Despre ocupaţia germană din nord - vestul judeţului Gorj în timpul

Primului Război Mondial. Din însemnările lui Valeriu Opreanu

(octombrie - decembrie 1916), administratorul plasei Brădiceni

Gabriel Sarcină

Despre ocupaţia germană şi austro - ungară asupra judeţului Gorj, din timpul primului
război mondial (1916 - 1918), regăsim informaţii în diverse lucrări, studii sau articole de
specialitate1. Există însă şi demersuri care tratează explicit momentul invaziei inamice 2, mai
precis intervalul de timp cuprins între octombrie şi decembrie 1916. Ori materialul nostru
încearcă să vină în completarea acestei abordări oferind totodată informaţii lăsate de un martor
implicat direct în aceste evenimente. Este vorba despre Valeriu Opreanu 3, administrator al
plasei Brădiceni4 din judeţul Gorj, rămas în această funcţie, conform propriei mărturisiri: „atât
la prima invazie cât şi la cea de a doua şi aceasta pentru că am avut ordinul armatei semnat de
Dl. General Lupescu”5.
Materialul documentar lăsat de Valeriu Opreanu este important pentru a avea o imagine
mai clară asupra momentului invaziei centralilor în nord - vestul judeţului Gorj şi până la
ocuparea Capitalei. Credem noi că este oportun de reţinut cum au reacţionat autorităţile
comunale din această regiune gorjeană în această situaţie? Şi reiese clar acest lucru (!). Cum s
- a manifestat populaţia? Care a fost atitudinea invadatorilor? Dar a Armatei Române? Ce
reacţie au avut localnicii la primele contacte cu avangarda armatei germano - austro - ungare?
1
Vezi: N. Jac. Constantinescu, Atrocităţi germane, Tipografia Lumina, Tg. Jiu, 1919; V. Marinoiu, Aspecte ale
ocupaţiei militare străine în Gorj în primul război mondial, în Litua. Studii şi cercetări, II, Tg. Jiu, 1982, p. 191 -
206; V. Andriţoiu, Din activitatea Tribunalului militar german din Târgu Jiu în timpul primului război mondial,
în Litua. Studii şi cercetări, II, 1982, p. 207 - 215; V. Smeu, Un erou gorjean - Victor Popescu, în Litua. Studii şi
cercetări, III, 1986, p. 482 - 488; V. Andriţoiu, Învăţământul gorjan în timpul participării României la primul
război mondial, în Litua. Studii şi cercetări, IV, Tg. Jiu, 1988, p. 255 - 278; L. Deaconu, Aspecte ale luptei
populaţiei din Gorj împotriva ocupanţilor în anii 1916 - 1918, în Litua. Studii şi cercetări, VII, Tg. Jiu, 1997, p.
166 - 173; G. Sarcină, Aspecte referitoare la oraşul Târgu Jiu în timpul ocupaţiei germane din primul război
mondial (1916 - 1918). Secvenţe de viaţă cotidiană surprinse prin cercetări din arhivele gorjene , în Litua. Studii
şi cercetări, XVIII, Tg. Jiu, 2016, p. 288 - 297.
2
În acest sens menţionăm: N. Pătrăşcoiu, Bătălia de la Jiu, octombrie 1916, în Litua. Studii şi cercetări, II, Tg.
Jiu, 1982, p. 217 - 228; M.N. Pătrăşcoiu, Incursiunea de la Arsuri a grupului „Jiu” în primul război mondial.
Din memoriile generalului de divizie Nic. Pătrăşcoiu, în Litua. Studii şi cercetări, VIII, Cluj Napoca, 2000, p.
157 - 166; C. Enăşel, Din amintirile unui participant (sublocotenentul C - tin Enăşel) la războiul de întregire
naţională (1916 - 1918), în Litua. Studii şi cercetări, XVI, Tg. Jiu, 2003, p. 365 - 368.
3
Valeriu Opreanu a fost administratorul plasei Brădiceni. El a rămas în funcţie şi după ocuparea judeţului Gorj de
către invadatori. Din această postură a încercat să ridice moralul populaţiei dar să ia şi măsuri drastice împotriva
contrabandiştilor sau pentru a evita epidemiile. Ulterior, la 13 August 1917, a fost condamnat de Tribunalul
Militar german din judeţul Gorj la 5 ani închisoare deoarece nu a denunţat autorităţilor militare pe „unul din
criminalii unui soldat ungur”. Din această pedeapsă a executat 1 an şi 10 luni în închisoarea Halle an der Salle din
Germania.
4
În preajma izbucnirii primul război mondial, judeţul Gorj era împărţit în „...8 plăşi <care grupau> 120 de
comune rurale <la care erau arondate> 398 de sate şi 24 de cătune” (v. Dicţionarul Statistic al României întocmit
în baza recensământului General al populaţiunii din 19 decembrie 1912, Institutul de Arte Grafice C. Sfetea, vol.
1, Bucureşti, 1914, p. 434). Plasa Brădiceni, cu reşedinţa în comuna cu acelaşi nume, la momentul invaziei
inamice era condusă de administratorul V. Opreanu şi grupa „19 comune şi 36.227 locuitori” (Ibidem, p. 396 -
401). Constatăm însă că din Hotărârea Comisiei centrale pentru judecarea funcţionarilor care au servit sub
ocupaţiune reise că V. Opreanu coordona „plasa Brădiceni care se compune din 37 de comune” (Arhivele
Naţionale Istorice Centrale, fond Ministerul de Interne - în continuare se va cita A.N.I.C - , dos. 714/1919, f. 78).
5
Ibidem, f. 85.

