RĂSBOIUL ROMANIEI

TRĂDAREA, RUSIB IARIStE

DOCUMENTE OFICIALE

cu o PREFATA DE UN DIPLOMA'

1
A
Desbaterlle secrete ala Camerei Franoaze
din 28 Noembrle 1918.

• Con,enthfnea Rusa-Română din 18 Sep­ •

tembrie 1914.

Conventlunea militară a RomânII" cu

AliatII din 4/17 August 1916. .

Inslstentale Frantei la Pafrograd pentru

inie.rventla Român/e/.

'.
U/tlmatul Franţei.

Raportul PolI,anaff.

Documentele generalului Sarrall.

EDITURA "C�RTEA ROMÂNEASCĂ". SOC. ANON.

BUCUREŞTI
.

Pretul Lei 6.-

www.dacoromanica.ro
 EDITURA CARTEA ROMANEASCA", SOC. AN.

CARTI APARUTE :
Lei
Giurescu C., «Despre boeri, 9
Paulman F., «Istoria muzicei universale) . . . 116.
Cristeseu Fl., « Povestea neamului nostru » . 15.
Bacalbasa L., «Povestea lui Stefan cel Mare» . 4.
Matei 1., «RenaVerea Basarabiei» 16
Pdrvan V., oIdei §i forme istorice» 15
Roticd Gh., cDintr'un colt al Romaniei Mari»,
ecouri bucovinene 5
Pop Al., «Desbinarea in biserica Romanilor din
Ardeal §i Ungaria 1697-1701» 6.
CW/re G., «Povestea unei coroane de otel» 3.
» «RAsboiul ncstru pentru Neatarnare» 15.
Xenopol A. D., «Istoria RomAnilor» (5 vol.
apArute) 200
Hodo$ N., «Vitejiile lui Mihai Viteazu» . . . 1.
lexn Isidor, «Secta paterenA in Balcani §i in
Dacia TraianA» 10
Obedeanu C. V., «Portretele lui Mihai Viteazu». 10.
Ursa I., «Stefan cel Mare §i Turcii» 10
Obedeanu N., «Dinastia national5 a Basarabilor-
Hohenzollernilor»
Lupas Dr., «A Roman Nemzet Története» . 14.

www.dacoromanica.ro
 RASBO1UL ROMAN1E1

TRADAREA RUSIE1 TANTE

DOCUMENTE OFICIALE

CU 0 PREFATA DE UN DIPLOMAT

'inflater lie secrete ale Cameral Franceze

din 28 Noembrie 1916.

Convent lune& Ruso-Romani din 18 SeP-

tembrle 1914.

Conventluneaminter§ a Roman101 cu
AMR din 4/17 August 1916.
InsIsteniele Frantel la Petrograd pentru
Interventia Romaniel.

Ultimatul Frantel.
Raportul Polivanoft.

Documentele generalulul Serra&

EDITURA CARTEA ROMANEASCA". SOC. ANON.

BUCURESTI

www.dacoromanica.ro
 PREFAT A

Publicarea prezentei culegeri de documente oficiale se impunea

ca o nevoe imperioasei pentru luminarea opinici publice. Dela de-
clararea reizboiului nostru i peind astetzi se observd o dezorientare
al o ingnorantd complectd, in toate cercurile societeitii noastre,
asupra conditiunilor eonlucrdrei Romciniei cu AliatU
Tipdrirea, in extenso, a desbaterilor Catnerei deputcttilor din
Pranta, constituitd in Comitet Secret, la 28 Noembrie 1916 F-1
ceiteva zile inainte de ocuparea Bucure$tiului este una din cele
mai pretioase contributiuni la istoria diplomaticei si militard a
intrdrei Romdniel in marele conflict mondial; imprejurul lor se
pot grupa toate celelalte documente oficiale publicaie plind astdzi
sau cari se vor publica in viitor; ele le complecteazd i le explicd
acolo uncle deinsele ar fi lipsite de preciziune din cauza caracte-
rului lor de spontaneitate.
Traducerea este aproape literald, pentru ca fon,dul set nu fie
intru nimic alterat, chiar atunci cdnd fraza devenea greoaie.
Simpki cetire a acestor documente va arunca o lamina indes-
tuleitoare pentru intelegerea conditiunilor politke b strategice ce
stau la baza actului din care a esit realizarea idealului nostru na-
tional; comentariile ar fi premature; ele ar puted influentd dis-
cutiunile $i contributiunile documentare earl vor veni, sper, din
parlea celor initiati, sä complecteze si set justifice scopul lucreirei
de fatd.
Din examinarea sumarei a faptelor expuse in ele se desprind
in mod firesc, unele constaleiri esentiale de ordin politic si de
ordin militar, cart cer set fie precizate Inca dela inceput spre a
servi ca niste proectiuni luminoase pentru o mai lesne pricepere
a intregului complex clocumentar.
Intr'adeveir din punct de vedere politic se poate constatd:
1) Cd floracinia era angajatif in sfera 'de actiune a Intelegerei
incd dela 18 Septembrie-1 Octombrie 1914, prin acordui incheiat
intre guvernele Bus si Romdn,') cu 9 site inainte de maartea Re-
gelui Carol intdmplatd la 27 Septembrie 1914;
') cf. pag. 8.5

www.dacoromanica.ro
 4

2) (V negocierile pentru intrarea Romdniei in rdzboi au rn-,

ceput in 1915, insd ele au fost intrerupte din cauza intransigentei
Rusiei asupra unor conditiuni Mrd acceptarea cdrora conlucrarea
noastrd fear fi lost satisfdcaloare ;
3) Ca data intreirei noastre in rdzboi ne-a lost impusd de
aliatil nostri') mai ales de situatiunea militard a frontului lor,
/a Ver'dun, pe Somme, pe frontul italian si cel rusesc ;
4) C Rusia indi dela inceput nu 64 fost sincerd in angajamen-
tole ei $i cä asteptei cu satisfactie momentul prielnic spre a molli-
fied conditiunile conventiei incheiatd en not 9, astfel dupti curn
reese din documentul Polivanoff din 7 Noembrie 1916 3) ; ,

5) Ca' guvernul Stuermer a &Mat cauza Aliatilor prin sabo-

tarea rdzboiului nostru. Aceastd trtidare care invalue intreaga
tragedie a Romdniel, era asa de invederatd cercurilor politico din
Apus, incat in Camera francezd, in fedinta Comitetului Secret, se
strigd deja 28 Noembrie 1916 : Jos Rusia"...9 el
6) Cel ated dela Sofia cdt si dela Petrograd guvernul nostru a
lost greet informat asupra atitudinci Bulgariei.
Cursa ne-a lost abil pregatitd. Primul ministru bulgar ne
dedea asigurdri despre dorinta Bulgariei 'de a se intelege cu noi.
Ele concordau cu asigurdrile ce ne veneau din cercurile inte-
resate dela Curted Tarului Rusidi. In acelas timp insd se stabileau
conditiunile in earl Bulgarii trebuiau sä colaboreze cu arrnatele
lui Makenzen impotriva noastrd si ,74,3 sown& la 28 lunie 1916, a-
cordul intre bulgari si germani asuprt; Dobrogei
Odatit intrat pe ealea negocieril or cu Primul ministra bulgal;
Radoslavof, f, despre dari negocieri guvernul rus avea cuno?tintei
era fatal ca guvernul roman sci primeasca conditiunile ce rtk,-eu
fost dictate de rusi. Aceste negocieri ajunseserd aidt de flevartb
incat se desemnase oratul Raga ca loc de intdlnire intro deleggfii
romdni j cei bulgari pentru stabilirea conditiilor unei noui poli-
tici a Bulgariei feta de Romdnia i Aliati.5)

9 cf. pag. DI t4egrama din 23 lulie 1916 a generalului comandant

§ef joffre catre Guvernul roman.
2) cf. pag. 85
2) cf. pag. 92 ,

4) cf. desbaterilo- comitetului secret, pag, 55

5) Para 'n Maftie 1916 nu a fost nici o negociere intre Romania si
Bulgaria. Pana atunci Gnvernul roman fusese informat dela Sofia despre in-
tentiunea bu)garilor de a ne ataca prin surprindere, de oarece bulgarii, de
acord cu ungurii, nu voiau sa lase Rornaniei alegerea momentului intrarei ei
in actitme. As-Uzi se stie cu certitudine ca generalul Savoff, fostul sef al ,
Statului Major bulgar, prezentase Tarului Ferdinand si Guvernului bulgar
Inca dela 5 Februarie- 1015, planul de atac prin surprindere contra Romaniei.
Aceste negocieri au fost confirmate de primul ministru bulgar, Rados-
layoff, in sedinta Sobraniei din 29 Noernbrie 1916 ; cf. si declaratiile D-lui
Briand pg 12

www.dacoromanica.ro
 5

Asupra acestui punct trebue fdcut unsini depiniL Nuniai

atunci se va puted aprectd gradtd de inrdurire pe care negocierik
noastre cu Bulgaria le-a avut asupra dispozitivului defensitt al
frontului nostru dela Sud.
Aceastd inrdurire trebue asemenea pusd in leatturd ou pu-
attics sau incapacitatea de a lud ofensiva contra Bulgariei a fru-
pelor aliate dela Sa ionic. Theapacitatea, reese clar din examinarea
dooumentelor publicate de generalul Sarrail.
Documentele aratd din punct de veidere militar:
1) Ca momentul intrdrei noastre in rdzboi ne-a fost impus de
Intelegere. Aliatii l'au ales din necesiteitile inexorabile ale Tao-
bolului pe frontul occidental (luptele dela Verdun, Somme si
Adigele superior) in scopul de a ward acest front si in welt's
timp de starea intr'adeveir lisperattl a puterilor centrale.
Faptul cd eram legati cu Rusia incti din Septembrie 1914, ea
voiam sti intrdm in rdzboi la 1915 odatd en. ItaUa, aratd cd Ro-
mania asteptd ca momentul intrdrei ei sd-i fie dictat de Intelegere
de imprejurdrile cele mai favorabile 4 de pregtitirea de rdzboi a
armatei.
Din ardtdrile d-lui Briand in Camera francezd a din Wocumen-
tele ce se vor publica in curand reese, cd aceasta pregiitire a in-
ceput Inca din lanuarie 1915, cu ajutorul Frantei mai ales ; 'no-
terialele comandate in 1915-1916 au sosit in parte inainte de in-
trarea noastrd in raboi, iar restul a continuat sit soseascd pe md-
sura ce mijloacele de comunicatie dintre Aliatii nostri i noi, ou
dat aceastd posibilitate.
2) Cd nu numai momentul intrdrei noastre in razboi, bine de-
f init i3rin cuvintele generalului Joffre acum ori nici odatC
ne-a fost impus de Aliatii nostri, dar insdsi directiunea principald
a atacului nostru in Transilvania en defensivd la sud ne-a lost in-
dicatd asa dupti cum se exprimd generahd Rogues, ministrui de
rdzboi al Frantei in 19162)4 dupd cum o aratd generalul Sarrail
in lucrarea sa privitoare la comandamentul armatei dela Sai-
ionic2).
Generalul Sarrail dovedeete : a) cd armata altatti din Orient
n'avea in August 1916 efectivele si materialul necesar pentru a
putea lua o ofensiva puternicd in directia Sofia, astfel cd nu ar
fi putut realiza legdtura cu trupele romano-ruse cari ar fi vomit
din Dobrogea4) b) cd nu existd cel putin o intelegere, mai ales
intre francezi si englezi, asupra necesitttlei acestei ofensive, dupti
cum se probeazti prin scrisoarea generalului Robertson, seful sta.
tului major general britanic".
1 cf. pag. 91 .
2 cf. pag. 76
3 Ct General Sarrail. Mon Commandement en Orient.
4 CC pag. 96
5) cE pag. 97

www.dacoromanica.ro
 6

Irrept Incheere a adev?trului din prefata noastrd, fic-ne Mad-

duit a eita cuvintele d-lui Priam/ rostite in Camera francezd ea
privire la insonn4tatea intrdril Romemiei in reizbolu, Ele sigileaza
o hotdrdre fericitd, care a determinat triumful Aliatilor i deci
Eiberarea omenirii.
In timpul rdzboiUlui d. Tardieu mi-a reprosat energic cd am
hotdrdt intrarea Romeinlei In rözbaiu aláturi de noi. Mi-a repro6at
en aceeafi ardoare cd am impus mentinerea expeditiei dela Sa-
ionic".
,,Pentru ye? Pentrued rezultatele nu erau imediateceeace tea
impiedieat mai tdrziu beneficiul acestor operatiuni".
Din memoriile lui Ludendorff si din constatdrile marthd
stat-major interaliat reese ea Germania i aliatii ei au fost nevoiti
sd mobilizeze fixed ,58 divizil pe frontul Oriental, din eauza intrdris
Romdniei in actiune. Victoria dela Mardsefti uncle s'a covsumat
peste 30 divizii germano-austro-ungaro-bulgaro-turce au salvat fron
tul oriental in 1917, pdn la venirea iernei, caci prin ocuparea
Moldovei i a Basarahiei s'ar fi prabutlit mutt mai de vreme ar-
mata rued Inainte ea Anglia sa fi ajuns la maximal efortulut sau
militar ei America sa-si fi transportat in Franta trupele sale,
imense cantitati de alimente ti munitiuni earl ais hotarat victoria
pe frontul occidental".
Aprifie 1921

I) cf. Discursai D-lul Briaad Pr. M. P. fin parlaineatn1 francez astipra

b ot.irtrilor dela Paris (1920), ca raspuas la interpelarea D410 Tardles,

www.dacoromanica.ro
 JURNALUL OFICIAL
AL,
Republicei Franceze din 10 Novembre 1920
.13ESBATERILE CAMEREI
Comitetul Secret din 28 Novemurie 1916
Oa ocaziunea discutiunei proec-
tulni de lege asupra recensgmfin-
tului i reviziei eontingentului
1918 s'au anuntat guvernului
Francez mai multe interpelttri in
legatura eu situatia pe fronturi
in acel moment.
Orclinea de zi la 28 Noembrie
1916 a comitetului secret a fost
urmatoarea:
/. Interpelärile d-lor Meunier
Surcouf si Abel Ferry asupra ne-
voiei de a abroga, far a. intarzie-
re, decretul din 2 Decembrie 1915
si de a alipi la ministerul de rlis-
boi corpul expeditipnar din
orient; 2-a, interpelarea d-lui Au-
gagneur -asupra propunerilor jre
sentate de guvern i aparate de
el de acord cu comandamentnl a-
stfpra operatiunilor combinate In
Orient ; 3-a, interpelarea d-hd
Charles Chaumet asupra organi-
zärei i. conducerei expeditiei in
Orient; 4-a hiterpelarea d-lui E-
mile Constant. (Gironde) asupra
www.dacoromanica.ro
insuficientei manifesto a acordu-
rilorr strategice can l. au preeedat
eoncurusl loial adus de Romania
canzei justitiei i dreptului.
D. A. BEJAND, presedinte al
consiliului i ministra al Af aced
lor StrAine, ere cuvantul de la
inceput Ore a prezenta inain-
tea interpelatorilorlexplicatiuni
generale cari sit prepare terenul
pentru o discutiune mai metodi-
cä asupra punctelor speciale. In
soot soap d. Briand se ofern, ea
presedinte de consiliu i ministra
al Afacerior StrAine s6, expue
faptele cari se anlieli evenimonte
lor din Orient, adiel afacerile de
la Salmi% din Grecia si din Ro-
mania".
D. ALEXANDRE!" VARENNB.
Dar Poloniat
PRESEDINTEL4 CONK:UPI
LIU nai planet cu total particu-
lar. Cred NI in ceasul- de fat/i, a-
supra eela cc ntuniti chestitmea
polona, ifcate sinitimintele i toa-
 8

te aspiratille sunt de acord si parte la ele ca sef al gavernului

daca ar fi st le examinam, n'ar ca ministru al afacerilor Arai-
ramane de considerat docat ohes- ne. (Foarte bine! foarte bine!)
tluni de tact si succeptibilitati per- Domuilor, yin de indata la afa
fect respectabile. eerea eea mai grava. daca se pri-
Dar gandese cä eeia cc lace o- vest: evenimentele din punctul de
biectul taterpelarilor Indreptate vedere al actualitatei, via de in-
eontra guvernului aunt preocupa- data la chestiunea romaneasca.
rile cari 'se leaga de Corpul expe- Indic Camerei, printr'un repede
ditionar din Sa Ionic, de conduce- istoric, cmn aceasta tart de aspi-
rea operatinniler militare in a- ratii nobile, generoase, a intrat lxi
eeasta regiune, de conditimaile in tr'un chip cavaleresc in rilaboi,
care Romania a fost chemata sa conditimaile In care a intrat,' in
vina alaturi de noi. de acelea in cari au lost angajate negoeierile
care ea a intrat in rasboi el eau- aliatilor en clause. in. vederea di-
zele i ratinnea evenimentelor rer operatiuni militare.
militare la care alrOi asistam; pe -Domuilor Inca de la inceputul
Iàngui aceasta, care este starea ac- rashoiului,
tiunei wastre in Grecia. cum a oeupat sa nuguvernul neglijeze
a lost pre-
popoarele
fost conceputa, condusa. la ce re- din Balcani si aa se straduiasett
zultate a ajuns, si ee noul rezul- sg, obtie concursul lor. Aceste sfor
tate se pot spera (Foarte bine! taxi s'au intins, la inceput la toa-
foarte bine!)
Cred, ea in cea ce priveste eel te aceste tart, in acelas timp la
putin afacerile exterioare chestin In cea celapriveste
Bulgari, Romani si la Greei.
pe Bulgari ne-
nile so gases° astfel, nu purse, gocierile n'au isbntit; ei erau en-
dar indicate intetin mod satisfa- gajati aiurea, in conditiuni ce so
cator. (Foarte bine! foarte bine!)
$1. Camera va binevoi s recunoas puteau prevedea, de care nu pu-
et ea primind sit Ian aceasta posi team 4 signri, si cand momentnl
tie, nu naurez rolut gavernului kr a sosit, stiti cum an intrat in
permit interpelatorilor, cunos- rasb oi.
caud de mai inainte oare cari o- Dinspre greci, disparitia din
bieetinni pe care ar putea sit le o seena guvernamentala a d-lui Ve-
puie guverma de a reduce si a se nizelos, care, pc un program. larg
ria argumentele lor atunci and II nobil de aspiratiuni nationale,
le va veni ora interventiei lor. cc arlitase de la inceput, dispus sit
Dar ma,adresea Camerei Intregi. intre In rasboi alaturi de aliati,
ljtiu eit In quasi-unanimitatea Meuse situatiunea eu totul dell-
sa cad stint totdeauna. in adu- cata in aceasta tart, pot zice chiar
ntri, in mod fortat, oarecari par raelinistitoare. Germanii se insta-
ti pris" oanenestl Camera are laser& acolo prin toate felurile ee
dorinta de a primi dela gavern, an obiceiul sit practice cand ei
In Imprejurarile trogiiee unde ae vor st se infiltreze'intr`o tart si
gasim, explicatiuni cari sit o asi- s'o robeasca planurilor lor; ei In-
foarte cinstit toate faptele asa trebuintarn toate mijleacek de
gure. Vol spume foarte limpede, corupere si der momeala pe ea,:e
cum le cunose pentru eit m luat le ennoasteti.

www.dacoromanica.ro
 9
Era de temut ca la nn moment.
Alat, cu toate simtimintele natio-
male adanc indreptate eittre pute-
rile Intelegerei. snbt o loviturit de
stet gavernamentalit, aceasta ta-
ra sii fie tarata alaturi de soarta
Bulgariei.
Tratativele cu Romania
dela Inceput
In eea. oe priveste Romania,
domnilor, Inca de la Inceput sa an
gajasera tratative en ea pentrn
a o educe s faca ritsboinl alaturi
de noi; aceste tratative priveaa
un program de aspiratiuni natio-
nak pe earl le eunoasteli. Rasia
trebuia chematit sl faca conee-
siuni esentiale pentru realizarea
acestui program. Negocierde fu'se
sera lune i grele in 1915: ele
nu dueera la nici un sfarsit.
Bratianu in eapul uuterei, in-
talnea greutati de toate felunile:
dansnl avea preocuparea legi-
tima, evenimentele nn o probeaza,
de eat prea mult de a nu an-
gaja tara sa Intr'un chip perica-
los; dansul inmultea precantiu-
nile i fu un moment, in 1915,
cand negocierile, cu toate c. &Ise
foarte ,departe, nu reusira.
Ataneea, domnilor. incepurit et
ge Inmultira din partea Germa-
niei si din. partea Anstriei actele
de presiune earl trebuian sit afar-
seaseti en acel tratat de Comert
eu Austria, eu Germania, de pe
urma caruia Romania se vedea o-
bligatA, prim, conditiu,nile tnsrisi
do altfel, ale vietei sale economi-
ce, pr4..n situatia geografica In
care se gäseste. subt influenta tru
pelor masgate catre fruntarille
sale, de a face cesiuni asupra ce-
realelor sale, asupra petrolnlni :31
asnpra diferitelor obiecte de eon-
sumaffe pe care le detfnea.
www.dacoromanica.ro
Presiunea Centralilor asu-
pra Româniel
Ne-am ternut. in aeel moment,
el &ex fi putut intampla si mai
ray.. Oh! nu a sa fi pus la indo-
Isla sentimentele poporulni ro-
manfin toate momentele ele rean
afirrnat atat -de categoric ea n'am
11 Vatat, far& a fi injusti, s TUN
Indoim de ele nici ea sa ne fi
Indoit de sentimentele ,guvernn-
hth d. Bratianu ne-a probat cit
loaialismul san, nu permitea eca
mai mica banuialä. Dar eran in
Romania alte partide. Romania,
stiti, fnsese angajata de catre pre
decesorul ei rege intenn pact
care ar fi ams-o eventual alaturi
de dnennanii nostri. S'ar fi putut
intampla ea o presiune de ordin
militar sa fie asa de tare in eat
o modificare a sferelor guvenna-
mentale sa n fi expus la cele
mai reie pericole.
Contra presiune din partea
Rusiei
Cand se facu presiunea ce vii
indieai si care se sfarsi en un tra
tat de comert, deja nelinistitor,
cum s'a pntut permite d-lui Bra-
Una= de a echilibra rezistentele
sale?
Atunei .obtimiram de la Rusia
ea 84 masseze lit Basarabia 200.000
oameni, roaltumita vecinatittei
carora presinnile Germaniei ei
Austriei au trebuit sa se margi-
neasea la obtinerea tratatelor de
eomert.
Dar de aceste forte ruseeti tit
Basarabia, marea noastrit aliata
trebni sa dispue aiurea; ea tre-
buia, Bind dat eit Romania nn in
traso in alianta noastra, sit le in-
trebainteze pe alte fronturi de o-
 10

fen$4.01, uncle, hi adevar. an fost Int Licinisky ar fi isbutit Aland,

folosite. on plannl operatitmilor militare
Litre tinip, negocierile en Ronia care a fost practicat Mai tar/in,
Ida se urmau cu oarecare activi- ele putean, ele trebaian chiar al
tate. Cand incepn ofensiva ruseait sfaraeascil prin scoaterea din can
ca a -armatelor Brussiloff si Li- 21 a akmatelor austriace. E Bi-
einsky, cand aceasta ofensivit in- gun eit in moment:11 clad acestea
eepu a da sperantele la care, de- In plinit" dezagregare, j plink de
[Agar, luirnele d-voastra, ea $1. a bandada, ae indolan subt sforta-
mea, au hat parte. &and Rusii in rea ruseasca, lasand la flecare In-
naintau intenn avant care tie pa- talnire, prizonieri in numar con-
tea erede iresistibli, subt influen- siderabil si un Mare material de
ta citruia se face= prizonieri In rttsboi este
in mainile aliatilor noatri
'emir cd In acel moment,
proportii enorme pentru CL
hi total cifra acestor prizonieri Omit eand germanii nu filmier&
$s'a ridicat la 450.000 atunci alia inat sfortarea de sustinere i de
tii Watt audit ea sosige monien- organizare pe care an fitcut`o de
till de a relna, fitrit pericol pen- atanci, intrarea in rilsboi a unel
tru Romania, en maximum de re armate de 500.000 de oameni, con-
zultate penlirn Intelegere, nego- gtitnind aripa stfingil a armate-
eierile en aceasta tea. lor Licinsky i Brussiloff trebula
An fost dificultati de invins; sit alba mil mare efect militar.
faptul c pifmele negoeieri tnu
reuaisera au provocat oarecari ne- Romania se decide
multutoiri la rue, oare ean l. de-
eeptiuni aniare la -anti dintre alia konientnl, &find negoeierile
tii noetri. S'an sfarsit prin acceptarea din
partea guvernului d-lui Bratiann,
Reluarea tratativelor dupa 'nn mai coincides, ci rezultate atat
ofensiva Brusilov de favorabile. Armata austriacti,
fusese Nat& In mama de armata
AM flout total Siva a imprils- germ anA. Jun:Post nevoiti sit re-
tia aceste impresjuni imparittoare cunoastem ca cel putin pentrn a-
ai am incercat de a relua sitnatitt cuastil campanie trebuia pitrasita
nen In conditinni /AM bnne, i o aceastA operant&
foarte lungX conversatie se anga- (Ittm s'au Detract-It lucrurile a-
ja intro gavernele aliate gel gayer tuner!
imi d-lui Brittianu, Mai hal a Mai intai, chre a fost, atitudinea
fast vorba a reface programul guvernului frapeezi
oancesiunilor primite in. 1915 Ie Cand vom merge, in eursul dis-
Rusia program piträsit de atunci. eutiunei, In detaliul lucrurilor, vti
Apol, fu.-vorba de a obtine de la voi aduce hartille cari consti-
Romania ea sa vrea s intre in tuese probele. Dar in aceasta, ex-
rasbot in momentul favorabiL punere raped°, vä voi da indica-
Daeil aceste negoeleri. intreprin tiuni eari sant spriiinite pe certi-
96 de la inceputul suceeselor ar- tudini ei ma va depinde de cat de
matei jai Brussiloff t armatei mine sit le scot din dosaral nien.

www.dacoromanica.ro

Directia operatiilor.Stre-
rante de acord cu Bul-
garia ?
On vernal franeez. de la tneeput
altar, cand orientarea armatelor
rusesti i succesele rePurtate de
cAtre ele puteau sti ajungil la o
altd eonceptie militard. se gandi-
se foarte mult cA Romania nu
trebuia O. se multumeased a de-
clara rAsboi Austria, ed. dansa
trebuia sd declare rdsboi Bulga-
rki ci cd, In spre Dobrogea, tre-
euian sa fie angajate operatinni-
le militare decisive in unire en
sfortarea care ar fi lost fAcutA
prin Salonic pentru a redeschide
eomunieatiile, a swath din causd
'Bugaria si a ajunge la Sofia. In
toate telegramele sehimbate veti
gasi aceastd preocupare.
B5g nu era impArtAsitä de toil
anal!. Era mai intai Rusia, prin
cipala interesatti, puterea °ea mai
vecinti cu terenul operatiuniler, a-
eees care era parte PrinciPara Is on seopul de a supraveghea pe
negocieri, pentru eh dansa flicea Bulgari, ci 200.000 oameni, spre a
coneesianile.
Mai intai Rusia mi pierduse
sPeranta ea Bulgaria sli se des-
partA de grupul, inamicilor (mis-
care).
VA ardt faptele., Alta avean ace-
lai dune care'nu priveste pe Rua
Romania a considerat pauil la eel
din nrmii mhtut voi preeiza nn
mai de eat ea nu era imposibil
tia se inteleagil en Bulgaria. Si
dacA trebue s vA citese oarecari
acte diplomatice, yeti vedea ed
clupd mai multe interventil din
partea mea, intr`o ultimd telegra
md, foarte complectd. foarte inn-
gd i foarte energicti. trimeasd in
Anglia, si in Italia ai in Rusia
in Romania spnneam urmAtoarele
www.dacoromanica.ro
11
*VA lA.sati legthaati de o himItrit
imprudentd l periculoasd; pe
Bulgari nu-i yeti pntea aduce la
d-voastrA nu e de eat an mijloc
de a-i avea, nu cu not dar nen-
tri, atacandu-i, fdeandu-i sti sim
IA greutatea fortei si prima cal°
de lust pentru armatele d-vs. este
rtrumul Sofiei, pe eand, in regin
nea undo se gases(' armatele wag
tre, vom face toate sfortArile pen-
tm a mentine pe frontul nostru,
maximum de trupe bulgare". A-
eest limb agiu a fost afirmat eu
tdrie neincetat de eatre guvernul
irancez i trebne sit spun cd, prin
efeelul negopierilor, guvernul en-
glez sfarsise prin a primi aces"-
tA tcz i atunci &and in enrsal
unei conferints tinnte la Paris, d.
Lloyd George veni CA edlibereze
en noi, nu protocol a fost redan-
tat a putea sal eitese In
c-tre noi arAtam vederile noastre
CU intervenirea prin Dobrogea si
prin care noi spuneam liusilor de
a nu trimite nutnai 50.000 oaMeni
face, en armatele romtme, sfortar
rca prin Dobrogea.
Planul de räzboi al Ro-
l. tniniei
Insd, Domnilor. este un fapt In
fata cS.ruia trebue sä no punent
ei anume, ed eonditiunea ftaal
puSA de Roinania si de Rusia era
aceasta: Un plan de risboi va ft
intoemit in conditiile urmAtoarel
Mai Intal Romani* refuzA de a
declare razboi Bulgariej
$.1 ehiar in ajunul ataculni Bul
garilor contra Romanilor, infarct
natul nostra en afaeeri la Bins-
01 rest' imi telegrafia nn gnat
ajar termenii lui, dar este evi-
 12

dent aensul general al telegramei Se poain spume nnol ministrtt de

Bale, pe care de altfel ae Puten-0 externe and si-a indeplimt o .par
ceLl Camerei daen ar voi-o: te din opera sa: Val reusit". 1;4
,13, &Miami prieepe prea bine pricep bine el nu va lipsi sA loaf
en nu puteti negoola eu Bulgaria; se impute. Sunt cari zie Roma-
aatfel c nici Irma 10 cerei dar dfin niel: Ar fi fost mai bine un in-
sal are toate ratinnile al creadl &woes diplomatic". E posibil, nu
o va ajnnge bb inta sa. Iti dai seama de efit mai tfirzin,
In ()rice caz conditinnea limpe- dar in orice caz este un repros ne-
de, formall a Roman lei de a in- mai pr,menit fatl de un zainistru
fra in rAgboi fusese aceasta: RAs- al afalcerilor statIne pe cage in
bol Austria, operation" contra cursul anului trecut nu Inceta sAI
Austria!, nimie contra Bulgarilor. ImpingA sA obtie concursul Ro-
Ni Ze cares numai, pentru ca manlier, ie un repros neanai Po-
aceatia sit fie conteniti, ca arma- menit ca sl-i .spui astAzi; Val
ta noastrA de la Salonic s. arAte obtinut... (Foarte ;bine! Foarte
'oarecare activitate pentra a reti- bine!)
na pe frontal situ maximum de Na thsist, doannllor, clef meas.
trupe bulgare si trebuie al spun ta sunt drumurile bAtute de spe-
Inch de pa acumdomailor, ridi- rants t3i de dezilnoli aubt care este
eandu-ml contra nnor eritiee pe f carte natural al se gaseasel
care le-ani intalnit en, mirare la un guvern ; dar de altfel nn ml
unit din ucriitorii francezi, el prang.
din acest punct de vedere corpnl Iatl conditiunile in care s'a fl-
elpeditionar din Sa ionic si-a IlL- out intrarea in rAsboi a Roma-
deplinit scopul, onin aeeea el, nu niei.'
numal gratie activitAtel ce-a aril
tat`o in imprejurAri grele, niei nn Cum ne-au in§elat bulgarii
Bulgar n'a fost luat de pe west
front pentru a fl trimia in contra
noullor nostri aliati. dar cA I:ter- Ei! bine, domnior, dacil west
mani cbiar au trebnit sa trimea plan militar ar fi lost pus in e-
tA intAriri, tot ustfel al 13u12.1..' executie cii o lunl mai inainte a-
si Turd" pentru a intari corpul diet, dacl cu o lunA mai curand,
expeditionar opus await. IatA, In momentul sueceselor Szmatei
deci, in fata clror fapte cram: Ro rusesti Romania ar fi intrat in -
mania spunfind: Da, e intedes, de rasboi, nu ineape tindoiall c'ar fi
clan rlsboi la epoca cutare, dar putut sfarsi prin scoaterea diu
nu'l declar. Bulgariei Si operatiu cauzA a armatelor austriace.
nea anea se va face in Transilva- Ceea ce eeste sigur e ctI de abia
nia, iar Rusii zieand: Concesinni- intratA llIT rAsboi, Bulgarii s'au
le ce facem pentru a obtine con- mApustit asupra Romfiniei i a-ti
cursed Romaniei sant 'imitate la vlaut atunci al d-1 Radoslavoff a
eooditinnea cfi Romania va con- arfitat d-lui BrAtiann eâiA drep-
stitni aripa .stangii a armatelor tate aveam de al retina in contra
noastre In Transilvania, Iim care tutor iluzii cand a spus in public
va nAvAli, ehiar de la incepntn1 si en einiom: Pe and negociam
aperatiunilor. E o stare de fapt. en reprezentantul Romania' eil

www.dacoromanica.ro

adormeam en fagaduclile mele,
tml Inam toate dispozitiile si oda-
tA momentul venit Beam aruneat
asupra Romania".
Mtg. faptele. Le pun la dispozi-
tia interpelatorilor cari vor cauta
in aceste fapte el to actiunea igu-
vernului partea de raspundere ca
re-i poate ,fi imputata.
Dar pentru ce Romania a mars
in Transilvania7 Domnilor, se
pranuntg, sefntinte graibite; nu se
tine socotealit de un fenomen ale
carui efecte le-am cunoscut.
D. LAUCHE. Vai !
PRESEDLNTELE CONSILIU-
LUL Misticismul popoarelor are
o putere contra careia se zdro-
besc, vai!, prea adese ori, rationa-
mentele eele mai bune si argumen
tele cele mai tari. Opinia 'publiel
nu poate still iuchinue teribila
eventualitate ce este rasboiul de
cat numai dac acest ra.sboi ras-
punde la sperante secrete )si. u-
nmet. Aveam si noi aspiratiile
noastre intorcanda-ne atre uncle
dorinti nationale adauci i prea
legitime. In Romania, spiritele $i
inimele erau intoarse care Train,
silvania. Si de acolo. 'asupra lor
se fdeea o aspiratie aproape irezis
tibilA t3i la bare. vai ei s'au su-
pus.
Dar care, era situatia trupelori
Condithmile cerute de România
fuseserti indeplinite. Un oarecare
numrtr de trupe ruse$ti4 a caror
cifit era prei5zutA. fusesera, ma-
sate acolo en armata romang, cir
ca 200.009 oameni. Apol 'grosul for
telor romanesti Intraseril in Tran
silvania i repurtasera succesul
pe 'care'l titL
De atunci, domnilor, conditiu-
mile luptei au lost modificate. Ro-
mania a fost respinsil ne terito-
rittl ei care este navillit. Situatia
www.dacoromanica.ro
13
e grava. desigur gravA. Dar, in
adevitr. domnilor, stiu bine ca du-
pa 28 de lard de rásboi n'ai drep-
tu/ s oeri la oarecare /forte cre-
dite nelimitate, o stilt bine. Ori
ce s'ar*Pune, cand imi intone pri-
virile catre tara.. ei bine! nu vtid
depresiuue (misegri diverse). Nu,
domnilor, vad o incredere senina.
La extrema gang& Nu trebue
exagerat.
D. CLAUSSAT. Daca, tara inn-1
.obositri, ce v trebue!
PRI:SEM-NM-ME CONSILIU-
M: Vad preocupari ' legitinie,
dar nici odat6, In nici un moment
aceasta tarti n'a avut usurinta sti
creada c un rasboi a$a de formi-
dabil ea acesta. care a trecut Orin
tr'atatea ceasuri de Ingrijorare
q`ar termina printr`o .apoteoz1 tre-
pede.
D. MAYERAS. S'a avut ra.Tutrin
tit sit i se spuna. aecaSta.
D. 4LBERT FATJRE. D-voastra
ati spus`o!
D. litNRI GALLL Unul din
rarii eameni earl, de la inceputul
rasboiului, au spus ea el va fi
lung :71 greu , este tetanal di.
Maud.
PRESEDINTkiLE CAMEREL
Nu-i nimie care st poatti da loe
la 'Tntreruperi (foarte b;ne, four-
te bine).
Ajutorul dubios al Pusiei
PRESEDINTELO CONSILIU-
LUL Da nici la nu tawnent
n anispus in fata titrel, l'am spun
inaintea Camerei cti operati'anile
cari ne-ar conduce la victorie ar
fi operatiunt seutitd de greutAti
si de ingrijorari : am (spus din
potrivg, chiar in declaratia guver-
an lit i, $i inteadevar an trebai
 14'
cineva sa alba iD Mare -florin%
de spirit ma sa creadit cA in lupta
eu Austria cu Bulgaria si Tunis
reunite ,luerarile pot sA se potrea-
cA fArA nemultumiri i färA speran
te inselate, dar voi avea acaziu-
nea aa. spun Comerei, and vom
ajunge 1a acest pnnct particular
al dasbateinlor toate, motivele ee
avem de a spera si. Bunt sigur cA
ele contin destulA putere penrtu
a le mparti intregei adunfiri.
Pentru moment. contiuui expn-
nerea mea. Atunci, in fata color
ee se petreceau in Romania care
a lost datoria coastra. a France-
zilorl SA alergam, in ajuterul a-
cestui popor icare se varAse in
luptii in conditiunile ce stitl, cari
an lost atitt de criticate. CAM fro
tie nu tea fAcut privitor la Ro-
Inâni! De ate ori nu se spusese:
Fai asteapta victoria spre a intra
intenn mod sigur in lupta espre
a obtine avantagii fara vre-o sfor
tare!' Le datoram cu atat mai
malt ajutor en cat ei fusesera mai
cavaleri in intrarea kr in rasboi.
ft ee-am Mcut noi. Francezli?
Trebue sit spun ca incA de la inee
puhil rasbolului, dud incepusera
primele negocieri, guvernul tran-
ces se pusese la dispozitia guver-
nului roman spra a-i procnra -cea
cc putea sh-i lipseasca. Apol, re-
goci'ni1e ne isbutind, guvennul ro
man, nelinistit de supravegherea
exereitata asupra mai de teribilti
sal vecini, Germania. si Austria,
trebnise sa-si micsoreze cererile,
Of vegheze pentru ca sA nu se pea
tA mari presiunea asupra lui din
motive de banniala.
Dar de Ma% -ce-am putut, noi,
am reluat megocierile si se poate
spune cA, atilt ca material de rAs
bet at si ca munitii. Franta, in
toate clipele, a farut totul 'spre
www.dacoromanica.ro
satisface cererile Remlimiei. La -un
moment dat, chiar, qa, ineeput de
tot, eatre luna lunie, presimtind
ca, poate, ateva inforinatiuml, bu
ne*ce ni se dedcau asupra armatel
romAne care si-a facut probele
la alto epees ei care e Iforma%
de eameni vhlorosi ar fi putut
fi gresite, asupra unor oarecari
pi/note, ea, conditiunile brutale
ei cxceptionale ale aceStui ras-
boi modern, asa de teribil prin
materialul Sntrebuintat, ar fi pa-
tut 6A tad oarecare repercutare
asupra operatiunilor unei armate
intrAnd proaspat in rasboi, Pots-
risem en insistenta d-lui Bratia.
nn trimit o misiune militara
in frantea careia propuneam sa
pun omnl, militarul exeelent $1
fent, care, pe frantul nostru a
Mout proba de ingeniositate si de
curaj, ale arida calitati militare
sunt recunoscuute do cAtre toti,
pe care le-a ma.nifestat and a
lost vorba isa restabileasca acea
nenorocitA armata in zdrente ce
ne venea din Serbia, de a o recon
stitui, dc, a o redisciplina, de a o
reruoraliza pentru a o pune din
mrn In Balcani, pe Generalul de
Mondésir care, en misinnea sa, a
realizat aeolo minuni de reeonsti-
tuire on armata sArbeasca.
In noel momen t. starea spirite-
lor in RomAnia era astfel in ' at
d-I Bratiana ma rugA insistent cn
tot tactul, toata delicateta ce pea
te fi Intrebuintatit de la guvern
la guvern and refuzi un der, do
a nu trimite a mislune asa de rim
portanta, spunAnduzmi ca-i recu-
nostea folosinta, dar cit numai
prin"Ingur faptnl ea ar sosi in
Romania ar pntea deatepta ba-
nnell de ternut e ar provoca O-
rel sale pericole grave.
Aeostea pentru ea sa va spun
 15

starea Indritelor 5n aceasth Ord rat armate pentru operatiuni pre.

