Prețul Lei 12.

. 1927. Redacția și adm.: Legiunea NAPOCA, Str. Romei 28.

Școala normală de băieți.

Este o vorbă latinească foarte cuminte
care pe românește sună astfel: Nici o zi
fără linie, adecă pentru ori-ce tinăr să nu
treacă nici o singură zi fără ca să nu scrie
măcar o linie în desvoltarea lui, fără ca
él să nu sporească în pricepere cu o linie
măcar. S’ar crede că este lucru așa de
ușor să-ti scrii o linie pentru fiecare zi,
ceeace ar însemna ca să nu ai o zi în: viată
fără rost, nici o zi pierdută. Acest lucru
într’adevăr este mare lucru, este frumos,
înălțător, să ai o viată cu înțeles și cu un
scop. Deviza aceasta modestă, este și în pe­
dagogia cercetășească. Este o lege care
cere: Cercetașul se silește să facă în fie­
care zi o faptă bună ori-cât de neînsemnată
ar fi ea. Este mai modestă, este o lege mai
practică, deviza latinească teoretică cere
mai mult. Nulla dies sine linea îl va con­
duce pe cercetaș în viata lui; această ma­
ximă este o poruncă pe care caută s’o
trăiască. 0 poruncă potrivită pentru ca­
racterul mare și întreg al Românilor, cari
erau severi fată de ei înșiși. Această seve­
ritate i-a ridicat, și numai când au început
a fi îngăduitori fată de ei înșiși, apoi și
fată de alții a început a slăbi virtus romá­
im, virtutea romană, slăbirea, la care se ală­
tură slăbiciunile de tot felul, lipsa, de voin­
ță, lenea, minciuna, patima și otrăvirea
sâtigelui pe toate căile,, etc. Acest fel de
păcate a ruinat poporul roman și pe alte
popoare cari au viețuit la fel.
Cercetașul vrea să trăiască și pentru
viata lui are anumite principii, table de
legi cari nu vor fi scrise pe piatră rece,
ci în inimi calde.
Sunt cele 12 legi, cari înțelese vor spune
mai mult ca și multe volume de morală.
Pot servi foarte bine de rugăciune ală­
turi de ori-care din rugăciunile pe cari le
2
rostesc copiii ori oamenii mari. Nu sin
făcute de ființe supra omenești, ci de u
singur om, care le-a trăit și le-a aplica
înainte de a le formula. Fiecare lege est
o parte din dorul sufletului curat al tint
reții, fiecare lege îți dă nădejdea la
viafă mai plină, mai desăvârșită mai e
înțeles.
Este frumoasă legea fără îndoială, fta
este grea. Pentru a putea s’o trăești, caut
mijloacele de viată, cari mijloace apoi îj
tregește viata, făcând din cercetășie I
școală de viată, de înțeles, nu de fornă
Autorul lor n’a fost profesor de peda
gogie, nici filosof cu diplomă, ci a fost u
om de valoare morală ireproșabilă, un oi
de o capacitate extraordinară, un om ci
principii scoase din viată, un om care li-,
înțeles rostul .și care și-a îndeplinit ci
cinste menirea lui trăind și viețuind îi
spiritul legilor sale. Nu sunt lucruri noua
Nici de cum! Noutatea lor stă în ree«
noașterea puterii morale a tineretului j
în dorul lui de a vedea un tineret coi
știent. Dumnealui (trăește și azi) este S
azi tot așa de tinăr; poate cum era intri
15—24 ani când nici nu se gândea să fi
sprijinul și îndrumătorul alor sute de mi
de inimi și minți tinere. Acest om erou ii
înțelesul lui Carlyle este generalul: R»
bert Baden Powell (Bedn Panel).
Vom căuta să pătrundem în lumea cet
cetașului și să o cunoaștem mai deaproa
pe. Va fi spre folosul ori-cărui fel de
mic, mare, cărturar, necărturar,
femeie, etc.
Deci : ... Tot înainte !
Cercetători de drumuri sfinte.
Corbul
 [FLETEȘTI
I descrierea persoanei domrux\u\
i e)sus 3j)Vr\s\os
„In zilele noastre s'a ivit și trăește în Iu­
bea un om virtuos cu numele Isus Chri­
stos, pe care poporul îl numește profetul
dreptății, iar învățăceii lui îl numesc Fiul
[ui Dumnezeu. El învie morți și vindecă
toate boalele. Omul acesta este de o statu-
fă înaltă și frumoasă. Fața lui este impu­
nătoare și fără îndoială deșteaptă în privi­
tor iubire și respect impreunat cu venera-
țiune. Părul lui este moale și are coloare
a alunelor; preste tot este creț, cevaș mai
întunecat și mai luciu și i-se lasă pe umeri
după obiceiul Nazarinenilor. El își alege
părul prin mijloc. Fruntea lată și deschisă,
obrajii fără nici o creață și împodobiți cu
puțină roșeață. Nasul și gura în toate pri­
vințele îi sunt regulate, barba stufoasă și în
culoarea părului său, nu e lungă, dar prin
mijloc este puțin dată în două părți. Privi­
rea-! este modestă și bărbătească, ochii a-
zurii și limpezi. In mustrările sale este în­
grozitor, în admonestări este cuceritor în-
plin de demnitate. Este vesel, fără de a-și
uita însă vre-odată de a-și păzi seriozita­
tea. Nici odată nu l'am văzut râzând, dar
plângând și vărsând lacrimi de compătimi­
re l'am văzut adeseori. — Cu știința lui a
pus în uimire pe arhiereii din Ierusalim,
pe învățați, pe doctori. — Statura-i este
dreaptă și sveltă. Mâinile și picioarele îi
sunt așezate. In mâncare și beutură este
foarte cumpătat. In vorbire este temeinic,
scurt Ia vorbe și modest. Când predică și
vorbește pentru popor, de pe buzele lui
curg cuvinte dulci. Poporul pretutindeni
ascultă pe bărbatul acesta cu bucurie și
smerenie. Se spune, că el n'a supărat nici­
când pe cineva, dar pe mulți întristați i-a
mângâiat, pe mulți bolnavi i-a vindecat, ba
chiar și morți a înviat acest Isus.“
3
Publius Lentulus, guvernatorul Iudeii și
contimporan al lui Isus, într'o scrisoare că­
tre Senatul din Roma. „Gazeta Transilva­
niei“ 1891 No. 22 pag. 6.
&
PROGRAMA DE EXAMENE
cerce\asu\u\
1
Din cele mai vechi timpuri oamenii când
se întâlneau, își arătau iubirea și stima ce
o poartă unul față de altul, prin câte un
semn exterior, care a luat numirea de „sa­
lut“. Acest semn varia delà trib la trib, de­
là popor la popor.
In timpurile primitive, ba chiar și azi
la popoarele sălbatice și la unele asociații
salutul servește și ca un semn de recunoaș­
tere, adecă prin salut se cunosc sălbaticii,
cărui trib, iar membrii cărei asociații apar­
țin. Așa și noi cercetașii pentruca să ne