1
Au fost localnici care au colaborat cu inamicul? Sunt întrebări legitime ale căror răspunsuri le
regăsim parcurgând însemnările6 lăsate de Valeriu Opreanu pe care, parţial, le redăm în cele ce
urmeză:
12 octombrie 1916. Mişcare de agitaţie în parte din comunele plasei mele; populaţia şi o
parte din autorităţile comunale precum şi jandarmi, au părăsit comuna lor fugind care încotro
apucau, scornindu - se că inamicul şi - ar fi făcut apariţia prin împrejurimi”7.
13 octombrie 1916. Agitaţia continuă; parte din populaţia rămasă a plecat şi dânsa”8.
14, 15 şi 16 octombrie 1916. Armata noastră a luat contactul cu inamicul, teatrul de
operaţiuni fiind coprins între comunele Peştişani, Arcani, Stroeşti, Bâlta, Runcu, Dobriţa,
Leleşti, Bârseşti şi Târgu Jiu. Bubuitul tunurilor şi sgomotul împuşcăturilor şi al mitralierelor
făceau să dârdăie geamurile din prin împrejurimi şi acest sgomot amestecat cu vaetele
femeilor şi al fricoşilor părea că vine dintr - un infern (...) mulţi plecaţi se reîntorceau iar în
carele cu boi se vedeau venind agale convoiuri încărcate cu ce bruma aveau fiecare iar în vârf
cocoţată câte o mamă cu pruncul strâns la sânul ei, speriată parcă de a nu fi sfâşiat de un ce
necunoscut. Lupta îşi continua cursul cu toată furia şi din când în când veşti îmbucurătoare de
înfrângerea inamicului, de isgonirea lui. Timp de trei zile trecute ca o clipă, toţi fiind cu
gândul îndreptat la isbânda trupelor noastre, la alinarea durerilor celor suferinzi, lupta se
apropiase de sfârşit răniţii umpluse casele transformate în infermerii, morţii se îngropau în
urma măsurilor luate, dar şi duşmanul nu a avut mai puţine perderi, ai noştri se resbunase
îndeajuns lăsând pe câmpul de luptă sute şi sute de ai lor, iar prizonierii sosiţi în număr destul
de numeros păreau a fi veseli, sătui parcă de atâta resboi9!
17 - 24 octombrie 1916. Inamicul înfrânt a fost urmărit în continuu de bravii noştri ostaşi
şi populaţiunea satelor intrase în viaţa obicinuită de toate zilele10.
25 - 30 octombrie 1916. În timp ce tunurile bubuiau din nou ca să - i alunge peste hotare,
începuse transportul pradei luate. Zeci de care încărcate cu muniţiuni de tot felul: tunuri,
chesoane, bucătării, care, cartuşe, obuze şi altele se expuneau în faţa primăriei oraşului Târgu
Jiu, pentru ca lumea să vadă faptele bravilor noştri comandanţi, vitezei noastre armate!
Deodată se semnalizează iarăşi prezenţa inamicului, de data aceasta însă mult mai numeros,
mai furios, părând că totul voeşte să răstoarne în calea lui. Urmărirea încetează şi s - a căutat a
se ţine piept cu bărbăţie împiedicându - se de a pătrunde la noi. Lumea din nou a început să se
frământe11.
31 Octombrie 1916. Spitalele cu răniţii din oraş12 începuse a se evacua, panica creştea din
ce în ce mai mult şi fiecare căuta un refugiu. Populaţiunea începuse a se alarma (...) sârmele
telefonice au fost tăiate în interesul armatei noastre (...), <am transmis oamenilor> a sta fiecare
la casa lui pentru ca avutul să nu fie distrus de rău voitori rămaşi în comună, vitele să fie
îndepărtate pe cât este posibil, pentru a nu fi luate de inamic care după toate probabilităţile
urma să - şi facă apariţia prin comună13.