ei. cat de mare era teama de a ve, vh zute,
dea Germania ei Austria ivindn- Se zice: zilele tree, evenianentele
se en tratatul de alien% in maul nenoroelte se inmultesc, pentru ce
pentru a-si manifesta preteartiuni weeste armate nu-si manifestA
brutale, pe bare, in alte regiuni existenta lor i pentrn ee alutorul
le-au manifestat fArA, ca sA. aibl pretics ce asetantA Romania nu se
Inacar o urma din ratiunile ce aratA grin acte aparente?
le-ar fi putut invoca in Romania. Domnilor, trebue sA, ne dAm sea--
De cand domnilor, armatele ro= ma de greutAtile de comunicatie
mane an cedat. subt loviturA, 1 In accste regiuni, vorbese de Beek
ce-am Bent non Numai deeat ne- comunicatii earl aunt in serviciul
am inters cAtre Rusia. am supli- aminilor si aliatior nostri, Rusk.
eat`o sl alerge in)ajutoral Roma- Misearile de cancentrarea trupe-
niel, i-am spus: Acolo e rAsboiul! lor sant incete, greoale 60. penibile.
pe acolo trebue latinsA G-ermania, Intre dorinta amestecath, en neli-
pd acolo trebue...cAutat un succes niste ce se sinnte and citesti nou-
care poate ar trage ,IdupA sine de- tAtile i amid ai harta sub ochl.
ciziuni repezi Mare victorie gi realizarea planului care se vecle
sPre a obtine an rAspuns favora- cm simplul bun simt din punctul
bil ce-am fAcutcr De indatA am IA asupra caruia o sfortare eficace
eut acrificiile ce puteam face, ar putea fi data, intre acestA do-
an dat artilerie, mumitii, mate- rinth i realizare se gtisesc toate
rial de aviatie cu toate incomodi greuthtile de comrunicatie, de con-
Utile de transport si necazurile centrare, de transport de material
ce suferim in unele ceasuri; in- ell din cauza acestor grentAti se
chiriind vapoare, reconstituiead produc Inectineifle ce le regretim
ineArcAturi pierdute, prin toate cu tetii.
raljloacele cn putintit, ne-am dus _Dar, domnilor, noutAtile ce ni
in ajutoeul Romanilor. s'an dat zilele acestea sant ca. for-
Am fAeut mai mult de cat atat, tele rusesti sant concentrate si cä
si spre a determina Rusia care ele vor infra in actiune dela n'au
de allfel, trebue s'e Elpunem, era fAcut'o deja.
pregAtitA la asa'ceva, i-am spus: D. ANDRE LEBEZ Vor ajun-
BrigAzi raisesti trebte sA Vie in ge cum an ajuns carabinierii",
Franta; ele aunt la Arhanghel eand Bucurestiul va ii luat!
sau merg spre Arhanghel, in- PRESEDINTELE CONSILM-
trebuintati-le in serviciul Roma- Lill. Fermi-tea-raj, scumpul meu
miler, an le faceti sl indure acest coleg, sA vg. spun cA, Ipricep ca u-
long transport papa' in Franta nul din compatriotif nostrii, ea
sat pard la Salonic; in aeest mo- una din compatrioatele noaatre
ment nu e de cat um( front, fron- earl sant victime crude ale rAzbo-
amenintat este frontul remit- inaul, ea aceia sau acelea sA albA
nese, dati oamenii ce ne destinati, an minut de grija mergand pang,
dar mergeti indatA, cAt mai lute la pesimism, a seuzabil, dar noL
yea putea, afatorul aliatiior n'avem dreptul sA fim asa In nici
mostri si de alt fel, guvernul rus un moment. (Aplauze prelungite.
a intrat pe aceasth cale; a prepa- D. AlsTDRE LEBEY. Nu vl pri-

www.dacoromanica.ro
 16

mese leetia, d-le Presedinte al Oon tiunile puse de 'Romania si de

siliulua. Nu strut pesimist Dar am Rusia, do o parte pentru intrarea
dreptul sl, vorbesc. (MiscAri di- in linie a Romaniei si de -aith par-
verse). te, pentra concesiunile Ruslei. lath
PRESEDINTELE OAMEREI. evenimentele asa cum s'au produs;
Domnilor vä rog a pgstra trreerea si lata, in fate, primelor insue-
ei ealmul, care convine unei ase- eese, sfortarile guvernulul fraueez
rnenea dezbateri. peutrn a veni in ajutorul aliati-
D. ANDRE LEBEY. Nu sunt (E)e- lor sgt.
simist, dar voeso sa se URA ceva.
13RE5EDINTELE CONSILITI- Situatia corpului expeditionar
LIM Cfied vezi eompromisa sail a- dela Salonic
metnintaM Printr a executare, a- Voi examina &cum situatia cor-
supra ci-irela vai! mune eleimente
pului nostru expeditianar din
iti scapg, o idee &are care ti-ai in- *Salonic.
dreptat spiritul, ortArile, .pe care
al erezut'o o idee knurl, &Ind esti In ce conditii a fast intreprinsá
convins ca prin punerea in praeti- aceasta expeditief Nu e nevoie
ea a acestei Mei poate, faril indoita- s'o amintesc; In ultimul comitet
11, razhoiul ar fi tptutut fi reldus in secret, am discutat pe brag asu-
durartil. ,si victoria adusa mai. ea- pra acestui punct.
rand, incerci mai multg. ner5bdare Am expus cum corpul nostru ex
de cat a1ti i ai pare Care ratiune peditionar, redus la um foarte mic
de a fi intrigurat. numar de oamoni, fusese taratde
Totusi en toate evenimentele du- o ehemare liz ajutorul Serbiei,
reroase inregistrate zilele din ur- cum, dupg, ce ajunsose pang, Ia
ma. pastrez ferma sperantä. (Intre- Krivolak, n'a putnt said conti-
ruperi i anisciiri diverse), nue sfortarea, ce netntelegere se
D. BRIZON. Peste-o suta de wail produsese atunci intre guvernul
PREEDITELE OAMERET.tNn englez i noi, cum, aceastA, ne-
O int'adevar momentul de a intro- Intelegere impr6stiatil, era prea
ruPe. tarelu pentru. a salva armata
PRESEDINTELE OONSILITT,-4
sarbeasett, sfortarile ce-am facia
actunea aliatilor nostri pentru a o strange la nu loc, si
rusi va impiedioa evenkmentul pe- de plans,ea
en toate se gasea intro stare
spre a a recoastitni
ntibll... (Intreruperi de pe unele
bawl din partidul Socialist). spre a o pune In stare A se reb-
PRESEDINTRIM OAMEREI. toarea eatre patria sa.
Domnilor, binevoiti a nu turbura In toall ace.astl trecere do
Admaarea en ineidente secandare. timp, noi guvernul francez, u'am
PIZESEDINTELEY caNsw-ti- incetat de a face sfortarile cele
LIM ...evenimentul pextibil si gray mai marl pe 1ãgä aliatii taostri
de care ne temem en totii: Iata pentru a-i aduce ea, impreunä cu
conditiile in care an fast angajate not sa trimitä la Searle, fortele
negoetierile ea Romania, evolutiet- necesare, indispensabile unei ope-
nea ca ele an urmat la douit, epooe, rathmi strategice cli sorti de is-
in 1915 si anul aoesta. IatA eoudi- bandit

www.dacoromanica.ro
 17

Dar chiar din lima Innie, in a- rile si in aeeste conditii a ince-

cest tinut uncle bantnesc frigurile Put executarea lor, si repet aci en
corpul expeditionar fusese atins. thrie cit obiectivul principal al ar
Un mare Ilumár de oameni fuse- matei Salenticului a foot realizat
serg hnobilizati. Nu ne puteam de ea si anume cit nu a permis
gândi sg mai faceni imprudente nn!ei batalion bulgar, german san
Inteun ceas cancl ma puteai lure, sit se despartg de acest front
lua In consideratie nici o operatie pentru ea sit mearga sit mitreas-
militarg, nu era cu putinta sg te cit numgrul dusmanilor a cgror
gandesti de a trimite la Salonie victimg este Romania.
oameni cari, ca multi dintre ca- Adaog cii en efeetivele de care
maraili lor, ar fi fost negresit lispune acest corp expeditionar
victimile frigurilor. A. trebuit sä a putut incepe realizarea planu-
astePtäm, spre a 51ntgri corpul ex- Int cc avea i vedere, in aea chip,
peditionar rainutul cand medicil in eat ati putut conStata, domni-
aveau putinta sit ak3 spue ca tri- kr, ca instalarea la Monastir, a
miterile de intgrire de inlocuire trupelor Moastre si a trupelor gar
si de trupe non!, puteau fi debar- besti este un prim rezultat care
rate la Salcnie, flr5, grijg; si a- nu trebue neglijat.
ceasta am si facut`o. Design; mu e un rezultat pe
S'a spuS ca corpul expeditionar care inteieg sa-`1 exagerez din
fusese mgrit de guvern peste mg- punet de vedere strategic, dar
surg. din punet de vedere tactic e pu-
D. BRIZON. A fost micsorat teruic, si o sg vb, spun pentru ce.
de figuri. (Sgomot).
PRESEDINTELE CONSILIU- Pentra eg dacg tirmaia din Sa-
M. Cei ce s'an dud la Salonde Ionic War fi putut merge la Mo-
ne-au spus eit generalul coman- nastir si libera partile disd susul
dant, sef n'avea mijloul, n'avea la acestui oras, ar fi fest nevoitg
putinta de a intreprinde opera- nu moment dat din eauza aspri
final de asa fel ea sg dea rezulta- mei ernel in aceste tinuturi sg se
te strategice intinde. Nici odata, reintoarca in climpul inthrit, re
cel putin pentru anul acesta n'a cata rreme sârbti reintraserg. In
fest in coneeptia aliatilor de a patria lor
intreprinde, prin Sa Ionic mai ag, Nu trebue impins prea departe
les, in epoca tarzie nude aceastg gesttaile cu caracter sentimen-
intreprindere putea incepe, o o- tal.
peratie de asa fel in cat sg ne
dueg la marile reznitate strategi-
ce pe cari le-ati putea i)ntrezitri. (Urraeaza discutinnea asnpra ge
Rezultatul strategic in chestiu- neralulni Sarrail, a evenimente-
ne poate fi realizat de trupele Ion din (recia, pang la retragerea
rusu-romane in animan indestulit- de la Krivokk, asupra Polon lei,
tor si mergand prin Dobrogea in asupra Norvegiei etc).
leggturg cu anume operatiund in PRESEDINTELE OAXERlia.
treprinse de corpuI expeditionar D. Meunier-Surcouf are myna-
din Sa Ionic; de altfel, Dl aceste tul pentru a-si desvolta interpe-
tonditii au fast prevgzute planu- larea.
2

www.dacoromanica.ro
lnterpelare asupra armatei Contrar de ce-a spus d. presedio
dela Salonic te al consiliului, ara. trimis l de-
bareat I adevar, in lunile in ca-
ICIDUNIER-SITROOTTF. Dom- re eAlduri este foarte ridicatk Isr
lar, In 2 Deeembrie 1915 gayer- lunile mulie, August si Septeni-
xiul a promulgat decretul care brie, 27.000 de oameni la Salo-
conferea generalismului directiu- nie; dar ant i evacuat 19.000 si
ssea supremit a armatelor din 0- rAmAsesera tot in timpul acestor
rient. Acest decret este practicat hmi mai mult de 10.000 de oa-
de nu an sl fattl de rezultatele meni in spitale; astfel cit'n fapt,
obtinute ne putem intreba ce-a and generalul Sarrail porni la
determinat pe dbmnul presedinte luptA; putea BA alba, ideia, en too-
al consiliului ea sa-1 dea. te ct i armatele aliate dusma-
A fest promulgat duph deza$- ne fuseserA decimate ea i ale
troase expeditie de la Dardanele nea'itrel e, cu asa mijloace me,
ei dupa eampania din Serbia si se dioore, Afonastirul apArea ea tin-
poate spresupunk, ca. D. Briand a ta suprema. -
cantat prin el o inbunatatire a Intreb Ce spero D. presedinte
organizatiei militare si a condu- al consiliuluidand decretul din2
cerei armatelor in Baleani. Cu Decembrie 19151 Nate vela dan-
toate acestea, and ue-am dus, sul sa realizeze umktatea de actin-
imprema cu coleaul i prietenul ne, in vederea liner rezultate f e-
men D. Obaumet, in Noembrie, la ricite asteptate, dupA formula--
Satanic, n'am gasit de cat o arma D. JEAN BON. D. presedinte
ttt venita aeolo fara direetie, fara al consilinlui a spus'o: pentrn a
directive, cu o organizatie care intro iin Dobrogea!
nu era aeeia ce-ar fi frebuit peg- D.' IIEUNIEllt-SURCOU/'... a-
tru a face rasboial li acea tara. tune! (-and tia ca generalisimul
ai on Mljloace mediocre pentru un era hotarat ostil acestui privet:
obieetiv militar series. Trupele a ineereat, i toath aceasta a -afar
noastre erau atinse de dizenterie sit ou expeditia de la Florinh; Mo
$1 poladism; mijloacele de aprovi nastir apar,A o tinta putin nepre
zionare erau eta tetul neiodestula eisa, eaci pentru eei ce-an fost
toare intr`o tara unde vaile sunt acolo, la aeea epoca, nu a nIci o in
farA drumuri si muntii farl intel cA ofensiva de la aripa
o cale de suit. noastrA stangl nu era tle loc pre-.
Qmn aceste grentAti inn fnsese- paratl perttrn ea sa-1 atingA.
ra pre.:-Azute si cum cei eari se bA Mijloacele lipseau.
teart trebnian aprovizionati, a tre
butt sà luam soldati de pe front Sperantele expeditiei dela Sa-
spre a -canta hrana si mmaitiile, Ionic argument fata de Ro-
astfel c. efectivele combatante 41 .
mania .
an feat reduse la jumatate. Vol
cita numai o divizie* a 57-a, Cfp, Ce s'a putut spera dAnAl west
la Florina, ran avea de efit 5000 de decret? Ou toate acestea. va a-
pusti, peutrn a aeoperi, prin frac anintiti, la mom epoca, cc ce speran-
tiara, o intindere de 4() de _kilo- ta nu facuse s incolteasch la not
metri. desfAsurarea etpeditlei, ilo ia Sa-

www.dacoromanica.ro
 19
Ionic, Cind probIemul militar al
Orientnlui a fost pus pria inter-
ventia Romatniel, a trabnit P.
eredem ea solutia era gata.
Va amintiti elt prima, din zi In
zi, exalts genlul ministrilor noa-
tri; eat]. uitat'a: Stratagii nos-
tri in camera anuntan el a doua
zi, vom da mina cu Resit priu
mijlocirea Romanilor, el vom
opri, pe Turd, cit voc0 pedepsi
pe Bu lgari, cit yom lua Buda-
Pesta, cit vom ingennnehia Viena;
Ili se anuhrta chiar si-i adeva-
rul aproape srarsitul risboin-
lui. Sian aeest timp, vl amintiti
de asemenea, ziarele scrim en a-
marleiune In contra generalalui
Sarrail, care dispananAr la Salo-
njc de 400.000 de oameni, dintre
earl 300.000 -, combatanti, states
fart sit fact In linlid
D. DE NERGUEZEC. Ceia ee e
mai ran, e cit s'au spas toafe a-
eestea Romani lor.
D. 1WEITNIER-S1JRCO UV. Or,
este In, start de orice indoiala el
la acea epoca generalnl Sarrail
dispunea, eel mult de 130.0110 pima
la 140.000 baionete; aceaSta minis-
frul de rasboi a trebnit s'o stie.
Dar atunci ce-a facut tni aceastit
afacoro generalul set? Ce ordine
a dat, pentra ca de el depindea
armata Orientului ?
Stim bine ca Mosastir e un 'Emc-
ees, nu se poate contesta l aid
nu-nd trece prin minte sl-i dis-
cut valoarea; dar, in fine, daett,
s'ar fi preparat aceastit expeditie,
e probabil ea am fi putut ajunge
en mai puttne pierderi de oa-
meni, Cu mai putint pierdere de
timp am fi putnt ajunge inainte
ca al fi venit germanii; este
chiar posibil sa fi putut merge
mai departe pentru el tot am riSpunde. eu atit maf putin
mons, faril a ne marl mijloacele.
www.dacoromanica.ro
De alinfinteri armata nu era or-
ganizata,,niei preparata pentru it-
cost fel de expeditii. Ni a'a spua
cit se gindise al fie organizata
dupt. modul formatiunilor alpine
san coloninle. Dar ideia if a feet
urmatil; astfel eli framoasa intents
tie a d-lui preaedinte de COD3Siiill
mergfind la Salantie sfa gitsit, fill
total, recluse la o operatie a di-
reia =marl sunt din cele mai ne
linistitoare. Dar pentrn co taste
waste greseli7 0 repet, ce-a facet
be toate acestea generalul efl
Mara intrebat &et, attmei
eand d-1 presedijate al consiliu-
lui a dat acest deeret. nravuseae
gindul sa realizeze marea idee
de care ne vorbea adineaori: uni-
tatea de directiune intre aliati.
E in afart de indoiala cat aceasta
idee: nnitatea ' de directrily intro
aliati este adevarata ided 1131 MO-
loeul de a invinge; e fart in-
doiall ea, este singurul ris-
pupa ea putem da duemanului, etc
pus unei vointe unice. As admite
chiar baeurog nn consilin inter-
aliat permaarnt. Este evident el
rasboirl a Esit dint eadral sa'i si
se intinde peste lumea intreagl.
Cu cat fortele angajate aunt otl-
meroase en eat ei teatrele de o-
peratinnel, eu cat fortele page In
joe sant nefolositoare en eat
mai mult avem .nevoie de a ne
Intelege intro aliati, i vedem nn
exemplu, in aneRt motaant in ches
tiunea Orientului care a dove-
nit chestiunea internationall, (tea
mai de seamt.
Cind Romania a deslintuit in-
terventiunea sa, vointa pnterniel
eg unielt a adversarului a desflan-
rat indati contra i o eombivare
de -forte eireia noi n'am putut
eá
nu exisfil un birou permanent in
 20

eon ad se poata ma hotArfiri ca- trebue sit aita o autoritate nedis-

rt s fie lmediat exeentorii. cutatit.
Am 'Amu, ea totdeauna la bn- Ni s'a spus de aliemenca ea gu-
provizari; ca totdeanna sosim In vernele an recriminat de mai
intfirziere in urma evenimente- multe on. lintreb dacit aceasta es
lor. te exact. Iamb ce a facut gene-
Dar daelt se examineaza situa- ralul set Initreb ee-a spus gayer-
tia &j Oriel*, dael se cauta eau-
zele earl an .adus la ineureatura S'a facut u campanie o deza-
de aid, nu se poate .44tr`adevar probati en tctit ca si, mine In
presupune un singur moment contra generalulni Sarrail, cam-
ea fie din eauza aplicarei ideal care parnie de ace cu gamalie, capmar
a, inspirat pe d-1 presedinte al /lie de ziare, eampanie de po-
consiliulni; pad nn pot crede ea tins" si de ,.ragots". (Aplauze).
dansul sa fi eonsimtit sa o lase sa D. JEAN BON. Campania gu-
fie fabAficata, imw timp asa de vernului in, ziarele guvernului
lung. (Miscall diverse),.
Atnnei, prineiplul a fost falsifi- D. MEUNIER -SUR CO (IF. Un
oat/ Aplicarea lui e neferiettai asemenea 'procedeu e periculos
Oamenii Mint cauzal Nu-mi as- pentru autoritatea efi1or. Azi e
cund greutatile eonversatiilor ink Sarrail, ratline poate ya fi um, al-
izre aliati; stiu ea hotararile yin tul. .Aceasta nu este tolerabil pen
ineet; stiu de asemeni ea la 1 Sep tru nime]:0. 0 spun ha sufletul si
tambrie Franta era i3inguru1 stat constiinta mea, generalul Sarrail
beligerant care fu gata sa lu- Ian manta =east)," amnepanie
creze In Balcani, dar ce-a deve- (Aplauze).
nit aceasta, armata francezal Ua- Pentru ce guvernial am vrea BA
do-i sunt direetivele? Care-i swat ea raspunderilei OH generalul
mijloacele de az-thine, Am fost Sarrail nu* putea ft suspectat at
Liget sit %Oleg ea, cu toate ea ar atunei trebuia ea autoritatea lui
meta Orientului depindea de gene sa, fie manta fata de aliati; ori
ralul set dansa am fusese tratata daca se gasea ca sin e la locul lui,
cu e&elalte armate. trebuia, in nuniele intereselor ta-
Mi s'a spas ea generalul Sarrail rei sa, lie sacrificat daca era tne-
an era inconjurat de ug stat ma- vole. (Aplauze).
jar competent. At cui este gresea- E nevoie ea toate aceste ches-
la de oare ce I. se putea impune tiuni sa fie rezolvate in mod ac-
pe on eine? Atunei, e o chestiune ted. Suntem in feta unui vittor
do persoanel Oamenii sunt in de tentrft; sit vrem ori sa nu
eatiza? Personalitatea generalu- vrem, de acum in cok sunitem
biLl Sarrail este in canza in toe- angajati In afacerea Orientului
to acesteat Este ea diseutata7 ale eareia solutii pot ft cu ur-
Aceasta ar fi de ajuns pentru marl grave. In) asemenea conditii,
ea ea, ucida decretuL an e vreme de stat la indoiala,
Un asemenlea fapt e ijuadmisi- trebue ea dor-Virile sd fie serioa-
bil. en atilt mai mult en cftt e se.
vorba tIe o operatie infra aliati Ni s'a spus adineaori c`a treout
si cd, prig urmare, efnI nostru anul In conversatiuni en aliatll?

www.dacoromanica.ro
 21

sfortandtt-se a II se arata impok- ce doaunea; guverm4 insusi a ape-,

tanta frentului balcanic, ceramlu- rat de sigur, in acea ci1ipit lea
le mijloaee. Comandamentele tre- rasboiul va fi seurtat Ham di, eel
lotriau a socoteasea deed mijloa- putin, evenimente importante pen
cola cv Se ofereau erau Tadestulit tra rezultatul rasboinhii al re-
Oare. zulta din eungursul Romaniei.
N'ara fost In deajuns lumiststi. D-1 presedinte al conis1talui In,
Afacerea Salonicului a Lost dust!, expunerea ce-c facut cu un mi-
In intuneric; trebue o lumina, stra nut mai Inainte a fost extrem de
lucitoare, i n'ascund c. rezulta- modest vorbindu-ne de acest tre-
tele sunt deplorabile. cut; ne-a declarat ca., dupa dan-
Dupa Dardanele, dupa Serbia, sul, aiu trebuia sit fim nici odatit
0 in, adevar prea mult ni.i meri,- prea inerezatori bin evenimeutele
tam: asa eeva. Treoutul imi slag- rasboiului ti cit nimeani nu putuse
gercazii ganduri amare; eaci in- spera un sfarsit grabnie al lup-
sist, 00 dat decretrd dina 12 De- tei care sangereaza Europa.
cembrie 1915 dupit Dardanele, du- - Poate. E sigur, totusi cA'n acest
pa Serbia. Si la ce sta ajunsl In- moment toate orgauele de publi-
nainte iit dupa, la ateleasi rezul- citate au intonat cantece de vese
tate. lie ei ditirambe In onoarea d-lui
Ce insemneaza aceastaii °red cit preaedinte al eonsiliului.
aceasta vrea sa micit el metodele Imi veti spun& cit e o chestiune
Wan importanta daca seal oa- de presA, dar presa in tara
meni eu facultatea de-a le prieepe noastra, la aeest ceas, na e de eat
eau vointa de a le urma. (Aplau- expresiunea vointelor guverniului
ze pe diverse band). (Aplauze pe diverse band la ex-
trema slanal si la stanga).
Sperantele §i deziluzia inter- D. CHARLES BENOIST. Nu
ventiei României , toata. Caci n'am numit niciodata
pe d. presedinte al consiliului in
PRESEDINTELE CAMEREI. vre-un articol.
D-1 Augagneur are euvantul spre D. PAUL PONCET. Nu sun-
a-si desvolta interpelarea. teti de eat un ziarist inn sunteti
D. VICTOR AUGAGNEUR. presa,
Domnilor. in ziva, and am aflat D. JEAN BON. D-voastrii sun-
cl Romania intra icat rasboi alit- teti un ziarist, iar inn un agent
turi de ceilalti aliati ai laostri, de publicitate.
s'a produs In theta tara o emotiu- D. VICTOR AUGAGNEITR.
ne aproape vesela. Toata lumea Sunt gata sa declar ea d. Benoist
prieepea can puteau fi urmarile nu era de boo vizat de declaratiile
intrarei I smug, a acestui non a- mele; neam gandit la alto articole
liat entusiasinul care a . primit pe care ce4ura le-a lasat sit trea
acest fapt non era dictat nu nin- ea. Am avut subt ochi grafiee
mai de speranta ee-o pate= eon- earl mi Itisau nici o urnait asupra
eepe aameni putin informati asu- importantei ce se acorda eveni-
Pra luerurilor rasboiului; se poa- mentului. Am vazut Ie asemenea
te Keine c toata, lumea jmpitr- portretul d-lui presedinte al eon-
tAwa, j acel moment, Ineroderea soliulni ineadrat de acel al d-lui

www.dacoromanica.ro
 22
BrAtianu si al Regelui Romanici..
PRESEDINTELE CONSILIU-
LU/. VI, era intamplat i d-voas.
trA aceasta do mai malts ori cand
eraP.ministra.
D. VICTOR AUGAGNEIJR. Ea
un, fapt, d-le presedinte al con-
silinlui, si cum stiu en cath ri-
goare cenzura opreste tunlele ma-
nifestatinni, am derptul sA, ered
cA, atunci and le lasA sA aparA,
ele nu displac guvernului.
Dac.1 guveraul a vrutlo sau n'a
vrut`o, zic, a, in toatA tara a fost
o explozie de speranta cand Ro-
mania a intrat In rAsbol. Aceste
sperante n'au foot realizate, de-
parte de a fi realizate ele au fost
CU totul inselate.
D. JACQUES LOUIS DUMES-
NIL. Ca la Dardanele. (Aplauze
si rfigete).
D. VICTOR AUGAGNEUR.
Regret nemkrginit cA nimeni din
tre d-voastrA nu binevoeste a e-
thic° la tribunA chestiunea Dar-
danelelor. Cat despre mine as fi
incSntat (Diverse miscdri). SI da-
eA acesta este tot cc admiratorii
epocei prezente gasese sl-mi im-
pute, as pntea Eat spun cel gating
cA eel mai multi dialtre cei ee
stan pe bAncile guvernului an
fost complicii mei p aceastA afa-
core. (Aplauze pe diverse Mucci
ale partidnlui socialist).
De altf el, nu voesc de tat un lu-
cru, ea s se desehidA o discutie
asupra acestui punet. Cand, en
toatA. claritatea ce voi pune in u-
nele indiscretiuni, vol putea, ai
eu, sA aduc asupra acestul punet,
partea mea de indiscretinni cai
mA privesc, strut foartc IiniLit
de jndecata d-voastrA. (Miactrf
diverse).
DacA. In aeel momeat or fi foot
cu putiutA schimburi 1A vederel,
www.dacoromanica.ro
dacA in lot el 4e voibeasca .ge
ev:;doare, in conferintL /a ease
ntani luat parte, s'ar fi putut ajun
ge ad la o desbatere imbIic
sunt cowing ea -astAet aceste trit
treprinderi n'ar fi putut aA se ealo
cA. Sunt rata sA vA. den socoteart
and viti vol. (Misatri diverge).
România abandonatà
Zisei cit speraptele ee se niisen-
serA de pe urma intrlrei IT4 rnar
boi a Romamtiei au fest adine in-
fielate st nu numai dinspre partea
noastrt, Nu numai eA sxi wai !
putinta grape acestui sprijin (b-
rit, de a obtinte in Orient cea ce
ar f. putnt fi cii ayamttaj canelde,
rabii pentru sfArettul rAsbotultit,
dar a tarA neutrA care s'a Moult
pe sprijinul nostru, o tarA mietkke
vede tunenintati de sdrobire, Tar
vAlitA, fart -sea marele puteri earl
ar fi ircbuit sit o ajute 81 fi pu-
tut, pAnA aeum, sfi-1 duel vre-o
intArire.
Ni se vorbea acum mi mirraxt de
Norvegia. Iateleg e.1, %rile midi
sA. fie nelinistite, inteleg ca ebe
sA pn se decidA a veni de partea
noastrA, cand vAd Belgia cotro-
pitA pe de-a in.tregul. Serbia re-
dusA la Mouastir 51 Romania ma-
vAlita azi. E tuelinistitor, din.
punct de vedere moral, pentrn in-
fluenta noastrA in lume, ca peke
tot sa se compare indrAmeala yio
lentA' a Germaniei, zdrobind pa
eei ce 1-inbrati8eaz,1 eauza noiStrA
cu slAbiciumea care pare a Pre-
sida la ajutorul ce re-aducem.,(In-
treruperi).
LA CENTRU. Erati natnistru in
momantul cotropirei Belgleil
D. BENRI LANIEL. Cul tmpii-
tat cetraPirea Belgiet Domnule
Augragneur?
 2$

Planut de rasbol a fost ne- PRESEDINTELE CONSILIU-

norocit M" Evident!
D. VICTOR AUGAGNEUR. Nu
11 VICTOR AUGAGNEUR E e d:n vinta sa dacit faptele earl
vorba s stabilim bine rgspande- s'au produs asa cum le vedem :
rile fi -aceastA afacere. sa isbit de vointa Superioarli a
Ii presedinte al Consiliului n'a Ronniniel spriiinita tie care null
Yea sg.-si la asuprl-si planal de din aliati nostri. Iau act de aceas-
campanie care a fost urmat de th declaratie a d-lui Presedinte al
Romania. Ne-a spus ea Romania, Consilialui care, veil a dat o oare
sprijinitit pe statul major rusesc, care desmintire la aceia ee am fi
cerase sa feel atacul sau in Trani putut erede mai inainte.
slivania: ca atrasA de dorinta de Ta acest caz, e sigur crt aceasta
a ka u gaj asupra tAtrilor apar dectrinA este in pericol. d sigur
tinand Anstria i eare-i revin cIt n'ati putut face ceia ce doriati
prini aspiratille sale etnice, Roma sa faceti si nu putem de cat regre
nia ciii voise sa mearga contra ta ca aliatii Wan fost mai mult la
Bulgaria. dispozitia d-vg.
Ne-a spus ea fusese 0 conditiu- Dar e poate altceva de vitzut ;
nc sine qua non pentru intrarea sA examinailm dacit de mai multA
Romaniei in razboi: sau se batea vreine, rapdrturile Guvernului ci
la fruntaria anstriaca eau nu, se Coniandamentului n'au fost vicia
bitten. te i daca mai eu-Seama campa -
$tiu bine cit e totdeauna usor, nia romaneascil, asa elm a fost
upit evenimente, sl tragi conse- dusa,u este remiltatul unui oare
ciatele, i e sigur, este stabilit azi, care antagonism intre Guvern si
prin fapte, cA aceastA hotgrare a Comanslament, fara ea vre-o data.
foat nenorocitg- Guvornul sit. fi volt si tndraznit
sa-si iimpunk vault& Ceea ee voi
Cine poarti rAspundereane- spine angajeaza tot atat de malt
norocirei României Guvernul din care am facut par-
te cat i Guvernul actual; aunt a-
AVem dreptul SA intrebAm eine ' oeleasi Adel, aceleasi doctrine, a-
puma' rgspunderea, de ce s'au In- 1 ceias lipsA de voinft4 care ne-a a-
tâmplat aceste fapte, pentru ea dus odinioarl... (miscari diverse).
Romania a Intrat in razbol de a- Nu mg, voi 16sa distrat de nici o
ma parte, in loe sa urmeze calea consideratie persotnalA. Cand voi
*regulatil, calea logica, aceia care fi farsit expunerea mea, acei ce
o duces fn spre Bulgaria. vor voi sit radA, mai departe vor
- Th PAUL PONCET. Ni s'a spUs putea rade. Nici odatl, la niei a
el vuntem obligati s'o creoern1 epoch., marele Cartier General
II VICTOR AUGAGNEUR. A- francez n'a inteles sau n'a volt
ceastA canceptie a rilzboiului ro- sit priceapa importanta unei expe
man, aceasta idee ea atacul con- ditli in Orient; si pot spune cit 'n
tra Bulgaria'. era 'mai de ireferat, ministerul prezidat de I). Viviani
cl-1 presulinte al Consiliulul a con a fast lin subject de lupte interioa
aifderat- o ca adevArata idee de un- re eonstante -aceastit incfiplitaraare
marit. a Marelni Cartier General de a

www.dacoromanica.ro
 2,4

nu voi 4.5. inteleagh, nevola nnei in nirei tinutA in Lille 1915, Built
terventii in Orient presidentia Generalnlui Sef al ar
Din, aceast g. tatiune, domnior, motel franceze care grupa impre-
astAzi cand e vorba de istoria, tre jurul ki pe reprezentantii arma-
cutulni, am dreptul sh, vA spun, feloe aliate: le declara, ea hind
ceia ee a avut lee pentru ce fiA cum doctrina oficialA a Statalui Ma-
m'am deosebit de phirere en d. pre jor, dootrina care trebuia sa regn
:3ethnte al consiliulni. Aceasta tre leze, ,in viltor, operatiile aliatilor,
bue eunescut cat si insirarea fap- eh tot es se petrece n afarA de
telor ce decurg. in aceasth, privin frontal polonez si de frontal Iran-
fá cer atentunea camerei, pentru eez este fArh inaportantA si wean
foarte putin tiinp. Nu voi vorbi dal% (ProtestAri la dreapta Si Sur
de cat en cifre $i sprijinit pe fan centru). Domnilor, voiti o reel-
te oficiale. (Foarte bine! Foarte tese frazai (Da! Da!)
bime). D. PROSPEIR JOSSE. Nu trun-
(+lab!
Tactica statelor majoare D. VICOR AUGAGNELI1 .
aliate ram obiceird sä trunchez,nu sunt
Doninilor, aceasth, idee, cli orice un advocat (Kxclamatin pledand
o eanzA fArä grija adancA a ade
expeditie in afar% de front, ch, ori vh.rului asupra cola ce spume.
te actiune urn afarA de frontul nos D. LEON NEREL. Nu esti un
tru era respinsA pe dea'ntregul,o advocat, dar esti nail candidat de
gAsbn inch. din Julie 1915, in proce ministru vecinic.
sul .7erbal al unei conferinte in-
tro statele majoare aliate. De ce a epat expeditia din
Generalul sef deschide coriterin Dardanele
ta $1 se exprimA astfeh
Razboinl contra iniperillor ecu D. woroR AUGMINEUR.,..
trale se urmeazA principa/pe trei . .
teatre de operatiuni: pe frontul DaeA vA place sh, facet' chest-
franeo - belg, pe frontul italo - tiuni personale nu ma tent, nn
sarb, pe frentul rus. Operatiuni mi-e teaml de nimic. Am aci utt
accesorii sant pe de alth, parte an- alineat pe care nu l'am trunchiat
, gajate contra Turciei in peninisu- Intfun consilin de rAzboin
la Gallipoli si In regiunea Cauca- truaind statele rnajoare aliate...
sului." D. EMMANUEL BROUSSE. Oe
I.S1 mai departe: document e acestal
ak.etlanea isecundarg, angajath, D. VICTOR AUGAGNEUR.
la Dardanele nu prezintA net into 1

lin exemplar sevet. (Exelamatin-

res militar imediat. Totusi, reusi-
ta sa va prooura avantagii de or
din politic si economic. Ea e de
natnr5 sA atragA irj orbita noas-
trA popoarele balcanice scotand
did cauz1. Turcia: ea ar usura sar
cina armatei rusesti..."
lath, deci, domuilor, jut ce ter-
meni se exprima cn ocazia intrn
di la centra).
.DIN DREAPTA: Cum 11 avetit
D. VICTOR AUGAGNEUR Tot
A, secret ai nu ascund nimie (noni
intrerupern. Ce minunatA delica-
,tetä si es minunntA susceptibilita
te tsgomot).
Intreruperile nu mit vor impis-
dica s spun eeia es cred cA tre-

www.dacoromanica.ro
 25
bue sA spun. Foarte binet Foarte
bixel la stanga si extrema stangit)-
De toate doeumeatele ce voi co-
,Inunica Camerei. am luat cunoe-
tintli ca Ministru al Marina erart
gandese, cit 'n comitet secret... (A-
plauze la stanga si pe diverse al-
te bIiIo1. Protestari i sgomot la
eentru ei la dreapta).
Doeamentul asupra cAruia cl.
Brousse m'a 6ntrebat data 5i natu-
re este astfel eonceput:
Proees verbal al conferintei re
Preseritantilor diferitelor armate
aliate tinut la Chantilly la 7 Ju-
lie 3915..
..,D-lui Ministru al Marinei (Se-
trot). Vedeti ea exemplarul men
n'a pilrasit cabinetul men... (Ex-
°Ismaili la ,centru e la dreapta).
. LA DREAPTA. Ar fi trebnit sit
rawâle acolo.
D. VICTOR AUGAGNEIJR :
Domnilor, e bine *nteles cA daeit
vre-nnul dintre eelegli cao5tr1 es-
te rwilinoe in feta adevArnlni, voi
keerca stt-I imbrac. (Sgomot).
Repet; retieep citirea.
,,Actinacm seenndarA angajatit
la Dardant-ie an prezinta us inte
res naflitar Imediat. Totasi, etc.
(ca mai sus)..."
Zie deci cit la aceastA opoel, ma
role cartier general nu dAdea de
oat o insenzatate secundaril ope-
ratirmilor din peninsula Gallipoli.
Dar evenimentele se grAbirl. A-
jungem la inceputul lui August
1915. In west momeilt trapele din
peninsula Gallipoli se gitseau in-
taeo stare res.- GuvernuL intele-
gaThut situatia grea ereattt fn a-
eeasti parte a frontului atat ar-
matei engleze eat 81 armatet fran
ceze, intelegfurld, de aide/ i Grt
veennl de annul fin mare majori-
tate a pricepnse i o sParas''
impertanta capitalit care-ar 11
www.dacoromanica.ro
lost se se castige Constantimpo-
le, de a despitrti Turcia 81 Bulga-
ria de imperille Centrale, de a
restrange cercul care strangea pa
dusmanii nostri pe alte Runde pe
âtit vreme pe acesta avea liber-
tatea de actiune; Guvernul zic, sa
gfiudeste a iratAri trnpele de la
Gullipoli. In acest moment fu nu-
mit Generalul Sarrail, care pAritsi
se frontul de est, general sef al
armatei orientului% I se ceru nort
plan de campanie ei la 11. A ugust
1915, el adresa mlnsteLuh i de ritz
boi un raport in care pune diver-
sele solutiuni cari se puteau pu-
ne din punct de vedere
punctele asupra earora actiunea
in Orient putea fi dusit en folos.
Planul debarcarii la Salonic
Nu citesc de cat ultima conaide
retie cad e aproape profetiett al
ett n spetA are o importantit eon-
siderabila:
,,Pentru a ajunge la un even',
meat %ai Orient, in lee de o opera-
tie in Asia, ar putea avea lee o in
terventie In Serbia, in urma unei
debareari la Salonic."
Astfel, incA din lnua August
1915, generalul Sarrail precaniza
interventia pe la Salonic pentru a
merge In Serbia; 5i en toate aces-
tea, in reel moment, amenintArile
germanilor si austriacilor asupra
Serbiei nu se deseminaserit incA ;
totne el vazuae. ea de altfel un in
semnat al:1mitr dintra persoae, le
din Guvera. cit pu nnna nrin Gal
bpi& se putea ajange la an gar.
si+
13? dinsnl continua:
,Nn e'n cliderea m sa discut
dee& chestiunea diplomatiett per-
rr.ita de a debarca Ix, acest punct
de aeord en guvernul gree. Unit
 26

gfindesc, ea toate aces7Ra, el In da de eat dupA ofessiva dt Chao

fata faptalui implinit al &barcii- pagne. Nu le voi augaja; nu vor
rei mn acel punet, Grecia s'ar pu- fi aruneate Iz vfirtej; vor sta In
tea sit nu protesteze de eat de for- spateIe lthi1Jor gate a fi indrepta
ma. Ori ce-ar fi Salonicul, baza te cAtre un. punct oarecare. Tin Sa-
de operatiuni, permite o adevAra- le pastrez pfinla la sfirsitul opera
IA pi kdositoare aetiune militarL tiei, pentru ett s'ar putea ca far
Nt2.-1 oare cu putintA de a ajunge &and o sparturA destul de halal
astfel fie la o deslantuire In f a- sa am nevoe de toate fortele pen-
voarea noastrA a statelor baleani tru a lArgi aceasta strabatere ai
ce indoelnice, fie eel putin la o sA inerg dia4colo de ea."
SntArfre a armatei .sarbesti care Nimeni nu se gfindea a se ridi-
ar putea astfel pentru o actinne ce in contra aeestei teorii. 11 ta-
defensivA ca pentru nn act ofen- trebarAm pur i impin sti ne spu
siv. sA primeasca ajutor si spri- nA la ce epoeA ar putea sit ne dea
jin I" aceste divizii. Aceasta se petrece
In acel moment un oarecare nu- la 28 August intr'o SambAta, la
mar dintre mimiistri din Guvern, Elyscu Aceste patru divizii, zi-
furl izbiti de arAtArile Genera lu- cea Generalul Joffre, vi le voi kin
lui Sarrail cari coroborau cu un duph ofensiva dim/ Champagne mnu
intreg sir de informatii ce aveau vor fi angajate, vor .1i pornite la
asupra situatiei din Baleani pi In druni spre Salonic tau spre 0-
Consilille Guvernului, e agitA rimt Inca de la 24 ISeptembrie."
ehestiunea de a se sti cum e'er pu In noel moment, amintiti-vA, nu
tea ajunge la no rezultat. Suntem era Inca atacul contra Serbiei.
In acel moment la 24 August. Se Credeam ea chestiutotea fusese re-
intrebA Generalul Sarrail (lea o gulatA In chipul acesta. Dar Inca
actiune pe un alt Punkt putea fi de-a doua zi, 1 Septembrie, Gene-
deslAntuitA si el ne spuse ea i-ar x alul Set revenea asupra ceia ee
trebui pentru ca sA hicreze la spusese Iii ajun. D-sa adresa mi-
Gallipoli sau pe Coasta Asiei, eel. nistrulai de razbei urmAtoarea
putin 6 divizii; s'ar putea Ina, la serisoare:
inevoie, cele 2 divitii de la Gallipo In scrisoarea mea din 29 lulle .
11 t sg, e trimita patru din Fran trecut, am insistat pe langA il-T.
ta. asupra nevoel de a 031u lucre in
Ne 'ntoarcern eltre Generalul Dardauele de cat dune un plan
Sef pi, la 28 'August 1915. are loc. precis si minutios preparat; stabi-
la Elyseu, subt prepedentia &Jul lit impreunA Cu aliatii nostri in
Preaedinte al Republiceii o confe- cursul intrunirei de SambAtti"
rinta la care asistA pi Minisfrul eeia la care refer ,,am lost asi-
Marinei, presedintek con siliului Karat oil acest plan exists Eld a-
- si, cred. Mintstrul e RAzbot si tunci ar afains sa consider ea era
Generalul Sef. posibil -SA se poatA ha, cu incepe-
Acolo am cerut gen. joffre re de la 22 SePtembrie,. cele 4 di-
sa ne dea patru divizil. Ne vizii neeesare executarei operatir
Vint exact acest limbagiu: Aces- el..."
te 4 divizii le am. Nu le 'Col rutea Apoi Generalul Sef observA *A

www.dacoromanica.ro
 27

*and ntz o indestulator; A Tina ba o satisfacere apropiata, san

sa-I ittudiezo, 'amine el &tea din contra, se poate amana
4n, (via ce ma priveste am dat executio. Rol tagadneso genera..
Sa e examineze.de catre seetia de lului sef alteeva cleat a conduce
atudii a apararei iaatianaio. VroPu propriile sale operatiuni. Condu-
nerlie generaluhd Sarrail eat si cerea generall a ritzbolului, ches-
cOe ale iiredeceswjlor SAL" tiunea de a sti (tacit sfortarea mi-
Adaoga: litarA trebue sit fie id san colo,
i
Mfl onocrea va care la chi- nu e nici tactica nici arta mllitara.
MIA starea in care n.e gAsim si
put eel mai formal ea, (laza prin-
eipitil reloarel operatilor numai nu-i vorba ad de eompetinta tech-
ctz patru divizil este- mentinut, pu nica; nn-i va veni la niei unul din
riven la eigpozitia D-vs. a acestor tre noi ideia ea atunci cand gene_
4 divizil, sa fie Intarziata pana in ralul sef al trupelor earl fac fata
prlinele zile din Octombre...La a- la Est atacului german ar primi
ceasta epoca, ziee el ofensivele vor ordin sal respinga daca s'ar pro-
if sfarsite.. duce si sa. treaal po teritoriu
Atrag atentiunea d-v asupra a- strain, daca e cu putinta, nu-i va
veld_ nimanui ideia sa-1 spunk:
costa scrisori. Asa dar represen- veti atach, prin eutare salt cutare
tantii guvernului se intrunese, tin .punct intr'un fel sau intr'altul; -a-
o conferinta ea generalul sef; Ii ceasta-i de ordin militar propriu.
indica ca. an nevoe de patrn divi- Dar sa stiti daca trebue sa duci
alL Generalul sef consimte cA le razboiul in zona Parisului ei in
dea. Apoi, intors la marele cartier acelas timp pe punctele cele mai
general ce se intamplal Considera departate de fronturile aliate, este
el cli ongajamentul fata de gu- o chestiune de bun simt, e natu-
yarn este azel al unui snbordonat guvernul sA'l ceara cu sila
dire in superiort De ioc Ii con- siral ca
nn-i de admis ea an oni
Bata seetia apararei nationale. general, on cat ar fi el de sus pus,
(igxclatuatinai la stanga si la ex- sii-i refuze trupele ce i s'au cerut
trema,, stanga). el pe care le-a promis.
(Miscari diverse).
Conflict intre guvern §1 cc-
mandament Chestiunea sarbeasc5
Ateolo-i pericolul (Aplauze pe A- Evenimentele se 'ngramad.esc;
celeatA banoi) In constitairea unui nu mai e vorba Inca dela incepu-
organism superior guvernului din tul lui Octombrie, de a asigura
punct de vedere militar. .(Noni a- numai siguranta eorpului nostru
piguze). Aced vitiu trebue lecuit. dela Gallipoli, nu mai e vorba nu-
Generalul eef al armatelor din mai de a mentine acolo o ofensivit
Nord-est, eand i se eer trnpe, poc-care sa/ retie pe Pure! pe front
te dm. Nu pot a le clan pang la spre a-i Impiedica de a merge aiu-
24 Septembrie pentruca, _pasta la rea; nu mai e vorba de a incerca
seem data voi avea nevoie de ele. sfortari spre a merge la Constan-
Dar e'n eaderea guvernulni sa exa tinopole pe aceasta cale; Sarbil ne
mineza dad,- eutare nevoe e eea eer aiutor, armata germana i ar-
mai grabnica Si dad, trebne sa ai- mata austriacit au navalit Serbia.