deosebim de ceialalți oameni și de celelalte
organizațiuni sociale, cari, asemenea au ast­
fel de prevederi în regulamentul lor, avem
un semn exterior și în acelaș timp și se­
cret, prin care ne manifestăm respectul
unul față de altul, pe care noi îl numim
„salutul sau semnul secret al cercetașului".
Se numește salut, pentrucă prin el ne ma­
nifestăm, iubirea și stima unul față de al­
tul, și îl numim semn secret, pentrucă prin
el ne recunoaștem, în orice timp în ori ce
împrejurare și în orice loc.
Acest salut cercetașul îl folosește tot­
deauna și față de oricine, fie cercetaș, fie
civil, când e în uniformă, sau când deși
nu e în uniformă, însă voește ca prin acest
semn să arete cuiva că el e cercetaș.
I. Cercetașul salută, ridicând la pălărie
celea trei degete din mijloc (arătător, mij­
lociu, inelar) a mânei drepte iar unghia de­
getului mic o acopere cu degetul cel mare.
Ce simbolizează salutul?
 Celea trei degete ridicate înseamnă, ce-
lea trei articole din legământ.
1. Eu cercetașul făgăduesc să slujesc cu
dragoste Patria și Regele.
2. să ajut pe deaproapele
3. să mă supun legii cercetașului,
iar acoperirea unghiei degetului mic cu
degetul cel mare, înseamnă, partea ultimă
a legământului, ,,așa să-mi ajute Dumne­
zeu".
Când cercetașii sunt in uniformă, însă
cu pălăria lăsată pe spate sau acățată la
centură, salută cu mâna ridicată până la
umăr, sau cum se mai zice cu salutul mic.
II. Cercetașul fără uniformă salută ca și
civilii, putând însă folosi și salutul cerce-
tășesc.
III. Cercetașul stând pe loc, își ia po­
ziția de „drepți" și salută privind persoa­
na pe care o salută, tot astfel face și când
e în mișcare.
IV. Cercetașul la raport: se oprește la 3
pași delà șef, își ia poziția de „drepți", sa­
lută rostind cuvântul „sănătate" și stă în
poziția aceasta, dacă are raport, până ce
sfârșește raportul, dacă e lung, până ce îi
dă voe șeful. După terminarea convorbirii
sau a raportului, salută, face o întoarcere
la „dreapta" sau la „stânga" pășește câți­
va pași și pe urmă în pas alergător își
ia direcția locului.
V. Salutul cercetașului în formație.
Când cercetașii sunt în formație de pa­
trulă, grupă etc. nu salută decât șefii, ori
comandanții, conducătorii unităților.
1. Când e o singură patrulă, șeful dă co­
manda „drepți, pentru onor la dreapta sau
la stânga", (după cum se află persoana pe
care trebue să o salute) cercetașii își iau
poziția de drepți își întorc capul în direc­
ția indicată în comandă, fără să salute, sa­
lutând numai șeful patrulei,
2. In caz când sunt în grupă se face la
fel salutând numai comandantul și șeful
grupei.
4
3. Când sunt în centurie, cohortă, legiy.
ne etc, se face la fel. Dă comanda șeful su.
prem al unității, salută comandantul de
grupă, de centurie, de cohortă, de legiune
etc. Șefii de patrule și echipe salută la fel
cu cercetașii.
VI. In caz de defilare comanda o dă șe.
ful suprem al unității (sau înlocuitorul
lui).
La plecare se dă comanda „drepți", iar
pentru onor comanda se execută pe gru-
pe începând delà distanța de 15—20 m.
delà persoana (persoanele) căreia i-se dă
onorul la un semn al comandantului fie
prin ridicarea bastonului fie a mânei până
ce grupa unității, trece delà acel Ioc, la a
distanță iarăși de vre-o 15 m.
La pălărie salută numai șefii (șeful gru­
pei, comandantul grupei, comandantul cen­
turiei etc.)
VII. Când se cântă Imnul Regal sau Im-
nul cercetașilor, cercetașii izolați (adecă,
dacă sunt resfirați) salută la pălăfie în po­
ziție de drepți. In formație se dă comanda
„drepți, pentru onor", salută numai coman­
danții, începând cu șeful de grupă, dacă e
unitate mai mare dacă e mai mică decât
grupă atunci numai șeful unității, iar cer­
cetașii își iau poziția de drepți.
In caz de serviciu divin la rugăciune se
comandă „pentru rugăciune descoperiți",
toți își descopăr capul și își țin pălăria
culcată orizontal pe mâna stângă. La sfâr­
șit se comandă, acoperiți.
VIII. Cercetașul cu baston salută, du­
când mâna dreaptă pe lângă centură la
baston, ținând mâna pentru salut.
IX. Salutul unui membru a Familiei Re­
gale.
Cercetașii izolați fie în mișcare, fie sta­
ționând se opresc la o distanță de 10 pași«
fac front, salută până ce respectivul mem­
bru al Fam. Regale trece de câțiva pași'
Când sunt în formație, salută, după nor­
mele expuse la punctele IV. și V.
■ X. Cercetașul salută drapelul Țării, du­
pă regulele expuse mai sus, cu deosebirea
că, în cazul când sunt izolați fac front și
așa salută.
1. Când o unitate își are drapelul și do-
jrește să iasă cu el în oraș sau altundeva,
după ce se face adunarea, legea etc. a uni­
tății, patrula drapelului pleacă după dra­
pel să-1 aducă, și când apare cu el, se dă
comanda „drepți, pentru onor", comandan­
ții salută, iar cercetașii își întorc privirile
■spre drapel și îl urmăresc (cu privirile)
până ce se așează la loc, când se comandă
drepți. In timpul acesta muzica cântă ono­
rul.
2. La defilare drapelul se înclină foarte
puțin.
Când defilarea se face înaintea unui
membru al Familiei Regale se înclină mai
tare, iar înaintea M. S. Regelui sub un un-
ghiu aproape de 90°.
. XI. Salutul cercetașului când vine co­
mandantul sau o persoană cu drept de
control fie din partea comandamentului,
fie din partea școalei, se face astfel:
Șeful unității dă comanda „drepți“, cer­
cetașii cari se află șezând se scoală și își
iau poziția de drepți, fără să salute. Salu­
tă numai șeful unității (sau dacă sunt mai
mulți comandanți, atunci și ei) și face ra­
portul.
2. Când sunt în formație se dă comanda
„drepți pentru onor la dreapta“ (sau la
stânga), cercetașii își întorc privirile înco­
tro sună comanda, iar șeful și comandan­
ții salută și dă raportul.
XII. Cercetașul decorat cu „Virtutea
Cercetășească“ are dreptul de a saluta, ți­