6
Precizăm că însemnările lui V. Opreanu au fost preluate din original fără a interveni în text, ba mai mult am
păstrat inclusiv grafia acelor vremuri. Totuşi, unde a trebuit să intervenim, completările noaste au fost redate prin
<…>.
7
Ibidem, f. 87.
8
Ibidem.
9
Ibidem, f. 88 - 90.
10
Ibidem, f. 90.
11
Ibidem, f. 91.
12
Este vorba despre oraşul Târgu Jiu.
13
Ibidem, f. 91 - 92.

2
 2 Noiembrie 1916. Patrulele inamice şi - au făcut apariţia prin comunele Peştişani,
Şomăneşti, Corneşti, Ceauru până la 2 Km de Brădiceni. Populaţiunea neavând cine să o
îndrumeze, deja pusese în care ce bruma avea pe acasă, astfel că convoiuri lungi cât vedeai cu
ochii mergeau rătăcite la voia întâmplării neştiind încotro să apuce, încurcând cu desăvârşire
drumurile. Tineri şi bătrâni, fete şi femei cu prunci la sânurile lor, vite cu duiumu, ţipete şi
jalete umplând văzduhul îţi făcea impresia unei omeniri desperate, fugită de groaza unui foc
monstruos, care căuta să o mistuie, fiecare câutând un refugiu. Patrulele inamice care erau din
ce în ce mai dese, nu s - au detat la prăzi, mulţumea la salutul oamenilor şi erau recunoscători
faţă de femeile care le dădeau turtiţe când li se cereau, fiind sleiţi de foame şi rebegiţi de frig14.
3 Noiembrie 1916. Lupte violente s - au angajat, auzindu - se tunurile, mitralierele şi
puştile în direcţia Şomăneşti, Corneşti, Băleşti15.
4 Noiembrie 1916. Pe la orele 1100 dimineaţa se zăreşte în direcţia Peştişani o trupă
inamică. După scurt timp s - a auzit o mică luptă angajată din direcţia Frânceşti - Peştişani şi
apoi o retragere bruscă din partea inamicului înspre Brădiceni unde la comanda de „Halt” a
comandantului lor, trupa s - a oprit. De la orele 12 - 4 după amiază, această trupă compusă din
una baterie de artilerie, un escadron de cavalerie şi un pluton de biciclete, s - a dedat la jafuri.
Două tunuri, instalate unul în dreptul cimitirului şi celălalt în dreptul şcoalei, au tras câte o
ghiulea băgând spaima în populaţie că Brădicenii vor fi distruşi, aceasta însă s - a făcut în
scopul de a da urma armatei noastre. Locuinţa D - lui Judecător 16 şi a D - lui Avocat precum şi
poşta unde prin spargere au devastat totul, luând de la poşte tutunul şi parte din timbre în
valoare de mai multe mii de lei, iar de la comercianţi, lumânări, chibrituri, sfoară şi alte lucruri
trebuitoare lor. Bisericile au fost pângărite, lumânările toate luate, prăpădindu - se şi obiectele
sfinte (...), acolo unde populaţia se găsea la casele lor, germanii nu au devastat, luând numai
păsări şi de ale mâncării, scutind pe cei săraci cu desăvârşire. Soldaţii unguri deşi s - au purtat
mai brutal, nu s - au dedat nici dânşii la acte de sălbăticie. La orele 4 după amiază, inamicul a
părăsit Brădiceni, după ce au ridicat şi ovăzul de la secţia de Jandarmi, distrugând şi armele
comunei care au fost lăsate la voia întâmplării. Până la orele 8 seara linişte, iar de la această
oră patrulele inamice au început din nou a - şi face apariţia venind din direcţia Bâlta şi Arcani
unde notarul comunei Bâlta a fost făcut prizonier din ziua de 2 noiembrie până la 4 noiembrie
seara când a fost pus în libertate17.
4 - 5 Noiembrie 1916, noaptea. Toată noaptea, patrulele călăreţe inamice în număr de 15 -
20, au cutreierat satul Brădiceni18.
5 Noiembrie 1916. La orele 1000 patrulele inamice şi - au făcut din nou apariţia, dar au
dispărut imediat căci o patrulă a noastră a sosit în comună, spunându - le că inamicul se
găseşte în direcţia Bâlta şi în pădurea Arcani, rugând - o a anunţa trupele noastre ce se găseau
la Şomăneşti. La orele 1200 din zi inamicul a sosit din nou, împuşcând - o pe femeia Călina Ion
Şt. Popescu19 - care va înceta din viaţă în seara zilei de 5 noiembrie 1916 - şi instalând
14
Ibidem, f. 93 - 96.
15
Ibidem, f. 96.
16
Mai precis clădirea Judecătoriei Rurale Brădiceni căreia „...cu ocazia invaziei în Ţară a trupelor germane, i s'a
distrus încuetorile de la camera de consiliu şi de la aceea a archivei, precum şi un geam al uşei de la intrarea în
localul judecătoriei; obiecte cari, după preţurile din localitate, se urcă la suma de lei 45” (S.J.G.A.N., fond
Judecătoria Rurală Brădiceni, dos. 1/1917 - 1918, f. 37 şi 51).
17
A.N.I.C., f. 96 - 100.
18
Ibidem, f. 100.
19
Despre uciderea „...femeii Călina/Anghelina Ion St.Popescu, de trupe austro - germane, pentru că n'a voit să
spună direcţia în care plecase o companie de soldaţi români din Reg. 41 Infanterie”, vezi pe larg în N. Jac.
Constantinescu, Atrocităţi germane, p. 53.

