli,.,atiunt,

sau bonuri de tezaur sau bonuri de casd, la purtator 51 scomp-
tabile, la care operatiune se cere colaborarea noastr:i in calitite
de Director Delegat, prin semnarea alituri cu D-nir Se lue;art a
titlurilor emise, am onoarea a face urmiltoaiele obiectiuni
1) Banca Nationald fund pu a sub Administratiune coereitivrt
prin ordonanta din 22 Februarie 1017, conform pat lgralului 6 al
acestei ordon inte, a incetar drepturile noastre ca Da ectot-Dele-
,at, ele tree,ind in persoana d-lor Se luestri
Din acest punct de vedere, senindtura noastra devine leeleiS.
2). Operattune'r pentru care se cere serrinf tura noastid este
-disolut inturiza de lege si ctatutele Bancii Nationale (Art 9 si
10 din Lege si Art 25 6 27 din Statute
Obligat it calit ite (Ie Director a apnea lege i si statutele si a
face sa tie a; licate ci respcctate, nu pot eu inaumi sA le \
Din acest punct de vedere nu pot semna titlurde de 1111f rumut
3) Delegattunea ce ne-a foct conferita prin procesul-verbal din
11 23 Octombrie lOto al Consillului General, limitea75 in mod
precis operatiun le ce putem face, s i internee fri mo 1 absolut
alte opelatiunt si in special operatiuni, ca acelea pentru care se
cere s semnez
In nici tin caz, semn5tura noastri nu ar putea obliga Banca
Nationald peste limitele mandatulut nostru si conform Act. 0
din Statute, sunt personal rAspunzator de executarea mandatului,
Din acest purict de vedere nu trebue sd sernnez i sa lau parte
la operatiunea ce se propune
Aldtur come dapd procesul-verbal al Consinulut General si
traducere dup5 amintitele articole din legea ;,1 statutele 13rincei
Nat,ionale
(ss) Delegat, N. I. Bdrbulescu.

www.dacoromanica.ro
 103

Anexa No 7.

Zwischen den unterieichneten BevoliniNchtigten Deutsciands

Lind nunainiens ist dio nachstebende Vereinbarung iTher
Wochseiseitige BereitsieHung vein Zahlungsmittein
getroffen warden :

Artikel I.
Nach Artikel X des Wirtschaftsabkommens im deutsch-usterr-
eichisch-ungarisch-rumanischen Sonderabkommen uber wirtschaft-
fiche Emzelfragen zu dem Bukarester Friedensvertrage vom 7.
Mai 1918 werden Deutscland und Rumanien sich gegenseitig die
zur Bestreitung der Zahlungsverpfhchtungen aus dem Wirtschaft-
sabkommnri notwendigen Zahlungsmittel gegen Einraumung von
Guthaben in der Wahrung des anderen Landes zur Verfugung
stellen. ,
Demgemass werden die hiernach angeforderten Zahlungsmitte
von der Deutschen Regierung in Reichsmark bei der Reichsbank
von der Rumanischen Reigerung in Lei bei der Rumarnschen Na-
tionalbank bereitgestellt werden. Die beiderseitigen Banken sind
berechtigt, bei Anforderung der Zahlungsmittel den Nachw eis
dafur zu verlangen, dass die Zahlungsmittel zur Bestreitung von
Zahlungsverpflichtungen aus dem Wirtscnaftsabkomrnen bestimrnt
sind.
Zum Ausgleich fur die bei der Rumanischen Nationalbank in
Anspurch genornmenen Lethetrage wird ale Deutsche Regierung
der Rumanischen Regierung em entsprechendes Mark-Guthaben bei
der Reicsbank einraurnen, und umgekehrt erhalt die Deutsche Re-
grerung fur die bei der Reichsbank in Anspruch genommenen
Reichsmarkbetrage ein entsprechendes Lei-Guthaben bei der Ru-
manischen Nationalbank von der Rurnanischen Regierung em-
geraumt.
Artikel 2.
Abgesehen von den nach Artikel 1 bereitzustellenden Zahlungs-
mitteln wird Deutscland auf W unsch Rumaniens folgende Reichs-
markbetrage der Rumarnschen Regierung bei der Reichsbank zur
Verfugung steIlen :
a) die in Mark zu zahlenden Aufw endungen Deutsclands fur die
rumarnschen Kriegsgefangenen (Artikel 25 des rechtspolitischen
Zusatzvertrages)
b) die Betrage, welche erforderlich sind, um die aus deutsnen
Mitteln in Rumanien fur offentliche Arbeiten gernachten Aufwen-
dungen sowie den Wert deutscher Verkehrsrnittel, soweit these
nicht zuruckgegeben werden konnen, zu ertsetzen (Artikel 23 des

www.dacoromanica.ro
 109

Friedensvertrages und Artikel 34 bis 37 des rechtspolitischen

Zusatzvertrages).
c) die Betrage, welche fur den Dienst der im deutschen Besitz
befindlichen Schuldverschreibungen der Anleihen des rumanischen
Staates erforderlich sind,
d) einen Betrag von 180 Milionen Mark, elchen die Rumanische
NA