nând degetul mare și mic deschis, iar ce­
lelalte închise.
Corbul creț
5
SANITARE
ran\\or
Orice rană accidentală este infectată
(murdară) cu microbi (germeni producă­
tori de boale și de puroi), cari se găsesc
pretutindeni, pe suprafața tutulor obiecte­
lor. Rana infectată puroiază și nu se vin­
decă, ci poate cauza infectarea de ex. a
membrului rănit, necesitând amputarea (tă­
ierea) lui, sau poate cauza infectarea în­
tregului corp, urmând moartea.
Rana trebue deci desinfectată (trebue
omorâți microbii de pe suprafața ei) și tre­
bue acoperită cu un pansament (legătură).
Pansamentul are rolul să desinfecteze ra­
na, să liniștească durerile și să înlesnească
vindecarea, ferind-o de infecțiile ulterioare
prin izolare de mediul înconjurător.
înainte de toate să ne spălăm bine pe
mâni cu apă și săpun, pe urmă procedăm,
după cum urmează. La nici un caz să nu
atingem rana cu mânile, nici dacă sunt spă­
late și nici cu obiecte nesterilizate, adică
înainte de a fi nimicit microbii de pe supra­
fața lor prin sterilizare (desinfectare). Ste­
rilizarea se face cu căldură foarte ridicată
(prin fierbere de ex.) sau cu substanțe chi­
mice desinfectante, cari distrug microbii.
a) Desinfectarea rănii se face cu un tam­
pon (ghem) de vată ori mai bine de tifon
curat (dacă e posibil steril) înmuiat în sub­
stanță antiseptică (desinfectantă). Cu tam­
ponul ștergem rana începând de la mijloc,
mergem spre marginile rănii, apoi ștergem
jurul, nici de cum invers, ca să nu ducem
murdărie din jurul rănii în rană.
Substanțe desinfectante sunt: alcool
(spirt curat), benzină iodată ori pură, so­
luție 3% de apă oxigenată, soluție 4% de
acid boric, soluție l“/oo de sublimat corosiv,
soluție ll->ooo de hipermanganat de potasiu,
soluție 1% lysol. Foarte bun desinfectant
este tinctura de iod proaspătă (cea stătu­
 tă este stricăcioasă) ; este bine să atingem
plaga (rana) accidentală cu tampon înmu­
iat în tinetei à de iod.
Dacă nu avem antiseptice, folosim oțetul
ca desinfectant (30 părți esență -j- 700
părți apă), sau spălăm rana numai cu apă
fiartă sau sterilizată. (Altfel de apă să nu
punem pe ranăl), Dacă nu avem la înde­
mână antiseptice, nici apă fiartă ori sterili­
zată, nu atingem rana, o lăsăm să sânge­
reze puțin, căci sângele care curge spală
întru câtva murdăriile din plagă; apoi pro­
cedăm mai departe.
In caz de rănire a ochiului nu putem în­
trebuința antisepticele de mai sus, afară de
soluția 4% de acid boric, sau punem câteva
picături dis soluția 1/10 de Collargol. Da­
că nu le avem, nu punem nimic în ochi.
b) Izolarea rănii de mediul înconjurător
se face acoperind-o cu tifon simplu sterili­
zat sau mai bine cu tifon iodoformizat.
Desfacem un pachet de tifon (pachetul să
fie mic, ca să nu facem risipă prin faptul,
că restul din pachetul desfăcut nu se mai
poate păstra steril), prindem tifonul la
margini și fără să atingem mijlocul tifonu­
lui, îl aplicăm pe rană. — Sunt practice pa­
chetele mici, cari conțin câte o bucată de
tifon steril împăturată, având în două col­
țuri opuse câte un fir de ață colorată. Du­
pă desfacerea hârtiei prindem firele de ață,
tragem de ele și bucata de tifon se desface,
după cum se vede în figura 1. Prindem a-
cum colțurile tifonului, unde e legată ața
(ca pe figură) și răsucim astfel tifonul, ca
partea care era înăuntru și nu a fost în con­
tact cu hârtia, să o putem aplica pe rană.
Dacă nu avem Ia îndemână tifon steril,
acoperim rana cu o batistă proaspăt spă­
lată și călcată, pentru ca să facem un pan­
sament de urgență.
c) Peste tifon punem un strat de vată de
grosimea unui deget, pentruca să ferim ra­
na de lovituri și eventual de frig. Vata să
6
fie pusă în mod uniform, să nu fie în ghe­
muri căci acestea produc dureri.
d7 Fixarea pansamentului se face cu o
bandă de lățime și lungime acomodată păr­
ții corpului, pe care se face pansamentul.
Fixarea se face în felul următor: Capă­
tul liber al bănzii îl prindem în mâna stân­
gă, iar banda o ținem în mâna dreaptă.
Desfășurăm din bandă o bucată corespun­
zătoare lățimei vatei de pe rană; așezăm
banda pe vată astfel, ca rana să corespun­
dă mijlocului bandei desfășurate (vezi
figura 2). Cu mâna stângă fixăm atâta
timp capătul liber al bănzii, până ce-1 fi­
xăm cu banda condusă în jurul părții'ră­
nite a corpului. Un unghiu al capătului băn­
zii îl lăsăm neacoperit cu primul inel, îl ră­
sucim peste acest inel (linia punctată din
figură) și îl acoperim cu al doilea inel. Ast­
fel am făcut inelul inițial.
Conducem apoi banda continuativ, până-
ce am fixat bine pansamentul. Sfârșitul
bănzii îl fixăm cu un ac de siguranță, gri-
jind să nu împungem bolnavul, sau îl des­
picăm longitudinal și capetele răsucite și
încrucișate le legăm în jurul pansamentu­
lui.
 La fixarea pansamentului trebue sä gri-
jim:
1. Să nu lunece tifonul și vata de pe ra­
nă în decursul bandajării.
2. Fixarea să nu fie prea strânsă, căci
oprind circulația sângelui se umflă mem­
brul (partea cu degetele de ex), se înegreș-
: te și poate duce la gangrenă,
I 3. Să nu fie prea laxă fixarea, căci lune­
că pansamentul și se infectează rana.
Dacă rana are o întindere mare și trebue
să pansăm o parte mai mare a unui mem­
bru, începem la degete fixarea pansamen­
tului și conducem banda în spirală spre ră­
dăcina membrului.
Banda trebue să o aplicăm bine pe corp;
dacă nu se aplică bine, facem sucituri (vezi
figura 3).
Dacă nu avem bandă, pansamentul îl
putem fixa în mod provizor cu cârpă triun­
ghiulară sau cu orice legătură.
Orice rană trebue să fie văzută de me­
dic, mai ales dacă a ajuns în atingere cu
pământul (posibilitatea infectării cu micro­
bii unei boli chinuitoare și mortale, numite
tétanos), fie pe cale directă, fie indirectă
(prin obiecte sau mâna, cari au atins întâi
pământul, apoi rana).
Corbul cu ochelari