3
santinelele la nordul satului Brădiceni, în dreptul şcoalei, iar comandantul lor, un Maior, s - a
stabilit în cârciuma lui I. Ciolofan20.
7 Noiembrie 1916. La orele 900 dimineaţa, două patrule de Infanterie inamică venind
dinspre cantonul Bâlta, şi - au făcut apariţia la intrarea satului Brădiceni, mahalaua Mielăriţa,
luând mălai şi păsări de la locuitori iar în urmă au dispărut în aceiaşi direcţie21.
7/8 Noiembrie 1916, noaptea. Patrulele de Ulani au cutreierat prin comune. Jafurile au
continuat din partea ungurilor care s - au dedat la adevărate devastări22.
8 Noiembrie 1916. Patrulele ungureşti şi germane, în forţă de 20 soldaţi călări, se risipiseră
prin comunele Brădiceni <şi> Bâlta, patrulând pentru a nu fi surprinsă Infanteria inamică ce se
instalase în aceste comune. Până la orele 4 după amiază, inamicul s - a dedat la oarece jafuri
fiind în mare parte unguri, luând pe lângă ale hranei <şi> velniţe, scoarţe, marame şi chiar
porci de pe la oameni. Nu mult după aceasta inamicul s - a retras în grabă în urma înştinţărei
aduse de doi germani venind din direcţia oraşului Tg. Jiu pe motociclete, luând drumul spre
Tismana, unul dintre aceştia a fost omorât de şeful postului Topeşti în dreptul primăriei
Tismana deşi se predase iar celalt rănit şi internat în cura spitalului Tismana unde i s - a extras
glontele. Motocicletele, după spusa oamenilor, s - au ridicat de Jandarmi şi s - au înaintat la
Baia de Aramă. Odată cu aceasta a fost împuşcată şi femeia Ana Gheorghe Mihalea, însă uşor
rănită şi internată de asemenea în cura spitalului Tismana23.
8/9 Noiembrie 1916, noaptea. Inamicul nu şi - a mai făcut apariţia24.
9 Noiembrie 1916. Toată ziua linişte25.
9/10 Noiembrie 1916, noaptea. O patrulă inamică şi - a făcut apariţia în partea de Vest a
comunei Brădiceni înspre pădurea Racova şi apoi a dispărut26.
10 - 11 - 12 Noiembrie 1916. Nimic nou. În această ultimă zi am plecat prin comunele:
Peştişani, Topeşti, Tismana. La secţia Tismana, ca şi la secţia Brădiceni, jandarmii au avut
grijă de a scăpa numai avutul lor, lăsând armele comunei la voia întâmplărei care la Brădiceni
au fost sfărâmate de inamic. Fiind târziu nu m - am mai putut duce şi în alte comune, însă am
comunicat prin telefon cu autorităţile comunale: Godineşti, Pocruia, Celeiu <cărora le - am
recomandat> să povăţuiască oamenii de a rămâne liniştiţi la casele lor27.
16/17 Noiembrie 1916. Două automobile cu 4 ofiţeri germani au trecut prin Brădiceni şi
apoi s - au înapoiat la Tg. Jiu28.
28 Noiembrie 1916. S - au ridicat de guvernanţii comunei 99 perechi bocanci lăsaţi în
primirea Notarului comunei Bâlta - care are domiciliul în comna Brădiceni - de către
Regimentul 43 Infanterie. O dată cu aceasta, primarul a ridicat şi paturile de la secţia de
Jandarmi, făcând şi percheziţie la locuinţa Judecătorului29.
3 Decembrie 1916. Primarul a plecat la Tg. Jiu plângându - se Comandamentului german
că nu poate face serviciu din cauza mea căci fac instigaţii printre locuitori de a nu se spune30.