www.dacoromanica.ro
 28

pin acel moment guvernul soco- deja la cunostinta comitetului se-

teste c sfortArile sale nu trebuese cret, de oarece afi treent data. La
duse numai spre Galipoli, an a- 24 Septembrie, Mamie Cartier ge-
cea parte, pentru moment mere_ neral examina it ce conditizi al
tinnea e accesorie, cA total trebue putea fi wins sit prevadd o opera-
facut spre Salonie spre a cla ma- tic in Orientsi mace e gray, stint
ne Sarbilor i a scaph pe aliatii conditiile in care el o priveste. In-
nostri. ns ce spume:
Si cum era firese se aplreseazlt Lordul Kitchener priveste ipo-
generalului eef comandant in O- teza atacului Serbiei de eatra
rient, generalul Sarrail si'l intrea- 450.000 austro-germani. AceastA ti-
ba de ce numr de trupe poate a- fra pare foarte exagerata.
-yea nevoe. ascultati aeeasta,
GeneraluI Sarrail printr'o nota. era scrisa, la 24 Septembrie 1915
din 2 Oct. 1915, zice: disponibilitatile adversarilor nos-
, Fie-ca. Sarbii merg singuri, fle- tri nu sunt indestulatoare pentrr
a, Grecii se unese cu ei pi ca. Ro- a le permite o asemenea sfortare.
mania ese din izolarea sa, pentra (Exclamatiuni pe mai mune blind
noi ii pentru aliati, tinta imediata. la stanga si la extrema stang6).
este sd scoatem din cauzit pe But- Corpul de sustinere anglo-francez
gari.
Numai dupa, ce acest rezultat va te
putea deci avea un efectiv loan
inferior de 300.000 de oameni ei
va fi atins s'ar putea cerceth o ae- trebue constituit en mijloacele con
tiune combinata, a aliatilor, fie a- pului expeditionar din Dardanele:
supra Constantinopolului prin te-
ritoriul bulgar, fie asupra Austro- Disponibifititfile adversarilor
Ungariei prin f runtaria Barb o- nostri nim erau Indestulatoarel Do
romanr. atunci,' Serbia a fost encerita ai
Acelas genearl Sarrail care, a- Romania, este navtilitd in aeest
tunci and nu se punea Inca, ches- moment. (Aplauze pe diverse ban-
tinnea sarbeasca, aratase guver- d ale partidului socialist si pe-ale
nulni folosul unei actiuni prin stangei). J

Salonic, el insusi, in momentul

eand &Arbil sunt amenintati de Aliatil renunta la operatiu-
germani, indicá ,cea-ce era Inca,
eri adevArul cu ocazia interventiei
Romaniei. Trebue sit dam lovi.
turile noastft spre Bulgaria". Si
pentru aceasta cere 4 cornuri de
armata,, in urma unei digutiuni
care a fost de ordin pur militar si
asupra c.-Areia nu insist. Aceasta e
de la 2 Octombriie. La 3 Octombrie
generalul sef...
Erori de calm!!
D. P. RENAUDEL. Voiti
dati voe sit viirs in dosarul Dv,un
alt document, pe care rani adus
nile secundare
D. VICTOR AUGAGNEITR. Do-
cumentuf din care va voi ãà ca-
teva extrase poarta, data de 3 Os- '
tombrie 1915. E o scrisoare, in ra-
port al generalului Comandant
sef tatre ministrul de razbol, a ea,
rule, prima. parte nu priveste su-
beictul de care ne octipam. Tree
asupra acestui punct. El incepa
discutia chestiunei interventiei in
Orient.
Era prevenit de demersurile go-

www.dacoromanica.ro
 29

neralului Sarrail care reelama 4 Dupg parerea mea, Marei Bri-

corpuri de armatA spre a face tanii ii revine misiunea de a spri-
treabit folositoare in Serbia si ia jini eventual actinnea militara a
It ce spune in diverse närti ale ra pnterilor balcanice; ea are mijloa-
portului: eele necesare spre acest sfarsit, at
Socotesc cii trebue sg. egutam trupele Sale mai putin apte la t,-
"decizia pe teatrul principal, adicti fensivg, de cat ale noastre, nu want
In Franta. Toate sfortArile noas- asa de indispensabile ea acestea
tre trebue s. Una, a realiza larga pe teatrul de operatil hotAratoare.
rupturA strategicii care va avea La isprivitul operatiunior o-
ea prim corolar libre..tea terito_ fensive angajate in momentul de
rulni national. In fine, numai ina- fati in Franta,,dat numai dela
intarea asupra obiectivelor vitale aceasta data" -- care de altfel a
ale adversarului ne va procura, la fost data 'ndgrit pentru ofensiva
sfarsitul rAzboilui, castigurile in din Champagne colaborarea
raport eu sacrificlile fAcute de noastrit la formarea unui corn
mai bine de un an, de egtre na- expeditionar pentra Serbia sau
tiune. E posibil, de altminteri, sii Greeia va trebui RI se miirgineas-
nu putem obtine printr'o singuri cd, clael &Ansa ar deveni neeesarg,,
Mahe ruptura frontului advers /a trimiterea cdtorva divizii
si sg, nu rensim cleat printfun Tina sau dorat eel mult peste eele
sir de sfortAri prelungite si cora- indreptate deja dela Capul Helles
binate, de natura sii produca o de egtre Salonic pentra ea drape-
zagregare progresivg, a inamieu- lul franeez O. fie reprezentat in
lui. peninsula baleanilor cunt este a-
Ara stabilit cii sfortarea arma- eum la Gallipoli.
telor franco-engleze trebne conti- Nnmai mentinand in =este li
nuatA Tara preget pe teatrul prin- nate intelepte participarea noa-
cipal de operatiuni. Trebue sd con- stri eventnalg, la o operatie se-
chidem ct s renuntiim la toate cundara vom putea dejuca unel-
intreprinderile secundaref Rgs- tirile dusmanului a cgruia tint&
punsul la aceastA intrebare nu e eyidenti, I ceasul de fatii este de
de resortrd meu I trebue fdeutg, a aril., forte franceze cat mai un-
de eAtre guvern. putintg, inteo intro-
Totusi, cred eg, trebue sii atrag meroaSe cii
luarea aminte asupra modalitgti- prindere excentrici uncle el Se va
lor ce poate imbrAca, aCtiunea pgzi teze
sit angajeze si si intrebuin-
diponibilititl importante.Ad
noastri in Orient, cad hotArarea versarii nostri seeotean astfel
luatg, in aceastg, privintg, poate sii
aibg o repereutare adandi asupra sh-si nagreasei proprii lor sorti de
conducerti operatiunilor a cgror izbandii pe teatrul principal al
rgspundere o' fan asupra mea. lui..."
Este ineontestabil ea% impalrita- D. .PLEXANDRU VAREINE.
Intelegere are imperioasa datorie Acestea sunt de ale ki Cleratn.
de a nu lisa Serbia si fie zdrobi- etaa!
ti. Spre a obtine aeest rezultat, ea 31 VICTOR AL-GAGNEITR : In
este manatA si-i aducg, dupe/ spri- rezureat. ori-care at fi snrsitul C-
jinul situ diplomatic. acela mai e- peratiunilor 1.0 curs pe freutul
fectiv oil armelor cale. nostru, sunt de pirere cA results-

www.dacoromanica.ro
 30

te obtinute. ehiar de-acum me clan Kitchener. Am gAsit in ea lueru-

vele a privim viitorul en o inere ri destul de curioaset
dere linietitA. Pentrtt motivele cc le-a repo-
Pe frontal nostril vom obtine tat de mai multe orl; Generalul
victoria dciziv1 consaerfandu-i eef SP opune la o preluare impor
toate foetele si intrebuintand toa tantA de forte care-ar putea duce
to mijloacele noastre materiale, la o slAbire periculoasA a armate
mArite si perfectionate neeonte- lor noastre din Nord-Est (Frwata).
nit. DiponIbilitAile noastre de oa-
.Criee operatiune intr'o altA re- meni mat eatrem do mArgInite ;
ginne este seeundarA si trebue tra a sosit momentul camd va treSui
tatA en eea mai strietA economie.* KA micsorAm numArul umtAtilor
Am eitit aeestea pentru a arlita noastre marl. Ar fi nepriincios de
oL mereu doctrhia Marelui Car- a deschide in proportii maxi un
` tier General a fost acelasi: Opera nou teatru de operatinni care ar
tiunea iu Orient. secundaria Con- mAri incA greutAtile noastre in
aideram aceasta de o importantA aceastA privinta i ar putea s no
relativA pentru Francezi; Engle- facA victoria imposibilA pe tea-
zit slenceapA a trage cei d'intai. tru decisiv.
D. PAUL PONCIM Attmci de In aceste conditiuni se poate
CE-TI FAOUT SA INTERVM Pisa la o i jumAtate de in
ROMANI A I fanterie ei 1.4 o divizie de cavale-
D. VICTOR AI/GAGNE-CIR. Do rie de mare maximal preluiirilor
eari mai pot fi fAcute dupA fron-
eumentul ce vA voi elti e poate tzi tul nestle'.
ed si mai important. Alijloacele noastre nu ne dau
PatA de aceastA depesA a (kale- you &i treeem peste aceasta mai
ralulni Set ce-a fAcut Guvernul t departe. Dar Englezii pot s'o facA;
Ceia-ce putea sA facA: a atzas a- au incA in Anglia un mare nu-
. toutiunea Augliei asupra nevolel mAr de divizii de care pot dispu
(le a trimite elective mai mari la ne; mimic nu-i impiedicA sa intro
Selene.. Adopifind intrucAtva te- buinteze aceste muloace pentru
z.a Genere)alui Set el arate An- ea sti mAreascA contingentul forte
gliel eil ei Ii revel:tea datoria de a lor abate la 150.000 de oameni,aea
ajuta Serbia. Lordul Kitchener cum ar fi prevAzut.
trimisese Marelui Cartier Gene- DacA rtiaboiul izbuoneete, tru-
ral o telegraml, considerfind rA pele aliate deja debareate ei cele
4:Mee sfortare folositoare la Salo ce ie vor ajunge vor avea rolul do
nie trebnia sa cuprinkirt 400.000 de a intAri armata sarba..."
oamenti; era, in. realitate de aee- Generalul Sarrail era namit-
tata pArere asupra principlului comanaant sef al acestor trupe
ca. si generalul Sarrail. Intreba vor trebui deci sA fie puse subt
Marele Cartier General ce trebuia ordinele generalismului garb care
sA facIt. va da direct comandantului forte-
La 3 Octembria Marele Cartier lor franceze" (miscAri diverse).
General teimetea Guvernuini o. D. JULES CELS. Recititi aceas
n4AA care, in spiritut. stiu, era um' tA parte.
ritspuns la telegralna Lordulni D. VICTOR .AUGAGNEUR.

www.dacoromanica.ro

,Daen rAzboinl izbuon.este-. (ea
mai sus)... al edmandantulai fOrte
ler eagleze instructiunile privitoa
re la intrebnintarea bor."
D. SIMIAN. E extraordinar1
D. PAUL PONCET. Generalissi
mul francez a semnat asestea?
Optimism daunkor
D. VICTOR AUGAGNEUR. Cat
priveste prevederile asupra evenr
tualitAtilor ee ear putea produce
In urmn ascultati, domnilor,
lordul Kitchener priveste nevoia
de a trimite mai tarziu oumeroa-
So intArirk care sn ridice tfectivul
total la 300.000 san 400.000 de pa-
meni. Aceasta e o ipotezn care
-war realize numai in cazul eand
Anstro-germonii ar trimite forte
importante In Balcani: total face
M, AB meadA e nu sunt In stare
s'o loch.
Daen ar putea s'o feed si tot
near face-o; au arntat pan'aeum eu
ce mnostrie stiu ei sti se serveasen
de aliatii lpr pentru a nn retrage
nimic din ProPriele lor forte de
pe teatrOle de operatiuni decizive.
Deci, la 3 Octombrie, la ecrema
de stiri a lui Kitchener, la eereri-
le Gencralkilui Sarrail de 4 cc:1r-
purl de armatn. Marele Cartier
General _rnspunde printr'un refuz.
Nu vrea sA lase BA piece de cat 2
divizii ei una de cavalerie. Nu ere
de, ae altfel, mi eventualitatea .u-
nut atm contra sarbilor. Ahl dom
nilor. ee ran ne-a Mout aeest op
timism, optiMisni care- fil'a dispA-
rut,' optimism care se tradueea,10
1915, prin scrisoarea ce -Van/ citit,
optimism care se manifesta acme
efiteva, sap-Mina/1i in fate comisiu
tad armatei prin aceastä frazn a
d-lui Ministru de Razboiu, pe ea-
re71 intrebam clack' nu Se temea ea
Romania si fie atheata: Dar eu
www.dacoromanica.ro
31
ee vretl RA-1 atace Germanii?"
Citind comunienrile Generalu-
lui Sd, n'am de toe gandul sdr-1
at= personal, si tan pantru ce.
Admit a ori de efite-ori Guvtr
nul va cere unui general. respun
zAtor de acte de ritzbol pe frontnl
nostru, ea sirsi miceoreze fortelev
sA raspunda negativ. (Foarte bi-
ne! Foarte Moen
Aceasta se "ntelege. Niei odata
Tin general nu va avea o armatA
death) de numeroasit, ato. odatA
/la divizirmar nra va avea a divi-
zie destul de complecta. Guvernul
trebm SA-si imnune ,o1u (a. Nu
trebue s imprnstiem raspunderl
le (Foarte bine! Foarte" blale! pe
diverse banci, sgomot).
Generalul sef s'a putut boela,
dean a avat o doctrinn asupra di
verselor teatre de razboi, aceasta
doctrinn a putut fi greeitn, dar a-
cela care trebuia sit feel doctri-
ne rezboiului mu era Generalul
sef, ei Guvernul. (Aplauze pe di-
ver69 banti la stanga).
PRESEDINTELE CONSILIU -
LUI. Erati contra, (misenri diver
so). Tn. fine, Domnule Augagneur.
(Intreruperi).
0 VOCE: D. Viviani era atunci
preeedinte de consiliu.
PRESEDINTELE CONSILIU
D-le Augagneur cred en, fn.-
ra voe, ati fneut o eonfuzle In fap
te. A lost vorba de o expeditie
prin Salonie entre Serbia la ince-
putul lui Iamnarie 1911 Faceam
parte din minister ea si D-vs. ei
vA adtteeti aminte en cel ce-o pro-
punea.....
D. VICTOR AUGAGNEITR. Nu
vorbese de D-vs.
PRESELINTELE CONSILIU -
I,I3L Dationi voe, yin la fapt, e is
tt esant.
Cel ce 0 proonnea era servito-
 32
rul 4D-vs. NIILM i amintesc sl fi
luta luit o aderare entusiasta din
partea D-vs. (surfisuri). Imi amin
taw ea'n consiliile de ministri
an-i obiceiul O. se aminteasca ast
fel de lucruri, dar pentru ea le e-
vocati i oil suntem int comitet se
eret, trebue sa spunera tot au
fost discutiuni vii asupra rolului
eamandamentului la report cu Ga
vernul si reati uitat tezele ce-am
sustinut In mai multe rfinduri.
D. VICTOR ATJGAGNEUR.Stiu
bine.
PRESEDINTELE CONSILIII -
LIJL InsA nu'mi aduc aminte sA'-
ral fi dat concursul D-vs. (Rfisete
si aplauze pe un maxe numAr de
/And).
D. VICTOR AUGAGNEITR. Va
voi raspunde en probe.
Efectivele engleze lipseau
PRESEDINTELE CONSILTU -
LUI. Pupa propunerea D-vs. lieu
tA ;a Inceputul Int lanuarie 51 ea
re lea foat aprobat5 de Genera:tut
Set el dadea ratiuni de efecti-
ye i ratiuni de transport, in aiu
nul unei sfortari -pe care spunea
e`o pregAtise Ouvernul conside
ra ea nu`si putea laa raspunderea
de a lasista la acea epoert, cAci la
seen ,epoci Englezii n'aveau in
Franta toate efectivele lor. 0 stiti
rea bine....
D. VICTOR AITGAGNEITR. Nu
vorbese de acea epocii.
PRESEDINTELF, CONSILIU -
LUL_ marca majoritate a elective
Jar engleze erau f preparatie ILa
Anglia. Apoi, isij urma deeeptillor
crude ce ne da expeditia din Dar
danele, a nelinietei in care me a-
flam pentru corpul nostru expedi
tionar, s'a ajuns a coniaidera o di-
versiune prim Salonie cAtre luna
www.dacoromanica.ro
August:un eorp expeditionar mixt
cu Englezii. .
Aceasta chestiune a fast pusA In
urma unei eilatorii a d-lui Lloyd
George la Paris.
in aceI moment ce spunea Gene
ralul sef ? Era redus la propriele
sale elective sau cam aproape ar-
mate englezA era foarte putin nu-
me:roast". El zicea : Daelt facom o
expeditie in dephrtare, a foarte fi-
resc ca, redusi aproape la efeeti-
vele noastre, avand operatiuni pre
ghtite, avand in orient deja efecti
ve foarte comprombie, si cerem
Englezilor cari au grija Egyptu-
lui, cari an interese particulare
In acea regiune, srt facA. sfortarea
necesarA, eu diviziile disponibile
din Anglia." (Foarte bine! Foarte
bine).
Iata care era rationamentul situ
Apoi expeditia a fost urmati, e
laza a treia. Serbia e atacati; tre
buia apreciat arbitrar cifra coot -
tingentelor. 0 titi bine, ati luat
parte la deliberarea consiliului ;
erayi chiar mai informat de cat
mine pentru cil faceati parte din
C-uvernul apartirei nationale ea
ministru al mariniai.
D. Venizdos era presedinte al
Consiliului, prec; el gfindea cA,
Greeia era angajatA prin aliantb
sa cu Serbia sil fae4 o sfortare
intfilnea impotriviri din partea
Regelui, care discuta termenii
tractatului, care spunea: Trata
tal nu se apnea deck daca Ser
bia poate pnne pe fruntaria not:0i
trA. 150.000 de oameni; or, ea nu
poate. D. Venizelos spunea: Da-
ea asi pntea afirma Regelui oll
Frauta si Anglia reunite von ve-
nt In ajutorul nostru, ci oferA a-
ttest corp expeditionar de i5o.00d
de oameni, atunci as avea 5anae
de a-i educe sA intre Iii ritzboi.
 33

Si toemai spre a constitui Un pra carora sunt de acord en dan-

corp expeditionar de 150.000 de ea sul. Bee-anon ca in Ianuarie 1915,
meni s'a stabilit acordul intre Anc a vorbit intr`o zi la consilinl de
glia si- noi. Si care era proportia ministri de o expedite catre Ser-
regulata, primita, deliberata de bia. In acel moment, vorbeam de o
D-vs. ea si de mine? (aplauze). expeditio catre Cattaro, se diseuta,
.Anglia aceasth proportie rm nu era in acel moment graba,
era fixata arbitrar trebuia sa learn inceput de-acolo ehestirtnea,
furnizeze 90.000 de oameni si Fran mai tarziu, in momentul cand s'au
ta 60.000, adica, un efectiv total de impus rezolutiuni in raport cu
150.000 de oameni cari trebuia sit situatia la Gallipoli, apoi in Ser-
mearga, acolo. Franta a trimes 1- bia.
mediat oamenii promisi; apoi cum Deci nimeni nu poath uega an-
in momentul &and primele elemen tenticitatea documentelor ce v'am
te soseau la Sa Ionic, D. Venizelos eitit i cart indica intr'un chip for
se sdrobea de vointa Regelui .si mal...
ad devenea signr ca coneursul Gre D. VICTOR AUGAGNEUR.
ciei nu ar fi dat rasbolului, din Cci generalisimul ,s'a opus neince-
acel moment, Anglia care-si su- tat la orke preluare de efective
bordonase concursul ci la noel al pentru Orient.
Greciei, intorcandu-se catre noi ne D. DOIZY. S'a inselat amar.
declare: In asemenea conditii, nu-I D. VICTOR AUG AGNEUR.
nimic de facut si nu 'vom conti- Na e alta chestiune. Or nu e de
nua a trimite oameni. lath situa- ajuns sa spui di esti partizanul n-
tinnea. nei expeditiuni in Orient daca
D. VECTOR AUGAGNEUR.' n'ai mijloacele s'o faci si de a-ti
As vrea totusi sa-mi continui ex- impune vointa aceluia care detine
punerea. efeetivele.
PRESEDINTELE CONSILIU- Mild am primit aceasta a doua
LUL Toate acestea d-le Augag- scrisoare a generalului sef indi
neur au fost deliberate; erati (1, candu-ne ea. -nu se mai putea bi-
fata, f4 nu /Aim c atunci cand ge zui pe node efective, consiliul do
neralul Joffre, in fata cererilor ministri a decis sa facä un de-
de efective pentru cutare operatie mers grabnic pe langa cabinetul en
spunea: Le refuz guvernulur ro- glez. D. Viviani, presedintele con-
lul guvernului, cu raspunderea sa siliului-si eu, ne-am dna la Loudra
ai grija ce are de apararea natio- va rog sa-mi dati aci doul mi-
nala era sa fie de a-I spune: ma, nute atentie.
ertatil imi dati stiinte technice a- MAI MULTI MEMBRI DIN
supra situatiunei, imi spuneti de STANGA. E foarte interesant!
ce v temeti; daca sunt de parerea S'a läsat mina Iiberä mare-
Dv. ma inehin, dar aka sunt de
TIRO parere, impun pe a mea". §alului Joffre
Aceasth tezä nnviara auzit nici o-
data sustinand'o. (Aplauze). D. VICTOR AUGAGNEUR.
D. VICTOR AUGAGNEUR. Ne-am gasit acolo in fata tuturor
Domnilor, am ascultat cu. o mare membrilor cabinetului englez in
atentie explicatiile d-lni presedin- iegatura on chestiunile railitare,
te al consiliuluil Sunt puncte asu am expus cn toata insistenta ce
a

www.dacoromanica.ro
 34

am putut, dorinta Frantel de a ve- col cu noi, veal. la Chantilly, la

dea pe englezi luind o parte lar- marele cartier general. N'ajg asis-
ga la expeditia Salonicului. Stiam tat la conversatie. Ceiace atiu e ea
ca in fata insistentei generalului din aceasta conversatie a reAulint
sef, trebuia sä renuntam poate de ca generalul Joffre convertise pro
a trirnite efectivele ce voiam, fiind babil pe generalul Kitchener la fe
dat ca guvernul in aeel moment luL sau de a vedea i tiu bine ea
ai voi reveni nu-ai impunea vo- la consiliile de ministri cari urnia
inta. Spuneam )englezilor: Intele- ra fu peste putinta de-a obtine o
geti c sfvtarea/principald trebue hotarire.
sa fie facuta de voi. Noi, nu pu-
tern sa luam prea multe trupe cl TAräganeal
pe frontul nostru cad ne aparam .La 2 Octopebrie 1915, adresant
pamintul; dar voi, englezii, nu d-lui
sunteti retinuti de aceiasi conside- liuluiViviani, preseAlintele consi-
scrisoarea de feta: Nu aunt
ratie. Avuram de desbatut cu u- procese-verbale de consilii de nai-
nii miniatri englezi asupra impor -niStri, dar tineam
fantei i folosulni operatiei. Las despre parerea mea.sa(Foarte
ramie ceva
bine!.
intreaga latura diplomatica la o Foarte bine!) si lath ce scrim,
parte. Dar retin declaratia ce ne ceiace este i raspunsul meu la
Men lordul Kitchener si daca nu ce spus D. Briand:
o repet intrcun chip fidel rog pe
d. Viviani care era martor sa mit V Octombrie 1915.
indrepteze. Scumpu/ melt prevedinte,
La aceasta cerere de trupe en-
gleze lorduI Kitchener ne raspun- Consiliul de ministri s'a despar-
de: Am trimis tot timpul in Fran tit ieri fail, a .fi luat o hotarire
ta la epocele ce fixasem diviizu- fernat in ceiace priveste marirea
nile ce-am promis. Generalul jof- efectivelor de trimis la Salonic.
Ire spime ea am multe trupe in VA rog cu insistenth ca la consi-
Anglia; e exact, dar nu sunt tru- liul de maine Simbata chestiunea
pe in stare sa combath. Nu sunt sa fie mist limpede it rezolvath.
inea antrenate, n'au material. Am Nu e cu putinta ea guvernul sh
fagaduit sit trirnit o ivizie in epo dea Inca, mai mult timp spectace-
cele ce am indicat, am facat tot- lul neindrasnelei sale asupra ho.
deanna fata fagaduelei mele pang tarirei, al neputintei sale in exe-
acum; 'voi continua" 51 Spusei: cutie".
Dar trupele engleze ce sunt in Domnilor, eaisem in ajun dela o
Frontal Imi raspunse: Sant Ia ,reuniune a comisiei afacerilor ex-
dispozitia generalului Joffre, tru- terne foarte emotionat de ceiaeo
pele engleze i franceze aunt in a- auzisem si-mi aduc aminte ca d.
ceiasi situatie in Franta; daca ge Franklin-Bouillon, en eloeventa sa
neralul Joffre vrea sa le trimita infocata spunea d. ,presedinte al
in Orient e liber" La aceasta spu- consiliului.
sei 'si d. presedinte- al consiliului D. FRANKLIN-BOUILLON.
s'a unit eu mine ati putea repe Si mit onorez cu aceasta.
ta aceasta asertiune generalului D. VICTOR AUGAGNEUR. --
Joffret Lordul Kitchener se anga D. Franklin-Bouillon avea drepta-
ja la aceasta. Treeu camalul Mane- te l spunea:

www.dacoromanica.ro
 35
Averi alegerea intre Constanti-
nopele si Tahure, ati ales Tahure.
Mi-aduc aminte-inca de aceste
euvinte i aceasta tineam sl spun:
Nu e cu putinta, spuneam en,
ca guvernul sa dea inch mai mult
timp spectacolul neindrdsnelei sa-
le asupra hotArirei Si al neputin-
tei sale in executie. Am intreprins
o expeditie in Balcani, trebue s'o
urmarim in conditiuni permitand
sd-i asigurdm, daed nu succesul,
dar eel putin siguranta trupelor
ce iau parte la ea.
Nici una din aceste conditii n'ar
fi indeplinita dacd fortele angaja-
te n'ar fi considerabil sporite. Co-
mandantul sel al corpului expedi-
tionar din Orient cere patru cor-
purl de armatii, trebue sd-i fie
date. $oviiirea Angliei n'ar desvi-
novdti in ochii Frantei, un dezas
tnt a trupelor noastre, d dispari-
tia annatel sdrbe. N'am nevoe sd
eel demonstrez c o- invingere sdr
bo-trancezd ar trage dupd ddnsa
defectiunea Romdniei $i a Gre-
ciei i nu le-ar permite astep-
te; spre a se uni cu noi, mornentul
ednd concursul rus va interveni.
Totul este deci de a roti dacd pu
tem trimite In Baleani corpurile
de armata 'cerute de generalul
Sarrail
Si a bind se pune chestiunea
rdspunderilor noastee, adicd ebes-
tiunea raportulul gnveKnului tO. al
comandamentului militar. Cat des
pre mine nu stall la indoiala; imi
Ian rdspunderea de a ridiea din
armatele din Franta efectivele ne
cesare pentru Balcani, convins cd
defensiva noastra in Franta bflU
va ft compromisd prin lipsa a 100
pand la 120.000 de oamenl. Daed
de altfel, n.e Mcand aceasta pre-
ridicare, lasam camp liber Ger-
maniel spre Constantinopol, mai
www.dacoromanica.ro
inainte de 2 lulu', 400,000 de En-
glezi vor parasi pamantul nostru
Pentru Egypt f3i Syria. Ce vom a-
vea de castigat de a nu fi primit
la vreme un sacrificiu mai mid
Vd cer deci ca maine, la ince-
putul deschidere donsiliuluT, sa
deschideti: cleliberarea asupra aces
WI' subject. OH care ar fi inche-
erea, md voiu inchina", (Afiscari
diverse).
Da, m'asi fi inthinat pentru cd
n'as fi volt sa fiu fAuritorul in-
vingerei ot unuf guvern carain a-
partineam, chia daed as fi fost de
o pdrere contrard
-- M'asi inchina; dar convinge-
rea mea este aq,a de puteruica in.
cat am -tinut sä v`o afirm prin
seris, ne voincl ca guvernul earn-
ia apartin s hewed prin fat!, u-
nei afaceri atilt de grave, far& ca
sod fi insistat prin toate mijloace-
le asupra intinderei rdspunderilor
la care ne-am expune teinandu-ne
de a lua rAspunderile evidente o3i
necesare".
Iarãi amanare
A dons rd, la consiliul de minis-
tri, nu s'a vorbit de nimic; fu ul-
timul consiliu la care WO parte.
As putea invoca marturia- unora
dintre colegii mel; of stiu cd, de
saptamani, sustineam cu energie
ideea de a trimite trupe indestu-
ldtoare la Salonic. Ani facut de-
mersuri chiar in Anglia, am luat
initiative, fiind ca aveam o con-.
vingere adaned.
-Ce s'a petrecutl Atl spas cd in
consiliile guvernelor presidato de
d. Vivian', ea' .insistat neineetat
 26
pentru ca coxnandamentul sl fie
supus guvernului. Trebue sa spun
ea", asupra acestul punet, n'aveam
controversa, eu ci. Briand. In eina
and a luat franele guvernulni,
gfindeam, tel de sigur, va pune in
executie ceea ce ambil dorisem.
PRESEDINTELE CONSILIU-
M:TT. Da, negrea
D. VICTOR AUGAGNEUM
Cate-va zile in urmii puneati fron
01 de Orient subt autoritatea ge-
neralului aef din Franta. (Aplau-
M pe diverse blind).
,11-a mi-e en putinta sit nu vh'd o
contrazicere intra aceste doug, a-
titudinY succesive.
PRIIK5EDIN1ELE CONSILI-U-
M. - Nu.
Confiictele cu M. C. G.
D. VICTOR ArGIGNEUR,
Di-voasträ care ati foat unul din- rios. generalul. Lyautey are in Ma
tre apKidioril tezei snstinnuti de roe 80.000 de oameni pe care-I sta-
mine, in taiva and sty wrat gate- ,pan, generalul Meunier are, in A-
rca, esti Mout nimie spre a o in- frica de Nord nu stiu ate. mil de
(Aplauze pe &Verse Mu..
el).
PRESEDINTMPI AL CONSI-
Volti un exemplu,
LIT/LITI.
D. VICTOR ATTGAGNEUR1
Nu, lasati-niti s urmex. Ceea ce
*tin, e cii, pinA in zina and at/
venit la putere, generalul angil
comunica direct, ea comandant
sel al armatei Orientului, en gu-
vennd. Recunose cii acest guvern
n'avea puterile necesare spre a
impune generalismului preluarea
trupelor earl trebuian srt rneargrt
la Salonic; dar in tot cazul, gene
ralul comandant al armatelor din
Orient era subt ordinele gnvernu
www.dacoromanica.ro
lui. Din eina din care ati luat pu
terea, generalul Sarah i arrnata
Orientului au fost subt ordinele
marelui cartier general. Nu pa-
tell sfi," nu stiti a, de luni si de
luni, ori de ate ori se eonsulia
Marele Cartier general, nu voia
elifack" nimic. In realitate, era
protivnicul unei interventii,
trebuia s titi bine ea punând.
armata Orientului subt ordinele
marelui cartier general, nu pu-
teati obtine ceea ce ati pärut ca
loriti and nu eratl preseclinte de
Prin aceasta, raspunderea dv.
e mare ciicl eeea ce unit' dintre
mai au deplans subt ministerul
d'inaintea dv., s'a continuat, s'a a-
gravat snb al d-voastrl. Genera-
hil set' al armatelor comanda ix
Orient; i, printfun contrast cu-
oameni pe care e stapfin, mule s'ar
putea, unde ar trebui, poate im-
pune teguli. Dar acolo, in Orient,
un momandant sef trebuo sä ai-
bit intreaga fibertate, en acelas
titlu ca to. comandantul sef pe
frontul francez, l'ati legat
supus. (ApLauze la extrema stan-
g% i pe mai multe band' la
stânga).
D. WALTtR. Da, der ii chia,
Mit Sorra;
D. VICTOR AUGAGNEUR.
Ati frtcut ceea ce in ori ce epoch':
ar,fi lost o imprudentar, adicii de
a pune tin comandant sef care-I
la eapiitul celalat la Mediteranei
 S7

ub ordinele mini' general care co e acela care a impins Romania in

inandit In Franta. i aceasta devi- Transilvania.. S'ar putea discuta
ne de dual ori nelanaurit, atunci in.aceasta prividd; s'ar putea in-
cfind tif c generalul amen-dant treba daca statul dv. major a a-
In Franta era in contra expcdi- vut conetiinta de ratiunile pentru
tiel In Orient. (Apia-I:me pe diver- care armata Brussilof f avusese
*fa irAneY). un succes nesperat dar care tre-
buia s fie- tetra urrnare, in siva
Cine a impins Romania ? and ar sosi pe Carpaf n fata
Planul de razboi muntilor ei a artilerief grele adu-
'Ne4i spus e ne yeti aduee toa- ca' din
sa
e
Trentin. S'ar putea spune
ciudat de usuratec pentru
te (setae diplomatice prin care aft un stat major de a lua un raid"
indstal pe langa Romania spre a care a fost o intamplare norocoa-
urnia pland ce-1 preeonizatl dv: sa drept o operatie chernata sd
eMar, acela al atacului roman con (Ad urmari.
tra Bulgaria. Fief Par aducandu.. Dar las la o. parte acest punct
ne aeeste documente, ar trebut sa care e prea tehnic (aplauze la
dal-twat& procesele verbale ale
statului major, procesele verbale extrema stangd. Miseitri liverse%
ale intrunirilor Consiliulu'i Supe- D. BINGUIER. Un raid" too
rior al apdrdrei nationale, cand re ac tiaduce prin 40(1.1100 :le pri-
afg iiseutat, din pima de vedere zorkiert nu e o simpitt intarrplare.
fehnie, din punct de vedere mili- DivIattg MtIMBRI DE LA
far, natura interventia Romania. CENTRU. Cuvântul intim-
'Acestea an trebui sa le-aducetl,
plare" e straniu.
seestea ar trebui sa le-avem subt D. VICTOR AUGAGNEUR.
oehl ei aceasta -cerem, pentru ca, Ceea ce-asf voi sä t)tiu, simt ter-
'Bind dat ce s'a produs atuncl mind menii in earl statul dv. major a
chestiunea nu era arzatoare, pu- trebuit sä valorifice pärerea d-
tem presupune ce s'a produs de voastre proprie.
aurand, cand Romania 9 intrat in 'Ali spus cd dv. personal, dv. gu
joe. vern, voidl ca Romania sit atace
"Statul d-voastra major are asa Bulgaria.
de putina influenta asupra statu- Fost-ati sustinut de statul dv.
ha major rus in cat acest din major in exprimarea acestel pci-
unna sa treacd peste obiectiunl reri fatd de guvernele l statele
serioase, peste obiectiuni doeu- majoare straine? V'a dat statul
'mentate ei energice ce s'ar fi M- dv. major din acele scrisorl, la tel
eat asupra planulul pe care Rueil cu cele ce-am citit, spunand cd N-
eloriau alt
vadd urmat de catre M de guvernele strdine trebue sa
!Romania? insistati pentru atacul Romania
We spuneti c statul major rus contra Bulgariei?

www.dacoromanica.ro
 38

România s'a dus singurd la nele vor sa, facl sa prevaleze o

Turtucaia ? parere, gasese contra lor un con-
sensus" de state majoare care a
PRESEDINTELE COMMIT- prevenit propria lor deliberare 10.
Lill. Este untd din elemeutele pro pe care nu indrasnese ma a sfa-
blemei. rame.
VA repet ca Romania pusetie ea PRESEDINTELE CONSILIU-
nonditie sine qUa non, a infra- LUI. Am gdsit contra mea pa-
rei sale In razboi ea sl nu declare rerea foarte limpede, solidd si te-
razboitBulgariel si ea sa mearga nace, a unit% om care avea col pu-
in Transilvania. lath faptul si tin vointa dv., Il chellift Lord
atatul-major nu puiea face nimic, Kitchener. (Miscäri averse).
(Foarte !Ante! Parte bine!) PREGVADINTELE CONSILIU-
D. VICTOR AUGAGNEUR. M:a. Am mers Ia. Calais, si
Nu md indoiesc cd Romania a de- stiti bine ch,' statul major englez
clarat finalmente 51 vot explica a primit sA's1 schimbe avizul.
aeest finalmente" cti voia Rd D. VICTOR AUGAGNEUR.
eargd contra Transilvantei, Nu-1 aceasta chestiuhea i reviu
DAR NU DE AZI PE MAINE au peatrn a nu ma las distrat de
Post luate aceste hottirdri. Au diversiuni indemfinatece.
fost mai fnainte negocieri lune Ceea ce voesc sit stiu, CCM ce
ii discutiunf de la guvern la gu- Camera are dreptul sd ?tie, este
wens. 41' incercat a face sd pre- deed d-voastrd care aveatl ideea
valeze pdrerea dv. si atunci vd pe care ati afirmaro act, cd Ro-
fntreb Statul ma)or francez vd mania trebula sli atace Bulgaria.
sprijinea cu documente car sd deed dv. ati lost sprijinit in acest
vii permitd de a vd sustine pare- fel de a vedea cu procese verbalet
rear (Foarte bine! Foarte bine?) en acte al statului dv. major ple7
Va trebui sd fie produse aceste dand aceiasi cauzti pe liingd gele-
documente. lalte state majoare.
D. P. RENAUDEL. Pare el rAici este toatd chestiunea.
el face sit circule sgomotul con-
trariu. Al dollea guvern ocult
D. VICTOR AUGMINEITR. Tot raul de bare Suferirn nu este
tjtiu prea bine ce se petrece acum numal in aceast6 expeditie Rola-
aproape in intreaga Europa. Stint destulatoare de la Salonio, iu a-
allttnil de guvernele regulate, ofi- ceastd, comlucere generall a ray,-
dale, guverne militare care au a- boinlui, dinar pe frontal fraucev.,
gentil lor de legatura. (Aplanze)-. dar in viata noastra interioara,
kji nimio nu-/ mat nsor pentru un este existenta a doull guverne, e
stat major A. de a preveni -statul lipsa unul gavern substitutud vo-
major B. prin agentit sal de leg& inta sa aeeleia a oamenilor foar-
tura; astfel c atunci eand gnver te respeetabill, dar earl nu mutt

www.dacoromanica.ro
 39
Muir pentrefreburile la care-I
sure. Aveti un decret asupra aer
ylekulu1 n carapanie pa care pri-
ma" grijA a until guvern, ingrilat
de rAspunderile Sale ar fi Ml
desfiinteze.
Nn-I eu putin% ea, dupA dour
aid de rAzbol pe teritoriul fran-
te4 BA: fim supust unur regim ca-
re era Wilt pentru o tarA dnsma-
nä rAvAlith. (Aplauze la extrema
stfingii).
Deziluzia cu Romania
In lee de aceasta, a41 agravai
itubia puntlnd frontul dela Saki
nie sub eomandamentul gemsalu:'
kid tfef al armatelor de Nord-
Est (Franta).
:.-Iceastd situatie e gravd Inner
ed anr ineercat in- Romania o addn
eti deziluzie; aceastd deziluzie este
un insucces moral considerabil.
D. CILAUSSAT. Si material.
D. VlbTOR AUGAGNEUR.
Dat41-mdine se -Da afla eel eari-
tala Romania a OW soarta eapi-
tales aliatd a Serbiel, ye Ii in ltc-
mea intreagd o tresdrire neplelcu-
Ia pentru Fraiga i (Waft (Fear,
le bine! Foarte bine9
E mal mult. Cartierul dv. gene-
ral n'a volt sA vadA nicI odtA in-
semnAtatea frontulur din Orient;
n'a volt niel odatA s inteleagl
cg. inamicul va duce rAzbolul a-
colo fatA de insuccesul constant
al atacurilor partiale pe frontul
francez; n'a volt sti vadA c.A era
un znijloe de a inainta fazbolul,
de 2 incereu1 pusterile centrale, de
a restabili comunicatlile en Ba-
sle, de a face apel la Rusia, la
www.dacoromanica.ro
mijloacele sale raateriale in oame-
ni, pe earl suntem nevolti al en-
pune la toate primejdjuile Mean-
du,1 sA facA o cfilAtorie indepArw
tett.
Sunt rezultatele lipsei dv. de Ve
intl. 5tiu bine, se va spune elk
trebue autoritate pentru a gayer-
na. Nu mA `ndoese dar ael mat
important este vointa executhrel,
este ceea ce v'a lipsit. Witty volt
EA vA impunetT -vointa; all incer-
cat procedeurl felurite, dar tot-
deanna Rh% efect, i putem afir-
ma a nenoroeirile ee lovese Ro-
mania sunt urmarea fatalg a 19n4
punerel guvernulul fatii de mare-
le comandament care n'a volt
ni61 odatA an inteleagA inseumn-
tatea operatlunilor din Orient.
(ITif aplauze la extrema stanga ef
pe diverse blind din stanga f31 din
centru).
Comitetul secret de la 28 Noem-
brie 1918
(armare)
(29 Noembrie 1916)
PrezideazA d. Paul Deschanel
Sedinta se desehide' la olds
douä TA cincisprezece minute.
PRESMINTELE CAMEREI.
Sedinta e reluatA in comitet sal
cret.
D. Emile Constant are euvan-
tul, pentru a's1 desvolta interpe-
larea sa asupra neindestuldrel ma
nif este a aeordurilor strateglee
can an precedat loialul concurs
adus de Romania canzel justitlel
dreptulul.
 40