Regierung der Rumanischen Nationalbank mit Rucksicht darauf zu

erstatten wunccht, dass die Rurnanische Nationalbank wahrend des
Krieges den genannten Betrag aus ihrem Guthaben bei der Rei-
hsbank in Berlin fur die Finanzierung rumanischer Distriktsobli-
gationen aufge\ endet hat, Die Vorlagd der 180 Milionen Mark
von Seiten Deutshlands hat zur Voraussetzung, dass der genannte
Betrag dem Guthaben der Rumanischen Nationalbank bei der
Reichsbank wieder zugefuhrt wird und dass die Rumanische Natio-
nalbank damit einverstanden ist, dass auf ihn ebenfalls die Best-
mmungen des Artikel 42 des rechtspolitischen Zusatzvertrages
Anwendung finden.
Die zu a) b's d) bezeichneten Vorlagen der Deutschen Regierung
bilden emen mit 5°10 lahrlich zu verzinsenden Vorschuss in Reichs-
mark bis zurn 30. Juni 1919 Von letzterem Zeitounkt ab eihalt
die deutsche Regierung zum Ausgleich des Vorschussses und der
aufgelaufenen Zinsen emu Lei Guthaben bei der Rurnanischen Na-
tionalbank, uber welches zur Bezahlung des deutschen Einf uhr-
iedarfs aus Rurnamen verfugt werden wird.
Artikel 3.
Soweit Deuts_hland zur Bestreitung seines Einfuhrbedarfs aus
Rurnamen, abgesehen von aen dem Wirtschaltsabtkommen unter -
liegenden rumanischen Erzeugnissen, Lei benotigt, wird Rumanien
e erforderlichen Betrage bei der Rumanichem Nationalbank zur
!1,'erfugung der Deutschen Regierung stellen. Zum Ausgleich hierfur
vrhalt die Rumamsche Regierung e,n entsprechendes Mark-Guthaben
eloei der Reichsbank von der Deutschen Regierung eingeraumt.
Art ikei 4.
Die aus Artikel 1 und 3 sich ergebenden Kursverrechnngen
werden nach falgenden Grundsatzen vorgenommen werden .
Fur die bis zum 30. June 1919 entstehenden gegenseitigen Gu-
thaben gilt das feste Verhaltrus von 100 Lei = 70 Mark (100 Mark
=-- 142-85 Lei). Die Einfuhrung einer arntlichen Kursnotierung der
Lei in Berlin sowie der Reicilsrnark in Bukarest, wird tunlichst
bald ir die Wege geleitet werden. Vom 1. Juli 1919 an ist fur die
Verrechnung der amthche Leikurs in Berlin, und zwar der Dur-
chschruttskurs zwischen Geld-und Briefnotierung, massgebend. Sollte
iedoch der Berliner Leikurs um mehr als 1/, 0/0 von dem auf Lei
umgerechneten Bukarester Mittelkurs fur ReiChsmark abweichen,
so wird die Mitte zwischen der Berliner Leinotierung und der
Eukarester Marknotierung als Verrechnung,skurs angenommen.