CERCETĂȘIA FETFLOR Londrei, Domnea activitatea obișnuită; Oa­

menii se îngrijeau de bagajele lor, își luau
e \re\)ue să ^acă rămas bun, când deodată, un vagon întreg
fu sfărâmat și vagoanele vecine luară foc.
cerce\ase\e
Șapte sau opt persoane cari tocmai se ur­
cau în tren, fură aruncate la pământ și o-
morîte pe loc, în timp ce, altele, — vre-o
treizeci _ fură sdrobite, mutilate sau în­
sângerate. Scena fu cu atât mai grozavă, cu
cât totul se întâmplă într'o clipă. Eu obser­
vai apoi că una dintre primele persoane
Prima voastră cari și-au regăsit tot calmul era o doamnă
datorie de cerce- tânără, bine îmbrăcată, îngenunchiată asu­
tașă este de a vă pra unui lucrător rănit la coapsă, care sân­
pune în serviciul geră puternic. Ea îi tăiase pantalonul cu
aproapelui, atât ajutorul unui cuțit și cu bucățelele stofei
în lucrurile mici tăiate, i-a făcut un tampon pentru a aco­
cât și în cele ma­ peri rana. Găsi o ceașcă, nu știu de unde și
ri. Trebuie să vă o umplu cu apă la pompa locmotivelor. In
imaginați miile de loc de a se speria și de a fi inutilă, ea era
întâmplări care vi calmă și gata de a face ceiace trebuia să
s'ar putea prezenta și ceiace ați face în- facă dacă ar fi trăit toată viața în mijlocul
tr'un caz deosebit; numai așa veți fi gata la bombardamentelor aeriene. Ei bine, iată ce
orice eventualitate, poate face o fată tânără dacă este pregă­
Eram de față într'o zi, când un aeroplan tită.
german aruncase o bombă pe una din gările Mult înainte de 1914 cercetașele au în­
7
vățat ce sä facă în caz de răsboiu, de bom­
bardări și accidente.
Pentru a fi în stare să dați ajutor în ase­
menea cazuri, simulând situații asemănă­
toare, trebuie să mergeți la câmp în cău­
tarea răniților, urmând urmele lor până la
locul unde s’au târât pentru a se ascunde
sau a căuta apă.
Voi trebuie să știți cum se aprinde focul,
să faceți primul pansament, să gătiți o su­
pă caldă sau a mâncare ușoară.
Voi trebuie să cunoașteți semnalele cu
cari să puteți chiema în ajutor cercetașele
depărtate. Trebuie să puteți înjgheba un
adăpost din mărăcini de pe câmp, să im­
provizați o brancardă, să știți așeza pe ră­
niți în care sau roabe și a-i duce la cel mai
apropiat spital. O cercetașă trebuie să fie
atât de dibace ca să transforme repede o
cameră sau o pivniță într'o sală de spital;
ea trebuie să fie capabilă să facă un pat
și să cunoască accesoriile necesare pentru
folosința bolnavilor și răniților; deaseme-
nea, să știe îngriji pe acești din urmă, să
schimbe pansamentele, să prepare mânca­
rea lor, să aeriseze localul să spele albi­
turile etc.
(Rob. Baden Powell: Le livre des Eclai­
reuses.)
J.
m\nwtn\e sïwa\e\or
In această coloană vom publica regulat feno­
mene din domeniul științelor experimentale ba­
zate pe legi riguros stabilite, cari fenomene par
uneori enigmatice și de domeniul imposibilului.
Vom arăta »experimente ușor de reprodus chiar
cu mijloace simple de cari dispunem și de acele,
bazate pe observații comune, pentru a putea fi
controlate cu ușurință de cititori. „Enigma“ feno­
menelor publicate rămâne a fi deslegată iar legile
pe cari se bazează explicate, de cititori.
Cele mai bune lucrări vor fi publicate Ia acea­
stă coloana.
Experiment No. 1. Inpenetrabilitatea
corpurilor. Unul din principiile fundamen­
tale ale fizicei. Același loc, în acelaș timp
8
nu poate fi ocupat de două corpuri. Con­
trariul ar însemna, că cele două corpuri se
pot pătrunde reciproc (sunt penetrabile).
Experimentele următoare par a ne confir.
ma penetrabilitatea corpurilor:
Luăm un pahar din care obișnuim a bea
apă. II umplem cu apă până la marginea
superioară. Introducem acum în apă ace
cu gămălie, unul câte unul și numărăm:
unu, trei, . .. zece, douăzeci, ... o sută, . . 1
de necrezut, apa nu se varsă din păhar, nu­
mărăm ,mai departe, treisute, patrusute,
șasesute .. ,optsute, păharul este plin de
ace, și din păhar nu se scurge nici măcar
o picătură de apă. Explicați fenomenul.
(In lipsă de ace puteți face experimen­
tul cu cuie obișnuite. In cazul acesta nu­
mărul cuielor ce se pot introduce în aceste
condiții în pahar este de 50—140, depinde
de dimensiunea paharului și a cuielor).
I. V.
INSTRUCȚIE Ci . .
Ce impresie bună face asupra omului o
descriere a locurilor de pe unde este. Ba
dacă povestitorul este destul de vioi de­
scrierea lui poate să ajungă să vezi locu­
rile înaintea ta, să simți farmecul lor și
să dorești să le vezi.
Pentru un bun cercetaș unul dintre
punctele principale ale instrucției lui este
cunoașterea ținuturilor de unde este sau
unde petrece mai mult timp. Pentru cei
din Cluj, adevărat, că nu este un ținut prea
variat, dar totuși în oraș sunt atâtea lu­
cruri de interes general, nu numai în in­
stituțiile multe pe cari le are, ci și în for­
mațiunile geografice și geologice.
împrejurimea Clujului trebue să fie cu­
noscută de cercetaș din primul an de cer-
cetășie. Ce localități sunt în apropiere, la
ce distanță, locuri istorice cum este Felea-
cui, unde oarecând a fost sediul episcopiei
 sde Vad și Cluj, Mănășturul unde pe vre­
muri a fost ceva mănăstire, etc.
Azi împrejurimea Clujului este și mai
jntresantă. La Someșeni este aerodromul
sau stațiunea de aeroplane, lângă ora»
imediat pe cetățuie este cazarma de arti­
lerie, lângă Mănăștur Academia de agri­
cultură și așa mai departe.
; Cercetașul va cunoaște locurile de ex­
cursii mai mici cum sunt: Fântâna Sf.
loan cu tradiția ei foarte interesantă; Fa-
igetul, loc potrivit pentru serbări câmpe­
nești și pădurea Hoia, loc de petrecere al
muncitorilor și intelectualilor din Cluj,
fiind mai aproape.
Cercetașul va avea în carnetul său în
techiță liarta împrejurimii Clujului folo-
sindu-se de toate semnele de orientare cari
■unt. Va cunoaște felul de comunicație al
oamenilor din jur, va cunoaște drumurile,
■cărările și râurile și vâlcelele din locurile
mai însemnate, unde sunt izvoare bune și
locuri bune de scăldat, de jucat diferite