Interpelarea d-lui Emil dinte al consiliulut rgspunderea

Constant guvernamentall Imi pare rga cit
at! trecut peste el si V rot spu-
D. EMILE CONSTANT. (Giron- ne pentru ce. Aeest decret area
de). Domnilor, as fi dorit in part! rele, numeroase, isbitoare
modul cel mat viu ca explicar4e dar area si part): folositoare. Cen
aduse lent la aceasta tribung de traliza in mainele generalisimulnt
care d. presedinte al consillulut toate puterile. Acest decret i dk-
sa mg fi scutit de a VA desvolta, dea o putere considerabila de a
cbiar roarte Bowl, cum not face, vorbi aliatilor nostri. El adaoga
interpelarea mea. Dar yeti fi va- la reionarea pe care-I a dadu vic-
zut de sigur cit n'a raspuns de toria de la Marna, cea mai mare
oat inteun chip foarte general la Mahe din toate timpurile.
preocupgrarile ce Bunt in spirite-
ie noastre. România n'a urmat sfatul
Domnilor, departe de mine ideea Frantei ?
de reveni asupra decretulut din 2
Diecembrie despre care tett era- Ce s'a intaraplat? ITati Omit' go-
torn: rand pe rand au vorit la a- coteala, i-ati retras foloasele aeon
ceasta, triluat. date de acest decre1 i aceasta mit
Am incercat sg adue desbaterile aduce sa iau in considerare insust
ad acum un. an. Vara fortat sit obiectul interpelarei rade: -Ro-
argt d-lul presedinte al consiliu- mania.
lut neajunsurile acestui decret, cu Da, domnule proedinte al con-
totul contrar logicei, cu desavar- siliului, ni-att spus ler!, at): lost
sire in af art de traditiile republi constrans sa ne marturisiti, era
oane. Mi s'a pgrut ca, Camera a prea batator la odd'. N'am fost
impartasit sentimentul men; dar. urmati in consiliile noastre. Am
d 1'1 ekedinte al consilinlit, pu- Afareitat Romania a Rusiei cd in-
nand chestiunea de incredere, vo- teresul comun era de-a merge la
tul ce s'a,produs i-a dat drpling Sofia, insd trebuia tinut seamd de
dreptate. Din neferioire pentru simtimdntul national roman".
dansul ea si pentru nor, evenimen V'o acord.
tele mi-au dat dreptate, mie. Imi Erau asemenea si considera-
pare rgu, pentru ca gasesc in a- tiunile rusesti!"
ceasta, Inca un cusur al aetiunet V'o acord. Dar nu erau oare uf
garernamentale. consideratiuni franceze!
Pentru a schp'a de raspunderile Gi atunci v`am spus cit era cea-
seestul decret d. presedinte al con sul ca generalisimul, investit cu
toate puterile ce i le-ati dat prin
Silittlui a spus ieri : Cand acest decretul din 2 Decembrie, sg va-
decret ne impiedica, am trecut lorificati punctul de vedere frau-
peste el". cez.
Asa intelegeti, domnule proe- Poate el el nu era in masura sit

www.dacoromanica.ro
 41

(liscute in mod serios, si de aceia Misiuna generatului Ber-

aici vol auta rAspunderile dv.
thelot
Ce-ati fcicut inainte de prevara-
ma intreirei in rclzboi a Romciniei? Ati trimis misiunea generalului
Berthelot. ERA PERFECT DAR
Eta Ronania pregalitä de ERA PREA TARZIU. Gandese cc%
rizboi? ati cetit, ca noi toti, in ziarele ger
mane ce caz a fcleut generalul Fat-
Ati trimeg la fate locului ofi- kenhayn. Dcinsul a spus:
teri ealificati spre a face studiile BERTRELOT, B BINE, DAR
necesare ? Ne-ati Ta-pus eu c nu DACA NTJ-I INSOTIT DE 500
era cu putintä de a trimite misi- TITNURI, GRELE, n'avem sh ne
uni insemnate earl ar fi atras a- ingrijim de el."
tentiunea Germania' i Anstriei. Si atunci räzboiul s angajat
Suntem de aeord, dar vii era o- in emditiile ce stiti. S'a urmat
prit de a trimite niste ofiteri bi- puretul ile vedere romfinese. 51 as,
ne a1ei In curent cu fizboiul ceasta era bine, dar eel putin tre
modern, -eu nevoile armatelor mo- buia sCt se adapteze mijloacele mi-
derne, avand exeperienita marilor litare trebuincioase, eel putin ire-
bitiuii date pe fruntaria noastri buia a fie efeetivele trebuincioa-
si earl ar fi putut sa ne spue: se, artileria grea trebuitoare. Ma-
Tata' ce lipseste armatei !'roina- te acestea nu ni le-ati spus.
me; n'are numiirul de mitraliere
trebuincioase ; n'are avioane in Concursul Rusiei
numar nedstulitor, n'are granate,-
Sfirma gbimpati. Iata ce an fi tre- allCu privire la concurgul rugese,
pronuntat o eifri foarte tur-
buit sii etintireasea" in deliberirila, buritoare ; ati vorbit de 50.000
Strategice ce-au avut loc. Toate A- de oameni. Ce cu 50.000 de rusi
testea Wan fost ficute. Ati tnimis pretindeati sii tiueti in kc um.
o misiune. plan asa de intins, la o organiza-
D. ARISTIDE BRIAND, prese- re atilt de formidabili ca organi-
dinte de consiliu, ministru al a- zarea germanA ?
facerilor straine : E prea comod. Cu privire la concursul nostril
B. EMIL CONSTANT : 0 sa-mi prin Salonic, ce indieii all dat Re
spurneti mai pe urma.. Doresc foar mâniei? Nu ne-ati spus'o. S'a
te niult sii aveti dreptate asupra pronuntat eitra de 400.000 de ba-
acestui punet. Nu va Lao proces ionete. SPER CA Nil LE-ATI
' Je .tendinta. 174 rog cu staruintg SPUS'O PENTRU CA NU ERA
,sa lisati pentru mai tarziu acest CONFORMA CU REALITATEA.
argument, ceasul e prea gray sPre In aeeste conditiuni, uuii intreb
a vi se cAuta certuri personale. care putea Li situatia aeestor a-
N'avem' i mill si altii deefit o ROL al earor enra4 este mai pre-
grija, binele tirei (Foarte bine! Sue de orice binuiáli, earl au me-
Foarte bine!) iar forma chiar In ritat atestatia gertuanilor 1110'0
eaTe imi desvolt explicatiunile, yii CARI DECLARAU CA ROMANII
este cea mai buna' proba. Daca all SE BAT CU UN CURAJ ADMI,
ficut-o e foarte bine si Mint gata RABIL, dar eau mijloace mate-
sa ya laud, dar n'ati spuVo eri. rink glare a le rezista.

www.dacoromanica.ro
 42

roate acestea iti strang inima. cesul ei nu e fAcut nu sti; sper

Geld, dacif Warn fost autorizati th el nu, dar e un pund de intreba-
dam sentimental nostru din punct re teribil insuccesul ei nu e fg-
de vedore strategic in momentul cut spre a-I prelungii Old, dung
&Ind s'a angajat afacerea din Ro- toate, Germania a pus mana pe
mania, suntem totusi parte in a- mine do petrol, -pe granare cu
ceasta afacere. Stiu pa partea .noa- grin, si-a ingltat moralul ceea
sira am indeplinit-o cum am pu- ce-i ingildue sb, facg mobilizarea
tut mai bine, dwi poate put-in cam eivilg. Si apoi, pentru noi, ce ne
tdrziu. Nipz ne-ati spus niei pentru asteaptg I Sunteti Figur, domnule
ce epoed era promis concursul ar- presediute al -tonsiliului sPer
matei generatului Sarrait, ce tin- a ati examinat aceastti ipotoz
tit if era desenmata, Acestea toate cä atunci and Germania va fi sta
au ramas in penumbra. bilizat frontul Bali din Romania,
dansa nu va duce intreaga sa sfor
Sacrificiul nobil al României tare in spre noi, &Are Salonie, In
asteptarea unei sfortgri ina mai
'Si atunci ne gasim in fata aces- superioare primgvara viltoare pe
tei situatii, atdt de deosebila de frontul occidental/
oeea ce era- acum trei luni. Ah! a- Atiltea probleme eare-ti string.
cum trei luni, aplaudam cu totii inima de gripg cari sunt de re-
ci ne ridicam 1st picioare cdnd pre sortul dv. D-voastrg tzebue sl le
seckintele nostru, in termen4 gin- examinati i trebue sit le exami-
'U1,cciratii 4saluta intrarea Romd- nati astAzi cu noL Trebue sl ne
niei, acest nobil popor, in concer- spuneti si acesta-1 punetul par-
tul aliatilor. Patria noastra stri- ticular de gingas pe eare-1 yeti
vita punea drapele ca pentru o stabili, sper, in. fata acestei Ca-
mare victorie! i trebuia sit' fie o *mere c. Franta si-a tinut fg-
mare victorie; Germania o ggcluelile. Acesta-i pimetul esen-
proclamase. Ddnsa spusese: Ro- tial.
mania nu va intra in conflictul Pentru a sfarsi i spre a rezu-
european, decat in ceasul a un- ma observatiile mele, pentru a le
sprezecelea, pentru a merge in a- formula intr'un chip mai precis
jutorul victoriei. Ei nu cunosteau incg deck am facut-o, in chipul
aceasta tard. Romania era prea eel mai scurt cu putintg, vg. cer
nobila, prea credincioasa origine- voia de a citi un sir de chestiuni
lor ei spre a merge in ajutorul
victoriei, dansa rnergea in ajuto- pentru
tal da
ea fiecare dintre dv. sA na-
un rgspuns deopotrivg 'de
rut dreptului. precis:
Urmärile fnfringerei Ro- - In rezumat, de aeorduri iitrate-
glee an precedat intrarea In rAz-
nfaniei bol a Rominiei ?
Dar ee turburare azi in spirite- Statele majoare aliate, inaruite
le noastrel ed. regrete, lee griji, prin experientA, Utudiat-au ele ne-
4e-a fi Want o arm& asa de pu- voile armatei romine ?
ternicti, ajungfind la rezultate asa Ce-ati ficut puritan a initia a-
de turburgtoare? CAci, dacii in- ceaath armatl fu rfizboiul mo-
Aware& 'Romania in conflict tre- derv.? Datu-i-ati ccea ee-i era tre-
buia sti, scurteze ritzboiul, insne- bui noted lP

www.dacoromanica.ro
 -43

lOc ce importanta era concursul I D. presedinte al Consiliului, in

mailer promis de Rusia? Mi ver
bit de 50.000 de oameni, acesta era
tot ?
De ce importanta era concursul
fagildnit de noi-?
Ce indicii s'au dat Romaniei a-
supra eifrei efectivelor de lupta
ale. -armatei Orientului, asupra
scopului i datel ofensivei noes-
tre coneordate ?
In ce masurfi fagaduelile facute
Romfiniei n'an fost tinute si pen-
tru ce ?
In line ati studiat conSeeintele
pentru armata noastra din Salo-
nie, a Stabilizarii frontului austro-
german in. Romania ? (Aplauze
pe diverse band).
trmeaza Interuelarea d-lui Abra
expunerea sa globala, 1-a aratat o-
rigina.
hni va fi permis, domnilor, tIe
a vä spune ca% dupti pgrerea mea,
aceasth, gresall de directiune, ori
cat tIc regretabile i-ar fi putut fi
urnthrile, nu este principala si ea
decnrge din alth gresalti, gresda
de pretuire si de informatie, mai
grava t mult mai bogata la con-
secintei
Aceasta gresalti tint pare a sta
in necunoasterea cea mai desk-
vfirsitA a resurselor i mijloaeelor
dusmanului in a-I fi judeeat ne-
putincios de o sfortare pe care
pregAtea chiar in minutul card
era declarat neputincios de a o
indeplini. of

mi care pune in evidenth rivalita Aceasth gresealii imi pare a fi

tea dintre generalul Joffre i ge vitiat in intregul kr- operatjunile
nersaul Serra% aratand consecin- romfinesti, si asupra acestui su-
tele dAtmatoare ale acestei Mari bject cer invoirea de a pune aces-
de f apt, asupra operathmilor ar- te douil chestiuni.
matei dela Salonic. AceastI inter- Tot atat de anevoe este de a fi-
pelare nu atingo direct campa- xa, exact in fapte, nthsura in 6are
nia Romaniei din 1916, dar e foam- gnvernul francez, in lupth en gre-
te interesanth pentrn caracteriza- uthti foarte reale si pe care aunt
rea situatiei din acel moment. primul a le recunoaste, ar fi pu-
tut tine in loc sau modifica im-
Interpelarea d-lui Tardieu pulsiunea nationala care ducea pe
Romani care tinuturile irklente
D. ANDRE.TARDIEU. Inter- ale Transilvaniei, pe cat cred, in
ventia mea va fi foarte scurtä. Ea subiectul ce tratez, 0 aceasta gre-
nu va avea alt obiect cleat de a sala a fost liber, spontaneu corni-
rune dona- chestiumi a caror opor- sa de cuvernul francez.
tunitate nadfijduesc ca. va fi recu- Ne afirmati erj, domnule prese-
nescuta de Camera. dinte al Consillului c asupra o-
In desbaterea de eri, punctal biectivului interventiei romane,
diseutat a fast aeela de a on in n'ati putut convince pe aliatii no-
.ce conditiuni inter ventia romana, stri; nu discut, sub nici un pullet
a lost dusa in Transilvaitia, in loc afirmarea dv., i cel mult lint yoi
sa fie indreptata asupra Bulgariei permite de a observe, in treac0,
care aparea invederat ca obiecti- eA, dacA situatia era aceia pe ca-
via principal- Interpelatorii au ce re ati aratat-o eri, ati foot poate
rut preciziuni asupra conditiuni- rdu inspirat, oprind pe deoparte
for in -eari aceasta gresall s'a opinia franeeza de a sustine teZ&
produs. dv. i, pe de alta parte, litsaa sa

www.dacoromanica.ro
 44

se rAspandeascd, in opinie, Anzia &tor el mai moderat. Ce rAspueise

unei unitliti de actiuni sub diree- fguvernut prin gura ;onorabilului
tiunea Frantei, punand astfel pe ministru de rAzboil Raspunse
umerii tArei noastre rAspun.deri a- d-lui Dalbiez:
parente cgrora nu corespundea in Rationamentul dv, ar fi mai au
ape% nici o antoritate real& (A- tem& dac . n'ar fi operatiuni pe
plauze). Somme, la Verdun, in Rusia, Ina-
Dar nu insist ei ajung la punc- intarea ruseascA et inaintarea ita-
tul care nal educe la tribunii ot lianii". .
asupra crania voi produce doul St d. general Roques adaugA:
texte cari, dupli pArerea mea, vor De unde voiti en duemanul se
scurta i supriraa, la nevoe, dis- ia oameni spre a face, Inca de a-
cutiunea. cure, operatiunile de cari vA te-
La 8 Septembrie trecut, opt idle metil"
prin urmare, dupA intrarea iu D. MIXISTRIT DE RAZBOT.
seenA a RomAniei, inainte de orice tneit de acum!
eeec, ei in mornentul cand Europa D. ANDRE TARDIEIL Sale zile
rAsuna de laudele ce prose ada- mat tanziu, nu in comisiune, ci la
cea diplomatiei d-lui preeedinte al tribune Camerei, eu oca.zia reluA-
Consiliului, comisiunea armatei rei lucrArilor noastre, d. presedinte
se intrunea- spre a aseulta expli- at Consililulu, cetind declaratia
catiile guvernului asupra proble- guvernului, spunea:
melon _orientale. I.mperiile germanice se glisesc
reduse la defensivii, initiative o-
Un avertisment neglijat peratiilor militare le-a scApat".
Aceasta se petrecea la 14 Sep,
In -cursul acestei reuniuni, unul tembrie.
din membrii comisiunei, onorabi- In acest moment chiar, conefm-
lul D. Dalbiez, tillmiteit6r in -a- traraa pe care gnvernal o credea
ceastA ocazie al celor ee sant en neputinta era ineeputli.
13ate odatA judecati n cercurile Ofensiva austro-germang care
gnvernamentale ea severi peste era judecatA ea inalizabilA, urma
mfisurA, uitand a, fin imprejurti- s. se deslAntaiasel.
rile unde ne gAsim, pentru ati ser-
vi tare cat mai bine, cu coutiin- dameIn fine initiativa de care pro-
ca incapabil s'o product pe
tt i modestie, nu este strict in- adversarul,
dispensabil de a fi ministru sea urma sA se execute 'in
ministerial. (Foarte bine! foarte acelae timp in Dobrogea ei in
bine!) D. Dalbiez exprima termeni Transilvania on succesul, pe care-1
ee se gaseau deja in multe spi- titL
rite. Gresala tapita/A, dupA pArerea
.Tare rag, tern, spunea el, a mea, iat-o: dansa a tras dupA ea
Austro-Germanii i Bulgarii pe toate celelalte: pentru a nu
preunA, elf nu faed o operatic bra- ennosteati exact mijloacele dus-
tald sprijinitd de artilerie gres fi manului, ati dal la -o parte en oa-
th pue- Romania, en seurtd wretnc, rs ears dispret obiectianile earl se
inteo pozitie rea". produceau in comisiunile noastre;
Era en neputintA, veti conveni, landed, au ennosteati exact. mij-
at fii In aeelas Thup mai prev.A.- loamde duvnanultd, ati refuzat

www.dacoromanica.ro
 45

concursul ce vg, oferea o parte din ceputul rAzboiului nu vorbesc

opinia publicit francezA, spre a deck de fapte cunoscute, natorii
sustine teza ce ziceati cA e a dv,t4 aceastA gresalti s'a manifestat sta-
dar mai cu seamä fiindcA erati tornic.
in necunostintl da mijloacele it
resursele dusmanului Vati lipsit Nu s'au Matt pregitirile ne-
aceasta mi se pare mai gray-- cesare
de argumente decizive, pentru a
influenta asupra jallatilAr nostri rn 1914, numärul dusmanuluI,
spre a-i convinge, sä sustinti teza numioul tunurilor pe corp de ar-
d-voastrA. .
matA, nunatirul rezervelor sale au
Cunoasteti urmarea: incd* din fost pretuite prea putin; in 1915,
Octombrie situatia se schimba; ne mangaiam cu speranta c ofea
Constanta era amenintatd, apoi siva din Septembrie in 013ampag-
cddea; Romania era neivalitd, si ne si in Artois ar impiedica ad-
de eine? De aceleasi forte pe care
guvernul, la mijlocul Li Septem- versarul sA's1 indeplineasck planul
brie le declarq peste putintli de oriental si s nAvAleascl in Ser-
concentrat, incapabile de a ataca. bia; Serbia a fost en toate acestea
Am deci dreptul BA spun ca' gre- nAvAlitA ei, in* 1914, iatA eá. reince-
sala era gravti deoarece ea viza pern i cA, atunci cdnd noi tdrcim
nu o modalitate de executie, nu a Romania in luptd, o fdceam feird
directie de atac, dar fondul chiar
al lucrurilor si, in. realitate, con- set fi studiat, nie cifrat, nici cu.
&tilde blitällei. noseut mijloacele de care dusnut-
Gravitatea acestei graseli se pre nul va putea dispune contra ei 81
cizeazli, in ochii mei, prin faptul ca urmare, WY a grupa pe teri-
oh constitue o recidiyA. -De la in- toriul roman sau pe frontul Mace-
ceputul rAzbolului, s'a putut con- doniei mijloacele materiate of u.
stata adeseori c5, noi cu indArAt- mane earl poate ne-ar fi Inçjäduit
nide pretuim fortele dusmane mai sd sfdrdma'm planurile dutmanu-
jos de cat realitatea. (Aplauze). luL (Foarte bine! Foarte bine!)
Napoleon, in ajunul unei acti- Dintre toate subiectele de neli-
uni avu drept regulA de a supra- niste pe care desbaterile de iert Pl
pretui fortele dusmane sum a fi cele de azi le-au adus in fata Ca-
mai sigur de a le sfArama. (Fear- morel, acesta este unul din acelea
to bine! foarte bine!). La noi e
raetoda inverstt. Oh, stiu bine et care trebuie sti retina' atentiunea
eptimismul e o datorie. D. prese- d-voastrd.
dinte al Consiliului ne-o amintea 0 gresali izolatà in timp de raz-
en i suntem toti de aceeasi nA. ba, se poate, trebue iertat5.; o gre
rare Wine, dacii optimismul salg care se reinoeste, care apare
este p datorie i o novae, pentru eronidi e fAcutA, din potrivA, s5,
executanti si in raasele din spate, justifif-e tomer!. Aceast5 greealti,
cred si Yeti crede ca mina, ch nu dupg pArerea mea,. explicA indes-
trebne s pres(himbe ,la earmui turAtor, fr di fie nevoe de docu-
tort in orbire l ntr`o sfortare,
mai- midi. (Aplauze). Or, dela in- meute diplomatice, ceea ce s'a pe-

www.dacoromanica.ro
 40
trecut in Romania. Gretita orien.
tare data sforldrei romanesti, ne-
indestularea ajutoarelor concen-
trate in Romania san la Salonic
$i nenorocirile ce-au urniat. Acea-
sta cere de asemenea si acesta
este obiectul interventid mele
explicatiunI i angajamente.
E obiectul a celor.doua. chestiu.
nr ce Vara pus din care una pri-
veate trecutul lar ceilalta viitorul.
Cer, pentru trecut, guvernuluI sa
binevoiasca a ne spune ea preci-
zie pe ce temel 13i dupa ce control
se fon-ease parerea invederatgresi
tal care a fost enuntata la 8 ai 14
Septembrie de d. ministru de Rz-
bo 1 de d. presedinte al consiliu-
luY. (Aplauze pe diverse band din
centru).
Pentru viitor cer guvernuluI sa
ne spuna deopotriva, de precis ce
milsur1 a luat spre a impiedica re-
petarea acesteI greaelY, spre a a-
rea de acum incolo o eunoastere
exacta a mijloacelor i resurselor
dusmanuluI ti, prin aceasta, spre
a exercita maY en profit directiu-
nea razboiuhil care nu poate fi a-
sigurata de cat de el singur.
Ráspunsul d-lui Briand
PRESEDINTELE CONSILIU-
- Ger euvantul.
PRESEDINTELE CAMEREI.
D. presedinte al consiliuhn are. cu-
vantul.
PRESEDINTELE CONSILIU-
LM. Domnilor, nu refuz sa ra's
pund diversilor oratorY Carl' au e-
xaminat succesiv la tribunab condi-
Dile politicei exterioare a Fran -
t-el; inteatat cat. dansa a lucrat in
Orient si rezultatele ce-a dat.
www.dacoromanica.ro
As fi preferat ca diversir inter-
pelatorY _earl sunt inscrisi sa Tie
lt tribuna sa-si desvolte eriticele
lor intru eat se apliel fie la razho-
iul have, fie la efective, fie la 'in-
trebuinfarea lor si la comanda-
ment. In feint, toate aceste elms-
tinnY se leaga si, ea sa zie asa, se
inpletesc.
D. RUISOSN. Teri' ati spus
dinpotriva.
PRESEDINTET,T1 CONSILTU-
LIM Deja!
PRESEDINTELE OAMEREI.
Nu reincepeti s intrerapeti.
PRESEDINTELE OONSIt,It-
LUL Simt foarte clispus sa von
besc in momentul cand -Camera
cloreste i o probez venind la tri-
bung, insa am cel putin clreptul sa
sper ca de-abia la tribuna nu vol
fi Intrerupt...
PRESEDINTELE OAMEREI.
E o chestiune de dreptate.
PR E SEDINTELE COMM-W-
M:U. - Zic clt toate aceste ches-
tinnY se ating, se patruncl e se oirn-
pletese si toate pun o chestiune de
guvern. (Sgomot i intreruperi la
extrema stanga).
D. GONDE. N`o pun de eat pe
aceasta. (Exclamatiuni la centra
si pe diverse band).
PRMEDINTELE OAMEREI.
Domnilor, vh rog, ati ehemat gu-
vernul la tribuna, lasati`i slt rag-
pundg,
PREUDIINTME CONSILITT-
M. Prin urmare ar fi test
foarte natural ei logic ea guvernul
alt astepte deavoltarea tuturor in-
terpelarilor Indreptate in potriva
lui.
Teri, chiar la inceputul sedintei,
 47

in oare care numar dintre eolegii A$ voi,, mai intaiu, stl cer inteun
nostri, pentrn o mai bunk' metodd spirit de dreptate sd se bine-voias-
tie disentie, mi-au cerut sit inter- cd, a se da cuvintelor valoarea exa
yin imediat i sd fac o expunere minand evenimentele sir$i dea fie
a sitnatiei zicandu-mi: Se poate care seama, de imprejurdrile grele
ca unele explicatii ce yeti da sd in ean l. se poate infaptui unitatea
atraga dupd ele retragerea unor de directie a$a cum se pare el o
interpeldri cari au fost depuse in concepe unii dintre colegii nostri.
necunostinta faptelor. Am obser- Domnilor, suntem o coalitie ca-
vat colegior nostri c eram dis- re nu searailnd intru ninne cu a-
pus sd, ma supun la aceasta proce ceia a imperiilor centrale.
iurd, dar ed. nu'mi faceam iluzii
asupra urmdrilor ce puteau pro- :Intro acestea, geograficeste, este
I

voca si cd, nu credeam el era in vecintitate, potrivire de interese,

puterea unui ministru sau a unui der e ceva mai mult: e o natiune
presedinte de consilin ori care ar case domimi pe celelalte cu toatd,
fi explicatiile hti, de a educe, pe puterea et si care le-a robit tu-
interpelatorii tare decisi s renun turor planurilor ei. Intre ele nu
ke la cuvant. poate sd fie impotrivire de vede-
Arn dat acele explicatiuni._ Ele ri; intro ele nu poate fi nehotd-
rare in executie.
au fost urmate tie interventia mai
multor oratori earl au opus spu- In afara de mijloacele fisice $1.
selor mele, 'critici, In ceiace nth mijloacele materiale co Germania
priveste nu cer de eat sd rdspund are pentru indeplinirea vointelor
acestui grup de interpeldri. dansa mai are si comanda popoa-
relor asupra carora isi exercitd
Cauzele nenorOcirii României dominatia.
Onorabilul d. "Eugagneur,, dupd De partea cealaltd, in afard de
dansul onorabilii nostri colegi greutAtile geografice ale situatiu-
Constant si Tardieu s'au plans de nel, In afard de aproape hnposibi-
guvern cu priyire ja conditille in litatea de comunicatii in unele
cari Romania a fost chematd sit ceasuri...
intre in reizboi. Dansii au spus: D. DEGUISE Criza transpor-
Nedazurile ce-au urmat, relele turilor.
condifii in care se giiseste nova PRESEDINTKLE CONSILW-
noastrd aliatti yin din nepreyede- LUL Ce vedetl? Vedeti marile
re sau, dacd-ari preveizut, fiindcci natiuni ca Franta, ca, Itusia, ea An
n'ati stint s'd imprimati rdzboiului glia, ea Italia, earl sunt marl- per-
in Romania acea unitate de direc soane morale, en grija foarte Ma-
fie trebuincioascl succesului. re de independent-a lor, earl pot a-
Si mi-au facut villa din articole- vea asupra unor puncte pareri
le de ziare earl, dupd conferinta discordante. traditiuni diferite, ve
aliatilor, m'au laudat, si s'au emo- deri politice diverse.

www.dacoromanica.ro
 48

tionat ca.opinia pubfica a lost ast- morul el propriu. (Intreruperi la

fel tarata in gresalä. extrema stanga).
Apropierea acestor tari marl.. PRESEDINTELE OAMEREL
D. DEGUISE. Dar injositi Domnilor, daca voiti sa impiedi-
Franta. domnule preseclinte al con cati urmarea discutiei, n'aveti de-
cal s. urmati cu intreruperile.
sibului! (Reclamatiuni pe nume-
roase !Ana). Ati chemat guvernul sa se expli
PRESEDINTELE OAMEREI. ce, a raspuns dorintei d-voastre,
ri rog BA tau -intrerupoti mereu. binevoiti al asculta.
Aceste intreruperi nu aduc nici 0 1). JEAN BON. tin membru
lumina in desbatere. al guvernului e _un orator ca al
PRESEDINTELE CIONSTT517- Un altul! (Sgomot).
LIM E onoarea acestor mari PRESEDINTELE CAMEREI.
matiuni cä. nici una dintre-ele, ori Pac sa se respecte dreptul tutulor
care ar fi grija tuturor de a rek oratorilor, o stiti bine.( Foarte bi-
liza maximul de , solidaritate, nu ne !Foarte bine!).
consimt ai renunta la autoritate 51 D. BRAME. D. presedinte al
control in conducerea razoiului. consiliului poate fi intrernpt ca
Cum, Aomnilor, act ehlar, 4a fio- -toti oratorii.
care moment, s'a spus guvernului: PRESEDINTELE QAMEREI.
,Yastrati-va puterea de directie. VII rag pastrati Iinistea i ascul-
nu-o lasati O. se -slabeascsa in nici tati.
o mama". PRESEDINTELE CONSILITi-
LIM Rusia, ziceam, avea tradi-
Gelozii intre aliati 'tine ei, amorul sau propriu, sus-
leri. &and s'a citit o teiegrama ceptibilitatile eL Tinand seama de
referitoare de inceputul expeditiei aceasta stare de lucrUri au trebuit
din Serbia in care se privea putin- apropfate aceste patru taxi mari
ta, ca, mergand en ajutorul aces- pentru directiuni comune, spre a
tei tari, corpul nostru expeditio- .1
realiza intre ele maximul de soli-
par, foarte slab ca numar, sh" poa daritate. Stiti ca mi-am intrebuin
la din fericire ajunge armata sax- tat toata munca. ce-am avut mai
generalisimul sarb s conduca bun, in mine, ca s'a fac aceasta a-
operatiunile, s'a manifestat mira- propiere i titi bine ea sfortarile
re, au fost protestari. Cum! trape noastre au reusit sa realizeze ceea
franceze sa se gäseasca sill; co- co este pmeneste cu putinta de
manda sarbilor, chiar când ele realizat. (Intreruperi la extrema
sunt real putin numeroase! (Mis- stanga). Dar aceasta conducere a
call diverse). razboiului...
Anglia are in traditaile el ca tru PRESEDINTELE
pele engleze nu imbue ea' se lupte
nici oda% subt ordinele until sef
- CONSILIO-
Simplul bun gnat arata
eb." condueerea razboiului asa cum
strain. a parut a, 0 concep unii interpela
Rusin, Si ea, are triaftille et a: tori este practie nerealibazila.

www.dacoromanica.ro
 49

Ei cum! ar putea sl se intern- cele ce s'au produs in alte pdrti in

pie ca guvernul francez, ca pretie- Balcani.
dintele consiliului francez, in eaz Aceastd tard a primit sd intro
de deosebire de vederi earl s'apri- in rd,zboi.
et la o campanie niilitarii in afa- Insd veti conveni cd in minutul
al din Franta, departe de Franta, cand infra, avea oare care drept
ait alba' o asa autoritate, in cat s6 86'0 arate conditiile.
2icl la un moment dat: Nu, sun- 0 conditie bizara a Romaniei
teti gresiti. Campania, am conea-
put`o estfel. ram adus'o la cunoq- Or, conditiile sale vrau de a nu
tintA, si asa trebue s'ai fie execu- declara rdzboi Bulgaria a de a nu
ted". intreprinde in contra ei operatiu-
Domnilor,:vd spun sincer, o ase- ni militare. Conditia formald, sine
menea ptitere de direetie, dacl a? qua non,, a hotdraret sale era -de
stl ca' un guvern, In tara mea, ar a face, in legdturd cu armata ru-
Tratea sit o capete, as pleca ime- sd constitaind aripa stangd a arma
diat spre a-i face loc. Dar sunt si- tel rusetti, o operatie in Transyl-
gur c'er d. Tardieu vania, $i aceasta era $i vointa Ru-
D. ANDRE TARDIEU. N'am siei, care avea de asemenea oare-
spus nimic In felul acesta. E prea care drept sd vorbeascd, pentru cd
user, a reispunde la interventii, in- dansa fdcea toate concesiunile te-
cepand prin a denatura. (Aplauze ritoriale...
pe diverse band /a stanga). D. VICTOR DALBTER. RU-
PRESEDINTETiE CONSILIU- SIA TREBUIA SA AJUTE RO-
LUI. - Capul guvernului nu pu-
tea sg, realizeze asemenea concep-
MANIA.
D. J. LONGITET. Ce concesiu
ti), nici nimeni, si nu trebue sit ne bia? ci fdcea Rusia? A oferit Basara-
facem iluzii, aceasta e unul din 1
inconvenientele grave si din latu- PRESEDINTELE CONILUJ-
rile slabe tuturor coalitiilor. LUI. Am zis'o : Concesiuni teri-
toriale.
PRESEDINTELE CONSILIti-
LUI. Am urmdrit negocieri in- Iatd faptele: Imi yeti putea spu-
cepute ined din 1915, spre a obtine ne: fdcut-ati toate sfortdrile ce
eoncursul unei tdri despre care trebuia pentru a aduce Rusia, pen
ni se spusese, i despre care stiam tru a aduce Romania la o mai bu-
cd dispunea de 500.000 de oameni; nit tdlmdcire a iutereselor genera-
am urinat acesta negocieri cu do- le ale coalitiel?
rinta de a islluti cu atelt mai ma- Guvernul roman a provocat
re cu cat puteam prevedea, asupra Turtucaia?
acestei tdri -Wee presiuni de asa
tel in cat ar fi putut sd dea rezul- Domnilor,. v'am spus cit interve-
tate tor ateit de dezastroase ca si nisem neincetat, fie pe lanai gu-

www.dacoromanica.ro
 50

wernul rus, fie pe laugh' guvernut Laverville nu era autorizat sa fa.!

ronuln, pentru a-i face a ia in cii aeeste declaratiuni.
covsideratie operatia In Orient PRESEDINTELE OONSILIU-
Dobrogea, cu scopul de a atinge LUI. ram spus ca generalul
gofia de a redeschide comunicatii- Sarrail, de indata ce faptul i-a
le cu itusia si de a inchide pe ace- lost somnalat de dare mine
lea ale imperiilor centrale cu Tur se despartise de acest ofiter.
cia. N'am reusit. D. DE YERGUPZEO. Genera-
AS PUTEA SA! VA CrITESC U- lul Sarrail nu era amestecat in a-
nele DO0U. TE: Multi ii fä- geasta afacere.
ciser thizitmari, privitor la Bul PRESEDINTELE CoNsIur-
garia, si in Rusia, si in Anglia si
in Franta. Nu e Jnulta, vreme de
L-m. - Am spus'o.
D. DE KERGURZVe. Tineam
(and, dinspre Salonic, uncle spirite s'o precizez.
bune mergeau Tana, a ineerca con- D. AMAMI. Aduc omagli ul-
vorbiri ce-a trebuit sa fac sa ince- timelor d-v. cuvinte, cari aunt ex-
texe, intrt'un spirit de lealitate fe- presia adevarului, crecl s5, pot a-
ta de sarbi, earl incepuserá sa se dauga, pentru luminarea Cameret
emotioneze. ca ofiterul do care trorbiti nu, fa-
VOOT NUMEROARE. eine? cea parte din statul major al ge-
D. 011. OHAUMENT. La eine tieralului Sarrail.
vii ganditi? PRESEDPNTELE CONSILIU-
iretenia Bulgariei LUI. Foarte adevarat.
D. DE ICERGUME0. E ade-
PRESEDINTELE OONSUIJ varat.
LUL Voi spune-o imediat. De D. ABRAMI. E un ofiter de
altmintrelea sunt opiniuni cari marina, care, din partea lui perso-
nu aunt ascunse. Un _ofiter al ar- nal, neangajandu-se de cat pe din-
matel din Salonic de care, de alt sul, intr'o conversatie particular5
fel, generalul Sarrail s'a despOtit cu printul Alexandru, a pro/mu-
numai de eat avea aceasta na- tat In aclevar, cuvintele despre
dejde l cu o naivttate care, desi care vorbiti.
ii facea"!` onoare din punctul de Adaog c5,, de indata ce genera-
vedere al cinstel si al sineeritittei lul Sarrail a cunoscut, prin dv.,
if arata ins5, imprudenta spiritu- incidentul ce avusese loc, a Juat
me situ asupra chestiunilor diplo- masuri severe, a ehemat, mai ba-
mattee, nu s'a sflit a spune ca, da- ted pe ofiter la Salonie, i apoi l'a
ca star voi, ar fi cu putintit prin trimis la Paris.
eouversatiuni inteigente si data- PRESEDINTEILE CONSILM-
rita, unor fagadueli potrivite, ea
Bulgaria sa fie despartita de im-
c LUI. -
Yam spus alt-cova.
D. DE KERGUEZEC. Sunteini
periile central& de aeord.
D. DE SERGUEZEO. D-. de PRESED1NTELE OONSILIU-

www.dacoromanica.ro
 51
LEL -- Ofiterul de care e vorba
este de altfel un excelent ofiter.
Nu era in statul major al genera-
Mai Sarrail, si nu m'as fi ocupat
in mod deosebit de cuvintele lui,
dac a. nu mi-ar fi fost semnalate
de eel ce aveau dreptul sit se emo-
tioneze i daea acest ofiter n'ar fi
Lost, la un moment dat, un ofiter
dc leglitura al- armatei Orientului.
Repet, c1 indata ce faptul a fost
adus la cunostinta comandantului
arniatel Orientului, acesta si-a
luat masuri.
Dar starea de spirit, ce v aret-
tam adineori exista totusi. Ea se
gdsea aiurea, in Anglia, in Rusia,
in Bomdnia, pad in cel din ur-
md minut. Si daea imi dati voe sa.
adang aceasta preciziune; cum fu
sese vorba de a incerca, prin oare
cart ftigaduell de a desparti Bul-
garia teea ce ar fi fost, recu-
nose prea bine, o operatie ce ar
ft nsurat mult lacrurile in Orient
am intervenit In lermenli ur-
mtii
Sunt cu totul protivnic ideel
de a angaja noi insine tsi de pe
scum, o negociere oare care cu
Bulgaria in care noi am juca in Ce se fägaduise Romanie0
mod fatal un joc de pdcdliti in
conditil ai reld de cat cele din Dar Igeeani mg mull. 'CUM Yu-
.1915 13i cu tot atatea sorti de iz-
hfinda.; ene1 nu vom ohtine nimic
real de la Bulgari Tar a. de-al face
sit simtà puterea noastra militara.
.,Adaog TA. o asemenea negoele-
re, care n'ar putea avea drept ba-
zit de cat parasirea Mucedaniei
sarbesti cucerita de Bulg'ari, ar fi
protivnic a. angajamentelor 1 rein-
tiunilor eu Sarbil cari se bat Ol-
t/rt. de noLla Salonic.
www.dacoromanica.ro
Bulgaria trebuia infrântà
SIngurul noroc de izbandit ce-
am avea de a trate, in conditinni
de admis', en Bulgaria, e de a o
bate mai intai. D ac ingreitnefdtnd
o armatel indestuldtoare in Dobro
yea. $i atacdnd energie la Salonie,
ddm impresiunea limpede Bulga-
rilor c sunt pierduti $i ed pdrd-
siti la soarta lor de imperiile cen-
irale, nu pot fi de cat striviti In-
tre armatele earl apasa fruntarii-
lc lor la Nord si la Sud, e proba-
bil ca. vor ma ei insisi initiativa
convorbirilor, i aceasta ar dove-
iii sigur numai cand dupA prime-
le infrangerim soldatul bulgar Fear
glisi in feta ,trupelor rusesti. A-
tunci, insa numal atunci, vom pu
tea examine thestinnea si a obti-
ne de la "dansa trecerea nin teri-
toriul el, ocuparea principaletor
sale orase st despartirea de impe-
riile centrale, i aceasta fat% a-1.
ceda castiguri in paguba aliainor
nostri i al% avizul kr". (Foarte
bine! Foarte bine pe numeroace
band.).
Aceasta este din August.
vernele rus $i ronØn persistau In
vointa lor de a nu intreprinde
campania in conditiunile ce-arn fi
judecat preferabile, %fro intruni-
re tinutel la Paris si la care luau
parte ministrul de razbol, d. Lloyd
George, ea reprezentant al guvar-
nulni cnglez, general Joffre; a 'Lost
redactat un protocol, din care ,vd
cer voia de a citi aceastd parte:
Regulele comandamentului in
 52

grupul armatelor din Orient rg- o armath, in Belgia, §titi bine oil
mein filtate cum au lost, de un co- Franta a contribuit la alciituirea
mun acord intre generalul Joffre si la indestularea, ei au mijloace
si generalul (Sir William Robert- de aetiune. Dadt armata aarbg, n'a
son. Trupele aliate vor avea ca lost constrânsil la capitulare, da-
prim obiectiv, spre a inlesni actin , el a putut fi euleas i refdcutti,
.nea trupelor romAne, de a retine stiti cg, Franta,.en pericolul vietei
trupele bulgare..." aceasta e ft. 'el, n'a stat la indoialg, s fad', cele
gAduiala ce fticuserlmi ...flat a trebuincloase in acest seep.
lase de altfel Ia o parte objective Cat priveste Romania, fdgddu-
noui care vor prtea fj cereetate iala ce Franta_facuse ed armata
in,cursul chiar al operatillor, sin- sa, ajutatd de cele ale Mailer, la
gura inärginire fiind aceia a mij- Salonic, va ardta destuld activita,
loacelor materiale, transporturilor te spre a refine pe Bulgari, putem
etc". spune cd ea a lost tinutd. NWI
Fligaduisem Romdniei de a exer- UN BULGAR Wa fost seas de pe
cita, in Macedonia, pe frontul bat frontul dela Salonic si trimis con-
canic, o activitate indestuldtoare tra Romdnilor. Si nu numai c nu
spre a retine pe acel front toate s'au luat forte in acest sop, dar
fortele bulgare cari se gdsiau. De chiar. de and operatiile au. ince:-
aceia ler!, am fost putin miscat put, noui forte bulgare, turce01-0
and am auzit pe onorabilul d. germane au fost trimise in contra
Augagneur spunându'-ne c nu fd armatelor de la Salonic. Nu este
euserdm fatd de Romhia sforta- deci drept s se spunk og, Franta
rea ce fdgdduisem, i mai miscat tin si-a Omit fagti.duiala. Fdaddu-
.incd and l'am aued spunand in iala ce-a fdcut, in mdsura in care
aceasth Camera, c lumea intrea- a fdcut'o, a fost tinutd.
g11, privind acest räzboi, catastro-
fele ce-a produs, vg,zAnd.Belgia na- Ce *tor trebula, sá ne dea
vrthth, Serbia navglit, Romania
attsdlittt, subt privirile marelor Rusia ?
puteri, putea sd simtd o emotiune
_la gfindul cd Franta nu ,ajutage Rita, domnilor al doiea punct
pe cei nici. .
din protocol:
Ambele guverne sant de_pare-
eat despre Belgia aávJ1th., dom re. cl de indatit ce conventiunjle
mule Augagneur, stiti bine cet
Franta a facut tot ce-a putut si militare i politica intro Romania
c.4 iu minutul chiar and Belgia al puterile allate vor fi lost seui-
era ntivälith, era ochith last's! 1- nate, fan. intre in conversatie cu gu
nima Frantel. vernul rus; ete it von propune de a
pune in luptd, contra Bulgariei,
Franta §i-a %cut datoria efective destute spre a asigura
reusitat end ofen,sive romdne in
si dacK, in ceasul Ie fatit, eite contra acestei puteri.