20
A.N.I.C., f. 100 - 101.
21
Ibidem, f. 105.
22
Ibidem, f. 105 - 106.
23
Ibidem, f. 105 - 107.
24
Ibidem, f. 107.
25
Ibidem.
26
Ibidem.
27
Ibidem, f. 107 - 108.
28
Ibidem, f. 108.
29
Ibidem, f. 126 - 127.
30
Ibidem, f. 129.

4
 4 Decembrie 1916. Găsindu - mă la Tismana am fost anunţat de către ajutorul de primar
printr - un trimis să mă prezint imediat la Comandamentul german31.
5 Decembrie 1916. După o noapte de insomnie am plecat, împreună cu Stareţul Mănăstirii
Tismana, <spre Târgu Jiu> pentru a mă desvinovăţi de faptul grav ce mi se imputa că fac
instigaţie32.
7 Decembrie 1916. M - am dus la Prefectură însoţit de D - nul Niculescu, primarul oraşului
şi de translator, unde am aşteptat Prefectul - un militar desăvârşit, cu multă prestanţă, foarte
demn şi simpatic - pentru a fi prezentat. I - am comunicat cauza prezentărei mele şi i - am
demonstrat că faptul ce mi se impută nu este decât o calomnie33.
10 Decembrie 1916. În această zi, încă de la orele 3 00 din noapte am plecat la oraş cu zece
persoane, fruntaşi ai satului, aşteptând sosirea Prefectului. Aceşti fruntaşi, indignaţi de
abuzurile săvârşite de primar şi ajutorul de primar, au declarat cu toţii nevinovăţia mea. În
consecinţă, primarul Ilie Dan, împreună cu ajutorul său, învăţătorul Buligan au fost băgaţi la
celulă 48 de ore. Prefectul m - a rugat, şi - a insistat ca să primesc funcţiunea de Sub Prefect34.
11 Decembrie 1916. Duminică, în faţa întregii comune Brădiceni, am ţinut o cuvântare
oamenilor, <pe care i - am anunţat că am acceptat funcţia de> sub prefect deşi nu mi se
serveşte nici o leafă. Le - am recomandat cu insistenţă de a înceta cu tăeatul din pădurile
statului care se făcea în mod sălbatic, a repara toate podurile şi podeţele, a asculta de toate
ordinele şi poveţile ce li voi da35.
14 Decembrie 1916. Mi s - a adus vestea din Bucureşti, de primarul comunei Arcani, că
scumpa mea soţie şi copilul sunt în viaţă36.
17 Decembrie 1916. Sâmbătă am plecat la Târgu Jiu pentru a mă confirma în postul de Sub
Prefect şi seara când m - am înapoiat mi s - a povestit, de bătrâna menajeră, că în lipsa mea o
patrulă ungurească a luat ovăzul ce aveam şi 20 pachete de tutun37.
18 Decembrie 1916. Am dorit a face o anchetă cu bocancii, tutunul şi timbrele furate însă
am renunţat pentru mai târziu deoarece se afla de Comandamentul german şi îmi era teamă că
toate aceste obiecte să nu fie luate de dânşii38.
Sfârşitul lunii Decembrie 1916. Începuse să isbucnească epidemiile în întregul judeţ.
Lipsa de Doctori, farmacii, medicamente se resimţea din ce în ce mai mult. Mortalitatea
creştea continuu mai ales în comunele rurale unde aveam a face cu nişte oameni ignoranţi39.

31
Ibidem.
32
Ibidem, f. 130.
33
Ibidem, f. 131 - 132.
34
Ibidem, f. 133.
35
Ibidem, f. 135 - 136.
36
Ibidem, f. 137.
37
Ibidem, f. 138.
38
Ibidem.
39
Ibidem, f. 139.