jocuri.
. Va cunoaște felurile de arbori cari se
găsesc în împrejurimi, plantele și even­
tualele animale nedomestice cari viețuiesc
în apropiere. Va cunoaște locurile interzise
pentru excursie și nu va uita ea între ori­
ce împrejurări să nu abuzeze de bună­
voința nimănui, va cere permisiune de a
fi pe proprietatea altuia și pentru a face
foc într’un loc sau altul.
I Va cunoaște populația din jur, ocupația,
naționalitatea și particularitățile de limbă
ale elementului românesc. Va cunoaște por­
tul și starea culturală a satelor din jur
și va aduna cât se poate mai multe lucruri
de caracter etnografic și istoric.
K Se va sili ca în cursul anilor să cunoască
formațiunile geologice, straturile de
gips de pe dealul Feleacului, apoi bolo­
vanii sferici tot de pe acolo, felul pămân­
tului, productivitatea lui și coeficientul e­
9
conomic al ținuturilor. înspre sud este
dealul viilor, un bun cercetaș nu va uita
să atrage atențiunea tuturor ca să nu cer­
ceteze locurile acestea toamna putându-se
expune la mari neplăceri din partea pă­
zitorilor înarmați.
Va cunoaște repezeala de curgere a So­
meșului, izvoarele lui și întreg cursul lui
până la revărsarea lui într’un fluviu. Va
cunoaște munții cari se văd înspre apus,
munții Gilăului și Huedinului. Va căuta
orice ocazie să-și câștige o hartă specială
de 1 : 75.000 a acestor ținuturi dacă nu în
original, dar măcar fotografiată. Și-ți este
mai mare dragul când un excursionist do­
rind a cunoaște locurile pe unde umblă
pentru orientare mai sigură se adresează
unui cercetaș care este gata cu plăcere să-i
fie la dispoziție ca o călăuză bună și folo­
sitoare.
Far nu numai asupra acestora va in­
sista cercetașul, ci și asupra multor altor
lucruri pe cari el le va afla de bine să le
știe și cu cari se va întâlni cât de des.
In ce privește pe cercetașul din Cluj, și
mai ales pentru cunoașterea orașului, aici
lucrai nu este așa de ușor ca împrejuri-
mea.Deși orașul ca teritor este mai mic,
dar este mai bogat în amănunte și este
mai variat prin diferitele așezăminte pe
cari le are.
Un strein dorind să cunoască cât de cu­
rând un oraș, în primul rând caută să
găsească o carte de călăuză în care să fie
cuprinse locurile mai însemnate de vizitat.
O carte deschisă și clară va fi cercetașul
nu numai care de felul lui are specialita­
tea de a fi călăuză, dar și fiecare individual,
va cunoaște orașul bine în partea lui cea
bună servind oricând și oricui de călăuză.
Și de multe ori când nici nu gândești la
vre-o răsplată ea vine delà sine dacă nu
prin altceva, dar măcar prin mulțumirea
cercetășească că ai făcut un serviciu bun
cuiva.
Cercetașul din Cluj, nu va merge pe o
stradă nici odată fără să știe cum îi zice,
apoi de care parte sunt numerele cu soț
și tară sot, ce fel de stradă este, curată,
sănătoasă, frumoasă, etc. Va fi atent ce fel
de instituții publice sunt, oficii de stat, fa­
brici, întreprinderi particulare, biserici și
localuri publice pentru adăpostul călători­
lor. Se va sili să știe unde se află comisa­
riatul de politie al circumscripției sale și
altor străzi, va fi atent la poziția străzilor
fată cu regiunile principale prin ce va a-
junge să cunoască poziția orașului însuși.
Va ținea seamă să știe tot ce se cere delà
un cercetaș și mai ales localul poștei, poli­
ției, salvărei, școalele de diferite grade.
Muzeele fiind cele mai frumoase și mai
bune mijloace de. cultură generală, se va
sili să le cunoască și să le recomande tu­
turor vizitatorilor și prietenilor lui. Gră­
dina botanică, clinicele, institutul Pasteur
(unde se duc oamenii muscați de câine tur­
bat), va cunoaște regulamentul biblioteci­
lor publice, a Universității, va ști unde este
Teatrul și Opera națională și timpul repre­
zentațiilor. Ba este frumos să aibă în car­
netul său și lista prețurilor delà diferitele
spectacole.
Unele orașe au o carte de călăuză pen­
tru streini, unde se găsește istoricul pe
scurt al localității, locurile mai însemnate
și adresele tuturor oficiilor publice și a di­
feritelor întreprinderi. Dacă eventual
orașul are hartă, putem s’o copiem și s’o
avem la îndemână.
Unul dintre lucrurile cele mai frumoase
pe cari le poate avea un oraș și pe care
toată lumea dorește să le vază, este vre-o
statuie simbolică sau statui de ale oame­
nilor mari. C-ercetașul face foarte bine
dacă în timpul cât petrece într’un oraș
își procură încetul cu încetul vederi ilu­
10
strate și mai ales a statutelor și monumen­
telor mai importante. 0 colecție de aceasta
este de preț, mai ales dacă se întâmplă
să te duci în alte părți și numai a rareori
ai nădejde să te mai abați pe unde ai fost.
Respectul față de oamenii de seamă, cu-
noscuți lumei mari ne face ca să mergem
și prin cimitire să punem câte un gând
pios la mormintele acelora, cari s’au gân­
dit să facă din viața lor ceva de folos pen­
tru cei din jurul lui. Cât de prețios ne
este câte-un cimitir din pădurița delà Tur­
da unde stau osemintele Voevodului Mi­
hai, dar Tebea, Vidra, Albae și Blajul,
Mecca lumii românești din Ardeal! Cât de
înălțător este momentul când poți să-ți
pleci genunchii la mormîntul lui Cipariu,
Maior, sau la Sibiiu la Gh. Barițiu, apoi
la Brașov la alui Andrei Mureșanu. Ce
să mai zicem de Putna, leagănul virtuților
române, și alte locuri cari de cari mai
sfinte.
Toate acestea nu le poți ști dacă nu te
interesează și nu pui piciorul tău pe acel
loc. Știința din auzite nu are prea multă
valoare. Repede se uită.
Dar nu le va cunoaște cercetașul numai
cele scrise aici. Cine are dragoste de a ști
și a cunoaște va scrie în carnetul său orice
dorință ar avea-o și va ține socoteală de
dânsa. Va întreba cu îndrăzneală.
„Bate și ți-se va deschide, caută și vei
afla“, spune Biblia.
c. b.
Nu uza de obiceiuri rele cu trupul tău.
Nu te uita în cărți ordinare, sau stupide,
Ține-ți corpul gata la serviciu.
Păstrează-ți intestinul liber.
Scoală-te de dimineață,
Culcă-te de vreme.