www.dacoromanica.ro
 110

Der Ermittlung des deutschen Lei-Guthabens aus Artikel 2

wird am 1. kill 1919 vorlaufig das Umrechnungsverhaltnis von
100 Lei -= 81 Mark zugrunde gelegt. Die endgultige Abrechnung
der Lei-Guthaben aus Artikel 2 einschlie§slich der aufgelaufenen
Zmsen erfolgt nach dem, Durchschnittskurs samthcher Tagesno-
tierun,en in der Zeit vom 1. kill bis 31. Dezember 1919. Fur die
Feststellung des Durchschnittskurses linden die vorstehenden Be-
staninungen Anw endung.
Artikel 5.
DT gegenseitigen Guthaben werden mit 5 70 jahrlich verzinst.
Artikel 6.
Zum 31. Dezember jeden jahres w,2rden die gegenseitigen Gu-
thaben zuzuglich der aufgelaufenen Zinsen rechnungsmassig festge-
stellt. Der Unterschied (Saldo) des Gesamtbetrages der gegensei-
tigen Guthaben berechnet nach den Kursbestimmungen des
Anil et 4 soil jeveils eine Miliarde Mark oder deren Gegenwert
in Le nicht ubersteigen.
Der endgiutige Ausgleich der gegenseitigen Guthaben erfolgt
innerl alb eines halben jahres nach Ablauf des Wirtschaf sabkom-
me s (Artikei 11 daselbst), also spatestens bis zum 31. Dezember
1927.
Artikel 7.
Rumanien wird uber die ihm auf Grund der Artikel 1 und 3 be
er Peichsbank zu bestellenden Mark-Guthaben nur zum Zwecke
der Bezahlung deutsch..ir Forderungen verfugen. Insofern die On-
ti abet) zum Ankauf von Wertpapieren Verwendung finden solle ,,
mi ssen die Wertpapiere der gleichen Verfugungsbeschrankung wie
we Guthaben selbst unterworfen bleiber. Falls Rumanien ausldn-
dische Zahlungsmittel benotigen sollte, wird die Reichsbank bereit
se n, der Rumanischen Regierung in Anrechnung auf die Mark-Gu-
thaben, jedoch nicht uber deren Hohe hinaus, zur Befnedigung
notwendiger x irtschaftlicher Bedurfnisse nach Moglichkeit Devisen
zur Verfugung stellen.
Die Reichsbank hofft, dass sie eine angemessene Verteilung
und rechtzeitige vorhenge Anmeldung des Bedarfs vorausgesetzt
in der Regel in der Lage sein wird, berechtigten Wunschen
Rumdmens, sbweit es sich um die Befriedigung notwendiger k ir-
tschaftlicher Bedurfnisse handell ganz oder zu einem erheblichen
Tette Rechnung zu tragen. Sie muss sich jedoch im Himblick auf
die lange Dauer des Wirtschaftsabkommens und die Moglichkeit
aussergewohnlicher Verhaltnisse, die Prufung daruber vorbehalten,
ob sie jeweils die angeforderten Betrage in Devisen aus ihren
Bestanden abgeben oder, ob und auf welche Weise sie gegebenen-
falls anderweit den Wunschen der Rumanische Regierung Rechnung
tragen kann. Unter alien Umstanden aber hat sich die Reichsbank

www.dacoromanica.ro
 ill
bereit erklart, bis zur Hohe von 10 0/0 des gesamten im Laufe
des Wirt5chaftsabkornmens etrA a zugunsten Rumaniens sich erge-
benden Guthabensaldos in 1 eilbetragen, die nicht mehr als 5 Mi-
lionen Mark betragen durfen, fur die obengedachten Zwecke Devisen
zu den Kursen der in Frage kommenden neutralen Markte zur
Verfugung zu stellen oder zu beschaffen. Bis zum Ablauf eines
Jahres nach Friedensscluss zwischen Deutschland und den West-
machten beschrankt sich die Verpfichtung der Reichsbank auf die
Bereitstellung oder Beschaffung von Devisen his zur Hohe von 5
00 ces genannten rumanisc'hen Guthabensaldos.

Artikel 8
Die gegenwartige Verembarung soll gleichzeitig mit dem Erie-
densvertrage in Kraft treten.

Artikel 9.
Beidersetts vi ird die Genehmigung der Regierung vorbehalten.
Geschenen in doppelter Urschrift zu Berlin am 8 Juli 1918.

(gez.) JOHANNES m. p. (gez.) STEFANESCU m. p.

(gez.) SCHROEDER m p. (gez.) GOLESCU m p.
(gez.) BERNDT m p (gez.) MALTEZIANU fn p.

www.dacoromanica.ro
 112

ANEXA No. 8

Nota de cursul mgrcilor

1918 Mai 17 . . 139
Iunie 2 . . 1411/2
Iu lie 8 . . 1331/2
August 6 . . 161
. 8 . . 1601/2
JP 9 . . 159
18 . . 161 1/,
Septemb. 5 . . . 159
,. 11 . . 1581/2
Octombr. 4 . . 154
. 12 . 153
. 14 . . 152-151
" 99
__, . 154
Noembr. 6 . . 147-148
. 7 . . 150
. 8/9 . . 152-155-160
ll 11 161-162
161-163
14 . . nici un curs
, 18 . . 124-126
)1
19 . . . 130 -135
I; 25 . . 133
26 . 125-130
" 29 . . . 126--129
Decembr. 2 . . . 128--130
. 5 . . . 127-129
. 20 . . 125-126
. 21 . . 128-130
" 25 . . 132-133
. 30 . 133-135
. 31 . 130-134
1919 Ianuarie 1 . . 130-132

www.dacoromanica.ro
 lla

Ane\a No. 9

PROECT
- 110.