www.dacoromanica.ro
 53
Aceas'ta operariune ar avea 'de
obiect deseltiderea comunicatiilor
siirecte de ode f erg& intre Sa Ionic
s;i Romania. Daca 'guvernul rus
a3-rimeste aceasta propunere si da-
ona drumul de la Salonic la Iron-
tiera romana se gaseste liberat,
euvernul britanic Ii ia indatori-
rea de a asigura Rusiei la datele
aratate furniturile urmatoare..."
Atunet. Anglia fagaduia Rusiel...
(Intreruperi la extrema stimgd).
PRE8EDINTELE CAMMET.
Mt° extraordinar sit nu pateti as-
cultal.
LA EXTREMA: STANGA. Nu
e extraordinar sa pui o intrebare
unui ministru.
PRESEDINTELE CONSILIU- parate de cdtre Bulgaria cu totul
LITI.Adineaori eram in banca bdtutd i descurajatd: redobandi-
rea efectiveior aliate operand in
rnea, tribuna era deschisti si a rit-
Inas goala atunci arid se putea Bulgaria, restabllirea comunicatil-
Dune intrebari. ouvernului. S'a ee-
rut ca guvernult'sa vie la tribuna;
este aci i nu poate Vpune o vorba
farit Si fie .intrerupt.
LA EXTREMA STANGA. E-
x a ger ati L(Vii reel am atiuni).
PREI$EDINTELE CAMEIRET.
E lard indoiald c eâtiva intre,
rupdtori turburit necoutenit ada-
narea.
Camera trebue sacsi impue care
care diseiplina. Eu apar, domni-
kr, propriul dv. drept, respectul
adunarei. (Foarte bine! Foarte
bine)
PRESEDINTULE GONSILITT-
LUL -
Insa vedeti, cum, cu tot
refuzul persistent al Romtinitor st
Rusilor, persistam noi, ineexand
a obtine o rectifieare a aeestor ye-
deri pentru ea operatiunile Wil-
fulte de noi i; fie inireprime,
Generalul joffre talegrafia gene
www.dacoromanica.ro
ralului Alexeieff i iatd In ee eon-
ditii am telegrafiat ext insu`mi la
Petrograd, la Londra, la Roma,
rugand oa guvernele aliate sg fie
invitato de a insista, ea si mine.
pe Tanga guvernul rus.
Trhdarea Rusiel
,,Generalul Joffre telegrafiazie
generalului Alexeieff cu privire
la ref uzal opus de acest din urInd
la cererea franco-englezd de a tri-
mite 206.000 de oameni in Dobro-
gea. Generalisimul revine asupra
chestiunei i reaminteste genera-
lului Alexeieff foloasele ce-ar f i
legate de incheierea unei pdci se-
lor directe eu Rusia si Romania
pentru inzestrarea Cu unelte si a-
proviiionarea acestor puteri; tite-
rea eomunicatillor imperiilor ger-
manice cu Turela care ar fi eon-
stransit sa faca pace liberand ast-
fel trupele engleze i rusesti earl
opereaza in Armenia, pe Eufrat,
fruntaria Persiei si in Egipt; re
intrarea Sarbilor in posesia tArei
kr; efeetul moral asupra neutri-
lor i asupra dusmanului; pritbusi
rea viselor orientale germaniee".
Transmitem telmrama generalul
Joffre catre eolegul sau, generalul
sef I Rasiei, rugandu-1 sit se inst..
te din nou. Aceasta se petiece la
2 Septembrie si a fost Un intseg
sir de telegrame de acest gen.
Iata un raspuns de la ambasado-
rul nostru din Petrograd: Am
vorbit de real nuitte owl cn colegui
meu englez de intermx1 major ea
 54

ro ar fi, pentru aliati, legatura lar le mele; admi sA mi se impute -a

prin Balcani. Protocolul din 11 Au cost Nem i iau toata raspunderea
gust corespunde intocmai acestei dar nu adMit sd. se impute guver-
preocupari dar tot cea ce stiu asu- nului franeez, ca. si-a intors pniyi-
pra stdrei militare a Rusiei $1 a- rile de la adevitratul interes al
supra intentiilor inaltului coman- Coen-0cl, de a nul fi Inteles san iii
dament rus, mei face sit ma: in- telegandu'l de a nil" fi Mout tot ca
doesc ca generalul Alexief f sa omeneste i-a stet in putinta spre s
primeascd a propune imparatului obtine ca vederile tut sa fie pri-
trimeterea de 200.000 de oaMent pe mite.
fruntaria bulgard". Aceasta reo adndt si tin sA vA
D. BRIZ'ON. Rusia a trddat Fran arAt, citind docuinente, c toate
ta (vii exclamari). sfortArile spre a izbuti an fost I-A-
PRESEDINTELE OONSILIV- cute de catre diplomatia noastra.
LIU. VA" citesc aceste documente Romania n'a admis pe ru§i
spre a va arata e, guvernul fran-
cez a Meut tot ce era au putinta in Dobrogea?
pontru a obtine ca Rusta ci R.omd-
uia .sa se uneascd cu Vederile noas 0. Tardieu mi-a pus o intrebare
tre. E invederat, dansul. are Tits- precisa. Dansul a spus : Nu erati
punderea pe care o are orice gu- care informat asupra stdrei forte-
vern cand nu reuseste; domnilor, lor Romdniel? Nu Matt, care-i e-
aeeasta raspundere o primese cu rau mijljoacele, cea ce putea sd
toata inima. In timp de rasboi, ad- facar $tiam un lucru: ca guver-
mit foarte bine nul rus, totusi, ca precautiune pro
(D. Brizon pronunta cateva on- misese cd va trimite 50.000 de oft-
vinte earl nu ajung pana la biu- meni fn Dobrogea. Vedett cdt de
tenace si persistenta era speranta
rou). (Sgomot). Brdtianu: pand la eel din ur-
PRESEDINTELE CAMEREI. d-lui n/a minut, a dot*, de teama roper-
Intr'adevar v impuneti adunärei dutdrilor, pe
PRESEDINTELE CONSILIIP trupe or puteacarts sosirea amstor
LIM In timn de räs1)oi admit four spiritulni bulgar, ca aceste ()supra
o aduca
trupe
te bine.., sa nu treacd in Dobrogea.
(D. Brizon continua sa, intrerupa Carl erau fortele germane, bul-
In sgomot).. sure si turcestil Le-ani eunoseut.
PRESEDINTELE CAMEREL Erau 70.000 de oameni grupati,
Donmule Brizom v chem la or- and operatiunea a Ineeput iar in
dine pentruel persistati. feta lor eran 50.000 de rusi i 1110.000
PRESEDINTELE CONSILIU- .

LIU. In timp de rasboi admit foar *de romani.

te bine sa i se impute unui gu-
yarn c n'a reusit...
D. BRIZON. E gresald Busfei nu
d-voastrd (sgamat).
_e
VRESEDINTELE : tCONSAIU-
LIU si Bunt gate sit ma inehin
in, feta unei asemenea imputari.
Inteadevdr ream reu$it in sfortari
Insd, domnilor, in aeest lcas boi
care e teribil min ndjboaeele ce
pune in Inorare i de-o brutalita-
te en totul deosebitA Ii trebue, no-
eesar unei armate, tyri eat de vitea
zA7 an fi, o oareeare indeletnieire
pentru ea sit fie stbpana Pe ea in-
sasi

www.dacoromanica.ro
 55

Valera deja, a de la inceputul PRESEDINTELE CAM)REL

eampaulei soldatii romani, cari D-le Brizon, vrt chew: la erdine Cu
mint excelenti soldati, si-au imbu- inscriere in procesul verbal: (Re-
*Unit sitaatia incetul eu, incetul clamatiuni pe unele braid dela ex
stibt focal mitralierei, in asa chip trema stanga).
:in cat au facia fata in multe pune
te, atacurilor indreptate contra D. LAUCHE- Nu relevati aceas-
lor., ta, d. presedinte.
D. ALEXANDRU VA_ELENNE.
De ce forte dispunea Ro- Nu retineti de cat jumatate din
mania ? intrerupere.
Si Inauntrul Romaniei, "domnule D. COMPIERE-MOREL. Yeti
Tardien, care era situatia7 Roma% auzit de cat Traiasca Franta".
nii dispuneau de 350.00 de oameni; PRESEDINTELE GAME=
arraafa generalului Fa&nhayn era Trebue sa m'ajutati contra toate
depwrte sa atin_ga aceasta earl, si acestea.
Rusia care era vecirtrt, putea la ne PRESEDINTELE' CONSILI7-
Tee, sa vie in ajutor. LUX. A Mcut mai mult de cat a-
Nu cunose guvern care inteun ceasta.
nasboi, ori care ar fi conceptile Inca da la inceputul operatiilor
stabilite, ori care ar fi planurile cand mi s'a aratat 4 Romania se
militare intocmite i inforrhatiile inc6voia sub lovitura, am interve-
sulese, s, poatzl garanta ea nu va nit imediat si de atunci interven-
avea deceptii i surprinderi dure- tulle s'au repetat neincetat, stri-
roase. gdnd Rusiei st
Dar, repet, primese ca aceasta sa ia in mtiini aface-
fie imputata guvernului. Ceeace rea romdneascd, sit fi-o insueiascd
nu admit, aici inc'odata, e srt se la- iar sure a marca printr'uni sacrifi-
se s apese aSupra lui raspunderea ciu, dorinta noastra ea sa se facia
o asupra vre-unui punct oare care astfel i spre a exprima aceasta
nu si-a indeplinit datoria. dorintll intr'un chip mai patrunza-
tor, ce-am facut noil Cinci briga-
S'a facut totul pentru Ro- de rusesti se gdseaul la Arhangel
mania ? destinate frontului nostru. Am
Fdcutcam pentru Romania tot spus Rusiei: puneti-le la dispozi-
ceeace puteam face? ram* spns fit- tia in serviciul Romdniei.
gitduelile ce Meuse Franta. De la A9est gest al Franter nu arata
inceputul rdsboiului, dansa, necon- el ca'n aceasta imprejurare, dansa
tenit, a trimis material, tunurir o- si-a Mout toata datoria, si ca n'a
bum*, cartase de pufed mai mult ramas surda la cererile de ajutor.
de 30.000.000, cred, avioane, toate ale Romanici7 N'a facut tot en i-a
elementele de material cerute, Fran stat in putinta 7 Rusia a raaPung
fa le-a pus la dispozitia nomtiniel, imediat cererei noastre, s'a pus
ea le-a hinds. sà concentreze divizii, corpuri de
<Jos Rusta» ! armatii fie spre Dobrogea fie pe
un alt teatru, 8i am Inca inere"de-
D. BRIZON. Trdiascd. Franta, re, cu toate infrtingerile grave su-
jos RuRial (vii protestdri). ferite de armata romdnd, cd situa

www.dacoromanica.ro
 56

tia se va restabili i cd afacerea mice i nu stint banuite de a

Orientului nu e slarsitd. micsora rezultatele va dati bine
Inteadevar, prea iute se crede seama, prin numarul prizonierilor
ei s'a ajuns la un desnodamant; ca e o armata care nu .s'a lasat sa
desnodamantul nu e Inca castigat. mearga la dezastru si ea retrage-
(Foarte bine! foarte bine!) Opera- rea sa nu insemneaza distrugerea
tiile in Orient sunt departe de a sa. El bine! de atunci n'am ince-
fi fnchise. tat sd intervin pe Wingd aliata
Dupa "houtati role, se poate sa. noastrd rush care e singura fn
ne vina altele earl vor fi mai fe- stare sd dea un concurs prielnic.
ricite. Avem siguranta ea, deja, armate
D. MISTRAL. SA speram. importante- sunt concentrate in
D. JEAN LONGUET. Speram cloud puncte, dintre care un.ul e
en totii; dar sperantele n'ajung. Dobrogea. Aceste. armate nn vor
PRESEDINTELE CONSILIU- fi inactive. Pentru ce sa ne in-
LW. Cat ma priveste am convin- chipuim mai dinainte ca vor sfar-
gerea adanca... 4it opresc s'o spun st printr`o infrfingerei Pentru ce
pentru, ea, dung toate, evenimen- sa nu le consideram ea-putand sa
tele pot sa nu va den dreptate si ne -aduca rezultate victorioase7
peste cateva luni, daca sperantele En, am o incredere i o convin-
noastre nu vor fl realizate, se va gene adanca. Dar pot spune ca
gasi unul care sa vie sit spuna:
Priviti optimismul nepocait al pentru concentrarea acestor arma
te, nol, guvernul francez, am td-
guvernului; acum 3 luni va spu- out tot ce era cu putintd de fdcut.
nea cit ined mai spera ca operatil-
le militare ar putea s se indrep- sdD.seRENAUDEL.
6tie dacd ee
Chestiunea e ca
sunt numeroase
teze ,cu coucursul Rusie i sa iz- si bine armate. Dacd nu
buteasek la rezultate dorite." Dar una nici alta, e invederatsunt c
nici
zu
en toate acestea, aceasta convin- vor putea nimic.
gene care e in 'mine, am datoria sa
o spun Camarei.... I). J. LONGUET. Dacd cea cc
D. ARTHUR GRO1ISS1ER. Can vor sc lacd searnand cu cea ce au
sunt ratiunile dv. de a speral fcicut /Anti amen?... (sgomot).
I

D. P. RENAUDEL. Aceasta con PRESEDINTELE CONSILE.T-

vingere, iu o puteti face sa fie im LUX. D. Tardieu mi-a cerut soco-
p`artasita de Camera de cab eu con teala de cuvinte, dupa parerea sa,
ditia de a-i cunoaste elementele. prea optimiste, prommtate sit de
Aceasta vit cerem. d. ministru do rasboi in fata demi
siei armatel, si de mine insumi.
Rusia singura putea salva Domnilor, informatiile, ee a-
Romania yearn i pe earl yi le-am dat asu-
pra starel fortelor respective, ne
PRESRDINTELE CONS1TLT-1U- ineuviinta sa speram cit batalia
LUI. Elementele acestei convin- s'ar sfaai mai bine, si noi am
geri, vi le voi spune. spus in -t7Emera ce eredeam in not
Armata rom dna' a lost obligatd biznindu-ne pe informatiile de
sa dea inapoi, se tie; dar nu e care disptmeam si cart nu erau
'distrusd, departe de asa ceva. inexacte.
Cilnd cititi chiar comunicatele ina- D. Tardieu a zis la un moment

www.dacoromanica.ro
 57

dat in declaratia sa: Ne-ati vas- &Ample, ajutati de ofensiva lui

tit era in luna lui Septemrble Brussilof, au putut relua initiati-
ca, datorita solidaritatei sfortari- va operatiilor; au reluat G-oritzia,
lor aliate pe toate fronturile, Ger- au facut 60 000 de prizonieri din
mania pierduse initiativa." armata austriaca, i toate acestea
Domnilor, constatam in acel mo- raid"-uri cperatii neinsemnate.,
ment un fapt pe care nimeni nu'l vise Jo actival armatei franeeze
putea diseuta. E sigur ca'n momen el pentru..cit inteun punct din
tele declaratiei mele, Franta relua Orient trecem. intr`o perioada ed.
se inilttattiva operatigtor; . Germa- tied i chinniicare ori ce ne-ar in-
nii n'au mai reluat'o, pe frontul caviinta ea putem opera se redu-
nostru.. ce la eca mai simpla expresie. De
D. MISTRAL. Au ramas in de, abia se vor:)a-Ae, cu dispret; se zi-
fensiva. ee: Situatia noastra s'a imbuna-
PRESEDINTELE CONSILa LT- tatit putin".
LUL vat asigur ca. nu e un fapt Nu, dontruie Augagneur..
neinsemnat ca initiativa operatii-
ler ofensive al fie smu1s1 unei Rusia nu era pregatitä de
armate spre a o trece la ceilalta. ofensiva
Uitati oare eeasurile de chin prin
care am trecut and Germania era eaP.mi-as
VICTOR AUGAGNEUR. Da-
sa, va intrerup
In plinit ofensiva pe frontul nos- cum ma perm:Ls
intrerapsati eri, as putea
tru. la Verdun, and Austria era ea yr, exphc ee op spus.
in plina ofensiva pe frontul ita-
Ran, and Germania avea Inca cu Tath ce voiam sa spun : Aft
Austria ofensiva, pe frontul ru- lomat planul rusese -23entru infra-
sesel In momentul &and vorbeam, rea in cdmpanie a Romdniei. Pla-
armatele ruseati repurtau succe- nul rusese consista a indrepta toa
sele pe care le stiti i pe cari ono- te sforldrile contra Austriei care
rabilui D. AUGAGNEUR le-a nu- era socotitd pe punctul de a fi do
mit raid" rusesc. bordtd. Era o forinidabild gresald.
Ohl domnilor raid"-ul rusese, ?Si cdnd am volbit de cea ce nu-
care-a distrus 900.000 de oameni mitt raid"-ul Brussilof, aceasta
din armata austriaca, care a facut voiam sä k pun.
450.00w de prizonieri, care a luat o- D. P. FORGEOT. Fericitul no-
rase, si orase impoutante, aceasta roc, ati opus?
ofensiva a devenit un raid" and D. VICIOR AUGAGNEUR Pa
e vorba sa critici guvernul; rezul- norocul fericit, si-o sa va explic.
tatele obtinute nu mai exista. In Cand d. Albert Thomas FA d.
dona ore la Verdun, soldatii nos- Viviani s'au reintors din Rusia,
tri, aproape frá pierderi, in con- am emit pe d. Albert Thomas la
elitiuni de preparare admirabile eomisiunea armatei, ram intrebat
au reluat tot terenul pe care ger- ee impresie ;Aiwa din calatorie,
manii, cu pretul unor sforthri care era starea materialului in
sangroase, pasesenä 8 lunt sal cu- Rusia; a fost mai mutt de cat pest
cereasca. Da aceasta nu- se ia'n mist. La acea tpoed se fabricau
seama. .(Aplauze). de abia 100.000 obuze i ne lasa sd
Italienii la un moment dat, im- presupunem cà materialul rus de
pinai din munti pang, aproape in artileric grca trebuincios unei o-

www.dacoromanica.ro
 58

fensive victorloase ar fi gata nu- ler greu, Brussiloff a lost aprit.

mai in prirndvara viitoare. Ceeace n'a lost prevAzut niei de
De altfel, ,toti colegii nostrii ca- rusi nici de allati. $1 (west mo-
rf au avut convorbirt cudelegatii ment, a fost ales pentru a files
Dumei stiu cIt aceasta'ara pgrerea Pe Romani Rif intre in Transilya-
ler. nia.
Ce s'a intrunplat? Aceasta nu e numai parerea me.?
Reiau afacerea Brusiloff. E o personai i singurd.
formidabila gresall militant de a PRE $EDIN TELE ICIONSILID,
fi putut credo et inceputurile f e- LITI. E deci bine inteles: and ar-
ricite ar fi putut sa se- urmeze. mata lui Brussiloff a ineeputrai
Pentru ce succesele lui Brusiloff7 d-"ul de care a vorbit D. Augag-
Pentru ce intrgrea hi in campa- noun, nu avea In fata ei de eat o
nig? Aceasta s'a facut in urrna mizerabilt mict armatfa austriaca.
ebemarei italienilor fortati la re- D. VICTOR AUGAGNEUR.
tragerea in Trentin. ram spus aceasta.
PRE$EDINTELE CONSILITh- PRESEDINTELE ,CONSTUIT-
LUI. Nu numais de italleni. LUI. Numtra eel putin, 450.000 de
Momentül intrarii Ronaniei oarheni. (Aplauze).
in actume Rostul ofensivei lui Bru-
D. VICTOR AIMAGNEITR. Nici siloff .

o diversiune. Aceasta a fost and D. VICTOR AUGAGNEUR.

italienii hind atacati formidabil
in TrentiP, ;-13ruslioff a merg Ia armatt
zonieri
areia i stt face attitea pri
nu e faimoast.
"bubuitul tunului. El a l'asit in PRESEDINTEL4 CONSILIAI-
feta hi, 51 nimeni nu poate sit LEL. at interesnl acestoi aperitif
spue contrariul, o &matt' austria-
.a redust la cea mai simpll ex- nu era ae nesoeotit, llind.e att
recunoseut chiar dv. eit a avut
presie.
PRE-SERIN TELZ %, CON sum- drept efect degajarea frontuIni
LUI. Erau eel putin 450.000 de Italian.
oameni. (Miscall diverse). D. VICTOR AIMAGNEUR. Tit
D, VICTOR AITGAGNEUR... o rog tru
sit va pastrati- pltrerile pen-
dv. i sit nu mi le atrilmati
armatt austriact care nu era de mie. (Misari diverse).
oprimul ordin care ramtsese In
defensiva si care nu putea dispu- PRESEDINTELE CONSIL1tT4
he, de nici o piest de artilerie LITI. D-le Augagneur...
grea care se gtsea pe Trentin. D. VICTOR AUGAGNEITR. Nu
$i and austriaeii, Inspitimân- admit ea vorbele mele sa fie desfi-
tati do aceasta repede ofensivt, gurate; acestea sunt procedeuri lo
rare putu fi norecoast mai multe discutie ce vt Bunt obisnuite, dar
zile, pentru ea, eu lipsa artileriei pentrn mine, nu le primesc.
grele austriace armata liii Brusti- PTLESEDINTELE OONSILIU-
loff se,gasi in conditiunile unei LUI .Rezultatul nu era de neseeo-
campanh de miscare pe care o per tit, tiindet acest nig' a arta
taitea artileria usoart, and aus- drept elect de a ridiea de pe front
triacii an revenit ,cu materialul elective si material, ridleare du-

www.dacoromanica.ro
 -59

torita. ciireia Italienii au putut re- sa se arunce asupra armatei aus-

ea initiativa operatiunilor, sa-ai Mace slabite pentru ca-si trimi-
ndrePteze frontal, sit repurteze sese efectivble i tunurile pentru
uecest, ea fact HMO de prizonieri zdrobirea Itallei si a.. scapa astfel
i s tapaneasca Goritza. Italia 7
Ce se astepta, anul acesta, de la D-lor, toate aceste fapte mad el-
olidaritatea aliatilort Si ad ma an dat fractal, sunt ultate, aunt
Aare apre d. Tardien se putea eriticate, sunt micsorate, sunt redu
pera, anul acesta, ca ofensiva ar-
uatelor abate sa fie asa in cat sa se la nimic. Armata rasa, ahl dora
ooata sfarai cu un rezultat hotara nilor, daca ati sti ce teribila sfor-
or pe mini &u marele fronturii tare a fost nevoitti al fad/ 1 Aces-
1Cand a trepult spre a usura te armate ale lui Brussiloff si Le-
combintim cu aliati postri, En- dusky, daca ati sti pierderile ce-
ataeul de la Somme am en- au suferit, ati pricepe ca n'avean
[oseut colegi de ai noatri, cari, re- Im fata br o armata mica, ; ati sti
'enind de pe front, ziceau ca im- ca sfortarea a fost serioasa f i cit
lageam la o ofensiva care nu pu- orasele ce-au luat 5i cit prizonierii
a renai,aca incercam sá o impu- ce-au ficat si cit retragerea ce-au
em unor generali i ca, trebuia impus dusmanalui au fost pretul
e aateptat primtivara viitoare unei glorii sangeroase, domnule
ire a incepe; am cunoscut nail Augagneur, de care aliata noas-
prin coridoarele camerei. ati cu- tra, i noi busi-ne avem dreptul sit
s de sigur aceasta parere. cari ne glorificam. (Vii aplauze pe an
email ca, iIn graba noastra de mare numtir de band). .
face sit evolueze rasboiul catre In miocul acestor importante
&yet, am Mout, inteun mod in- -evenimente guvernul tarei D-v n'a
tiznet, sa se ia o ofensiva care ramas inaotiv. El nu poate insis-
ebuia SI fie fara rezultat si se t& asupra rolului situ, are consti-
[auga: Numai primavara vii- inta de a fi facut ceea ce era cu
are. Aliatii pot spera s alba putinta de facut. Ati spus : Atata
ecvele l mijloacele unei ofen- timp cat raMoinl va fi carmuit
ve hotoratoare." i aceasta era cum e atata timp cat se va lasa
le tgrat; inteadevar primavara sti fln. tarati de un optimism des
itoare aliatii, coordonandu-si Si orb, aceasta an poate sa ne duca
irtAle tor, iinpartindu-le cumrtre- Ia victoria". Ei bineI am incredere
fee sa", fie, pot (31. trebue sa ia o- aoum mereu ca rasboiul nu se pu-
;guava cu ntidejde de reusita. tea sfarsi_prin vieMnie, (Ilind dat
Oar in asteptare, trebuia oare lit ca nu suntem ntimai noi, ca alta
gat ca Verdunu-ul sa fie luat si data, armatele care se bat, ci cit
tpobit7 Trebuia oare ca rusli sa
ofe Ca Italienii a fie zdrobitil el de
pune in luptti popoare intregi),
cat dupa o grea sfortare, dure-
xi aceasta tocmai prima apli- roast si cruda...
04re a principiului unitatei de a D. J. LONGUET. Vai!
organizat cu Englezii pe Iron-
ii nostrn ace! atac care a dat Spre drumul Bucure§ti-
19811 do prizonieri I (Aplauze). Nu
navoie de a chema pe rusi sit lor" ?
e'earga. cii un ceas niai degraba, PRESEDINTELE CONSILIIT4

www.dacoromanica.ro
 66

LIM.. care nu va mina pe clutanan $i eel procedau, in realitate, di

Ia poeiinti de at atenci and va necitiinta in car ese gdseau asupre
fi ajuna la gradul de sleire frä conditiilor in care fuseserd duse
'de eve nu poate fi victoria ab'so. negocierile 1e edtre guVerma fran
cez.
Dar, damnilor, Germania Ii da
socotealA de situatie. Toate talseä- Romania refuzase rásboilat
rile ce face si earl nu trebnese dis contra Ungariei ?
Pretuite sunt dictate de ingrijo-
r are. Am stabilit, prin documentele ce
D. T. Box Din eau= preveile- am citit la tribund, a Romania
rel. pusese, ca conditie a intrdrei sale
PRESEDINTELE COMMIT) in rdsboi, cd ea nu va declara rds-
LIM Oând vedeti c intr`o targ, boi Bulgariei, ecY me va intreprin-
toat6 populatia civil este pusi, de eampania in Dobrogea, cri ar-
subt eonsiliile de risboi,-vi puteti matele sale, formdred aripa stdregd
intreba daeL intr`o asemenea a armatelor Brussiloff si Lecishy,
sura, Bunt numai preocupäri de .a- vor pdtrunde in Transtreaniasi a
pgrare nationalä eau daa nu ceasta era ei conditia Rusiei.
sunt si de alt fel. (Foarte bine! Prin urmare, tindnd seamd silit
Foarte bine!) Aceasta nu insem- de aceastd stare de lucruri, s'a
neazi a aceste micri trebuese puha stabili planul cteoperatiunil
scipate din vedere. Dar -e totusi protocolul a lost isedlit de cötre
inclicatia unei tit'ri eare ajunge sl D. Llod George i de cdtre mine,
Sired eit" nu mai poate fi agreto- In urma unei conferinte tinutd -la
rul ce era la inceputul risbolului . Paris.
si el, simte a a ajuns la punetul ram citit ace8t, protocol, ear
efinA Ii aratrit viata. telegramele, trimise fie de cdtre ge
(armare) neralul Joffre, fie de nitre. mine
(30 Noembrie 1916). insu'mt la Petrograd, v'au arritat
de asemenea cd. panne eel din un-
Prezideazd D. Paul Deschanel met minut, ne-am dat osteneakr de
-D. ARISTIDE BRIAND, preee- a faceca aliatii nottri sd revina
'dintele consiliului, ministru al A- asupra determindrei lor a s pri-
facerilor Streine. Domnilor, eri meascd de a intreprinde, prin Do-
rispunzind diversibr interpela- brogea, contra Sofiei, operatia in
tori, mai ales onorabililor nostri litard ce-am fi preferat. ram mai
colegi D. D. AUGAGNEUR, Con- turisit sincer cd, in aceastd im
stant si Tardieu cari aduseserd la prejurare, n'am remit a face sa
tribund critice $i preocupdri, pri- prevaleze pcirerea noastrd.
vitoare la afacerile .Romdniei,con
elitiunile in care aceastd tard fuse- Interpelarea d-lui Leygues
se chematd a rdnduiascd ldngd
noi, cdt si conditiunile in cari fu- D. PRE$EDINTE. D. George
sese prevözut planul rnilitar du- Leygues are cuvântul.
pd care trebuia data colaborarea D. G. LEYGUES, proedizitele
ei, mi-am dat osteneala R probez comisiei afacerilor exterioare.
Camerei ca. criticile formulate de Domnilor, fatti de iintorsituri
edtre eldneii n erau- Wrepteitite pe care an luato operatiunile mi

www.dacoromanica.ro
 61

litare in Romania si fats'. de noui- gent puternic; dar Romania are

-le greutati cari s'an ivit In Gracia, 600 kilornetri de fruntarie Carpa-
comisiunv afaceribor exterioare tind, 500 de kilometri de -frunta-
imi daduse mandatnl de a wince rie fluviald, 150 kilometri de fran
In fata Camerei un senrt rez-nroat lark intinzandu-se de la Dundre
o expainere a evenimentelor din la Marea Neagrd.
Oirent, pentru a deseurea liniile Era invederat cd cu 500.000 de
cliriguitoare . a :politticei aliklbr oameni era paste putinta Romd-
fji. a eante cauzele deceptiile ee- Wei sd desldntuiased o ofensivd
am ineercat. pe un punct oare care pe ori ea
Oratorii ce m'au precedat, au front ei sd-si pdzeascd in acelao
simplificat mult sarcina mea ei tirop fruntariile cari sunt tot ctea
as Li renuntat la euvant, dad. nu de lungi cat frontul rusesc in-
rat s'EtX fi parut c oare earl pre- treg.
eig11211. oarecare informatinni cam D. LEON tERRIER. .Trebuia
plimentare erau trebnineioase la numai privitd o hart&
lurninarea desbaterel.
Deceptia interventiei ro- Grepla atacului In Tran-
mane
silvania
De cloud zile s'a vorbit mult
D. GEORGES LEYGUES. D.
itespre Romania, mi se pare ed
presedinte al consiliului ne-a N-
ewt cunoscute conditiunile sine
nu ea spus inc'd esentialul. qua non pe care le pusese Roma-
Interventia romand a fest salu- nia spre a consimti s intre in see
Mid en entusiasm de cdtre toti nd. Prima conditie era aceasta: Ro
cher% era o carte mareatil care
infra in jocul lor si toata lumea mania
rid.- 4
nu va declara rdsboi Bulga
doua era 'aceasta: Roma-
ciredea cd aportul de 600.060 de sob nia va deshintui un atao pe fron-
dati noul, venind wai se ingreimd-
.deascd armatelor aliate, era sei tal Transilvaniel.
proilucd in favocava lor o rupturd Dar nu numai din deslueirile
ete-echilibra. d-lui preeedinte al consiliului, dar
Un membrtt din dreapta. hive- din multe comentarii ce-am putut
derat! citi in preset de.la respingerea ar-
D. GEORGES LEYGIMS. Pdita matei romane, a reeeit cd armata
aourn, s'a intamplat din potrivd. romand a fest respinsd (Lea -de re-
('oarte bine! Foarte bine!) pede de cdtre armatele austro-ger-
Cum s'a produs acest eveniment --mane, llincicd au fdcut greeala de
extraordinar t3i neprevazat? a ataca pe frontal Transilvaniei
cii dacti ar fi adoptat D altd tacti-
De ce a fost Infrantä Ro- cd pe frontul Bulgariei, acest e-
veniment nu s'ar fi produs.
mania ? Voesc sii pdstrez acestei desba-
In eiva and Romania a Cleclarat teri calmul, gravitatea ei neparti-
gdzboiu Austriei, ea a pus pe pi- nirea comandatd de imprejurdri;
-cior 500.000 de cornbatanti, a che- expun faptele ei nu voi adduga,
-mat in depozite un numdr de oa- clupd fiecare fapt de cat comenta-
nte.ni aproape egal, era un contin- rul indispensabil pentru a'l lumi-

www.dacoromanica.ro
 62

na. Na e nevoe set' Iii un strata,, brogea cu 150.000 de Romani earl

sd fil an solclat spre a pricepe cd, se gaseau acolo, spre a face ope-
in conditiile in care s'a desliintuit ratiunea asupra Bulgadei. (Mis-
atacul roman sti fi fost el pe fron- call. diverse).
tal Transilvaniei sau pe frontal D. OH. BENOIST. As voi, in a-
Balgariei, rezultatul ar fi fatal a- ceastg privintg, sä rog pe d. prese-
celco. dinte al consiliulua s ne dea o
Pentru ce, 'domnilor? E invede- noun, cetire a celor doug dock-
rat cd d. pre$edinte al consiliului mente ce-a cetit eri ; protocolul de
area dreptate cdnd &Idea Ro-. la 11 August si depesa d-lui Paleo
mania si la Petrograd consiliile, logue.
ce le aprob lard reserve. -VIlzuse PRESEDITTELE OONSILIU-
foarte limpede; $i deed aliatii s'ar LUI. Voi face-o rgspunzand d-lui
fi pus de acord pentru o actiane Leygues.-
pe frontal bulgar, team area sd de
plangem evenimentele ce depldn- Romania nu era pregitita
gem. NA fiind dat eonditiile in-
tervbntiei Tonu2ne, dacd Romdnia D. GEORGES LEYGUES. Dona-
ar fi asvdrlit armatele sale asupra nilor, chiar din punctul de vedere
Bulgariei aceasta nefiind aptiratd in care se pune d. presedinte al
pe frontal Alpilor transilvdneni,.. con§iliului sprijinindu-se pe doeu-
PREUDINTELE CONSILIU- mente autentice pe earl nu le con-
LUI. Nu ,ke cerea aceasta. (Intre- test de fel, dacg mg, pun in ace1a4
ruperi si sgomot). punct de vedere, ajung la aceeasi
VOCI NUMEROASE. Vorbiti! eoncluzie.
vorbiti! Pentru ce armata roman.% a lost
D. GEORGES LEYGUES. Zic, respinsg, pentru ce Bucurestiul
domniler, cc dacti atacul ar fi lost este amenintat 7 Pentru o- ratiune
desMnfuit pe frontul bulgar i da care sare'n ochi : pentru eg inter-
cd n'ar fi fost pe Alpii transilvd- ventiunea romang n'a lost pregg-
neni 20000 sau 300.000 de ru.si pen
tru a acoperi spatele armatei ro- titg
cgri
cum ar fi trebuit sA, fie. (Mis-
diverse).
mane, rezultatul ar fi fost ace/a?. Vorbind astfel, nu voese s in-
(Aplauze).
PRE.5EDINTELE CONSILIU- criminez de lee guvernul. (Intro-
ruperi). Guvernul francez nu e sin
LUL Vd cer ertare e vtl intrerup, gur in cauzg. (Voarte bine! foarte
domnule Leygues, dacd ati fi in- bine 1) iar daca inteleg sg pitstrez
teleR destal de limpede decumen-
tat mea, bunt sigur cd, nu mi-ati fa% de guvernele strgine o rezer-
vit din care int voesc sit ies, inte-
ft fdeut observatia ce-ati Meat.
Nu era vorba ca armata romana leg sit-ral plistrez intreaga Ebert&
care a intrat in Transilvania sti te de expunere pentru cii reprezen
fie intrebuintata in operatiani a- tantii Frantei au dreptul sit stie
iurea. Este prea invederat cid near tin oarecare numar de lucruri ce
fi lost ldsald la largul ei intr`o a- nu cunosteau pang acum .(aplau-
semenea operatie. Era vorba sd fie ze), pentra cg _trebue Fig se pupil
Wahl spre Transilvania pentru in fata pericolului de fatg. (Foar-
paza fruntariilor i cä o armatti te bine '1 foarte bine!). -

de 200.000 de ru6i sil vie prin Do- Nu trebue" a fi pesimist, cum a

www.dacoromanica.ro
 63

spus-o d. presedinte al consiliului, lor din Orient, c prevederile lor

ei are dreptate. Ins. trebue sO te sunt superioare acelora ale adver-
fereeti de un optimism sistematic. sarilor, organizarea lor mai tare,
(Foarte bine I foarte bine !). metoadele mal bune. (Foarte bine !
Nu -trebue a fi optimist, nu, n'a- foarte bine !) Vor fi inchegat im-
vem dreptul de a fi in ceasul de periile din eentru, Turcia ei Bul-
fata, (Foarte bine I foarte bine). garia, pe cari o victonie romaneas-
D. preeec/inte al cOnsiliului a cd i-ar fi desphrtit.
zis : Cred in victoria finald a ar- Rezultate, economice : aruncap
mate/Or ruso-roraane". d-lor privirea pe o hartd : impe-
PRESEDINTELE CONSILIII- rile centrale von fi pus mama pe
LUI. Sunt sigur. granarul cerealclor eel mai imbel-
eugat din Europa, dupd Rusia.
Conecintcele Infrangerii Vor ft pus mann pe isvoare pe-
României ? trolifere bogate i pretioase pen-
tru ei. Vor tine mal ales, nodul
,.D. GEORGES IFAYGITES. Si eu edilor ferate, raspantia egilor pe
cred, clar daca voim &IA merithm uscat i ferate, cele mai ordonate,
aceastri intoarcere a norocului, tre eele mai inzestrate din Balcani :
bue s ne gandim, noi aliatii, el ease linii de drum de fer, una mer
st /ucrOm ca ei and infrangerea gand spre Rusia,.trei spre Europa
raiiianA ar fi sigur. Numai pre- Gentralti, doug altele catre Tureia.
vazand rani- vom eti s'd preintam- Dintr`aeeiaei loviturd vor fi largit
pindm toate eventualitAtile. (Vii consolidat, intOrit mijloaeele lor
aplauze- pe un mare numar de de comunicatie cu Turcia ei Asia
band.). Mica.
El bine, d-lor, sa priVim foarte ;Von fi intarit mijloacele /or de
sincer Iii rata problemei ce ni se comunicatie fiindca, in ziva &and
pune. SO presupunem, pentru tre- vom fi ajuns s tdem linia Bel-
buintele discutiei, i armata ro- grad-Sofia-Constantinopol care e
mana va fi respinsä pang, la frun- unul din obiectivele rfizbolului ce
Ttarille Rusiei. Presupun cä nu va ducem in Orient, duemanii noetri,
fi mid distrusii, Wei prinsd, dar priii operatiunile ce vor fl savar-
Bucureeti i Ploeeti sunt luati ; eit, se vor fi facut stdpani pe a
ni merg mai departe. Ei bine, sA noua linie de drumuri de fier Or:
ni ne facem iluzil. In minutul 5ova--Vidin--TArnovo.,--Adrianopol
rand armatele austro-germane vor prin care vor tine Dunarea.
antra la Bucureeti eft. la Ploesti, Prin urmare, in zitta &and, dupd
, Aliatii vor fi suferit o infrangere ce Serbia va Li cueeritli, vom II
politieit, moralA i militard a cO- recucerit partea navalita a Roma-
rein repercutare va fi imensä. niei presupunand. el nu va -fi
Foarte. bine!) (foarte bine !). toata Romania in ziva and vont
Si pentru ce 7 Pentru c Austro- täia linia Sofiei, tinta superioara
Germanii, punand maim pe Ploeeti a operatlilor noastre actuale, va
ei Bucureeti, von obtine rezultate Amalie de Mat o alta ei de ase-
politiee, economice i militare. menea sa. ne facem stlipani pe
Rezultate politice : Vor fi de- Dungre.
monstrat lumei intregi, liatilor Nu-i adevarat, donnattle preee--

www.dacoromanica.ro
 64

dinte al consiliului? (Presedintele termenii. De aceea n'au izbutit

consiliului face un semn de ne- arid au voit s'o deslege.
gare). Domnilor, comisiunead-v. a a-
D. GEORGES LEYGUES. Cer facerilor exterioare consemnase Iz
ertare daca am ,priceput gresit. h'`un report, care a fost impartit
PRES. CONSILIULUI. Voi membriior guvernului, vederiie
raspunde i voi da nitiett speranta sale asupra preblemei orientale.
asupra acestui program. Daca imi dati voe, voiu citi numai
D. GEORGES LEYGUES. Am cateva randuri. E din N Iu1ia-1915.
2is ea ma asteptam la mai ran. (A- D. MARIUS MOUTET. Si. ram
plauze). dus presedintelui Republicei spre
/ PRES. CONSILIULUI. Perfect. a. ne lepada de raspundere. (Intre--
tuperi).
Rezultatele militare ale in- D. GEORGES LEYGLI.ES-. A-
frângerii României ceasta nu pah.ioneaza desbaterea; e
un document. Daca Camera bine-
D. GEORGES LEYGUES. Rezul voeste sad cunoasea, Ii voiu citi.
tate militate : imperile centrale, (Cititi I eititi 9
mentinandu-si comunicatiile en Germania, tarzia venita la lin,
Turcia i Asia Mica, vor mentine partirea lumei, isi aruncase ochii,
deschise rezervoriile lor de hrana de douetzeci de ani In. urmii, a-su-
i3i de oarneni ce si le-au asigurat pra imperiului otoman pe care-i
printr`o politica care dateaza de considerd nu numai ca un peinidnt
malt. de experienta pentru a sa cutturd,
dar c sf era cea mai prielnicci pen-
Necunoaqterea problemei tru expansiunea sa industriald si
comerciald. 13erlinul a cristalizat
orientate ambitiunea sa cea mai inaltit in a-
Domnilor, un mare numar de de- cest leagan al lumei vechi; supre-
eeptii si pâteva pagube simtitoare matia germana in Orient a fost
ineereate Bau onforffe do catre- ' socotita do catre Wilhelm al 11-leia
telegere -au origina in neeunoaste- ca cea mai mare cucerire a lui;
tea de &are diplomatia aliatit a Germania intreaga a Murit acelas
importaniei factornlui oriental f- vis ca i imparatul ei ; a uni Ger-
rimboiu. (Foarta bine ! foarte bine! mania. Austro-Ungaria, Turcia si
pe diverse band). Asia Mica, a crea o imensa domi-
Comisiunea domniilor voastre a- natie economica -mergand dela
trasese adeseori luarea aminte a Hamburg la golful persic, prin
guvernelor asupra insemnatatei a- Constantinopole, dela Marea Nor-
testui factor. Ni cred ea guvernul dului la marea Indillor. Bagdadul
francez s'a inselat mai mult cleat este artera acestui nou imperiu;
allele; cred, poate ea unele an trebue Miata artera".
laptuit greseli mai mari. Totusi., Astfel era, domnilor, rezumat at
Inca dela inceputul razboialui, expus in eitteNa randuri planul
este un fapt in fata carnaa ar fi Germaniei in Orient i prin urina-
trebuit sa ne punem si pe care altfl te, astfel eran sugerate dispozitiu-
l'au neglijat; nu au cunoseut bine nile de luat fata de imperiile een-
problema orientala; au pus ran trale

www.dacoromanica.ro
 6$

Comisiunea afacerilor exterloa- lipeasch, la armatele impPriilor cen

re atritsese do mai mune ori aten- trale.
-tiusea membrilor guvernului asu .
pra nevoei ce era de a-si intensi- _IntArzierea ofensivei Jul
fica politica sa in Turcila. Nu spun Sarrail
domnilor ch am fi intfilnit pe lfin Daca sunt 'bine informat, dupd
grt mem brii guvernulut c mare termenii con ventiunei incheiatd
rezistenth; dar alaturi de membrii Entre cliati ti Romania, generalul
guvernului exista 0 institutie care Sarrail trebuia sd deslantuiasca o
se chiarnh Quai d'Orsay". (Foarta
bine 1 foare bine !). ofensivd pe frontul Salonieuluria
D. RENRY SIMON. E Chantilly data de 20 August sau la o data
al dipIoniallei apropiata. N'a putut s'o Ned /a a-,
D. GEORGES LEY-611ES AT'am
ceasta data; cu modul acesta, con
ajtms niciodata sh ne intelegem. cursed ce trebuia sa aduca'. Roma-
-Ceeace spun aci, presupun c. s'a nilor, retindnd pe acel teren sau
atreigdnd forte bulgare, nu s'a rea-
putut `spune si eh s'a spus in alte lizat.
parlamente. Insli, spre a vaarata
care e importanta pe care a ju- n'aOr, pentru cc generalul Sarrail
'deslantuit aceasta ofensiva
cat-o la inceputal rttzbaiului, pe Pentrn cd in minutul cdnd se
care o joaeh. Inca i pe care* o va pregatea s'o facd, i-a luaro inain-
:Inca pfinli la sfaxsitu1 razboiului
factorul Tarcia-Asia Mica, voiu peraPa lor la Bulgarii
te, de oarece au Mut o,
18 August a cd a-
trace sub ochii d-voastre cilteva cli-
tunci generalul Sarrail, care pre-
}

vazuge un punct de dfrectiune, a

Aportul inilitar al Turclei fost obrgat s proeedeze la noui
grupari a fortelor sale cu fata
Turcia, despre care se suradea spre rdsdrit pentru a face fald
cond Fwuneam : spre apus ofensiva xa a fost dee*
.,Va furniza oameni Germaniei", intdrziata es patru4au end sap-
ci mobilizat in ziva,,c0,nd a dada- tarnani, daca nu mai mult.
rat razboia Rusiei, 2.300.000i de oa- Pentru ed in minutul &End se
meni care an fost distribuiti cam dute, cdnd ai in fata ta, manevrieri
in felul urmator : 400.000 -de oa- ca Falkenhayn t Mackensen in-
meni in Caucaz si in Armenia, . semneaka ceva. Mai addugati ca
cam 120.000 in Mesopotamie, 100.000 trebuia procedat la aceasta regru-
in Dardanele; in Siria 80.000, la pare de forte in regiuni anevoioa-
Smirna 80.000, la Constantinopole se, muntoase, oferind variatiuni
50.000, iii Galitia, Bucovina si Do- de nivel consideraui e, aproapc
brogea 230.000. fdra drumuri i ,cd armata gene-
Nu vti dan cifrele matematie ralului Sarrail, despre care d. pre-
exacte; n'am aceasth pretentie, dar sedinte al consiliului it Irostit cu-
afirm c aproximativ cifrele ce vinte de dreptate aduandu-1 oma-
dau nu pot fi contestate. giul tare i se cuvine, era atinsl
Ida deci ch, din iteest- rezervo- de friguri: cu toate acestea, ea a
riu secat si neputifteioa de a fur- fdcut, cdnd a fost vorba de a re-
niza im concurs oarecare, 2.300.000. lua Ostrovo l Plorina sfortdri ca
de oameni se ive.sc i vin sh se a- ii supraomenesti- (Aplauze).