■ înainte de a vă spune ce este cercetășia,
să știți ce nu estel
■ Nu este o operă de binefacere, condusă
de oameni bogați, pentru binele copiilor să­
raci.
I Nu este o școală, cu plan de studii stabi­
lit și cu programe de examene.
j Nu este o brigadă de ofițeri și soldați,
pentru a da copiilor bărbăție printr'o șcală
militară.
I Nu este o agenție de mici mesageri, pen­
tru comoditatea publicului.
I Nu este o expoziție, unde se obțin rezul­
tate superficiale, prin distribuire de insig­
ne pentru merite, de medalii, etc.
J Toate acestea sunt aparențe exterioare,
pe când educația de cercetaș este ceva cu
totul interior.
Dar atunci ce este cercetășia?
Este un joc, în care frați sau surori mai
; mari au prilejul să procure celor mai mici
un mediu sănătos și să-i încurajeze la o ac­
tivitate sănătoasă, care să-i poată ajuta,
să-și desvolte civismul, în senzul serviciu­
lui pentru alții.
Cea mai puternică dintre atracțiunile,
pe care o exercită, provine din cultul ei
pentru natură și pentru viața în aerul liber.
Se ocupă de individ, nu de massă.
Reclamă calități intelectuale în aceeași
măsură, ca și calități pur fizice sau morale.
De la început, cercetășia tinde spre sco­
purile ei finale; acuma știm din experiență,
că le ajunge, dacă știe să se servească de
ele.
Scopul.
Scopul esențial este de a forma, în con­
cordanță cu școala și cu familia, caracterul
copiilor, de a face din ei oameni energici,
VV1VKIC1 AW UU1
DE-ALE NOASTRE
es\e ^erceXasKa*?
sănătoși sub toate raporturile și posedând
calitățile morale și practice necesare unui
cetățean. Este deci o metodă de educație
generală și nu altceva.
Metoda.
Metoda cercetășiei folosește simțul înăs-
cut al dreptății și al onoarei, gustul tuturor
copiilor pentru jocurile aventuroase, pen­
tru a-i face loiali, activi, muncitori și cura-
gioși. Observarea continuă și scrupuloasă
a legei cercetașilor, aceasta este baza prin­
cipală.
Desvoltarea fizică.
Educația fizică a cercetașului se bazea­
ză pe practizarea vieții în aer liber. In de­
cursul eșirilor, al taberelor, cercetașul
exercitează să învingă obstacolele naturale,
să alerge, să sară, să se agațe, etc. El își
desvoltă puterea de a răbda, își oțelește
sistemul nervos, își mărește forțele, fără a
se gândi la șampionate ori la întreceri, iz­
voare foarte dese de surmenaj.
Un învățământ practic al igienei comple­
tează acest sistem, conceput numai în inte­
resul copilului, cu scopul de a-i asigura
desvoltarea normală, evitând primejdioasa
emulare, bazată pe o mândrie deșartă.
Cercetășia constitue în întreaga lume un
nou cavalerism al tinerilor, cari se ridică
cu bărbăție contra tot ce este josnic și ne­
demn, contra egoismului, contra tot ce te
revoltă.
Idealul urmărit de cercetași este résu­
mât în: Legea cercetașului.
Victoria Binelui contra Răului este asigu­
rată tinerilor cercetași, a căror energie este
bărbătească și caracterul bine oțelit.
(Din L’Arc Tendu).
VIAȚA CENTURIILOR
RAPOARTE
^\c\\9\\a\ea cen\wr\e\ a \\\-a.
Școala normală de fete în cursul
anului 1926—27.
Am preluat comanda centuriei la sfârși­
tul lunii Oct. 1926 ca delegat al Legiunii.
Am aflat însuflețire mare, dar puțină or­
ganizare, cu toatecă sprijinul a fost mare
din partea D-rei Gabor, directoarea școlii,
și a corpului profesoral. Trecând peste
greutățile începutului, am organizat centu­
ria, având delà început numai o grupă, iar
mai târziu numărul a crescut la 47, Am a-
vut ca ajutor pe d-1 Dr. I. P. Cadariu și pe
D-ra Sabina Boldor. Ne-am stabilit delà în­
ceput programul cu puncte bine-fixate.
D-1 Instructor Cadariu a luat ca instrucție
partea medicală, iar eu chestiunile elemen­
tare cercetășești pentru crearea spiritului
cercetășesc. Comandamentul centuriei a
fost următorul: Com. de centurie: D-na R.
Mateescu, com. de cent. del. Legiunii: Ion
Bosica, Instructor: Dr. I, P. Cadariu, corn,
de grupă D-ra S. Boldor. Casieră: M. Chi-
rali, secretară: la început I. Stanciu, apoi
V. Andron și la urmă și în prezent Ec. Cri-
storian, Bibliotecară: E. Castrișanu.
Imediat după preluarea centuriei am lu­
at punctele de introducere în cercetășie,
iar în lunile de iarnă D-1 Instr. Cadariu
și-a făcut materia medicală, rămânând ca
în primăvară să urmeze ieșirile Ia câmp,
după cum a și fost.
Din 24 Oct. până în 13 Martie s'au ținut
29 ședințe de instrucție, în zilele de Sâm­
bătă, Duminică și în sărbători. In 6 Martie
am avut o serbare și o expoziție de lucru
de mână a patrulelor centuriei. In 13 Mar­
tie s'a făcut întâia ieșire la câmp, unde s’a
făcut și investirea noilor cercetașe. In 20
Martie am făcut o excursie de o zi la So.
meșeni, unde am vizitat aerodromul și am
dat o serbare. In 25 Martie am făcut o ex-
cursie de o zi la Fântâna S-tului Ion, în
27 Martie la Hoia. In 8 Maiu am luat parte
la maialul brașovenilor delà Hoia, în 15
Mai am făcut ieșire la Făget. In 27 Mai am
luat parte la primirea gen. Berthelot.
Pe lângă cele 29 ședințe de instrucție am
făcut deci și 6 ieșiri. In 21 Mai am luat
parte la serbarea legământului. Au depus
legământul 14 cercetașe noi. In programul
serbării am avut 3 puncte: cor, dans națio,
nai și tragere cu frânghia.
In lunile din urmă centuria a crescut la
76 cercetașe.
Pentru admiterea la legământ am ținut
examene de cl. III. cu 15 cercetașe din
8—17 Mai. Avem 47 cercetașe cu legământ,
având toate 47 ex. de cl. III.
Starea generală a centuriei este destul
âe mulțumitoare. Prezentarea este destul
de bună, dar poate fi și mai bună, ceeace
sperăm, că se va împlini Ia anul ce vine, de­
oarece acum am croit bine drumul de ur­
mat și am trecut peste piedicile greutăților
începutului.
Menționez aci hărnicia unor cercetașe,
din mâna cărora au ieșit steagurile a 4 cen­
turii și al Legiunii: Maria Chirali a făcut
steagul centuriei a VI și a VIII, Florica
Șovăială pe cel al centuriei noastre (III)
și al Legiunii, iar Hortensia Boldor și Su-
zana Coman pe cel al cent, a IV. Stegule-
țele patrulelor și al grupelor au fost pic­