hare Comandamentul suprern al Armatei de ocupatiune i Gu-

vernul Roman, in baza articolului XVII al. 4 al tractatului de pace,
s'a incheiat urmatoarea conventiune cu privire la conlucrarea Co-
mandamentului suprem la regularea circulatiunei monetare st pia
tilor :
Par. 1. Conform al t. 22 din tractatul de pace, Cornandamentul
Suprem a desfiiirta administratia fortata a Bancei Natlonale si a
Casei Centrale a Bancilor Populare si Cooperativelor satesti, pe
rnasura ce administratia Centrala a acestor doua instrtutiuni se
reintorc la Bucuresti.
La de3fiintarea adininistratiel fortate se vor preda Directiunilor
registrele si valorile institutlilor de sub administratia fortatia, fara
prejudiclul stipulatiurnlor de pace si conventiunilor ce'l complec-
teaza. Predarea valorilor urmeaza sa se faca pe baza unui bilailt
brut incheiat de administratnle fortate a Bancei Nationale si a
Case, Centrale a Banciloi Populare. Administratiunile Centrale ale-
acestor institutiunt recunosc ca obligatiunile incheiate sau accep-
rate de admmistratorti coercithi sant in drept valabile.
Par. 2. Casa de lmprumut a agricultorilor de la Banca Natio,
naIa' preda pe baza unui bilant difinitiv, activul i pasivul ei unei
administratiuni care va fi indicata de Guvnrnul Roman, la o epoca.'
ce va fi inca de stabilit Comandarnentul uprem dispune de be-
neficiul eventual ce va re7uita.
Toate drepturile ce decurg din ,Jispozitille ordonantel din ziva
5 Mai 1917 (Dispoziliuni pentru populatia Romana par 80 No.
112) relativ la Casa de Imprumut a Agiicultoriior, rarnan in fa-
voarea Administrat.unei care-i va succede.
Pat. 3. Functionarilor, care au fost insen icml administrati-
unet fortate, nu It se vor crea nealunsuri prin faptul ca au adus.
acestela servicn
Par. 4. Se va delega pe lan.0 Comis irul Guvernului la Banca
Nationala precum ipe langa Casa Centrala a Banciloi Populare,
pana la evacuarea teritoriului ocupat, care 2 comisari clviii. Co-
misard civil, vor raimi pentru ei t pentru inlocuitoi ii lor, inca-
perile de serviciu necesare.
Par. 5. linputernicitii civiti or da e \plicatiuni dii ectorilor ro-
mani asupra dispozitiunilor luate in timpul administratiunei fortate.
Par. 6. Conlucrarea imputei niciplor civili la conducerea Ban-
= Nationale si a Casei Centrale a Eh-Jailor Populare se va
tlaca hotararae si masuri le ambelor institutium sunt in armonie
cu interesele Putcrilor Centrale, pe care are s le apere Coman-
damentul Sum em. Directiunite Roinane vor tine cont de dorintele
8