www.dacoromanica.ro
 66

Interpelarea d-lui Renaudel D. P. RENAUDEL. Domnule Be-

;dome, nu m& faceti sa spun decal
D. P. RENATJDEL. Domnilor, ceeace voesc saSpun. Vora avea
n'am venit la tribunk cleat spre desigur -ocazia asupra altor pune-
a va spume eateva cuvinte sail te,. de a reveal aSupra acestor su
mai exact spre a pine cateva in- bieete carlisunt esentiale pentru
trebari, caci. Camera, are putin politica si pentru mAntuirea tarei.
impresia cä desbaterea incepe sa Voese sa, spun numai c bhiar in
se sfârseasca. chestiunile Orientului, considera-
Intrucat ma priveste, n'am nici tiunile de care vorbese au apasat
o plingere de adus politicei diplo- invecterat foarte greu; i nu este
matice a drlui presedinte al consi-
liului i erect ca'n multe privinte indiferent
cum s'a
de stiut, spire a vedea
determinat Bulgaria, cum
formula intrebuintata aci de &are s'a determinat Romdnia de a in-
d. G. Leygues, care proclama acor- fra in rcizboiu, nu a indiferent de
dui comisiunei afacerilor exterioa- stiut- in ce conditiuni ambitiunile
A

re asupra celui mai maro.-numar Rusiei au putut sci se _orate, de

de puncte en acemt a. politick, este
e formula care multumeste fara pildd, asupra Constantinopolului.
indoiala pe multi dintre noi, ceea-
Insa nil voesc, aid, in acest mo-
ment, sa. tratez, o repet,. aceasta
ce nu *isemneaza. ca suntem ma,l- chestiune. Imi pare ea subiectul
tumiti de intorsatura luata de e- este skit; si nu voese sa. vorbesc
venimente. decht pentru rezervele care vor fi,'
Ambitiunile ruseSti 'deci, inscrise in procesul nostru
Ored ca in cuvintele d-lui prese- verbal stenografic.
dinte al consiliului rostite eri, e- Nu voese sl ating nici chestiu-
rau lucruri juste Mud invoca ceea- nea inaltului comandament, Bind-
ce numea greutatile geografice ale el d. presedinte al co-milli:dui a re-
coalitiei, si, ar fi putut insista, zervat-o, pentru ca a rezervit de-
insa inteleg prea bine. ca functia cretul. din 2 Decembrie 1915, care
sa de presedjinte de consilin ii. o- se leaga de chestiunea inaltului
prea an fi putut insista mai comandament, pentru momentul
mult asupra diversitatei guverne- când aceasta chestiune ye fi tra--
lor. Este prea invederat ca. poli- tata.
tica unei democratii ca Republica Insa_d. presedinte al consiliului
franceza, nu este, chiar dim pune- a spus eri, la tribunk, cL chiar In
tul de vedere exterior, asemand- prezenta stärei actuale pe care o
toare Cu aceea a unei autocratii cunoastem, avea incredere in dee-
ea autoexatia ruseasca si ,stim feisurarea evenimentelor din Ronzd
prea bine f1indc suntem in co- nia.
mitet secret trebue sa o spunem Acest cuvdd este in asa contra-
stim prea bine ck, maul din lueru- aicere cu desffturarea faptelor cd
rile earl au apasat, dela inceput, nit e cu putintd, dacci d. pre§.edinte
eel mai greu asupra politicei noas- al consiliutui ar voi sci dem.
tre e tocmai -eeeace ati numit am- PRES. CONSILIULUI. N'am
bitiunile rusesti. spus aceasta.
D. MOTTCE. Numai. la ince- D. P. RENAUDEL. Donnnile
put I presedinte al cousiliului, ati spus

www.dacoromanica.ro
 67

cd, pastrati increderea, cd pdstrati Expeditia dela Salonic

toatel credinta in evenimentele din
Romania lath deci douA puncte privitoa-
PRES. CONSILIITLITL In intre- re la politica militaril a aliapor
gul bor. nostri. tin alt punct care va cu-
prinde trei sau patru este acesta
Desorganizarea armatei la Salome deasemenea, dorese sá
. române stiu undo ne gi161m k ce um de-
veni.
- D. P.-RENATIDEL. La o intreru- Ce ni ,`a, spus in cursul expune-
pere a mea, ati rAspuns motivele rilor ? Expeditia Orientului si-a
mele sunt c armata românh nu e realizat obiectivele.
distrusg, motivele mele, c6. dotal In adeVar, d. presedinte al con-
armate rusesti sunt concentrate. siliului, la comisiunea armatei, ne
V. spun foarte sincer : aceasta
afirmare nu rni-e de ajuns. Ca ar- spusese c aceste objective erau
mata romand sd nu fie distrusd, márginite, i o prieepeam bine, eu
oh meirturisese cd aceasta imi pare mljloacele reale de care dispunea
ceva cu totul negativ. Nu e distru- aceast a. expeditie i earl nu cores-
sd, dar 'dtt inddrät cu o greibire a$a pundeau desigur cu eele_ce ziarele
de mare di avem dreptul sd ne in- di c16,deau cu atata usurintg. pe
trebäm dacd dezorganizarea care hartie.
rezultd dinteo Petragere asa de Astäzi, obiecti-vul märginit, ce
repede nu este tot una, pentru e- ne propuneati in acel moment,
venimentele imediate, cu lin tel de este implinit. Ce va deveni aceastä
distrugere, care nu se va putea expeditie ?
repara decat inteun timp destul D. Leygues a spus, eu multh
de lung. $i de altet parte, cand vor dreptate, cá trebuia privit mai
biti de concentrarea a cloud armate rgar. ,

ruseei, vd repet ceeace vd spu- Dati-mi voe sh" VA' spun doug, din
neam eri : doresc, inceit md pri- ipotezele ce isvor4se imediat in
ve$te, set. $tiu care e valoarea ni- minte cand iti zici Ca, dacd Roma-
mericà a acestor armate, $i doresc nia nu e ,a.pciratti indeajuns i dacd
s'o stiu in chip precis. trupele germane reusesc sd pd.
Ah ! domnule presedinte al con- Mina a Bucuresti, $i prin ur-
siliului, v mgrturisese eg, n'as mare a fi pus in realitate manes
putea s nia multumesc c-17 räspun- pe Romania, ele nu vor avea de
sul prin care s'ar spime Parlamen cat sd-ei propund alte obieetive.
tului c secretul operatiilor vg. im- DAntre aceste objective unul apa-
piedicA de a-i da afirmgrile de re ca imediat, i despre care Tom
care are 'nevoe pentru inerederea vorbi intr`alt moment al acestui
sa. Trebue s. ne clati aceste deslu- comitet secret.
siri precise spre a.. ne inspira iu- Insb. primal obiectiv care se a-
orederea, nu in persoana d-v., care rata este ea, rgsturnand actiunea
nu e u eauza, dar in evenimente, lor, sa poata sä meargg. asupra
incredere de care Parlamentul are Monastirului i Florinei i sK, Mc/
nevoe, a spune aproape ---per.tru o actiune militafa pe care n'a pu-
radierea sa eterioarg., dupg aeeste tut sa o impiedice de a se produce
sedinte ale comitetalui secret. prin aetiunea expeditiei din 0-

www.dacoromanica.ro
 68

rient, i, dupd parerea mea, si de zis a fast, dam nu sic ea sa fi fest

data aceasta ca sä avem elemente aieL
de informatie. D. LAUCIIE. Pasiune legitimä.
Intreb deci care este in ceasul
de fata caci nu s'a raspuns asu- I Ce trupe erau la Salonic?
pra acestui punct inteun chip D. MIN4 DE RAZBOIU. Cea din-
exact la cifrele aduse de catre d. thin preocupare a mea, sosind la
Abrami care au data poate putin Salonic, a fost negresit sä tiu in
mai veche intreb care este sta-
rea exaeta, din punct de vedere ce Stare se gaseste armata notg-
al numärului, a armatei noastre ; tra din punct de vedere al mate-
dela Salonic; vä rog s ne spuneti ; rialului din acel al efectivelor ei
care e obiectivul son cel putin earl din punct de vdclere moral.
sunt ipotezele cari se pot prezenta I Recunoso ca, am cules, eosins' a-
in ceasul de fata pentru intrebuin colt), prime impresiuni ean l. m'au
tarea armatei Orientului cu for- neliuistit. Aceste irapresiuni erau
tele de care dispune, sau, din po- date de oameni, de ziaristi ce ve-
trill., de a-i spori fortele, a-i per- neau de pe front. Din ferleire, in
mite obiective care nu vor fi mar- urma n'am putut verifica cele
ginite a a o pune, prin urmare, in ce-mi spusesera. Am gasit o ar-
m4surd de a lucra cu mai inultli mama de sigur slabith de o epide-
forth' in Balcani, in profitut Re- mie de paludism foarte grava,
mániei? I care incepuse la 1 Iunie si-se sax-
lath intrebarile mele; ele aunt sise putin dupa aceia, catre Sep-
simple; cer sa se raspunda la ele tembrie, dar care a avut Inca, oare
prin cifre i doeumente. (Ap lau.ze caH urmari ce voiu arata.
la extrema stanga i pe diverse Cel dhutâiu rezultat al acestui
banal din stanga). acces de paludism a fost scaderea
efeetivelor, care teoretic trebuiau
Lämuririle ministrului de sa fie intre 135.000 de oameni st
räsboi 111.000.
D. VICTOR PEYTRAL. Comba-
PRESEDINTELE CAMEREI : tanti salt rationari
'D. ministru de razboiu are cnvan- D. XIN. DE RAZBODI Tot la
tul. un Ice, efectivul total. Voiu spune
D. GENERAL ROQUES, minis- care era numarul combatantilor.
tru de razboiu. Ai voi BA aduc D. GEORGES BONNEFOUS.
putina dezcordare in acesth dis- I Numai francezi I
cutiune prin mijlocirea povesti- r D. MIN. DE RAZBOIU. Da, fran
rei calatoriei mele la Salonic. E. cmi din rázboiu, nmnai.
aealtmintrelea, o metoda bush, Actin), dupa cea din urma tele-
putin cant descusuta poate, de a grama a generalului Sarrail, din
da un raspuns observatiilor d-lor 24 Noembrie, efectivul rationari-
;

-Chaumet, Abrami i Renaudel. lor este de 111.000 de oameni, adica

Când zie raspuns", nu zic contra- n diferenta de 24.000 de oameni In
zicere", cad vor fi cleseori ade- Import eu efeetivul teoretic. A-
dant. Cred r1Q1-H c pasiunea care daog a. la 1 Noembrie, ziva so-
a lost adusa in aceasta chestiune sirei mole acolo acest numar era
se va slabl. (Miscari diverse). Am mai mare cu 4000 de oameni; tre-

www.dacoromanica.ro
 69

bue tinut socotealn si de oamenil Privitor la elective este un

impaludati cari an fost vindecati pimet de consiclerat $i care e in-
$i-si fac serviciul cu mult curaj. teresant. Cand. se socoteste efecti-
Dar ljefij de corp i medicii soco- vul teoretie, trebue stiut dela es
teac ca ar fi kcul de a ridica un beat pleci. Stiti aceasta poate
oarecare numnr dinire ei i de fi spus aci dar nu earn ca in
a4 retriinite in Franta, unde vor ceasul de fatn batalioanele noes-
putea educe foarte bune servicii, tre se compun din trei companii
pe eittn vreme la primnvarn ar fi de oameni cu puati i 0 companie
incapabli de a face acolo sforta- de mitraliere, substituitn celei de
rea trebuhicioasa. a patra companie de oameni cu
E $1. un alt punct de vedere care pu$ti pe care o avea althdatn fie-
ne priveate mai particular. Un care batalion. Aceasta companie
oarecare mundr de oameni circa n'a fost in realitate desfiintata,
8000 san 10.000, n'au avut niciodatn
dar a fost adusa in spate spre a
permuale...
PE Di VERSE BANCI. Asa e ! servi ca un fel de depozit. Cind
voesti sit socotesti pe baionete, e
D. MIN. DE RAZBOIU.... pen- invederat cit trebue sit ii seamn
tru en n'a fost cu putintn, cu loath en compania le mitraliere n'are
dorinta arh'tatn de generalul Sar- baionete. Tot a$a, wide armate
rail, cal e a fost totdeauna cam la au acolo elective de 250 de oameni
limita mijloacelor sale, de a le-n
da. de companie, noi, avem elective
Cu toate acestea trebue s'o aibn de 200 de oameni in uncle compa-
ei aunt foarte hotnrât sn-mi den nii. E o deosebire insemnata in
toate silmtele sit le-o obtin. compunmea batalioanelor. Cred cit
D. LAUCHE. Nu e prea eurtned. trebue phstrata organizatia cu
D. MM. DE RAZBOIU. Tre- compania da mitraliere de beta-
buesc de asemenea sporite, intr'o lion. Irebue ridicat, mai ales la
oarecare mnsura, efectivele din , Salonic efectivul eompaniilor la
Salonic. Ware dus pe diferite 250 de oameni. E prea departe ea
panda ale frontului, am vnzut sit primesti intilriri, mai bine sit
tr a pele uglezesti, sârbeati, Retie- pleci .dcla o cifrh destul de ridi-
nes* i franeeze. Starea lor mn- cata pentru ea scazhmintele sn nu
relit ebte perfecta si e sigur el ajunga sh anemieze compania pa-
printre tcate aceste trupe ce se nn la punctul de a-i impiedica ac-
gnsesc acolo, nu Bunt eari sh fie tiunea.
mai bune. Foarte bine! foarte Privitor la efectil ele armatelor
bine!) i pe cari amicii mei A, aliate, avem 413.000 de oameni, din
se bizue mai mult ea trupele
--tie cari 313.000 combatantl. Se vor-
franceze. (Mmenri 'diverse). ,

MAI MULTI MEMBRII DIN beete tul

cafe odath, de puati, e cu to-
nedrept. In rnzboiul de acum,
STANGA. Ca in totdeauna. valoarea unei armate nu sth nu-
D. MIN. DE RAZBOITT. Ceeace mai in numnrul pustilor; ori a-
face, (lard twig soeoteala, eh en tunci ar rezulta cit
toata slnbirea ce v'am descris a pui o companie de ori de cateari
mitraliere in-
acestei a tmete, ea a 'Mut sn ajun- tr'un batalion, ii slabesti, pentru
gn sh fedi frumoasele operatiuni ch-1 mic$orezi cu un numar de
earl ne-azi (1.1-1Q la Monastir.

www.dacoromanica.ro
 70

pusti. Nu e numai infanterie, e E invederat el intre ofiterii de

artileria, geniul. stat- major. cand corespund, nu
Efectivul de combatanti vor- sant totdeauna de acord. Genera-
bese de cei ce in luptg indeplinesc lul Sarrail avea munitiuni ; cerea
un rol folositor este de 313.000 ca ingsurg de prevedere. I se spu-
de oameni. nea N'aveti trebuintg".
D. MARCEL CACHIN. Afarg Era vorba, bine inteles de ceeace
'de francezi se cheanag prevederi normale, cele
D. MIN. DE RAZBOM. Ba da, ce se fac in afarg de operatiuni.
on francezii. Aceasth cifrg cuprin- Se spunea Aveti de ajuns pang
'de totalul oamenilor i ofiterilor. in luna lui Tunic, dacg vg ocrotiti
Sunt 114.000 francezi cu ofiteri, stocul". Am zis in acel moment cg
dintre cari 22.000 de combatanti; de fapt armata nu lipsise nicio-,
110.000 de englezi, dintre cari data de munitii i cred, in adevgr,
87.000 de combatanti; 131.000 de a n'a lipsit. Generalul Sarrail a
sarbi, dintre cari 97.000 de comba- avut totdeauna destule obuze si
tanti, 40.000 de italieni 'dintre cari cartuse pentru a le trimete dus-
30.000 do combatanti si 18.000 de manului.
rusi dintre cari 17.000 combatanti.
Trupele rusesti, ne avand servi- Ce munitii erau la Salonic
clu clinapol n'au decat combatanti,
sunt brigade care n'au impedi- E interesant, din acest punct de-
mente'. Totalul este deci de 413.000 vedere, de stint ce munitii are in
de oameni, dintre cart 313.000 com- acest moment.Iath tabela munitii-
batanti. lor aflAtoare la 15 Octombrie ire-
Sarrail avea munitiuni cut. Nu vg voiu da toate ciirele,
dar v. voiu da cifre earl, totusi,
Veti vedea indatg cand voiu sunt indestulgtoare pentru a ju-
rgspunde d-lui Renaudel dacg a- dieca cat e de bine aprovizionat.
aeatti. cifrg este indestulgtoare spre Cartuse de infanterie; sunt 626
a face o operatie drioas1 la Sa- de ,puscg. Pentru tunuri de 65r de
ionic. munte 3640 lovituri de fiecare;
As voi sg vorbesc- si de o ches- tun; pentru tunurile de 75, 3766 lo-
tiune cgreia ne-a intretinut d-nii vituri de fiecare; pentru tunurile
Chaumet i Abrami, dar imi vor de 75 cu focos special, 81 de lovi-
da voe sä slAbesc putin criticele turi de fiecare; focoase indicatoa-
lor, i sri le redue la chestiuni 'de re, 6 lovituri de gnat destinate
detaliu cari n'au putut, dupg pg- t',ragerei contra aeronefelor; pen
rerea mea, sg alba o inraurire asu- tru 80 de- munte, 555 lovituri de
pra soartei chiar a operatiilor. fiecare; pentru 75 de munte 968 lo-
S'a zis a s'a refuzat multe -lu- vituri de fiecare; pentru 120
cruri geueralului Sarrail i s'a ci- Schneider, 458 lovituri de fiecare;
tit o scrisoare en privire la muni- pentru 100 T. R. 865 lovituri de
tiuni. SA-mi dea voe d-nii Chau- fiecare; pentru 105, 2325 lovituri de
met si Itenaudel sg le spun cg nu fiecare; pentru 120 lung, 2200 lo-
atribui acestei scrisori sensul pe vitfiri de fiecare; pentru 155 lung
care dansii 1 l'au atribuit. si scurt, 3229 lovituri de fiecare.

www.dacoromanica.ro
 71

Aceste cifre. stint en totul linisti- care socotea c Je va tntâlni in

toare. fata ml, cerea un total de 24 de
o VOCE LA EXTREMA STAN- tliviziL Or, niciodata n'a avut de
GA. Cate tunuri I cdt vre-o 15 divizii. Fondul arma-
D. MIN. DE RAZBOITT. V dau tel sale, e de cinci divizii engleze,
cifrele ce cereti. patru franceze, sease sarbesti, una
lath cifrele globale (si far g. a so- si jumAtate italiene i una ruseas-
colt tunurile de transee) de tunuri ca, adiert seaptesprezece i jumit-
aliate;armata francezg 894; arffia- tate% Erau mei putit, cand a ata-
ta englezg, : 408; armata arta: 272 cat, o brigadg italian., una ruseas-
furnizate de noi; armata Rolland cit i un regiment francez. Se poa-
32; armata ruseascg nici unul; to- te deci pretui la 16 divizii efecti-
tal : 1106 tunuri. Trebue sg spun vele cu care a atacat, pe catä vre-
cg, in diferite telegrame ale gene- me el cerea 24.
alulth Sarrall catre generalul Dar pe cât vreme el era de a-
Cordonnier acesta argta, cu oca- cord en comaniantul sef asupra
zia ofensivei asupra Monastirului, obiectivului, nu era de acord asu-
ca element e suces, superioritatea pra efectivelor ce-i trebuiau. Oa-
in artilerie, FA, de fapt, am fost vernul a intervenit, la 30 Aprilie,
totdeauna superiori in artilerie spunand generalului Sarrail tre-
dusmanilor noatri. Nu afgrm eh a- bue sg, retineti cat mai multi bul-
ceasta nu se va r`asturna, dar pen- gari cu putintg in fata d-v.; nu
tru moment si in afacerile dela vi se cere altceva cleat ceeace pri-
Monastir artileria noasta a jucat teti face; ne veti da un plan de a-
ma mare rol, a fost aproape nu- tag in raport cu mijloacele d-v.
mai artilerie franceza, pentru cg, Generalul Sarrall a infittisat un
Englezii aunt la dreapta si Italie-plan de atac care a fost aprobat.
nil pe frontul Doiran. A fost deci Cu aceste resurse a atacat i tre-
totdeauna superioritate de artile- bue 81 spun ca in nici un mo-
rie. ment nu s'a plans de lipsg, de mij-
loace, fiindcg, avea facultatea, a-
De ce trupe dispunea probath de noi, de adapta rezulta-
Sarrait tele la mijloazele 'de care dispu-
As voi acum WA. ating afirmatia nea. (Miscgri diverse).
ce s'a fgeut, cg. nu s'a dat genera-
lului Sarrail efectivele pe care Obiectivul atacului dela
le-a cerut. E sigur cä, infatisath Salonic
astfel, ea este exacth.
Insg, trebue sg ne intelegem. Ex- UN MEMBRU DELA EXTRE-
plicatille mete vá vor aduce FA re- MA STANGA. Numai obiectivul
duceti aceastä ceartg.' la putin lu- sgu a fost redus.
cra, fiind dat punerea la punct D. J. CELS. On voia d-lui mi-
Mouth, de gavern. Generalul Sar- nistru de räzboiu asupra acestui
rail a stabilit, la 7 Mantle 1916, un punot capital al expunerel sale,
proect de operatiuni in care ti- Camera i aceasta este toatg
nand seamit de a obtine tin rezul- chestiunea are dreptul s tie
tat serios, pgtrunderea in Bulga- care era obiectivul propus de ge-
ria, tinand seamg de trupele pe neralul Sarrail, oblectiv care a
l.

www.dacoromanica.ro
 72

lost redus de xnarele cartier gene- si 60.000 de francezi ; am ajuns la

ral si la sflirsit primit de guvern 120.000 de francezi si 120.000 de en-
spre a xetine eta mai multi bul- glezi aproape. Ati avea dreptal sit
gari eu putintä e pentru ee aeel ne critieati dad, am fi zis genera-.
oblectiv n'a lost prima,: lului Sarrail : lain eele noun di-
Cer explieatinni asupra acesttli viziuni -franceze";.-- Aar nu puteam
punt care Imi pare esential pentru face aceasta; am intrat In legatu--
ea Camera sä cunoasen condUcerea rtt en aliatii nostri, am aims pa-
genera% a rtisboiului. tin efite putin, dar nu in momen-
D. ALBERT GRODET. E rnstur tul atacului; am ajuns in vederea
narea rolurilor I atacului s inzestram divizlile en-
,

D. MIN. DE RAZBOIU. Gene- gleze destul de bine; nu eran des-

ralul Sarrail cerea dounzeci si pa- WI de bine in acel moment; de a-
lm de divizti spre a trece trecitto- tunci am ajuns sn obtinem o spo-
rile dela Rupel, ale Strumei e a- rire foarte serioasä a contingen-
celea ale Vardarului, in asa chip tului englez- sporind pe eel frau-
in eat an provoace o infrfingere eez, inset litstmd engIezilor sn ne
bulgarilor, de Inds.% ee i-ar fi in- ia putin inainte; adien s. furni-
filnit pe pamantul bulgar. Cerea zeze o divizie mai mult decit noi.
pentru aceasta dounzeci i patru Am incePut sá cerem de ase-
de divizii; i se spunea c cu cele menea o sporire dela italieni, n'am
dna divisli engleze, eu ode patru obtinut-o Inca.- Am ajims la nu
franceze si en ease divizii dr- numar de divizii care, and 'vor fi
besti, earl nu existau inen, dar reconstituite in intregime enci
eari au fost duse acolo, putea sn m. grabese sit spun, uittmd-o, en
obtie acelas rezultat. Asupra aces- trupele aliate an foit i ele lovits
tea am intervenit spunfmd : Nu, ea si ale noastre de paludism oi
nu vatkputea obtine acest rezultat trebue s li se trimeatn t lor oa-
en noun divizii 'mai putin"; dar menu retragand unele elemente
find dat tegettura cu operatiile re- and voin ajunge la dansa vom
*laurel, I s'a dat ca misiune mai avea- nfl totaL de divizii care imi
ales de,a retina pe bulgari pe fron- pare Indestulator. Cer inen o veri-
Jul Mu, &Ind atacul ce-1 putea da -ficare mai detallatä pentru defeu-
et prelungindu-1 pdnd Ja punctul alOt., insa daca ar trebui An se re-
unde rar fi putut. Era un mijloe inceapa -operatiile ered.si suntem
foarte simplu de, a lda generalului in raport eu aliatil pentru aceasta
Sarrail eele noun divizii ce-i lip- ea trebue determinat un numnr
sewn, stt le ft luat din - diviziile ceva mai mar& deal- C-el permis
franceze; priceretl bine en, uu actualmente pentru o ofensiva, fl-
ne-am oprit la aceastn solutie. inch inteles ea, orieare ax fi num&
IJN MEMBRU DIN DREAP- rul oamenilor ce vom pane la Sa-
TA. La ce data I Ionic, aceasth, operatiune ofensiva
D. J. LEROLLE. Ii momentul n'are sorti de isbincln. deck daca
Verdun-ului I e combinatn, eu o operatie ofen-
D. MIN. DE RAZBOIU. Nu tre- siva. venind. dela nord executatii
bue nitat en cea dintalu eonventie de Rue si de Romani.
eu 0.41 nostri asupra armatet, D. P. RENAUD/EL. Dar, d-le mi-
Salonicului, era 90.000 de englezi nistru, cum se va ritspunde in 436-

www.dacoromanica.ro
 73

teza in care md puneam, cand ar- ministru de razboiu este de a-i

rnatele austro-germane, sfarsind, cere cati ailment vor fi, ate divi-
sau aproape, operatiile lor asupra ziuni la Monastir in momentul ce-
.Romaniei s'ar reintoarce contra lei mai mari sfortari; cad trebue
trupelor dela Monastir? Nu vor fi neaparat ea aceastä elfra stt go-
de ajuns atunci nici chiar trupele respundd, sfortarei posibile ger-
ce aveti deja, va trebui o intarire, mane. Unul dintre colegii nostri
si indraznesc th spun ca nu va Ji intreba) Cate forte germane yeti
de ajuns numai divizia italiand avea contra I" La aceasta cred ca
despre care vorbiti. Va trebui alt- nimeni nu va raspunde. Cdnd se
ceva. (Aplauze la extrema stand.). pretuiau fortele ce erau In fata
D. CLAUSSAT. Veti ajunge iar Romaniei, nu se pretuiau .cele ce
prea tarsiu. au venit in urma. Dar ceeace se
D. MIN. DE RAZBOITT. Child t3tie este ca sfortarea germana
vom fi strans nurnärul diviziilor este totdeauna imensa f3i. capabila
fagaduite acum i and vom fi de a obtine obiectivul ce si-a pro-
ohtinut divizia italiana, va fi, a- pus.
tat cat poti sä-1 socotesti, un nu- Socotind sfortarea noastra fatä
mar de divizii indestulator spre de o sfortare posibila ca aceea,
a permite manevra in caz de atac care se va cifra la cfiteva sute de
din partea austro-germanilor. E mit de oarneni, daca se va face din
tot ceeace pot sá spun pentru un partea Germaniel ce le vom putea
moment.. opune I Iata ce va cer, d-le minis-
D. P. RENAUDEL. Cate diviziil tru de razboiu si. raspunsul d-v.
D. DE KERGUEZEC. Tineti so- nu mi se Pare destul de precis.
coteala de räzboiul submarin care D. SIMYAN. E ehestiunea prin-
va impiedica aprovizionarea cipald. ,

D. P. RENAUDEL. Voesc sit UN MEMBRU DIN CENTRU.

pun o chestiune de fond si fard Sunt preciziuni periculoase.
fraze. (Protestari). D. MIN. DE RAZBOIU. E greu,
D. LAGROSLUERE. Cati dus- de a raspunde intenn chip abso-
mani sunt / lut la intrebarea d-lui Renaudel.
D. PRESEDINTE. Ar fi mai (Intreruperi la extrema stangli).
bine, domnule, sa .asteptati sax- D. MIN. DE RAZBOITT. Spre a
situl explicatiilor d-lui ministru. avea o situatie builä defensiva pe
(Nu! nu ! la extrema stanga); E frontul dela Monastir, nu trebue
o foarte rea metoda de discutie. sa no oprim la Monastir. Sunt o-
DIVERSI MEMl3RI DELA EX- bligat sa dau explicatiuni asupra
TREMA STANGA. E singura bu- adevaratelor preecte al operatiuni-
n a. lor intru catva.
D. P. RENAUDEL. Acestea nu's VOCI NUMEROASE. Nu! Nu!
fntreruperi pentru a impiedica pe D. MIN. DE RAZUOIU. Genera-
orator nici turbura Camera. Sunt lul Sarrail a fost anuntat ca in
preciziuni-de cari constiinta noas- virtutea clauzelor din conventia
trt de reprezentanti. ai Wei are romand trebuia a se tie gata sa
nevoe. (Aplauze la extrema stan- atace in conditiunile planului ce
gA). stabilise, in asa chip in cat sa re-
Intelesul cheaiunei mele catre d, tie in fata armatei sale pe toti bul

www.dacoromanica.ro
 71

garii ce se gaseau dinaintea ei ralul joffre urmatoarea telegra-

spre a acoperi mobilizarea roma- ma :
nd. Atacul era fixat. Generalul 1) Misiunea initiald incredia-
Sarrail incepu imediat desfdsura- tatd armatei Orientului de a ace-
rea: ateica in centrul dispozitivu- peri mobilizarea i concentrarca
lui. armatel romane, inleintuind liber-
Trebue s adaog cd fAcu aceastd tatea de ac(iune a Bulgarilor kz
desfthintrare fdrd sd spue nimic. Iruntaria greacel, 'se indeplineste
Diviztile sale plecau in plin ano- prin ea insdsi din faptul cit Bul-
(imp de paludism pe cdlduri tro- garii cu forte au luat ofensiva, $i
picale. cit manevrati spre a-i bate;
Cunosc generali cart n'ar fi lip- 2; De altd parte, statul-ma jor
sit, de$i ascultand, sd se acopere roman face cunoscut cd armata sa
.cu o frumoasd serisoare in care dela sud-est e concentratd pe po-
ar fi ardtat greutdtile sarcinei lor: zitiuni $i gata incd de acum sd res
generalul Sarrail a pornit fdrd sit pingd atacul bruscat al Bulgari-
spue nimic. Pentru mine, acesta lor;
e un gest insemnat la activul situ. 3) Aceastd inmanunchere de
(Vii aplarze la stanga, la extre- conditiuni vit dd toatd libertatea
ma stâng . si in centru). sd adaptati intrebuintarea forte-
lor d-v. la situatia creatd prin o-
Ofensiva lui Sarrail fensiva butgard $i in particular,
spre a pregdti cu forte importan-
D. MIN. DDE RAZBOIU. Spu- te o eontraofensivd, de pildd, pe
neam deci cA generalul Sarrail aripa dreaptd bulgard, Wadi impre
liia mitsurile de atac. S'a amintit jurdrile, al cdrora singur judecd-
adineaori i e exact, cg Bulgarii, tor sunteti. vd indicit trebuinta".
luAndu-i inainte, obtinurA sucoce Pe scurt, se indica.", generalul
serioase la ambele aripi, ceeace Sarrail, dac6.-i era cu puptintA, ar
film Flt cadl putin sfortarea ofen- fi lost interesul sä atace in spre
4.41vA a generalului Sarrail. Totusi Monastir: tocmai In acest mo-
sustinu lupta destul de serioa si ment ne temeam de comuniegri in-
destul de tare pentru ca Bulgarii tre Gracia i puterile centrale.
sd nu poatd ridica nici o divizie De and parte, atacul nereusind,
de pe frontul sdu In momentul era mai bine ssa nu fie reineeput.
de fatii, se eisesc, pe frontul Ma- Terenul pArea mai priincios la
eedonlei, o divizie germanA, o di- Monastir; in scurt, i se sugerase
vizie tureeasc i patru batalioa- aceastA idee.
nc mai mult cleat la inceput; in Generalul Sarrail lug imediat
iiic un sm,ment contingentele Ma- dispozitiile, a inceput concentrarea
naLm n'au fog, micsorate pe aeest fortelor, -coucentrare care s'a tra-
front. dus prin ridicAri de trupe conse-
La 10 August era atacat si nu cutive i, la 12 Septembrie, ataca
putea sit se nitpusteascg. asupra vi bAtea pe Bulgari.
Bulgarilor. Toate aceste evenimente succe-
Un ordin al lui Joffre sive se desfAsuraserit cam in dou`a
zeci de zile. CAnd. -vezi terenul in
La 24 _A ugust, primea dela gene- , Macedonia, cAnd constati greut4-

www.dacoromanica.ro
 7E

tile 'de comunicatie, &And te gân- Cerna pe cam vreme panI atunci
deti la nevoia de a trece totdeau- se incerease miscarea debordantä
na prin Salonic, când iti amintesti prin strInga, ce nu reusise
eli. nu poti ridica o trupá francez6. Decizand s1 incredinteze sArbi-
fgrA st o inlocuesti eu alta, se lor aceastä operatie, le-a dat o di-
poate considera ea,' a fost acolo o vizie franceza plus o brigadd, a
Naito frumoasa manevrä (Aplau- scos o brigada franceza, de pe
1

ze la stânga, la extrema stfingd, frontul din stanga si a adus'o

?-1 centru i la dreapta). in brazda progreselor ce-ar fi pt-
tat sg. le infAptuiascä ace* atae.
Cucerirea Monastirului A dat apoi nougzeci de baterii
Atacul ri directia Monastirului, de artilerie voevodului, apoi s'a
care a dus la luarea acestui oras das sN, gAseasc . pe generalul Petit
la 19 Noembrie v'a," va aräta greu. i-a spas : A fi foarte rnulturnit
Utile comandamentului in aceas- dacit ati voi sn-rm pregAtiti un
t6. tara. Ori de ateori se face or- mic atac pentru ziva cutare; dupa
dinul clasic al operatillor si se conversatie atacul a fost hoUrat.
distribuia statelor-majoare aliate, Generalul Sarrail s'a dus de ase-
eram expusi la surprinderea de a menea la generalul Milne egruia
vedea cá acest ordin nu e execu- obtinut. i-a vorbit la fel si atacul a fost
tat dc nimeni. In adevär, aliatii De fapt, pc, cand sarbii operau
au metodele lor, obiceiurile lor; miscarea ler debordantr si gene-
dacg le fixezi pe hartie & operatie ralul Leblois
combinatd inainte ca sd fii de a- teze printeunera gata s a exploa-
atac frontal, s'a pro
cord cu ei, te expui i cred eg.
aceasta s'a vAzut deopotriv A. pe dus, ea din intamplare, a, Engle-
frontul franeez sei nu obtii coor- zii cii
au inainiat clincolo de Struma,
generalul Petit a atacat in spre
donarea trebuincioasd. Li aceastii local
situatie, generalul Sarrail este o- taco. Doiran
de
si cg. divizia 122 a-,
asemenea pe frontal Ma-
bligat s meargd s g &eased Una eiac.
de pe alta armatele spre a pregelti A fost deci un atac principal si
atacul. La Monastir a mers mai trei
inliu pe tenon. Am mers impre- 6urnatacuri secundare, pregatite
v'arn spas si canl. au reusit,
una. Voevodul sarb Nuclei, gene
ralisimul starb Boioviei se gAseau toate. In scurt, luarea Monastiru-
langd generalul Leblois i fieeare lui ci actiunile neincetate din Pu-
pe movffit, In fata liniilor bulgare na lui August au permis armatei
si-a expus idelle. Aceast.1 conferin franceze sd-si indeplineased in
tá de o orii a inlocuit multe me- intreginte rolul sdu tam de Roma-
MOTH, multe comunieári si cores- nia, pc and. dupl cum v'am spas
pondente. (Foarte bine ! foarte fortele ce erau dinaintea noastrA
bine!). fuseseri sporite.
Fiecare si-a -apgrat punctul säu Cu prilgre la Romania, dati-mi
de vedere. Generalul Sarrail a voe s aspund la observatiile pre
pus ehestiani. N'a conchis ime- zentate de d-nii Tarclieu i Augag-
diat, dung ce a reflectat, a ales near. Diinsii au mentionat cti, la
pe S'Arbi A, le incredinteze misea- 8 Septembrie asi fi spas ca Ger-
rea debordantA prin cotul 'dela manii n'ar fi putut ataca eu forte

www.dacoromanica.ro
 76

Rr3mAnia pentru ca, nu puteau a- De fapt el n'a reusit, i aceasta

vea disponibilitäti. poate fi deajuns sd se decidd cif
Domini lor, ma due bucuros iu era rau. Insd, fiind datd iinita-
fata comisiei armatel l in fata rca ajutorului rusesc rare era pre
celor-l'alte 'tomisit Se anga- ,cupetit la 50.000 de oametzi.
jeaza, la sfarsital sedintelor, con- D. J. GELS. i fiind dat cd o-
versatii, mi se pun intrebari la fensiva generalului Sarrail fusese
tare raspund cum pot mai bine, refuzatet de edtre marele cartier
rear trebui ca aceste raspunsuri general. (Reclamatinni pe diverse
I

improvizate in cursul unor sim- band). I

ple conversatiuni sä poatft fi 'de D. MW. DE RAZBOIU. D-Ie

natura, mai tfirdu, el provoate deputat, am zis, fara rezerva, ceea
imputari si orifice. ee grmdeam de generalul Sarrail.
In. acea zi, am volt sit arat, Dar nu este exact O. se spun's: cn
n'am nimic do retras din euvin- ofensiva fusese refuzata de ma-
tele .mele cd pentru moment, rele cartier general; ails& fusese
eredeam c germanii si austriacii combinata cu el.
nu puteaku ataca Romania, pentru D. RENAUDEL. Ceeace este
CS atuncr erau angajate opera- scandalos, sunt amanuntele In
tiuni pe frontul rusese, pe frontul tare intra marele cartier general
-france i pe frontul italian, care, in depesile sale. (Miscari
I

toate erau in curs *de executare. diverse).