tate de Suzana Coman și cusute de Maria
Chirali.
Centuria este organizată în felul urmă­
tor:
Grupa 1. Sub conducerea Șefei H. Bol­
dor (FI. Soarelui) are 5 patrule (30 cerce­
tașe.)
Patr. I. Lăcrimioarele: Șefă M. Banabic,
Patr. II. Margaretele: Șefă G. Popp.
t Patr. III. Ghioceii: Șefă M. Biji.
I Patr, IV. Crinii; Șefă M. Chirali.
Patr. V. Trandafirii: Șefă A. Pongrațiu.
Grupa 2. Sub conducerea Șefei S, Co.
man (Căprina) are 5 patrule (30 cercetase)
' Patr. I, Viorelele: Șefă I. Stanciu.
I Patr. II, Panselele: Șefă V. Știrbețiu.
Patr. III, Floarea grâului: Șefă FI. Șovă­
ială.
Patr. IV. Lalelele: Șefă E. Țenea.
Patr. V. Nufărul.
Grupa 3. Sub conducerea șefei S. Coman
ț (Căprina) are 3 patrule, 16 cercetase.
Patr. I. Macii: Șefă M. Cojocneanu.
Patr. II. Zambilele: P. Dinescu.
Patr. III. Irisul
Progresele făcute sunt bune, față de ce-
,am aflat la început. Avem nădejdi mari, ca
pe viitor să facem din centuria noastră o
centurie de model spre mulțumirea părin­
ților, profesorilor și a noastră, cari ne-am
pus în serviciul ideal al cercetășiei.
Ion Bosica
Tata Sicu, corbul pleșuv.
I cenVma ^X-a.
Centuria VI, înființată la 1 Noembrie
1926 este compusă din elevii interni ai li­
ceului ,,Gh. Barițiu“.
Cercetașii acestei centurii cu excepția
câtorva fiind începători s'a făcut instrucția
pentru a-i pregăti pentru examenul de cer­
cetaș de cl. IlI-a. Având ca normativ pro­
grama de lucru întocmită de Comandamen­
tul Cohortei.
Pe lângă adunările săptămânale ale gru­
pelor și ale patrulelor s'au ținut total, 20
de adunări ale centuriei. Afară de confe-
I rințele ținute de comandantul centuriei,
au mai dat concursul d-1 pedagog. loan Co-
13
tuțiu ținând o conferință și explicând le­
gea XII și d-1 Pop Tiberiu elev cl. VII ți­
nând două conferințe cu subiectul Telegra­
fia Morse.
S'a dat o deosebită atenție educației fi­
zice întroducându-se sistemul de gimnasti­
că „Müller“, executându-se în fiecare di­
mineață sub conducerea șefului de patrulă
Mistrie Andreiu.
Centuria e împărțită în două grupe cu
șase patrule (O grupă are trei patrule).
Cercetași cu legământ fiind în număr de
33 (adică treizeci și trei).
Cu examen de cl. Il-a
1. Crimizade Nevzad șef de grupă, 2. Zo-
iade Grigore șef de grupă, 3. Mistrie An­
dreiu șef de patrulă, 4. Rozorea Alexan­
dru șef de patrulă, 5. Rădulescu Constan­
tin șef de patrulă, 6. Pop Ionel șef de pa­
trulă, 7. Buzilă Ștefan șef de patrulă, 8.
Tămaș Horațiu șef de patrulă gornist, 9.
Boda Ion șef de patrulă gornist.
Cu examen de cl. III.
10. Frâncu Cornel, 11. Pantelimonescu
Ștefan, 12. Oltean Vasile, 13. Grămadă Oc­
tavian, 14. Borbola Desideriu, 15. Costea
Vaier, 16. Stănescu Aurel, 17. Nistor Tra­
ian, 18. Nagy Tudor, 19. Varna Victor, 20.
Sassu Marius, 21. Petruca Coriolan, 22. Sà-
puneanu I. Vasile, 23. Popan Alexandru,
24.Vocalek Victor, 25. Filep Z. Virgil, 26.
Baumann Alexandru, 27. Dumitrescu Ioan,
28. Cotuțiu Eugen, 29. Grămadă Leo, 30.
Zâmveliu Victor, 31. Puica Tiberiu, 32. Vo-
calek Arnold, 33. Stănescu loan.
Situația financiară
Venitele centuriei afară de cotizațiile de
2 lei plătite de cercetași mai constau din
venitele librăriei înființate la această cen­
turie și cari după evaluările de până acum
se ridică la suma de circa 3000 (adică trei
mii de lei). Din sumele vărsate s'au cumpă­
rat 3 goarne, stegulețe de patrule, steagul
centuriei, registre și bastoane.
Rămâne ca bilanțul definitiv să se facă
la încheierea anului școlar când și librăria
își încheie activitatea. Tot aci trebue să a-
nunțăm cu mulțumită donația de 60 de lei
făcută centuriei de cercetașul Bodo Ion,
Ca activitate de vară centuria proectea-
ză o excursie în Munții Rodnei între 7 și
12 August 1927.
Cluj, 30 Maiu 1927.
A. S. Goia A. Mistrie
comandantul centuriei secretar
Nu asculta istorisiri murdare.
Fă exerciții.
Respiră pe nas.
& Bârlea Ion, Moțu Gheorghe.
LEGIUNEA NEPOCA
OFICIALE
Au fost numiți de către comandamentul
Marei Legiuni în calitate de comandanți de
centurie d-nii:
Liviu Spornic la centuria I. liceul Gh.
Barițiu.
D-șoara Lucia Roman prof, la centuria
II. Liceul de fete Regina Maria.
Dr. Ion P. Cadariu la centuria IL
Ion Bosica la centuria III. Șc. normală
de fete.
Vasile Noveanu Ia cent. V. Șc. normală
de băieți.
Aurel Goia la centuria VI, Internatul
Gh. Barițiu.
Avram Chirca la centuria VIII. Șc. de
conductori tehnici.
14
Niculae Munthiu la centuria IX. Câini,
nul de ucenici,
S'a dat delegație cu data de 12 Oct,
1926 pentru conducerea centuriei IV C. F,
R. d-lui Ștefan Pintea, comandant de cen­
turie, alături de d-1 Mihai Dimitriu prof,
la C. F. R.
Se dă delegație și d-lui Ludovic Puskas
prof, pentru conducerea centuriei VII delà
liceul piarist din Cluj.
In ierarhia cercetașilor au fost numiți
din partea Legiunii Napoca.
Centuria I. șefi de patrulă: Bolcaș Mir-
cea, Pantazopol Alexandru și Chibulcutean
Vasile.
Centuria II. șefe de patrulă: Livia Boco-
șiu, Aurora Ilie și Ofelia Balota.
Centuria III. șefe de grupă: Hort. Boldor
și Silvia Coman.
Centuria IV. șef de grupă Ion Mețiu.
Centuria V. Cercetași de frunte: Laurian
Herlea, Traian Crăciuneanu și Ion Sânteiu.
Șefi de grupă: Mureșan Ion, Ivan Ion,
Șefi de patrulă: Bărbosu Augustin, Mi-
trea Simion, Albu Ilie, Grama Valeriu,
Pascu Vasile, Vintilă Aron, Moldoveanu
Luca, Tuduce Traian.
Centuria VI. șef de grupă: Zoiade Gri-
gore, și șefi de patrulă: Crimizade Nevzad,
Mistrie Andrei, Rozorea Alexandru, Rădu-
lescu Constantin, Pop Ionel, Buzilă Ștefan.
Centuria VIII, cercetaș de frunte Gher­
man Vasile, șef de grupă Baciu Ion.
Specialiști la centuria VIII. Tâmplar Da­
mian Solomon, compactori: Mărășescu Ion,
Bilîboacă Vaier, Olariu Constantin, Todo-
ran Ion, Cațaveiu Ion, muzicanți: Mesaroș
Francise, Dóval Ion, fotograf: Vasilca
Gheorghe, naturalist Alexandrescu Gheor­
ghe, șofeur Ghiurițan Emil.
 Dăm modelul oficial de chitanțe și bonuri de plată, cari le vor avea patrulele, grupele,
B centuriile, cohorta și alte instituții înființate în cadrul organizației cercetăsesti.