www.dacoromanica.ro
 1/4

exprimate In aceasta privinta. In acest acop se va da informatiuni

plempotentiarilor civiti sau inknintorilor lor, in caz de impiedi.
care, dandu-11 se la cerere sa vada actele referitoare, precum si
registrele Hancei Nationale sau Casei Centrale a Bancilor Popu-
tare i Cooperativelor Satesti.
Hotarfriie directmnilor si attar organe de atimmistratii, precum
si Adunarei Generale se vor comunica fiira zabava, dupa 5edinje,
Imputernicitilor ciiI. Acestia pot si faca obi2ctiuni la Guvern
contra botarinlor acestuia.
Inainte de a se transa cu obiecpunea, nu se pot aduce la in-
deplinire hotaririle contra carora s'a ridicat reciamatiunea.
Intru cat pentru executarea obligatiunilor financiare si econo -
mice care au fast acceptate de Romania prat tractatul de pace si
conventiunife complimentare, mai este nevoie si de ccdaborarea
Bancei Nationale si a Casei Centrale a Bancilor Populare facie.
tarea bi,letelor de Banca ale Bancei Generale Romane, punerea la
dispozitie a biletelor de Banca pentru intretinerea armatei de o-
cupatiune, sau pe baza art. 10 al conventiunei economice, stran-
gerea recoltei prin BanclIe Populare).
lmputernicitii civili sunt indreptatiti si-si procure informatiuni
aqupra amanuntelor executiunel si la caz de trebuintA, Guvernul
Roman va lua, dupa cererea imputernicitilor civil!, masurile cu-
venite pentru aducerea la indeplinire.
Par. 7. Intru cat s'ar constata cii organee cooperativelor, bin-
cilor populare i federalel or ar lucra contra dispozitiunilor trac
ratului de pace si conventiunei economice, Consibul de Adminis-
traliune al Centralei Bancilor Populare va tine socoteala de evert-
tualete obiectium cu privire la intrebuintarea unor asemenea organe.
Par. 8. Pentra concentrarea traficului total de devize ale Ro-
man;ei. se va institui in Bucure-sti o Centrala de Devize. La Cen
trala Devizelor va figura cate un Comisar german si austro-ungar,
fncheerea operatiunilor de devize se va efeatua de acord cu acesti
Comisari.
Masurile indreptatite potrivit irnprejurarilor Internationale fati
de cursul schirnbului, pentru ridicarea valutei romane in vor p..ttea
ii combatute de Comisari
Par. 9. Casele de Schimb miIltare sunt socotite ca institutiuni
ale Armatei de Ocupatiune.
Par. 10. Activitatea imputernicitilor ivili si Comisarilor la Cen-
trala Devizelor, se termina odata cu desfuntarea Comandanientului
Suprem al Armatei de Ocupatiune.

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATER1E
Png

Banca NationalA a Romaniet LatA dc rctragerea acmatelor

roiudne pe linia Stretniui si a Guvernulut la Ia$i. . . 3
Ocupallunea germanil a Olteniel, Muntenici, Dobroget iii
Noembrie 1916. 4
-Chestiunea valutei in teritoriul ocupat. Agresiunea ocupan-
tului contra valutei romaneVi 4
Ordonantele mdilaie ale ocupantulut pentru apArarea inte-
reselor valutei germane. 5
Protestul BAncilot din Sucuresti si al BAncei Nationale. . 4
Conspirattunea de la Berlin in chestiunea valutel romii-
nesti ideea unui nou mijloc de plata in Rom'Ania oeu-
pata emisA in sedinta secreta a Consibulut de rAzboi din
Berlin 12
Ernisiunea BAncet Generale eu complicuatea Comandantu-
ret militare ocupante . 15
Acopetirea emisiunet Bancei Generale. lu
Ptivue asupra manipulatei emisiunei Bancei Generale. 21
Lmi-dunea BAncet Generale in efectel c ei economice, porn-
parea aurului din Romania prin mijlocul acestei ermstuni. 22
inflintarea biroului german de ocrotirea avenlor germane
in Romfinia ,Vermogenssehutzstelle" i pAgubtrea debito-
rilor romAnt pfin aplicarea cursurilor arbitrare a mAreilor. 25
Intetesele de manipulare a iondurilor ocupantului conduc
la ideia de recluzitiune si puncre sub sechestru a BAncei
Nationale. .
Consideratiuni psihico-politice care au condus Ia aceasia
incalcare a dreptulut international 24)
Punetea sub sechestru a BAncet NationaLe 2.
Iafuntarea Caselor de Impiumuturi agricole L. D K . . 30
Organizatta st functionarea lor. 31

www.dacoromanica.ro
 lls
Pag.
Instituirea onttolului Bnci1or. 34
IncOlcarca statutelor Bancei Nattonale. 34
Casele de Imprumut pe gaj devin reguiatorul linanclar al
teritortului ocupat 35
lmpunerea impozitulut judetean de catre administratia mi.
litaia conduce la opetatiunea dega1 ;1. a imprumutulm de
250 000.000 impus Bilncet Nationale.
Impturnutul Com unal de 15 000 000. ....... .
Admimstratia Bäncei Nationale sub sechesttu
. . .
37
40,
41
Operatiunile Brincei Nationale sub sec1-le-Art.1 46
Banca Nationala sub Impeintl tractatului de pace din Bu-
cureti si a conferintet imanciare de la Berlin.. . . . . 50
Curn plAnuiau gelmanti sii rumpere pe datorie produsele
Romanici ..54
Atitudinea BiAncti Nationale in timpul tratativelor de pace. u2
Conclusruni. 70-

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro