ROMANIA IN PRIMUL RAZBOI MONDIAL

I.TRATATUL CU ANTANTA DIN 1916:

Tratatul de alianță a României cu Antanta a fost un acord internațional, secret
încheiat între guvernul român și guvernele Antantei având ca obiect principal
intrarea României în război, de partea acestei alianțe, pe timpul Primului Război
Mondial. Acordul a fost semnat la 4/17 august 1916 la București, în locuința lui
Vintilă Brătianu. de către Ion I.C. Brătianu, președintele Consiliului de Miniștri
al României și reprezentanții diplomatici ai puterilor Antantei la București.

II.DESCRIETI 2 BATALII ALE ARMATEI ROMANE:

Bătălia de la Sibiu s-a desfășurat între 26-29 septembrie 1916, în ea fiind
angajate forțele Corpului 1 Armată român (Diviziile 13 și 23 infanterie și
Brigada 1 cavalerie) și forțele Armatei 9 germane (Corpul 39 rezervă și Corpul
Alpin). Corpul 1 Armată român ocupa un front de 55 de km la sud - sud-est de
Sibiu, pe aliniamentul Racovița-Avrig-Săcădat-Cașolț-Gura Râului, cu
flancurile sprijinite pe Munții Făgăraș la est și Munții Cibin la vest. Marile
unități ale corpului erau dispuse astfel: Divizia 13 infanterie între Avrig și
Dealul Gregori (23 km), Divizia 23 infanterie între Cașolț și Gura Râului (22
km) și Brigada 1 Călărași în zona Avrig. Pentru atacul pozițiilor românești,
comandamentul german destinase forțele principale ale Armatei 9: Corpul 39
rezervă cu trei divizii de infanterie - 76 rezervă, 187 germană și 51 honvezi - și
Corpul Alpin.

Bătălia pentru apărarea defileului Prahovei s-a desfășurat între 9-25 octombrie
1916 și a avut ca rezultat zădărnicirea încercării Armatei 9 germane de forțare a
Munților Carpați pe „cel mai scurt drum spre București”. Forțele române erau
reprezentate de elemente ale Armatei 2 respectiv Corpul 1 Armată care ocupa un
dispozitiv de luptă centrat pe șoseaua Ploiești - Brașov, cu Divizia 10 Infanterie
(comandant general de brigadă Arthur Văitoianu) în flancul drept și Divizia 21
Infanterie (comandant general de brigadă Dimitrie Lambru) în flancul stâng.

III.NUMITI 2 PERSONALITATI ALE P.R.M:

FERDINAND I al ROMÂNIEI (n. 24 august 1865, Sigmaringen – d. 20 iulie
1927, Pelișor, Sinaia), rege al României între 1914 și 1927.

Născut la 24 august 1865, la Sigmaringen, cel de-al doilea copil al lui Leopold
de Hohenzollern-Sigmaringen, din căsătoria acestuia cu Antonia de Braganza,
Ferdinand Victor Albert-Meinrad a urmat cursurile gimnaziale și liceale la
Düsseldorf. A absolvit liceul în 1885, apoi, timp de doi ani, a fost elev al Școlii
Militare de la Kasel. În 1887, s-a înscris la cursurile universităților din Leipzig și
Tübingen.

MARIA, REGINĂ A ROMÂNIEI (n. 29 octombrie 1875, Esewell Park,

Comitatul Kent, Marea Britanie – d. 18 iulie 1938, Sinaia).

Maria Alexandra Victoria a fost cel de-al doilea copil al ducelui Alfred de
Edinburgh, din căsătoria acestuia cu Marea Ducesă Maria Alexandrovna, sin-
gura fiică a țarului Alexandru al II-lea al Rusiei. La 29 decembrie 1892/10
ianuarie 1893, prin căsătoria cu Ferdinand de Hohenzollern-Sigmaringen,
prințul moștenitor al României, a devenit principesă moștenitoare a României.
În 1914, devine regină: „Regina unui popor care învățase să mă cunoască cu
timpul. Regină în momentul în care toată Europa era un rug ale cărui flăcări ne
atingeau deja frontierele“.

IV.PACEA CU PUTERILE CENTRALE DE LA BUCURESTI DIN

1918:
Tratatul (Pacea) de la București, cunoscut și ca Pacea de la Buftea-București, a
fost un tratat de pace semnat de România la 7 mai 1918, cu Imperiul German și
Austro-Ungaria, în decursul Primului Război Mondial. Tratatul preliminar de
pace a fost semnat în data de 20 februarie/5 martie 1918 la Buftea, de unde
numele de Pacea de la Buftea-București.
V.4 CURIOZITATI DESPRE P.R.M:
1.În timpul Primului Război Mondial, gripa spaniolă a provocat aproximativ o
treime din totalul deceselor militare.

2.Patru imperii s-au prăbușit după Primul Război Mondial: otoman, austro-
ungar, german și rus.

3.Tranșeele germane au fost construite pentru a rezista și au inclus paturi

supraetajate, mobilier, dulapuri, rezervoare de apă cu baterii, lumini electrice și
sonerii.

4.În timpul Primului Război Mondial, germanii au eliberat aproximativ 68.000

de tone de gaz, iar britanicii și francezii au eliberat 51.000 de tone. În total,
1.200.000 de soldați au fost gazați, dintre care 91.198 au murit.