Fundația Culturală Piincipele Carol Fundația Culturală Principală Carol

Legiunea Napoca. Cohorta „Făntânele“ Legiunea Napoca. Cohorta „Făntânele“
«Centuria----------- Cluj Centuria.............. Cluj.
Chitanța JVr>.-------- Chitanța JVn.------

Din-------------- —.................... Z92------ Din------- ZȘ2------

L e i B. L e i B.
încasat delà------------------- ■----- încasat delà

suma de lei---......... -------- -------- suma de lei

Lei-------- Lei
[Drept----------------------- ------- ----------- ------------- Drept —..................... ..........
Casier, Casier,

Fundația Culturală Principele Carol Fundația Culturală Principele Carol

Legiunea Napoca. Cohorta „Făntânele,, Legiunea Napoca. Cohorta „Făntânele“
Centuria----------- Cluj. Centuria------------ Cluj.
Art_____ .2 ' Art.-------
Bon de plată Nr. S
: hm
Bon de piață Nr.
L e i B. 1 03
c — L e i B.
! C3
Plătit d-lui ...................... .......... Plătit d-lui —----------------- -
a?
.suma de lei---------- ----------------- 0)
c suma de lei-------------- -------- —
<03
-w
! «S pentru........ .................... ...................
Lei-------- <ca Lei--------
Ll.
Comandant, Comandant,
Coht>rta

Secretar, Secretar,

Am primit suma Am primit suma

semnătura. semnătura.

MEMENTO! la dreapta: (d) __ __

la stânga: (s) ...
I Adeseori, în decursul eșirilor, suntem în tnno încoace: (v) ...__
situația, că vrem să chemăm la noi pe un repede: (r)____
cercetaș de la o anumită distanță; sau sun­ am înțeles (i) . .
tem la coada unei coloane și vrem ca să așteaptă: (a)___
treacă capul coloanei la dreapta ori la stân­ unde ești: (u) . .__
ga. In aceste cazuri avem lipsă absolută de nu: (n) __ _
semne convenționale cu fluerul. Semnul dat trebue repetat de câteva-ori,
In urma acestei necesități, pentru cohor­ pentruca să înțeleagă bine persoana, căreia
ta „Făntânele“, se introduc în mod obliga­ îi sună.
tor următoarele semne convenționale: Comandamentul.

®enuu izu jLei - rentra ceretasi 100 Lei çvvaui uvt iiuiui uc «liictii.
 ȘTIRI
durerea Țăvit întvegi am ínat
parte și noi cevcetașii, £a funeraliile
iubitului noslru fíeae feráínaná S
cevcetașii au avut un voi foavte fru­
mos at&t la Hucuvești cât și la Cur­
tea oe Jlvgeș. întve cefe două cununi
de pe lespedea de piaivá cununa cer-
cefașilov rămâne ca un simbol al
creâinței, a âvagostei, a vespeciului
și a nddejdilop de bine. O lacvimă
depusă sincer, âin sufletul nostru
este chezășia eurtâțersiei noezsíve.
In ziua de 2 Iunie 1927 (Ziua Eroilor) la
orele 16 s’a ținut la centuria II o serbare
de legământ pentru cercetași și cercetașe
cari din motive acceptabile, n'au putut de­
pune legământul la 21 Maiu. Cu această o-
cazie au fost admiși și cercetașii din centu-
ira IX în mod escepțional cu credința că
vor trăi în spiritul acestui legământ. In ca­
drul acestei serbări s'au distribuit diplome­
le celor cari au fost înaintați ca șefi ori
recunoscuți pe bază de examene ca spe­
cialiști, pecum și diplomă de onoare d-lui
rector Aurel Ciortea, fostul comandant al
Legiunei Napoca.
Examenele de cercetaș s’au ținut acest
an la fie care centurie de către coman­
danții respectivi și în numerele viitoare vom
da numele tuturor celor cari au trecut cu
succes examenele.
Centuria a Vll-a, a organizat o tabără
pe malul Someșului, aproape de Someșeni,
Viața în tabără este foarte bogată, multila­
terală, baia duce recordul. Soarele cald
nu-i lasă 'n pace, ploaia care vine îi întine­
rește iar vizitele multe sporesc grija ma-
gasiei și alungă gândurile bucătarului șef.
Sunt instalați cu tot confortul taberei, cu
un serviciu informativ și în special cu o bo­
gată sursă de veselie și bună dispoziție.
M
Tipografia „CARTEA ROMÂNEASCĂ" S. A„ Cluj
REDACTIONAte
Pentru fiecare număr care apare, în
prima Luni a fiecărei luni, manuscrisul tre.
bue predat cu două săptămâni înainte.
Ori-ce manuscris este revizuit și e bine să
se scrie numai pe o parte a foaiei de hâr­
tie lăsânau-se și o margine pentru even,
tualele întregiri. Tot ceeace privește par-
tea de publicat se trimite la școala nor­
mală de băieți din Cluj str. Romei 28.
întrucât se poate să se scrie în așa fel
ca să nu fim nevoiți la scoaterea de clișee,,
cari sunt foarte scumpe, făr’ numai dacă
ni-se trimit și clișeele gata pentru tipar.
Ne interesează mult viața patrulelor de­
là diferitele centurii și vom căuta să întă­
rim această viață prin sfaturi și lucruri de
folos.
Mesagerul Cercetașilor face un pas în­
drăzneț și crede că va putea satisface legii
care ne asigură că cercetașul se încrede în
puterile sale. Puterile Mesagerului sunt
cercetașii. A lor este, pentru ei se face.
In organizarea centuriilpr pentru anul ce
vine, va fi încredințat cel mai bun stiliza­
tor cu reportajul lunar al centuriei sale
pentru Mesager, trimițându-ne icoana rea­
lă și clară a vieții din centuria sa.
Să nu se uite că Mesagerul a început la 20
exemplare multiplicate de cercetași, și s'a
ajuns până la 450 exemplare.
Pentru moment, Mesagerul apare pentru
a fi de folos și celor din afară de cohorta
noastră, căutând a face serviciu tuturor
cari au lipsă de ajutor.
Abonamentul anual este de 100 lei pen-
tru cercetași, pentru particulari 120 Lei șt
se plătește înainte.
Mesagerul se trimite numai aceluia cui
îi trebuește, deci cine-1 cere și-l achită.
Gratuit nu se dă nimănuia.
C. 9093
' '9'