De fapt, numal dupd o lund a in- D. MIN. DE RAZBOIU. E deci
ceput ofensiva in contra Roma- inteles, cc fiind data limitarea a-
niei. jutorului rusesc, Romanii propu-
sesera texecutarea unui plan de
Cum a fost ajutata România atac care consista a avea 200.000
de oameni, impartiti defensiv pe
Pe Ulna aceasta, spernm Dundre fi" in Dobrogea, 50.000 de
protocolul din 11 August citit de oameni rezervit la Bucuresti, ceea
d. presedinte al consiliului, o in- ce era deja ceva. Cu restul arma-
dict prin actiunea neincetata ce tei navaleau in Transilvania. Pu-
exercitam asupra rusilor sn
creem disponibilitati cari ar fi de teen ei sd facii operatiunea inner-
sd, sd se aeopere pe fruntaria tran
ajuns sa permita manevra. Erau silvdneand si sa atace Bulgaria?
'cloud vzoduri de a ajuta Romania: Deed ar Ii facut-o evenimentele
felul direct si ram practicat cu aetuale ar fi fost poate si mai
armata dela Salonic; felul mdi- grave. Ei aveau o ratiune foarte
rect care nu apartinea dee& Rusi.- 1 serioasii de a patrunde in Tran-
For i n'am incetat prin toate mil- silvania, eu modul acesta ei
loacele de a-I semnala aliatilor scurtau Intinderea frontului. D. ii
nostri. aeorges Leygues a valorificai Inn
Planul de rasboi al României gimea fruntarillor lor In raport
cu efeetivele. E sigur ett daca
Deschid o parantezd. Se consi. Roniânjj reuseau BM se stabileas-
derd ptanul de operatiuni INI- cit solid pe Mures astfel dupa cum
i

TIAL ROMAN ca un punct bla- voiau, luau ipotenuza triunghiului

mabil, a care n'avea nici un soil ei reducean considerabil intinde-
de isbandd. rea fruntarlillor de apgrat. Prod

www.dacoromanica.ro
 77

gramul n'a reusit, dar nu cred mot). Acordati-mi credit ateva

I

§4 se poata spune el a fost illogic, minute... Ceeace spunem e intrea-

fiind dat fortele de care se dis- ga chestiune. N'am intentia sit fac
punea. un discurs, n'ar fi la locul lui in
D. HENRI DE" LA PORTE. Ru- aeest moment. (Foarte bine 1 fear-
sii au foe cari au lipsit. te bine 1).
D. VE BERGUEZEC. D. prese- Consider comitetul secret ea un
dinte al consiliului a sustinut eri adevärat cornitet al apär4rei na-
teza contrarie. D. ministru de ritz- tionale, e -an fel de consiliu de
boiu este eel care, de altfel, are rilzboiu si nu trebue s fie cleat
dreptate. asa. (Foarte bine foarte bine 1).
D. MIN. DE RAZBOIU. Ceeace D. ARISTIDE BRIAND prese-
am spus nu e in contrazicere cu dinte al consillulni, ministru al
ceeace a spus-d. presedinte al con- afacerilor strAine. Foarte bine !
siliului; e un argument mai mult
pe eare-1 adue in sensul concluziu- Fost-au satisrAcute nevoile
nilor chiar ale d-lui Briand. Romaniei ?
Avem o Aspuudere particularrt D. E. CONSTANT. Tat& atunci
ei. pentru ce 7 Pentru cA d, prese- cea de-a doua intrebare : statele
dinte al consiliului a voit ea I- majoare aliate, instruite prin ex-
Franta ttsi cu d-sa sg. aibA onoarea; 1 perientti, au studiat etc nevoile ar-
&Ansa isi imparte azi ra'spunderea rnatei romdne? .
cu d-sa. Iatg, intrebarea la care cer un
räspuns, dar nu un rtispuns sub
Acordul strategic cu Ro- forma ee-ati dat-o tuturor diseur-
mania surlier d-voastre, care e Muth
sä farmece, dar care nu e deajuns
D. E. CONSTANT. ReluAnd in ca sd-si instrueascd.
trebärile mele, intreb pe d. prese- 1 Ati pus in mtlinele Romdniei
dinte al consiliului ce acorduri j instrumentele trebuincloase- pentru
strategice au precedat intrarea in a evita ce se intdmpld azi, pentru
rdsboiu a Romdniei , a indeplini scopul national cdtre
Ne-ati spus : Am incercat th I care s'a intors i pentru i tte scuti
indreptdm ofensiva romdai spre I de surprizele ne-ati miirturisit
Sofia ; -pentru c n'am fost as- ziva tresath urrairile :insemnate
cultati evenimentele pe care noi. pe care le titi?
le regretdm se indeplinesc astdzi". Ne-ati rtispuns aci Am In do-
Or, eri searä, and d. presedinte sand meu documente cari pot sti
al consiliului isi -ptira'sea banca, vet stabileaseit c dupd ce Romania
d. ministru de rhzbolu ne spunea a intrat n rdzboiu, a prirnit dela
cä dacd ofensiva ar fi fost-indrev- j noi tot ceeace ne-a cerut"
tatd spre Sofia, in loc sti fie indrep ' PRESEDINTELE. CONS MITI-
tatd spre Transilvania, situatia ar M:IL Inainte.
fi poate si mai gravd. Trebue deci D. EMILE CONSTANT. Ati zis:
sd caut aiurea cauza insucceselor .41upg'ik
romdne, earl constitue cauza in- PRESEDINTELE1 CONSILIU-
succeselor aliatilor. M. Nu, n'am zis : dupr, am
Ajung la a dona intrehare. (Sgo- zis : Inainte i dupr.

www.dacoromanica.ro
 78

D. E. CONSTANT. Vedeti d-le Spre Ardeal sau contra

presedinte al consiliului ce bine e
sa te explici ! Dacei l'ati dat ina- Bulgariei ?
inte" spuneti-o acestei Camera, ea Citesc frazele pronuntate de cit.-
o va primi cu 0 bucurie adeincit, tre d. presedinte al consiliului $i
o adevaratet uware, cad, atunci de cdtre ci. ministru de rdzbein
rdspunderea d-v, va fi mult sleibi- privitoare la interventia Romaniei.
tcY in evenmentele ce se produc... Vorbind de Romani, d. Briand a
PRESEDINTELE CONSILIU- zis :
LUI. Rdspunderea noastrei roc Ouvernrd francez a incercat in
existd. zadar sa" facei ca Bulgaria -sic fie
D. E. CONSTANT... $1 care apa- . atacatii prin Dobrogea, Statele- ma-
sa at& de greu asupra duratei $i joare puteau s lucreze la aceastd
rezultatelor acestui rdzboiu. sareiver.
Sper cd veti raspuhde la intre- Iar- in prima sedintd a comite-
barea mea spunandu-mi ce-ati fc.1- tului secret, amintese c d. Briand
cut inainte, pentru ca. dupi, ar fi spnnea, en -tdrie :
metoda obiouiti ati fi incercat ,,Tlomdnii s'au -inselat, trebuiau
sei reparati atunci cdnd ar fi tre- sd-si indrepteze armatele ceitre So
buit scY prevedeti. I fret Fi din prima zi i-am incurajat
Märginesc a ci intrebdrile mele. in aceastd cale".
eaei ele sunt esenticlul interpe15- Daca. nu =int ese cuvintela tex-
rei mele. tuale, d .1resedinte al consiliului
. Domnule presedinte al consiliu- irni va da voe sa-mi inchipui cd
lui, sper cd aveti incredere. $i traduc eel putin parerea sa.
noi avem incredere ca i d-v. mai Apoi, latd ce spunea eri la, gar
mult ea oricand. Dar s'a ne inte- 5itul $e di ntei ci. ministru do AZ-
legem bine : en conditia ea sd bdiu :
luati masurile trebuincioase pen- Dacei atacul roman s'ar fi pro-
tru ca evenimentele sd-si la nu alt dus contra Bulgariei, situatia ar
curs deck acel ce urmeazd in'a- fi fost si mai gravel'. Feicdnd ofen-
cest moment. Nu, nu prin meisuri siva in Transilvania, romdnii i$i
copileiregi ea acele ce am vdzut reduceau fruntaria Thr".
cd aplicati allele trecute. $i spre a-si ilnstra gandirea, d.
D. F. MERLIN. Doreoc, in a- ministru de rdzboiu, ca maternati-
eeastä desbatere importantd, sá clan ce este. dadea aceastd figura'
car guvernului deslusiri asupra ce o reamintese Camerei : Alpii
informatiilor date de d. presedinte transilveineni reprezintei un unghiu
al consiliului. drept interesul armatei romdne,
Am ramas impresionat de ceea era de a lua ipotenuza i, prin. ur-
ce am auzit, i dorese, in cateva mare, a scurta frontul ei.
euvinte dela banea mea, sh' cer gu-
vernului sd binevoiased, sä niä ii- Romania trebuia sA ramMe
nitasc i s. linisteasca, Camera neulra ?
intreagd. Mi se pare cd subiectul
meritd, aetasta trudd i ed e eon- Deci in ambele ipoteze, se aratei
eluzia normald, rationald si indis- ct inaintarea armatei romeine era
pensabild a acestel dezbateri. I sortitei la infreingere dacei n'ati

www.dacoromanica.ro
 79

spus-o si-mi permit istt complec- Astfel este Insemnat ofieial...

cl-v. asupra acestui punct
-tez ideea PRESEDINTELE CONSILIIT-
n'avea, ca Material, munitiuni LIJI. Da ! da !
4 oameni ceeace-i era trebuincios; D. FERNAND XERLIN,.. par-
4 adaog ratiune cu mult mai tea precumpanitoare a guvernului
grava &wet nu avea in spatele francez in intrarea in rdzboiu a
ei spre a o ajuta qi a o secunda Romaniei.
o armatd ruseascd de intdrire de PRESEDINTELE CONSILIU-
200.000 sau 300.000 de oarneni, feird M Da!
de care, ofensiva romand era o IN CENTRIT. N'ati 177 voit en
neprevedere i o nebunie. 'Si a- toate acestea ca Romania sa fie eu
tunci nn intreb &zed, actiunea gu- Germania !
vernului nu trebuia inainte de D. FERNAND, MERLIN. Imi
toate- sa se larteze sei lase Boni& permit sg, intreb guvernul ddcg a
nia neutrd si sd nu o arunce in- presimtit aceasta interventie in
tea ofensivd care serveste dusma- alta parte. (Intreruperi pe Uiferite
nilor nostri. (Aplauze la stanga bgnci).
si in centru). Intrebarea merita sa fie pusa,
Ajung la a doua intrebare a caci va- vett o zi, nu numai pentru
mea. Ea atinge partea diplomaticd trebuintele istoriei,- dar pentru a-
a actiunei romane. Aid nu inter- celea ale reglementArel noastre
pretez, m multumese sel citesc interioare i internationale, and
depesa pe care d. Briand o adresa, SQ vor stabili toate raspunderile.
la 29 August, d-lui Brdtianu, pre- Or, recunosc, planul initial, in-
sedintele consiliului roman. trarea in scend a Romaniei, era
oarte just, i faarte nob4l, imi poate factorul hotdrator al rdzbo-
permit sa repet, natiunea franee- iului; ci cdti -dintre noi l'au spe-
z4 intreagii aplauda hatiirarea rat ! .Insd speram cd dupd dou
prin care Romania Ii la en curaj ani, ageastd intrare in rdzboiu se
local sgu printre aparatorii .cau- fdcect in conditiile. ode mai bune,
zei dreptului si a civilizatiei. Sunt cele mai serioase, a, mai ales, ar-
ferielt de a fi interpretul sau st mata romand era inzestratd cu tot
acel al gavernului Republicei spre materialul cu inunitiilc i oameni
a va adresa cele mai c'elduroase- trebuinciosi ca pentru a invinge,
felieitAri". 6i c avea in spatete ei o ermatei
Trei zile- in urma, la data de 2, ruseascd -care s'o ajuti.
Septembrie, d. BrAtianu trimetea Aceasta intrebare o pun, pentru
d-lui presedinte al consiliului ur- ca, noi, reprezentantii Frantei sit
matoarea depesti : putem sa apgram interesele Ord
Sunt cu atat mai miseat de noastre, dacti intr'o zi, aceastA in,
cuvintele ee binevoiti a-mi adresa, trebare gravg ne-ar Ii puslt. Ca IA
cu cat ele vin dela acel care, prin d-r. domnule presedinte al consi-
prevedurea sa limpede i increde- liului, am incredere, dar daelt Ro-
rea sa in noi, a contribuit atata mania ar fi Invinsit,. ar fi un idezas
spre a, usura sarcina noastra. Tre- tru pentru cauza aliatilor.
nand Carpatii, 01 r.ato rort/and tri Cbestiunea e foarte simplit, ea
mite salutarea sa vibrant& glorioa -nu este anbarasantri. Vit cer numai
sei armate franceze". binevoiti sti raspundeti la ea,
N11,

www.dacoromanica.ro
 80

Camera nu va avea sg se plangg, Spun FA repet ca, atund când

cad, aid, Imp Artim ygspunderile. guvernul a trebuit sg ia -in cerce-
PRESEDINTELE CAMEREI. tare planul de razboiu, se gasea
D. presedinte al consiliului are in fata acestei conditii sine qua-.
cuvantul. non Push de Romania, ea sit nu
facg razboiu Bulgariei, FA in Iola
Aspunsul d-lui Briahd acelei duble conditii, pusg de el-
PRESEDINTELE CONSILIIT- -data deromang Romania si de Rusia, cg
LUI, ministru al afacerilor strgi- armata sg formeze aripa
ne. Domuilor, voiu urma sfatul momentul stabilireirusesti
stangg a _armatei care, in
onorabilului d. Constant : nu dis- de razboiu, triumfaacestui
on
plan
armatele
cursuri. (Foarte bine ! foarte bi- Bruseiloff l Lecisasky, i ca
ne!). rgspunsuri limpezi r# precis- lui
sit colaboreze cu aceste armate la
se. Dar cum, cu toate acestea, zdrobirea totalit a armatelor aus-
este cu neputintg de a schimba in- triace; prin urmare,
trebilri i respunsuri fgrA a le in- ritzboiu nu puteau fi planurile
intocmite
de-
de
'Mini in fraze, imi voiu da sifinta cat tinand seamg do aceste condi-
ea ele sit fie cat mai putin nume-
roase si pe cat de concise on pu- tILAsa dar, ce spun documentele ce
tintit.
D. Constant spune cg nu a fost v'am citfft I Ele spun cg ne-am
multumit cu rgspunsurile ce i-am sfortat, intep couferintit tinutit la
dat mai inainte. Mi-a zis : V'am Paris eu- ministrii 14zitanici,
pus doug intrebgri : 1) care a lost protocolul ce lam citit este sem-
planul de rgzboiu al statelor ma- nat Lloyd /George i _Anistide
joare EA ee concurs ati dat Roma- Briand sg obtinem 200:000 de oa
niei; 2) Co .informatiuni ati hat meni mai mult din trupele ruse,
Asupra stgrei acestor forte Si spre a face, cu cel 150.000 Romani
de acord cu onorabilul dMerlin pusi la paza Dungrei in Dobro-
dansul spune : Nu existg contrazi- gea, operatiunea ofensivg -asupra
cere intre ceeace ne-ati spus din Sofiei.
punetul de vedere ale ofensivei Rusia tea putut sd facd aceastd
prin Dobrogea i intre ceeace a sfortare. Regretam adãe. (Mis-
spus, eri, la starsitul sedintei d. cgri diverse).
ministru de rgzboiu, adicg, dacd D. EMILE CONSTANT. E o
Romdnia zr fi ft:Mut atacul prin ritspundere precis&
Dobrogea ar fi lost cu -sigurantd PRESEDINTELE CONSILIU2
invinsi?". Astfel a fost pusit in- LITL Vedeti cä dau raspunsurile
trebarea, nu-i asa I (Foarte bine ,! pe cat pot de limpezi si precise.
foarte bine !). (Foarte bine ! bowie bine !).
Sunt de acord cu generalul Ro- Azi, &and lucrurile, un s'au in-
gues sg spun ea fiind date aceste tors bine, cel putin pang acum,
dispozitium, nu era cu putinta. d. Merlin conchide din telegramele
chiar duph ce Bulgaria declarase schimbate intre d. BrAtianu si
rtizboitu Romaniei, sg cerem aces- , niine cd -eZt am avut meritut de a
teia din urmg sä intreprindg si fi adus interventia Romdniei..
1

operatiunea contra Bulgariei, prin Trebue sg spun d-lui Merlin ca

Dobrogea. nu existg nici o rgspundere a Ca-

www.dacoromanica.ro
 81

merei, nici a nimanui, nu este de D. DUCLAUX-MONTEIL.

cat o .singurit raspundere, a mea, ceasta probeaza ca, in viatit, cand
auriS, g mt-e iau intreaga. (A- nu reusegi n'ai dreptate.
plauze). PRESEDINTELE CONSILIU-
Liii. D. Constant mi-a pus o intre
Sfortarile pentru determi- bare important& A spus : Aveati
narea 1omniei informatiuni asupra armatei ro-
mane 7 Ati luat masuri ca s'o aju-
Ahatii i no; cna Mout sfortä- tati Stiati (Tacit era inzestratit
rile noastre spre a obtine ea Ro- cu material ?
mania sit intre in razboiu alaturi Ei bine, in momentul in care
de 110i. Inca din 1915 incercaseram angajam negocierile din 1916, pri-
Mra sit reusim. Imi pare ca era ma mea grija a fost aceasta. V'ank
dorinta tuturor, inaintea event- spus-o, am propus imediat d-lui
mentelor, ca. Romania sa intre in Bratianu sti-E trimit o misiune
razbeiu i daca ag indrazni, fa, importanta care sa studieze con-
and abstractie de evenimente, sg dithle reale all armatei sale g sfi
mit pun In fata cestua fapt : dm/ ia in mama oarecari elernente. Si-
Romania, oferind ooncursul satt tuatia Orel sale, care suferise o
contra Austriei s'ar fi vazut res- presrune puternica, din partea
pinsa din prudent& apoi inghsui- Austriei, a Germaniei si a Bulga-
tä de catre Germani si Austriaci riei anul trecut, care predase ce-
in urma unei rästurnari de mi-
nister tarata altituri cu German% realele
sä nu
sale si petrolul sau numai
fie navalita, care se temea
ma intreb daca, d. Merlin nu mi-ar
pune alta intrebatre (aplauze) si de noui presiuni, era atm de nen-
&gig nu m4ar pune in fata unei nistiteare, in cat d. Bratianu . tur-
ritspunderi cu mult mal_de temut. burat, m'a rugat prin reprezentan-
tul situ dela Paris sit nu insist,
Dansul ar spune : mi-a cornunicat ca daca s'ar
Aveati, dela toate statele ma- 131
veclea sosindu-i o misiune milita-
joarey informatii can v faceau
sit cunoageti ca Romania avea o A., Romania ar fi in mare primej-
armata de 600.000 de oameni, =- die.
math, cafe avea un trecut apropiat M'am multumit, deci, sit ma pun
glories. Stiati ca. la urma urme- in lee:tura cu ,reprezentantul salt
lor putea pune pe picior un- mi la Paris, care- avea inisiunea spe-
lion de oameni. Musa v'a oferit ciala sä ceara ceeace Romania a-
concursul salt contra Austriei si vea trelmintit; dansul a avut tot-
cu slabiciunea d-v. Ordinal% ati deanna din parte-mi o primire a-
respins-e". tat de binevoitoare, g i-am
As fi putut eu spune : Dar, nit de atatea ori rezultatele atilt
domnilqr, ne temeam ca dacit in- la Paris, in Franta cat al in An-
tra in Transilvania, armata aus- glia, in cat am prima in mai
triaca. i armata germana..." multe randuri mat-Writ de multu-
D. DUCTAUX-MONTETL. E gm mire. Toate informatiila, statelor
phi bun sirnt. majoare spuneati la fel : armata
PRESEDINTELE CONSILIU- romdnä este un sprijin foarte pre-
M, Ce probeaza aceasta I Aceas- tics; e compost( din oameni voi-
ta probeaza ca'n viatL. (zgomet). nici, bunt soldati si multi din off-

www.dacoromanica.ro
 82

terii ei au feicut studii militare a-LUL E un an, tot timpupl am tri-

anci. mis. In Oleg foarte bine ch. intre-
Care era sttuatia cfind a inceput barea d-v. este pentru uaurarea
campania I Efectivele erau de trei conatiintei d-v:
ori mai marl ca ale nhvalitorului; Inch dela inceput, am intervenit
noi nu pierdeam nadejdea sit roil- pe langh Rusia, in modul cel mai
sim ca mai tasziu am fhcut sfor sthruitor, ea sh, ia in maini cauza
thri i n'am incetat sh le facem rbmaneasch...
Rusia sä concentrezd forte pen- D. MARCEL ,Q.A.CHIN. Cer cu-
tru complectarea operatiilor ro- vantul.
mane printr'o operatie in Dobro- PRESEDINTELE. CONSELIU-
gea. Materialul era cel normal al LUI,.
armatelor, dar n'am Incetat sh-1 tarea cei le-o
s eonsimth sh feed sfor-
cerusem.
sporim, noi i Englezii, rhspun- Am fhcut mai mult : cum nu
zand tuturor cererilor i trimi- voiam s. ne multumim a cere sa-
tand, de-aproape un an, urmatoa- crificii dela altii, cele cinci fart-
rele expeditii cari se adhugau la ghzi destinate nouh. le-au luat
materialul normal al armatei ro- Romanii din prima zi; astfel eh,
mane.
-
domnilor, din ptmet de vedere
Materialul trimes Romániei francez, am facut ceeace puteam.
PE BANCILE PARTUDULUI
Dfiti-mi voe sh le numär: SOCIALIST. Dar Rusta 7
Aeroplane, 172; baloane cu- acce- PRESEDINTELE CONSILIU-
sorii, 15; auto-mitraliere 4; tunuri LUI. Inainte de a vit pronunta rt;.
automobile 59; träsuri de turism supra Rusiei, dati-mi-voe sh spun
pentru transporturi usoare '59; ch nu veti putea s'o judecati en
tractoare 57; mhati antiasfixiante dreptate-de cat &And yeti cunoaste
500.000; mitraliere 1700; cartuse intinderea sforthrei ce a preghtit
pentru mitraliere 49 de milloant; si care Incepe sit se infhptuiasch.
puati model 1907, 120.000; cartuae PE BANCILE PARTIDULUI
D cu incarchtor, 79. de milioane; SOCIALIST.- Prea tarziu.
eartuae 6 mm. in. elemepte 43 de PRESEDINTELE CON-SIM-U-
milioant; cartuae de revolver, 5 LM. NU, nu va fi prea tarZiu.
milioane; mortiere de tranaee de D. MARCEL CACHIN. Dati-mi
58, 150; bombe de mortiere de 58 voe s vh, pun o intrebare foarte
In element% 60.000; grenade, 1 mi- simplh si cam aunt convins, chi-
lion ; tunuri de 120 mm., 62; obuze umeate mid mare numhr dintre
itictircate de 75 de munte, 10.000; colegii mate ca- Si pe mine. Sunt
eartuac 75 mm. cu obuz explosiv, cu deshvaraire convins el era pes-
567.000; loviturt de 15 cu obuz ex- ts putinta sh retineti Romania
pjosiv, 811.000; lovituri de 75 cu cand a propus sä intre cu not; a-
arapnele, 17.000; lovituri de 105, Mud dc noi, in luptL Sunt de a-
138.000; lovituri de 120, 93.000; lo- semenea convins c. credea in gân-
vituri Ile 150, 20.000; lovituri de thu ei, dupa, cum credeam i noi
-155, 2500; focoase. 1 milion. e intreg universul .ca va primi
D. ALEX. VARENNE. La ce Un sprijin important din partea
dath au inceput trimiterile. Rusiei. Dati-mi voe suntem in
PRESEDINTELE ONSILIU- comitet .secret sh vh, pun doug.

www.dacoromanica.ro

intreblri. Suntem turburati de
.cele ce se petrec in Rusia din
punct de vedere interior; iar din
punct de vedere. 'exterior, ered el
avem dreptal la unele explieatiuni
eat mai dare cn putint g. din par-
tea guverimlui.
Iat &I nf se spnne tot mereu,
rde dot:lazed si opt de luni, e4. o
'fractiune insc:mna!lt din guvernul
rus este in mfiinile biroeratiei gcsr-
mane ; vedem cgmand ministri, vo-
'dem prefecti de politie spanzurati,
vedem pusi sub acuzatie minis-
trif de rItzhol rusi peatru el au
pact-fiat un Inamicul ; vedem un
sir intreg 'de fapte extrem de gra-
ve in interiorul Rusiei, 4 ne in-
trehdrn -ail dacA (men% drepful sd
-ne bizuirn eu totul pe aceastd a-
Hat& (VII aplauze la extrema
Btanglq.
Zic domnilor, eä avem dreptul
intre noi, intre francezi s tim
ce va putea face en no., dnpl nol,
o tali% pe care neam bizuit atata
ei care-ne Th in acest moment,
s'o rnArturhilm,:atatea suprtrliri.
Din pullet Ore vedere exterior,
'din punet tIe vedere al rgzhoirthil
insnel, am vdzut mai multe den-
:M.1,e Yusesti; child Is'au izbit 'de
aematele austri ace au avut suci
!ces ;ori 'de &ate ori s'au glsit
in 'fa)ta armatelnr germane, sun-
tem obligati 4, reermoaetem elt
panN, aeurna, n'au putut Impedica
invazia i eä in eeasal do fata
qunt oprite de trermani.
Invinuiri contra Rusiei
Ni se spline, domnule presedin-
te al Consilinlal, chiar de yuel
insael, opozitia ruseasc g. ne-a; pre-
venit si. s'a spus la tribuna Du- re la, explicatiile colegului
mei si pantl in cercurile cele mai
kntime ale irnpäratului cd in
reeace priveste politica internd a
www.dacoromanica.ro
sa
tdrei, sunt oameni la Curte eat.
conlucrea2d inteun chip perma-
nent eu Germania si cari se tem
de ;victoria Aliatilor, cdoi li-e
fried ca ea ga nu qducet in acelas
limp detiintarea absolutismului
In Rusia, (Vii aplauze la ,extre-
ma stangl 41. la stanga),
D. LEON PERRIER (Isere) :
Ziarele ruseeti an. serls-o.
D. MARCEE CACHIN : In 4-
eest comitet, secret nu este Q ches-
tiune mai gravä ea aceasta (nord.
aplauze pe aceleae bAneg si care
sa angajeze mai mult Aspunderile
nnora i altora. Trebue s shin da
ea, 'tlin punct 'de vedere intern,
ne putem bizni inteun chip ab-
solut pe iractinnea gnvernantli, a
Rusiei, &id aunt signr ct se poa-
te bizul pe natianea rusl
In al dollen rand, din punct de
vedere al operatiunilor militare,
cari vor avea lee atat in Roma-
nia cat si maine in Rusia ebiar,
earl sant efectivele, earl aunt ar-
ma5mentele, care e puterea de afac
ruseasel, paw( untie pot . ei mer-
ge ? Noi facem o- Nfotrare colosa-
16, ; voim s. stim ee Na putea fae
alitturi de noi aliata noastvd, dela
rasgrit. (Aplauxe vii i prelungite
la extrema. 5taugh, Ia stAnga ei
pe-diverse Wind).
D. BEDONCE : Aceasta-i totuL
PRESEDINTELE CAMERET
D. Renaudel' are envantul.
D. P. )REITATIDEL Foese sn
n
spun. numai cateva cuvinte drept
raspuns d-lui presediale al Consi-
liulni.
....Nu vol reveai asupra cereri-
lor precise ce-am formulat l la
care, drept vorbind, n'am prima
raspuns, day, mai ales, ea, /trma-
!lieu
a. eachin, -ear1 aunt eu totul in
sensul explicatillIr ye earl gruind
nostru socialist, a hotgrat astNzi
 84

de dImineatti., s4 le marl. (Intre- mina in atid eei 800.000 3e oa-

ruperi). , meal ai noatri dela Saloni3. (A-
D. PAUL ESCUMER : Nu e I plauze) la extrema :44ngl..I.
vorba de partidal socialist, dar de Acestea le Lumeam eri elemente
Pranta. (Foarte bine Foarte bi- le increderei d-voastrl, dation4e
ne !)
D. P. RENAUDEL : Pentru 110i, Nu nerem deal; areasta, 4tcI nn
nu atacgm aci guvernul o stiti vA vow da orbesta S'ncrederea
bine. Voim numai st maltumim fneastrA. (Aplauze pe aeeleaa
conetlinta t rlispunderea noasti Mind).
(Aplanze pe diverse Wine! dela ex- PRESEDINTELE CO gS14LIII-
trema stangii).... Lurt.. Dispozitille noagtre aefen-
Voesc s v wan cit in consul sive, la Salonic, au lost- luate.
do fath, Bucurestiul va fi Ida% In- SperAm sit nu avem nevoe de o
doialg hat, si dacii, mx e insA va defensivli ; trupele noastre an alit
fi maine sau poimaine. Repet in- tat pang acum ca au ambitia de
trebarea mea de eri: cdnd Bueu- a indeplini un alt oblectiv 1 e
restiul va fi luat fortele germane datoria noastrA sd le diim mij-
se vor putea pune Set defensivii. loacele impreund en Allatlil,
Din acel moment, o parte din a- Inele Insft prea nine eti o a-
ceste forte vor fi libere, ele vor semenea linietire sprijitti numai
putea sd se intoarcd spre Salonic, pe sfortarea noastrd, Anglia, Ita-
spre Mowstir lia e Franta, ar putea lAsa srt
Ceeace vit car din lifisa utund subsiste in spirital colegilor nee-
rului trupelor ruseeti, aoupra cd- tri dela extrema stand eare-cari
rora eat]. Veit sä vA explbyatl forme de neliniete ; am obtinut,
e spunett daed da sau nu, insd, in acelae timp ca Rasia aft
aveti in ceasul de fatd, astfel de ia lii naiind eau= romfineascd,
angajamente, In eat nu namei ba si ea concentrArile armateler sA
trnpele rnseeti sti fedi e eforta- fie fAcate. Ele aunt, in ceasul de
re spre a reap! ape pe germaniAin feta. Indeplinite in cea mal largft
Romania, dar deed, frentul btd- mAsurit 'e1 am primit, de uncle
gero-german fiinl fixat n I?( se cAdea an primim, fAgAdulala
nia, Rusia, nu zic numai dacg va formald ett Rusia \Ta face interaga
voi, dar deed va utea sti conti- tfortare trebuincioasd pentra ,vpa
nue sfortarea eare sit nn ingit- situattia in Orient ad, nu fie uom-
duiascl trupeler germane de a a- promisd. (A plauze).

www.dacoromanica.ro
 ANEXE
Este inteles cä declaratiunea de
fata va fi thaut secreta pang in
Conventiunea ruso-românh minutul &and Romania va anexa
din 18 Septembrie 1914 teritoriile cari stint mentionate
tr'in sa."
Kota' adresatd ministrului Bo, In aceiasi zi, d. Diamandi, mini
mdniei in Rusia (Tarskoe Selo, 18" strul Romfiniei, raspunzand de
Septembrie -1 Octombrie 1914). primirea acestei scrisori, adauga:
In schimbul acestei declaratiu
Oa urmare la conversatiunile ni, sunt autorizat de catre d. Bra-
noastre, am onoarea a va face de tianu, presedintele consiliului de
claratiunea urmatoare: ministri al Romaniei, s. va spun
Rusia se angajeaza sa se opuna ea Romania se angajeaza din par
la mice atingere a statului quo te tea ei sti pastreze o neutralitate
ritorial al Romaniei in fruntarii- amicala fata de Rusia pana in mi
re actuale. Ea se obliga deopotri- nutul &and dansa va ocupa parti
va sa recunoasca Romaniei drep- le din Monarhia austro-ungara lo
tul sa-si ane,xeze partile din mo- cuite de Romani."
narhia austro-ungara, lociqte de
romani. Cat priveste Bucovina II
principiul nationalitatilor va ser Conventiunea militarei Franco-An
I

vi de baza la delimitarea teritorii glo - Italo - Ruso - Romd-

lor anexate de eatre Rusia si de nd din August 1916
alto Romania. Aceasta 1delimita !

re va fi savarsitii dupa constata- Subsemnatii: 1) Colonel A, Ta-

ri %cute la fata locului. Pentru tarinov, 2) A.M.E.D. Despres, 3)
aceasta, o comisiune interadmini S. B. Thomson si 4) Colonel L. G.
strativä va fi numita si ea va pri Ferigo, atasati militari acreditati
mi instructiuni pline de spiritul particular de elitre Inaltele co-
impaciultor de care sunt insufle- mandamente ale armatelor lor de
tite ambele guverne. o parte, i E. S. presedintele Con-
- Romania poate ocupa teritorii- siliului de ministri Ion LC. Bra-
le mai sus Toentionate cand vaju tianu, ministru de rázboi, de alta
deca mai bine. Rusia se obligä at parte, au inchelat cele ce urmea-
faea sit fie aprobate de catre Ca- za z
binetele din Londra a din Paris, 1. Pentru a complecta tratatul
instructille de mai sus. de aliama ineheiat la 4-17 August

www.dacoromanica.ro
 86

19J6 intre Rusia, Franta, Marea de infanterie si. o divizie de cava

Britanie, Italia si Romania. Romi lerie spre a coopera en armata -To
nia se obligä sä mobilizeze toate manti contra armatei bulgare.
fortele sale de uscat si de apg, si Aliatii se obligg s, 1ac sg, se
sg, &ace Austro-Ungaria cel mai execute o cfensivg, hotaratá de cA
tarziu la 15-28 August 1916 (8 zile tre armata de la Salonic eel mai
dupä ofensiva prin Salonic), Ata- ta.rzia en 8 zile inainte 'de incepu
curile armatei romfine vor incepe tul atacului Romaniei spre a in-
cbiar in ziva declaratiei de- ritz- lesni mobilizarea si concentrarea
boi. armatei sale. Aceastg. ofensivä va
2. Din momentul semnitrei eon- inbepe la 7-20 August 1916. Daeg,
ventiunei de fatg, f3i. in timpul mo in enrsnl operatillor militare, Pu.
bilizrei si concentraxei armatei terile aliate, in intelegere eu sta-
Tomfine, armata ruseaseit se obli- tele lor majoare, ar recunoaste ne
gli s actioneze in chipul eel mai voia mgrirei contingentelor ar
energic pe intreg frontul austriac matelor lor cooperfind cu armata
spre a psura României aceste o- romanii, aceastg sporire nu nr mo
peratiuni. Aceste actiuni vor fi difica in nimic -dispozitiile con-
mai agre,4i: e i puternice in Bu- ventiunilor inch elate.
covina nmk armata rasa. va tre- 4. Rusia, Franta, Marea Brita-
bui eel putin sg-si menting pozi- nie si Italia se obligg. s furnize-
title i cfectivele actuale. Cu ince ze Romaniei munitii si material.
pyre do la 12-25 August, flota ru- Transportul va fi Mont cu vasele-
seaseg va trebui sg, _protejeze por. românesti si aliate $i va trece in
tul Coustr.nta, sal se impotriveas tranzit prin Rusia.
_

01 Ia crice debareare de trupe dug; (Aceste furnituri i transport

mane re ceastele rômfinesti si la vor trebui sg. finsumeze, eel putin,
cripe patrundere pe Dungre in a- in mijlocie 300 tone pe zi).
monte de gura fluviului. .5. Aliatii se obliga de asemenea
Din partea ei Romania recu- sä furnizeze Romaniei In Limitele
Tioasbl f;otei rusesti a MEirei Ne- eu putintg, cai, medicamente, bra-
gru dreptul sg, utilizeze _Constanta n i echipamente...
ca port dc rzboi i sa' ia mgsuri 6.. Ei von pune la dispozitfa sa
le trehuincioase contra ,,submari-
nelor vrasmase. Vasele de rgzboi personalul. technic indispensabil
ruscstl can vor folosi Dungrea pentru prepararea, la dfinsa, a mu
atat pentrn aplrarea tarmurilor nitiilor i materialului.
cat $i pentru a donluera cu, arma 7. Indatä dupg, incheierea intele
ta- i note, romfing, von fi puse ub 'gerej de fatg, statele majoare ale
ordinele Cmnandamentului su- armatelor ruso - române sif acelea
prem al armatei romfine 1 von o- ale armatelor de la Salonic se von-
pera pe acest lluviu in legglurg. on intelege cu privire la cooperarea
eseadra" de monitbare române. De lor. Acordul cu privire la operatii
taliile acestei actiuni comune vor le ,militare ruso - române san ori
fi aeterminate in conformitate cu ce schimbare, explica#e $i cora-
prezenta conventiune. plectare, pentru mentinerea unei
3. Rusia se obligg. sg, -trimitg. in leggturi statornice.., se va organi-
Dobrogea Sn, momentul mobilizg- za la cartierul general competent
rei armatet 'romfine doug, divizii cum se va spune mai jos.

www.dacoromanica.ro
 87

8. Cooperarea armatelor aliate I sA mainteze pe teritoriul celeilal-

nu presupune nici o subordinare I te sau in teritoriul cucerit de di-
a uneia din armatele contractan- tre aceasta de nat cand interesul
te fatA de ceilaltA; ele Ii propun al. scopul general o cer i dila in
numai s ia n libertate dispozifin teiegere prealabilA si in scris pen
ni decurgand "din situatia genera tru fiecare caz. ,
1A, din nevolle create prin tinta ur 11. Folosinta drurnurilor de( fer
mArita, si din frAtia de arme. pe teritoriul uneia ile atre trupe
9. Armatele romang i rusA vor lc celeilalte va fi regulatA de cAtre
pAstra in prhieipiu Comandamen delegatii cartierelor generale.
tul lor propriu, zonalor de opera 12. ImpArtirea egalA a prizonie-
tiuni i deplina independentA in rilor si a pradei cit privilegiu pen
conducerea operatiilor. Linia de tru armata
demarcare intre ambele armate duce lipsA. romanA de ceia ce va
va pleca de la Dorna - Vatra, va 13. Reprezentanti ai armatei ro-
urma Bistrita i vAile raurilor Sa mane vor fi atasati la . Cartierele
jo si Sames panA la (Debretin. 0- generale aliate i reciproc.
biectivul principal al actiunel ro 14. Chestiunile neprevAzute vor
mane va fi, n mhsura in care si- fi rczolvite la fiecare cartier ge-
tuatia militarA de la -Sudul Dung, neral in intelegere cu delegatul ar
rei o va perntte, o inaintare yrin matei aliate.
Transilvania asupra Budapestei. 15. Spre a avea putinta de a lua
Armata ruseaseg prevAzuth la masuri preparatorii la deschide -
articolul 3 i destinatA s coopere rea operatiilor, pArtile contractan
ze cu armata romann va fi push te se vor intelege cu privire la
subt directiune.a Comandamenfu d. operatii panA cand ar-
lui suprem al armatei romane.In planul
mata romanA va ataca.
cazul cand contingentul trupelor 16. Armistitiile vor fi incheiate
rusesti operand la sudul DunArei printeo comunA intelegere.
ar fi considerabil rnArit 'And la 17. Conventiunea de fatA va rA-
punctul ea sA egaleze in numAr mane
sau s intreacA pe cel al trupelor nerara.in vigoare panA la pacea ge
ronnine cu care va coopera, acest Bucuresti 4-17 August 1916.
czontingent va putea forma la esi
rea de pe teritoriul roman o ar- III
matä independentA- subordonata
Comandamentului general rus. In Protocol
acest eaz aceastA armatA, luorfind
in afarl de teritoriul romanesc, Insistentele Ambasadorului
va avea o zon le operatii parti- francez Paléologue la Pe-
cularA si se va efirmui conform trograd pentru grabirea in-
dispozitiunilor Inaltului comanda terventiei Românieit).
ment rusesc in armonie desAvarsi
tA cu planurile eelor doug, cartie- Ministrul Afacerilor StrAine re-
re generale, dupA principiile stabi intorcandu-se de la Tsarskoe Selo
lite mai sus.
10. In prineipiu, armatele uneia Document publicat de bolsevici in
din pgrtile contractanfe nu pot Culegere de Documente secrete extras-

www.dacoromanica.ro
 88

din cauza zilei de Dumineed, Am- rft totusi gata, in urma cererei
basadorul Frantei Men o vizitd Ambasadorului de a-i expune in-
barontdui Schilling 2) si dela pri- tr'un mod cu totul privat ptirerea
mei() euvinte Ii declard cti Guyer- sa personald. Fla a thgadui cA
nul Republicei Ii ceruse s. insis trap sportul materialului roma-
te in modul eel mai viu pe lângä nese era in parte intarziat din can
Guvernul rus pentru transportul za sentimeutelor de neincredere la
nnaterialului destinat Romaniei ea adresa Romaniei, de netägticluit e-
re so ggsea la Arhaugd si la Vla- xistente la autorittitile militare
divoMok. El explied ca'n Franta civile rusesti. Baronul Schilling,
se dorua cu arioare intrarea lo Ii spune c aceastä intarziere se ex-
nit a Romanici eat mai into en plica de asemenea prirr greuthtile
putintd, si a cum BA:Mann pea- materiale cu care se stia el aveam
tru a jt,stifica noui intarzieri pu- de luptat pe ctlile noastre ferate.
nea inainti. veprimirea materialtt Prin urmare, daed Guvernul fran
4.01tri d -07I),J1 iriclispensabil . 4 are
trebuia transportat de-alungul Ru cea acordtt o asa de mare impor-
tan% transportului materiaIutui
siei, D. Briand considerd necesar romanek, ar trebui sn-I inlesneas
sA ridice -presedintelui Consiliului ed. (land satisfactie cererei ce i-am
de miniatri roman putinta de a Mcut de o mie de locomotive pu-
invoca acest pretext. D-1 Paleolo-
gue exprimd dorinta guvernulni ternice belgiene, si de asemenea de
francez intr`o scrlsoare privatd cá aeddecide Romania sit indeplineas-
cererile noastre en privire la
tre Ministrul Afacerilor Strdine; materialur de
el cern ea sä:i fie transmisd in a- din Bucovina. cale ferath austriac
Din contra, din de-
ceiasi zi i exprinid speranta cä
ministrul, dupd, raportul lui Alek- claratiunile de la Bncuresti ea. ce-
seev va considera en putinth sd le can an fost prescrise lui Blon
dea un rdspuns cu total favora - del (telegrama din Paris No. 433)
bil. In caz contrar, Ambasadorul pot isvora consecinte negative,
arc intenthmea sd solicite o andi cdai cu cat aliatii vor exhorta Ro
enth Majestätei Sale spre a-i cere mania sl. atace, cn eat mai malt
interventia sa personald in aceas acestia vor gandi cd, avem extre-
it afacere etireia Guvernul fran - mit nevoie de el si el prin urmare
cez ii atribue o mare importanth. ar fi mai avantagios_ pentru Ro-
Baronul Schilling spuse cd ,scri mani de a tärägdni lucrurile, ce-
soarea catre Ministru ar pleca rand totileauna un mai mare pret
ajar in atm zi si cd nu se credea pentru cooperarea lor militard. Ni-
autorizat sd spumi d. ceva mai ofi- meni, spuse baronul Schilling, nu
eial in aceastä privintä. Se Ueda- pretueste mai mult de cat noi im-
pottanta inträrel in linie a Roma
din Arhivele Ministrului rusese al aface niei. Armata sa ar sustine ime-
rilor strAine. (7 fascicole in limba rusA). diat aripa noastrd stdngd si prin
Acerst document in Colectia originalA urmare poate ori-cine fi convins
poarta No. 13. Traducere In ihnba fran- cti Rusia este mai dispusit ea ori-
cezA de Emile Laloy. Editia Bossard. eine de a face ce va fi nevoiepen
Paris 1920..
2) Baronul Schilling un fel de Sub- tru a o hothra. Dar aceasta presu
secretar de Stat- al afacerilor strAne pune o conditie indispensabild, si
anume ea ataeul roman sd. fie M
(nota trd.

www.dacoromanica.ro
 89

cut in timpul volt. Dach Romanii cerere ministrului afacerior stral-

ar ataca acum sau cel putin in sap ne.
tamanile turmaaare, eoOperarea
lor pentru noi va avea un mare IV
pret. Dar &ell atacul lor ar tre-
bui sh, se intample numai dupa Bucuresli 23 lulie-6 Julie 1916
zdrobirea Austriei va fi fost asi- LEGATIUNEA FRANTEI
gurath prin victoria° r3i sacrificii Anexatrt in scrisoarea No, 161 a
le noastre, el va fi nu numai de
prisos, dar .chlar de nedorit, caci ataeatului militar
ar fl legat cu o plath, a unei soco Rezwmatul unei telegrame din 2
teli flit% obiect. Nu voini de cat o lulie 1916 a generalului coman-
ofensivä româneasch, folositoare
pentru voi pe rata vreme 'n Fran dant set' al armatelor frameze.
Generalul Alexieff a Thstirci-
te sunteti. gate a favotiza ori ce nat pe colonelul
.
Tatarinoff sit ex,.
interventie din partea el, ori care pue punctul de vedere rusesc a9
ar fi inaprejurärile t3i ori-care ar supra interventiei române Minis-
fi eponta. trului de räsifoi roman ii rezum
D. Paléologue nu negl -ea' erg aci :
oarecare diferentit intre punctele Armata austriach, dezorganizata
de vedere rusesc ei ifrancez CU pri- poate
vire la ofensiva romaneasch, dar stare shInca duel
redsta dar nu e in
o aetiune ofensiva.
jutifica nervozitatea aratath, in a,-
ceasta privinta de at-re guvernul te fronturile n'au atacati
Germanii inshel pe toad,-
francez prin ,,ohoseala inevitabilä st de resurse, dealt sa din
putut, lip-
trimeatti
care incepe sh, se observe la popo-
rui frames". Ambasadorul o ex- en marl greutati cateva divizil
plica prin enormele pierderi sufe- in ajutorul allatilor lor, i sin tre-
buit sh lase singurl bulgarilor
rite in timpul din urma. Dubh. grija de a rezista armatd dela
dansui, vphrarea cethtei Verdun
costase Frantel, panh, in prezent 'SaSituatia militarl general/ nu
310.000 oameni i cu toate eh due- va fi nict oda% mai favorabillt
manul a pierdut din partea lui sub pentru inter vent la vomfin A cleat
Vslurile fortaretei 450.000 oamem. .este acuma.
pierderea armatei franceze e par- Rusia se nrigjea7ti asupra ho-
ticular de simtitoare dm cauza tararei definitive a RomArdel, cä
sltibicinnei relative A populatiel transporte Inca de acum it fttra
franceze. intfirziere materiabul de rasbol des
Ohtre orele &mei, ambasadorul tinat acestei puteri.
Frantei chemand la telefon pe ba- Insh, valoarea intervpntiei ro-
ronul Schilling, ii 'Imuse ca ar fl mane depinde de data la care va
foarte de dorit sa se grabeaea de avea loc intrarea in actiule pen-
a decerna oraeului Verdun Cru- tru aceasta situatia comandit a.t-
cea Sf. Gheorghe ce se propusese mate', romane sa intervie acum
acorde, cad primisre informa. ori Mciodata.
tfuni care-I faceau elet considere Gandese eA ultimele eAtIlri ale
caderea lortaretel ca posibila in &lid Brhtlann, an -trebuit sit ea-
Intprejurarile de fat& D. Paleolo- dii, evenimentele 4Andu.i eertitudi
gue _cern sh. se transmitit aceastl nes ca ofensivele generale vide-

www.dacoromanica.ro
 90

rioase sunt angajate ne toate fron and din (Jalitia ,si din Poionia ci
turlie, i Rusia luand angajamen- pArdsitea Bucovinei. Asa dar, sta
tul sd. transporte %r d. intfirziere rea do spirit in cereurile dirigni-
materialul de rdzboi in cazul and teare rohiâne se modific d. de ase-
Romania s'ar hota'rd, sa intervie".menea i convorbirile in vederea
Generalul comandant-sef al ar-I interventioi RomAniei in rdzboi se
matelor franceze ma insdrcineazd oprird. La sfArsittd lui 191 i la
sä exprim generalului Iliescu inceputul lui 1916, politica Roma,
en impartaseste In Intregime mo- niei, dupd sdrobirea Serbiei (Ain-
dui de a vedea al Inaltului co- terventia Bulgariel, indina foarte
imandament rusese, soeoteste ed limpede de partea vrAjmasilor -no
RomAnia trebue sA intre acum ori stri. La eceasta epocd, guvernul
niei odati". roman inch eie un sir de invoeli
Pentru eopie conformA comerciale foarte avantajoase Au
' atasatul militar ol Vrantei, Istro-Ungariei sit Germatei. ,A-
Pichon ceastd imprejurare constrânse de
V. partamentele militare, financiare,
Raportul Polivanaffl) ei comereiale sd adopteze o atitu-
7 (20) Noembrie 1916.
dine foarte prudentd, in chestin-
La ineeputul rdzboiuluii euro- nea exportdrei obiectelor de ochi-
paniente militare c3i de diferite
pean, Romania ddoptase oficial o provizii din
atitudine care oscila, foarte des ri puteau 81 Rusia
cand
in România,ca-
in radinile yrds-
$i simtitor, cfind kle-o parte and
=slier nostri. Ofensiva genera-
de altd parte, dupd starea opera- lului
tiilor Aeeastd atitudine Brusiloff, in primdvara EA va
era inspiratd de doud motive prim ra lui 1916 apleed din nun neutra
eipale: dorinta de a nu ajunge litatea RomAniei cle partea puteri
prea tdrziu la impArcirea Austri tor Intelegerei i dete ocazia sä
ei si aeeia de a eastiga eat mai se reia eonvorbirile intrerupte in
malt en putint In sarcina .belige vederea interventiel RomAniei. E
rantilor. Succesele noastre din Ga de notat ea, Inca de la inceput, se
litia EA din Bucovina in 1914 si la ful statulni major a comandanti

-
inceputul lui 1915, luarea Lember tor sefi, dIn motive militare, con-
gului i a Przemyslului, i apart sidera mai avantajoasa pentru
tia avangardelor noastre dineolo not mentinerea neutralitätel romi
de Careati puserd la ordinea zi- ne de eat amestecul ei activ ifl
lei ehestiunea interventiei Roma- razboi. Mai tarziu generalul Ale-
niei. La sfarsitul lui Mai din ace- xeief. adopta punctul de vedere al
las an se produse retragerea noa Aliatilor. earl vedeau in interven
tia Romaniei o lovitura hotara-
Acest raport publicat In oficiosul toare pentru Austro-Ungariete apro-
bolsevic <Pravda" si poartA numArul 240. pierea sfargirei Azboiului.
El este semnatA PoHvanoff, care nu pare In August 1916, In semnata en
a fi acelas cu Generalul Potivanoff, fost Romania o conventie militara si
ministru de rAzboi Ora 'n Marti& 1916, politica eare-i asigurau astiguri
ci Malt functionar al Ministend afacerile teritoHale i),
strAine ruae§ti. On i care ar fi on- Bucovina si -;toath
gina, et oglindeate i confirmA la lumi nu
evenimentelor Intamplate de atuci in- i 1) cf. conventiunea militarl cu aliat i
coace, duplicitatea i trad area Rusiel. din August 19Iti,

www.dacoromanica.ro
 61

Transilyania) cart nu, eorespun- bitie sa indeplineasca visurile na

dean fara indoiald, in mäsura tionale,in Basarabia si In Balca-
participarei. Romaniei la operatiu ni. Prin -u-rmare, prabusirea pia-
nile militare, caci dansa se anga nurilor de mare putere ale Roma-
jase, numai, sa declare razboi Au ei in proportiile aratate nu se o-
stro-Ungariei: i s marginise de pune in chip particular interese-
asemenea, numal la operatiuni in lor politice aIe Rusiei. A.ceastä
Transilvania. Evenimentele ce au impujurPr. trebue sh fie blosith
urmat au arhtat cat de mult se de catre noi in vederea consolida
inselasera aliatii ostri pretuind rei acestor legaturi fortate cart
prea mull interventia romaneasca. unesc Rusia cu. Romania pentru
Subt impresia catastrofei 'surve- un timp cat mai lung cu putinta.
nite se produse in RomAnia chiar Succesele noastre pe frontul ro
=ante protivnice continuarei man au pentru noi o importanta
rdzboiului i cari si-au Impus ea extraordinara ca o posibilitate u-
sarcina incheierea pacei eat mai nick' de a sfarsi, odata pentru tot
repede cu putintä, fie chiar o pa deauna, chesthmea privitoare la
ce separata. Nenorocirea care-a iz Constdntinopole a la stramtori.
bit Romania este urmarea fireas- Evenimentele de_ acmn diTh Roma
el a desavarsitei lipse de prepara nia au modificat, de sus pang jos
tie militara i a politicei ambi- conditiunile tratatului din 1916.
gua a lid Bratianu. Victoriile u- In kc de sprijinul relativodest
soare din 1913 si succesul diploma -pe care Rusia era tinuta sa-1 dea
tie inregistrat kle Romania, (1110 In Dobrogea, ea a trebuit,sa incre
r,itzbMul baloanie, cp.0 contribuliti dinteze apararea teritoriul- romin
inteo mare parte, sd dea societa- peste tot, aproape -numai trupe -
tei i guvernului o idea exagerata lor rusesti. Acest ajutoe militar
de valoarea kr. Românii- cari auf al Rusiei a kat, acumfasa propor
exagerat valoarea kr politica si tii hi eat fagaduiala de despagu-
militara au acum o amara- decep hire teritoriala a Rusiei, pentru
tie. Din punct de -vedere al intere intrarPa sa In razboi, prevazuta
selor rusesti, consideratiunile ur- in acordul mentionat mai sus,tre
matoare trebue sa na conduca in bue, MA. indoiala, sa fie stfpus
pretuirea situatlei de acum, din nue] revizuiri.
Romania.
,,Daca lucrurile s'ar fi desvoltat VI
in `asa chip in cat intelegerea po- DOCITMENTELE SARRAIL
Utica i militara din 1916 cu Ro-
mania sa fie in totul indeplinitä, Nu. 239 Scrisoarea No. 894 din 7
un stat foarte putprnie ar fi fost Aprilie 19169 adresatd de cdtre ge-
creat in Balcani compus din Mol- neralul Sarrail marelui cartier
dova - Valachia - Debrogea (Ro- general francez.
mania de acum) din Transilvania, -Spre a raspunde ordinelor dute,
Banat si Bucovina (castiguri in 2- am datt socoteall la 7 Mantle de
virtutea tratatului din 1916) cu o
populatie de aproape 13 milioane. 1) Documentele cu numerite 23, 24, 37,
In viitor,- acest stat ix greu ar fi 38, 39, 40, 41, 42, 43, 46, 47, 48, 49, 50,
hränit simtimante amicale %ata au fost alese din cele 105 documente
de liusia L ar _fi avut drept am- oficiale publicate de generalul Sarrail In

www.dacoromanica.ro
 92
modal cum priveam posibilitAtile
ca Eat nu stau in defensivl. Sta-
bilisem pi opunerile mele pe datele
ce aveam asupra inapticului $i a-
supra situatiei aliatior la Salo-
nie.
Cred cä trebue sä precizez astAzi
unele puncte i sit modifie pe alte-
le, de oarece unele date ale proble
mului au fost modificate. (Ordi-
nul unui eventual atac Ma% a tine
seama de fortele adversarulni; in-
trarea in linie nunaai a) Sarbilor;
informatiuni asupra coopergrei e-
ventnale a 200.000 de Turd cu Bul-
garii; trindterea a douti divizii
bulgare pe frontul roman).
j. Ofensiva Vremonstrativd.
Dacl se voeste sa se facn numal
bluff", i dupä pgrerea mea cu e-
fectivele de acum franceze sau en-
gleze disponibile rku se poate face
decal asa ceva, nu e de schimbat
liniile marl pe cari le-am schitat
EA care au fost aproape de marele
earlier general (depesa din 20 Mar
tie). Totusi englezli n'au primit
hnc nici un ordin permitandu-le
sa inainteze; ei au prevenit c ar
putea lua in seamit o ofensivit li-
mitath, dar aceasta e totul; ar fi
grabnic s li se dea erdinul sa o
desrantulasea. imediat.
0 inaintare, chiar spre
a
bluff"-a, nu poate arvea drept re-
zultat de a retine pe germani pe
frontul nostrn dael nu e executa-
ta in momentul ofensivei generale
pe toate fronturile. Este o chestiu-
ne de timp trebuincioasa spre a se nul
marturiseasea sä ne bazam pla-
ofensiv pe cele de mai sus.
1
face naveta dela frontul balcanic
eltre iii alt front. Trebue deci ea, In Iunie, Iu lie, August bântue
de mai inainte, germanil 0, se eitIdura; ar fi deei rational ea in-
j
cepern la acea epoca o operatic
lucrarea sa Mon Commandament en O-
rient", proecteaza destulã lumina pentru
explicarea evenimentelor petrecute pe
frontul Macedoniei in legatura cu apli-
I
carea conventiunei rtilitara ruso-rornânA
din 1916.
www.dacoromanica.ro
simat sub araenintarea unui atac
pentru ca sä nu se mal poata gam-
di A, intrebuinteze aiurea fortele
de pe frontul balcanie. In temeiul
acestei consideratii, am aruncat
de mai multe zile toattt cavaderia
zi trei brigazi mixte. Operatiunea
e deci amorsatit o voiu continua
dupà imprejurari.
2) Ofensiva reald. Cat despre o
adevärath, ofensivä, azi sap maine
ea si eri, trebuesc forte indestulä-
toare. Or, din ultimele telegrame
reese ca numai sarbii trebue sh
soseascä. Acest spor este neted ne-
indesturator. Cu patru divizii fran
eeze, cu, chiar patru divizii engle-
ze din Salonic, en atse divizii sar-
besti, adica eu 250.000 de oameni
nu e cu putintit s. ataci 400 sau
450.000 de bulgari, germani i aus-
triad. ce Se pot strange pe o f run-
tarie impanata ci fortificatii; nil
e chic-97 cu putinta sa ataci 350.000
de dusrnani earl ar rgmane admi-
land ca uncle noul divizii bulga-
re ar fi trimise coin e probabil,
in spre Romania; e peste putintii
de incercat ceva rational dacti tur-
cii se unesc cu aceste elemente,
ehiar daca in loc de 200.000 cat s'a
anuntat vor fi mutt mai putin riu.7
merosi. $-
Ceva mai mult, Sarbii nu vor fi
disponibili decal in Iunie, eel mai
de vreme. Deei de ileum pang a-
tunci nici o adevarata ofensiva.
Trebue sa se stie, sä SP spunit, si
demnä de acest nume
Cred totusi eIt trebue sit afirm
netemi ea o ofensiva este en putin-
ta si de dorit; dar pentru ea ea sä
poata da o deeizie, trebue fixata
 93
in mod sincer epoca- and s'ar pu-
tea face, trebuese adunate Inca de
aeum, de/mai inainte, mijloacele
inthspertsabile pentru executarea
ei : material si personal.
Dacd aceasth ofensivit nu este
pregatita i hotitrata imediat pen-
tru o epocti eat mai arpropiatA spre
a nu lása pe inamie sh se retran-
seze din te in ce mai mult, arma-
ta Orientului va fi redusA la ac- I
tiuni de bluff" conservand numai
Salonicul. Sfortarea fiteuth este
in raport numai cii acest unic re-
gullet I Nu mi-e permis sA judec
aceastA chestitme de ordin pur di-
plomatic.
No. 24 Telegrama din 20 Apri.-
lie 1916, adresatd generalului Sar-
rail de dike generalisimul Joffre
Drept rAspuns la scrisoarea dv.
din 7 Aprilie 849/3 :
1) War-Office mA informeazA
cif s'au daft generaluIui Mahon
instructiuni pentra ea, conform
, cererel d-v., detasamente engleze
asit fie trinlise spre fruntaria grea-
spre a urmArl operatia demons-
trativii inceputh de trupele Iran-
eeze,
2) Cat priveste ofensiva reald,
vA atrag atentinnea asupra urmA-
toarelor puncte : - tele dusmane care-i start in lath,
A) Comandantii efi ai armate-
lor adiate intruniti in conferintA
au stabilit planul general al ope-
rathlor si au deems sA pronunte
sfortarea co,neordanth pe teatrul
de operatiunt prineipale.
Acest plain nu mai poate fi mo-
dificat, i yeti socoti cA el nu poa-
le sA fie discutat WA a avea In
maini toate elementele de infor-
matie si de apreciere cari au ser-
vit drept bazd la aceastrt othrare
B) Comandantil ef4L n'art jude-
1) Pagina 349. Generalul Small
Mon commandement en Orient.
www.dacoromanica.ro
cat cu putinth o ofensivA in_ pro-
portii mart in Balcani cAd, daed-i
drept cA frontul IntArit bulgar, in-
teadevAr cu intreruperi, _prezinta
mai putinh soliditate cleat cele-
lalte fronturi i cA din aceastit
cauzA teatrul balcanic se prezin-
tit mai mult decal altele la rAzbo-
Mal de miscare, nu trebue uitat ett
duph bittAlia dela fruntaria grea-
cA misearea inainte nu poate fi de
cat extrem de inceath din lipsa
cAilor ferate, a numarului si a
folosului mArginit dat de druinu-
rile de aprovizionare.
PelangA acestea, marinele alia-
te cu totul absorbite panA la sfar-
situl lui Iunie, eu transporturile
sarhesti, cu aprovizionarea arms-
tei Orientului, n'ar fi -putut educe
la timp, personalul i materialul
suplimentare pe care le-ati jude-
cat necesare (sase divizii, cel pu-
tin).
C) Aplicarea planului hotArat
poate din contra, sA atragtt arma-
tei orientului obligatia de a pro-
nunta cu propriile ni forte In mo-
mentul ofensivel generale, atacul
ce v'am cerut sA pregAtiti cu 'sari-
soarea din 10 Marge. No. 6524.
In acest caz, ithobilizand for-
armata dtv. va avea o misiune
poate grea, insA folositoare In cel
mai inalt grad cauzei comune.
D) Ofensiva care va putea sA vA
fie ceruta nu se prezintl, de altfel,
in condltiuni asa de neprielnice
cum le arAtati :
Mai intaiu, in cazul unui con-
curs roman sau chlar grec, supe-
rioritatea numericA considerabilA
vA va fi castigatlt i rezultate marl
pot fi scontate.
In lipsa acestor cloud, concursuri
vett dispune de aproapa 300.000 de
combatanti francezi, englezi tit
sarbi contra a 260.000 de germano-
 94

-bulgari cari v stan in fata acum puratiuni . ofensive In Balcani.

si cari in cazul cel mai nefavora- Trupele britanice trebue-sc sa. fie
bil ar putea fi Intariti co, 120.000 considerate ca o armathAndepen-
de bulgari adusi dela fruntaria ro- dentd, me operand sub ordinele
'mana. gk.neralului Sarrail, decat numai
Trupele turcesti disponibile In in ceeace, priveste apararea dm-
xracia se ridica numai la 70.000 pului intarit dela Salonic".
de oameni : inaintarea ruseasca in -Generalul Milne mi-a cerut, prin
Armenia face intervenirea lor in urmare, sa formez dispozitivul de-
Macedonia cu totul neprobabila. fensiv catre. Struma in zona unde
Fortele dusmane sunt acum si se gaseste acum ffivizia a 17 colt,-
vor f& inteadevar la inceputul o- niala i raba asigurat de coopera-
peratiilor impartite pe un front- de rea sa complecta sub rezervele for
450 de kilometri pe cata vreme ale mulate de guvernul sau.
d-voastra vor B. concentrate. Acest eveniment suparator, en
E) Nu se poate admite ea tem.-- toate igravele sale inconveniente,
peratura .sA ''gr-opuna operatiilor nu ma va impiedica sa atac, nu-
cu Incepere din Iunie. Al doilea mai cu fortele sarbesti i franceze
razboiu balcanie. a debntat la 28 dela Poroj la Florina.'--
Iunie i trupele europene in tre- No. 381).-22651M $1, 22661M din 12
cut si In prezent an intreprins
vara expeditii coloniale intr'o cli- funie Marele Cartier General cd-
ma mai ucigatoare fail a avea tre comandantul oef-- al armatei
inijloacele cari aunt de -pe azum Orientului
la dispozitia armatei Orientului. Drept raspuns la telegramele
3) VA confirm prin nrmare di- d-v.
-rectivele mele din 10 Martie -ei vA ThuleNp. 102613 sf 104313 din 6 si 8
invit sa impingeti preparatia -ata- 1) Intre guvernele si, inaltele
colui d-v, eventual. franceze i engle-
Din parte-mi iau -dispozitiuni comandamente
ea sa activez organizarea EA. trans- viire la linia de conduita deenlimit
ze se urmeaza conversatii pri-
portul trupelor sarbesti si inter- la Salonic. Guvernul englez j-dde-
yin -din non pe langa War-Offiee ca neoportuna pentru un moment,
pentru ca trupele britanice dela ofensiva corpului expeditionar
Salonie sa fie -echirtate in scurE ei
limp ca trupe de munte".. insista ea sa nu lie tarat la aceas
(as) General Joffre. tä ofensiva Inainte ea saventual sa
se fi stabilit data ei intre ambele
No. 371) Telegrama No. 102615 din guverne daca imprejurarile ar de-
6 lurk 1916 adresatd de cdtre ge- veni favorabile.
neralul Sarrail M. C. G. F. 2) Ira voiu trimite instruetiuni
Generalul v.tilne mi-a notificat precise de indata, ce un acord va fi
telegrama urmatoare primith, dela stabilit, dar de pe acum atrag a--
Londra ; tentiunea d=v.. asupra urmatoare-
Politica guvernulm !brit:anic lor puncte :
este Impotriva angajarei unor o- A) Misiunea d-v. rauittne EA de
acum incolo de a lipsi armata ger-
1) Fag. 357. --. General Sarrail. mano-bulgara, pe cat va fi cu pu-
Mon commandement en Orient tinta, de libertatea ei de manevra

www.dacoromanica.ro
 95

prin amenintarea ce va rezulta in chipul cel mai complect, si care

din concentrarea d-v. in apropie- vor fi inzestrate en de toate in
rea fruntariei grecesti si din lucrA cursul lunei Iulie.
rile de comunicatie. Guvernul va trimite instructi-
B) Asteptfind instructiila evitati uni generalului Sarradl spre a-i
toate clispozitille earl ar putea comunica hotgrarile stabilite in
brusca situatia i taxa, fortele a- conferinta dela Londra i ii va da
liate in operatiuni ofensive strAi- directive conforme cu acordul in-
ne apArArei Salonicului. tervenit intre guverneIe francez
No. 39 1, 2). Ministrul Frantei din od englez pentru ca .ofensiva sä
nu alba Too decal in ziva and cir
'Athena cdtre generalul cornandant curnstantele, starea trupelor si a
$ef a armatei Orientului. No. 261. materialului o vor face cn putin-
-Y4 Iunie. tà i folositoare".
Primesc dela d. Briand telegra- (sa) Guillemin.
ma urmAtoare : Secret".
Adresez urmAtoarea telegramA No'. 40 1).-3215 $i 3216Irn din 25
Ja Londra; VA _rog sA o aduceti Iunie numai pentru generalul Sar
foarte confidential la eunostinta rail $i $eful sdu de stat major.
generalului Sarrail cAraia miniS- 1) Defa telegrama tinea No.
trul de rAzboiu Ii va comunica di-
rect si in detaliu instructiile gu- 2835/m. din 20 Iunie care vA dA-
vernului dea hotArarile !nate la conferinta
,,VA autoriz sa confirmati pri- dela Londra guvernul britanic
mirea notei engleze, ardtand eA ne-a -Mout cunoscut :
.Q Echipamentul. divitilor en-
primim punctul de vedere brita- gleze
nie care consistA in araanarea 0- nu va fi sfarsit inainte de
fensivei dela Salonic din motive Septembrie i complectarea arti-
tehnice, dar sub rezerva expresA leriei grele nu va fi probabil gata
el luAm act de indoita fAgAdulalA inainte de Noembrie. ,

a gavernului -euglez :- B) Aeeste divizii nu sunt sub

11 SA examineze mai tarziu con- orclinele dv. decal numai pentru
(litiunile unei ofensive la Salonie operatittnile pe care englezi le so-
de indatA ce imprejurarile i sta- coteso acum posibile, adicA pen-
rea trupelor si a materialelor vor fru apitrarea Salondcului.
1_

permite-o. 2) Ou toate acestea, se pot pro-

2) SA se grabeasca Inca de pe a- duce in scnttA vrerne evenimente
cum echiparea armatei engleze a in Balcani cari. WA' ne oblige, in
Orientnlui in asa fel in cat sA fie interesul coalitiei, sa fixam gro-
pusA, cat mai de grabA, in stare sul fortelor bulgare pe fruntaria
de a lua parte la o actiune even- greacA spre a permite armatei
tuala i de a putea, In aceasta ipo- romane EA, intre in linie in contra
tezti, sa'-si dea fara nici o noua Austriei flird sd cribd th se teamd
intarziere, concursul ei trupelor de Bulgaria.
franceze pe care guvernul Repu- 3) In cazul &and chiar cu acest
blicei le echipeaza din partea lui eveniment guvernul britanic nu
1), 2) Pag. 358. General Sarrail. 1) Pag. 359. General Sarrail.
Mon commandement en Orient. I Mon commandement en Orient.

www.dacoromanica.ro
 96

va crede de datoria hal sd la par- pentru generalul Sarrail at seful

te 1a aetiunea trebutincioasä, va sail de stat-major.
rog sd ma informati dacti soco- 1) n telegrama mea 3215
titi o numai en fortele franceze 3216/M din 25 hub v fdeusem
el sarbeati sä puteti ataca fortele eunoscut cd, in cazul and Roma-
bulgare pe fruntaria greacd, eu nia an interveni aldturi de noi,
obiectivul minim de a le impiedi- trnpele franceze al sarbeati, chiar
ca sA lucreze pe alte fronturi, si färd concursul trupelor erigleze,
In aceastä ipotezd care ar fi pla- vox') Ina ofensiva spre a fixa De
nul dv. de operatii. fruntaria greacd, grosul fortelor -
No. 41. Telegrama din 27 lu- hulgare.
nie 2916, No. 109815 rcispuns la .5215 . 2)- Dela acea *Toed negOcierile
cu Roma] lia sunt in curs iar gu-
3Siu inträ in atributia mea 241 vernul britanic a luat hotqrttrea
E3tiu deed armata romand v a mer- de--principiu ed. in "az de inter-
ge en noi, informatiile mele prin ventie roulana, toate diVizille en:
(lätorii 131. consul* ce sosesc din glezesti gata in acel...mimat pentru
Romania imi arata ed Romania razboiul de munta,s1 ia parts la
' are aceleasi simtiminte ea si Ore- atm El face.,
eta asnpra nevoei de a sta neutrd. No. 4979/M. El face in acest
Totusi, dacd Bulgarii '",,rebue, sit minut o sfortare serioasa spre a
fie retinuti pe fruntaria greaed, grdbi organizarea xliviziilor si. a
este trebuinclos sn-i faeem sti trimite artiTerie, grea.
creada intr'un atac adevärat, el, De and parte, cer guvernului
spre a4 insela, de a ataca mi spre francez sd-insiate pe lane paver-,
a strapunge frontal in directia xml britanic pentrir ea toate divi-
ultima Sofia, el, numal spre a pu- zille engleze sd participe la ofen-
ne stäpanire pe fruntalle i a-i
littobiliza. Trebue srr-tvem deci un siva. orieare data ar fi fixar pen
tru atac si oricare ar ft gradul
.

front agresiv cat mai intins cu de pregatire al divizillor.

putinta. 3) VI rog prin urmard sa-mi
Pe de alth," parte, Arbil au te-
nds deja edtre fruntarie 4e tea- supuneti
A.
proectele de, operatiuni.
Avand in vedere scopul...
trul operatiilor kr viltoare, asa
cum vi le-am expus, recunoasteri, No. 4890 M.,Persontd, numai pen-
tlipatori, artiler1ti stat-major. tru generalul.
Socotese deci c el ar trebui s.
fie angajati dela Monastir la ....Scopul de a agata armata 'hal-
Ljumnica cum v'am expas deja. gal% la fruntaria greacd 0 de a
Ar fi dealtmintrelea folositor ea oactiune
pune in neputinta fa .execute o
pentru mentinerr-a moralului ir niei. serloasa in eontra Roma's-
el sd nu stie ninaic despre abfine- B. Faeand Intrebuintare d
rea voit l sistematicti a fortelor ii toate fortele aliate dela SaVm If
britanke. afactand arnaatei engleze o zond
No. 42. Telegrama din 15 Julie in tare toate divizille ea sti poed
Mare le cartier general francez, fi folosite pentru Walla initia104
1

generalului comandant $ef al 0: chiar acele cari n'ar fi inch' orga-

Orientului, nizate pentru alzbotal de munte.
No. 4977/rn. Secret Immai C. Tinand mama del inainta-

www.dacoromanica.ro
 97

Tea trupelor bulgare in valea Stru generalti i spre a fi iscalit. de pu

mei.
No. O. Telegrama din 17 Iulie
Marele Cartier' general' francez
somandantului sef al armatei 0-
Orientului
No. 5204/M. Foarte secret.
Numai pentru generalul Sarrail
e $eful san de stat-major.
I.) Proectul conventiunei milita-
re intre Romania i puterile im-
pAtritel intelegeri este aeum in
tuerare. Duph primul schimb de
vederi, pare cä un acord se va pu-
tea stabili pe baza urmatoare :
A. Armatele aliate dela Sa-
ionic vor lua ofensiva pe la 1 Au-
gust eu toate fortele lor in vede-
rea de a acoperi initial operatiile
mobilizarei j concentrarei arma-
tei romane eat si actin-a-a ei in
spre Austro-Ungaria fa contra -u-
nei ofenFive dusmane pe frontul
de end.
B. ,,
Romania, la randul ei, va
incepe dela 8 August operatiuni
active contra fortelor dusmane
dela sndul Renarel cu o armata
de 200.000 de oameni, dintre eari
douh sau trei divizii rusesti.
No. 5205/M. C. Fortele a-
liate Idela Salonic i fortele rusol
romane dela Dunäre von avea ca
obiectiv de a distruge fortele due-
mane si de a infliptui unirea lor
In eel mai scurt termen en pu.-
tint&
(ss) General Joffre.
No. Id. Traducerea telegramei
generalului Roberston dare gene-
tau/ Milne
Am sfarsit aci, eu reprezentan- garilor.
tii shall. i romani proectul con-
terile aliate la Bucuresti &tea este
definitiv primit. V voiu trimite o
copie a conventiei militate dach, si
cand ea va fi mncheiatä. Punctele
prineipale ce vh, privese aunt ; Ro-
mania va intra definitiv In came
nie la 7 August si aliatii dela Sa-
Ionic vor retine pe bulgari pe
fruntaria greac Iu tux tel in cat
sh, acopere coneentrarea roman&
Aliatii vox' incepe actinnea la
1 August, dach insa Romania in-
trä mai tarziu de 2 August, ac-
tiunea aliatilor va fi amanatä in
mod corespunz.htor. Duph intra-
rea in eampanie a Romania-, o
parte a fortelou romane va opera
contra Austriei 51. o parte in le-
gatura eu aliatii dela Salonie va
lucre in contra Bulgariel, diva
imprejuritri. Sure a se putea lua
dispozitiuni preliminare rezultand
din conventie, generalul Joffre a
itrimis instructiuni generalulut
Sarrail eu cari instructii ma u-
nese, in afarh, ea, dupa cum am
spus, nu pot sa-nal dau parerea
privitor la amanuntele planului
de operatii ale generalului Sar-
rail, si cä trebuia sa vh, rezerve
d-v, aceasth Chestiune. va voin
trimite o copie de pe instructii,
duph intoarcerea mea la Lendra,
I luni seara. In asteptarea lor, ru-
gati pe generalul Sarrail sh va
, dea o copie. Observati c. instrue-
tiile date generalultd Sarrall vä
lash Intreaga latitudine asupra In
tinderei cooperarei d-v., desi a-
; ceasta trebne BA fie cat mai mare
I eu putinta; eh primul scop al a-
liatilor este numai fixarea Bul-
Nu poate fi vorba s incercati
4

ventitmei militare privitoare la tit 111all pozitikle inamice panh

interventia romanii. Acest proect cand nu veti fi indestulati eu ar-
,

se trimite prim abut ministru ro- tilerie i cä alte conditii vor per-
m&n spre a fi anexat la conventia mite o speranth rationalä de flit°.
7

www.dacoromanica.ro
 98

Cm Cu aceste reserve prdeti face nnl roman ar voi sit nu declare

imediat ceeace care generalul Sar-
rail in marginele 'posibilitatei,
amintindu-vit totusi, e guvernul
IffaiestAtei iSale Britanice nn a-
probd 81 se ia ofensiva pan& la
intrarea definitivä in campanie- a
Romaniel. M indoesc Inca, cd ea
va intra in joc si chiar de infra'
In joc, o ofensivä serioasit n'ar
pitrea niI neeesard nici posibild
pentrn d-v. in timpul eelor trei
No. 47 .
sari patru sitptamani viltoare.
Mare le (Jartier General
trances cdtre generalul comandant
et al armatei Orientului, 29 tulle.
Toarte secret. 14Tumal pentru
generalul Sarrail si seful dm de
stat-major.
Diseutinnea Ia Bncuresti a pro-
ectului conventiel militare care
v'e fest comunicat la '25 In lie pre-
vesteste aproape signr urmdtoa-
rele Cloud modificitri :
1) Data inträrei in a ctiune a Bo
mantel va f. eel mai Oren la 14
August.
2) Mina cere ca ofensiva dela
Salenie s precedeze en zeee zile
interventia ei.
Prin urmare fiti gata sit ince-
peti operatinni ofensive cu ince-
pere dela 4 August.
No. 48. - Marele Cartier Gene-
ral francez cdtre comandantul sef
al armatei Orientului, 3 August.
Telegramti se cretd nmnai pentru
generalul Sarrail si seful sdu de
stat-major.
1) Negoeierile en Romania stint No. 6682/m.
pe cale bunA, acordnrile nu Runt venimentele ar pntea Vara Roma-
Inca iscAlite, dar pare cii vor fi nia in contra Buigariei nu e do
In curand. prevelzut, pentru itn,.._moment o ac-
Acordul nn este in& realizat a- tiune fcombinatti a jortelor d-v.
supra chestinnei ofensivei ruso-
romane la sudul Dunitrei. Guyer-
ritzbolu Bulgariel to st-ti pitstreze
, lath de ea o atitudine defensivA.
'Guvernele glide sper IncA cA u-
neaseit Romania la vederile kr,
dar, &WI e necesar, vor eeda ast-
pry acestui punct.
2) Oricum ar fi insa, misiunea
initialit a armatei Orientulni, va
ritmane sA atace fortele bulgare
dela fruntaria greacit spre a le in-
ldntui libertatea de actiune, insit
data inceputubli operatillor nu
poate fi ined precizatit. VA vein
, prevent fArd, Intarziere de iscAll-
jrea a cordului ,si de data intritrel
n-v. In operatiuni.
No. 49. - Marele Cartier General
francez catre comandantul 15ef al
armatei orientului, 6 August 1916.
No. 66811M. Secret Numai
pentrn generalul Sarrall i zeful
silu de stat-major.
Urmare la telegramea mea diu
6459/3.1 din 3 August
1) Romania reclamit spre a Ma-
ui pe Bulgari, un concurs prea
important pentru Rusia sti i-I a-
corde. Dansa invoacit pe de altit
parte greutAtile de a modifica pla
nul sAn de concentrare care pre-
vede defensiva pe fruntaria dela
snd i refuzit, prin =Mare, de a
ataca pe Bulgari la sudul Dund-
rei. Puterile aliate sunt de acord
sd cedeze asupra aeestui punct
spre a nu Intarzia Intrarea in li-
- nie a arthatei romane In contra
Austriei. obiectivul capital al si-
tuatiet
2) Cu toate cA e-
eu .fortele ruso-romane.
3) Nimic nu e schimbat In mit-

www.dacoromanica.ro
 99
sinnea d-v. atm cum a lost defe-
nita la paragrafnl 2 al telegramei
mele .0in 3 August,: 8d se hdrfuias-
ad fortele bulgare dela fruntaria
greaed en seopul de a Ie inlantni
labertatea lor de act-tune.
No. at Orainele date tin 20
August 1916 la eonferinta genera-
Illor allot de entre eomandantul
oL
Generalul Joffre informeaza pe
generali de aeordnl intervenit in-
tre Intelegere gi Romania semnat
Ia 17 August.
A cest acord cuprinde nu anga-
lament luat de aceastit tart de a
www.dacoromanica.ro
declare elizboin Anstre-Ungariei.
insil nu Bulgariel.
0 depesii adresata generalnlui
Serra* II trimite instrnetinnile
hot/irate in eonsilinl de riisboiu al
aliatilor
El are ea misinne ae a dace ur-
inate bulgara la 20 August, mire
a lase armatei roriant, intreaga
libertate de actinne din spre But-
garia. Obiectivele armatelor alia-
te ale Orientnlni vor fi determi-
nate ulterior.
Ceneeptia generala a operatin-
1, nilor poate fi reznmatit astrel :
sfortare ofensiva care -stanga,
afortare defensiva catre dreapta.
u a.
ii EDITURA LITERARA CARTEA ROMANEASCA" S. A.

(ART' APARUTE
Lei
Agarbiceanu I., «Trasurica verde» 14
» » «Ceasuri de searà» 10
Ardeleanu C., «Pe strAzile Iasului» . . . 7
Bratescu-Voineti Al. I., «In slujba Pacii»
» » (< S o r a n a » . . .
.
.
.
.

.
6.
6
» » 15.
gin lumea dreptAtei» .
» » «Intuneric si Lumina». 12.
Beldiceanu N. N., «Fantana Balauruluiv 12. . . .
Bucura Dumbravd, , Ceasuri sfinte» 10
Barbal V., «Imperialismul American» 8
Cap. G. BEigulescu, «Zile de Energie» . . . . 6.50
Co,sbuc Oh., «Razboiul nostru pentru neatanare 15.--
t, I/ «Povestea unei coroane de otel» .
Cáliman N. Dr., «Cum sa ne aparAm sAndtatea»
3.
(premiata) 6
Cornea Oh., «Simfonia mortii (premiata) . . . 14.
Costachescu G. Lt., «In umbra steagului» (prern.) 7.
Draghiceanu N. N., .707 zile sub pumnul cul-
turei germane» 16
Diaconescu Pant., «AdevAr si dreptate» (premiatà) 7.--
Giurescu C., «Despre hoeri» . . . . . . . . 9
Gorun I., c Robinson in lara Romaneasca» (sub tip.)
0 «Lume necAjitA» 12
Gorovel Art., gDrepturi si datorii, . . . . . 10
Isidor le$an, «Secta paterenA in Balcani si in Da-
cia-TraianA» 10
LagerlOff Selma, CAlAtoria Miraculoasai a lui Nils
Holgersson (dep. general) 8
Lecca Haralamb, «Cancer la InimA* . . . . 1.25
Lecca G. Irina, «Marcu Ulpiu Traian StAnoiu . 12.
Lovinescu E., Gh. Asachi (viata si opera lui) . 14.
Lungianu M., «In sArbAtori» 15
» «Zile senine» 15

www.dacoromanica.ro
 4

4.4111kIllue.. ....... illIk4b.1411.4111.114kIh.

4 . P
II 4
4 t 0
,
4
4
4
4
IMO
4
4
4
CARTEA ROMANEASCA" 1
4 SOGIErATE ANOIIMA C.0 CAPITAL OE 25.000.000 LEI

INOUSTRIE DE EOITURA, ARTE GRAFICE

4
4 SI COMET DE LIBRARIE
ua aa
4
4
4
U.. " .,
4
4 II1STA1ATIUHI MODEM DE MITE HAM
TIPOGRAFIE 1.
, 4 LITOGRAFIE
4
4 ZINCOGRAFIE
A 4
Executd artistic Bros uri de orice fel,
Ilustratiuni, Tablouri, Carti Postale,
4 Afise ilustrate,
4 Actiuni de Band si lucrdri mercantile.
4
LEGATORIE SI LINIATURA MECANICA

4
4
4
4
=TURNATORIE=
pentru orice tel de Registre
de Contabilitate
i-

4
4 .
Fabricatiune sauna de pliouri
4
4 §i oonfectiuni de *tie 4i carton ,.
moul INSTITUTELE DE DESFACERE ' ao
4 .:, .
,
OENTRALA: Bulevardul Aeademiei 3
4 , 0. SPETEA, Oalea Mo§ilor, 62-64 '
4 . Oalea Victoriei, 68
I -SEDII- II IONNITIU, Strada ..elari, 12 t
4 .,
4 t RASIDESOU, Strada Paris, 16
4 SUOURSALA: In OLUJ, Plata Unirei 7,
I51rad: Str. 2ivrarn Jancul9. 3asi: Sir. cElpuneartu, 17
4 m il 12 OM -'
...
4 '.. .t..'
-

P
1 ....
1.8 .
*erwwwvr ......... -
4
4
.
_ , -
.
'ft

www.dacoromanica.ro I.