Anul 1916 în

istoria
românilor

Realizat de elevele:
Andronache Mihaela și Zaharia Claudia Georgiana
Clasa a X-a G , CNNB
Profesor coordonator: Pavel Corina-Roberta
 MARELE RĂZBOI
 Primul Război Mondial (1914-1918) a fost un
conflict militar de dimensiuni mondiale, la
care au luat parte peste 25 de țări, fie de partea
Antantei, fie de cea a Puterilor Centrale.
Alături de Marile Puteri aliate, victorioase la
încheierea războiului, Franța, Marea Britanie,
Italia și Japonia, s-a aflat în război, începând
cu 1916 și România. Spre deosebire de Rusia,
care a ieșit definitiv din război, România, deși
a încheiat armistițiul de la Focșani (9
decembrie 1917), a reintrat în război cu o
săptămână înainte de încheierea acestuia.

Știați că ...
... pentru decizia de a participa la război împotriva Puterilor
Centrale (printre care se afla și Germania), regele Ferdinand I a fost
șters din cartea cea mare a Hohenzollernilor, familia din Germania
proclamând doliu, a fost declarat trădător al neamului său și i-au
fost retrase toate medaliile, decorațiile primite din partea
Germaniei și a familiei sale?
 DECLANȘAREA RĂZBOIULUI ÎN
1914 – CAMPANIA SURPRIZELOR
 Pe frontul de vest, Planul
Schlieffen a eșuat, armata
germană fiind oprită de francezi
în bătălia de la Marna
 Pe frontul oriental armata rusă
este oprită de germani în bătălia
de la Lacurile Mazuriene
 Pe frontul balcanic armata Austro-
Ungariei este respinsă de sârbi
 În Extremul Orient Japonia ocupă
insulele din Pacific deținute de
germani
Știați că ...
... Consiliul de Coroană care a decis neutralitatea României la declanșarea
războiului s-a desfășurat pe 21 iulie/ 3 august 1914, fiind amânat cu două zile pentru
a permite reîntoarcerea de la Londra a liderului Partidului Conservator Democrat,
Take Ionescu?
 PRIMELE LUPTE
AERIENE ÎN 1915 –
STRATEGIA CU
SCOPURI LIMITATE
În intervalul ianuarie 1915-august 1918 au avut loc 53 de raiduri ale
zeppelinelor asupra Angliei, atacuri similare având loc asupra orașelor
franceze, inclusiv a Parisului. Primul atac asupra Londrei trebuia să aibă
loc în noaptea de 19/20 ianuarie, vântul puternic ducând dirijabilele de pe
traseu, acestea bombardând în schimb trei localități din Norfolk. Vremea
capricioasă britanică a fost de fapt cel mai de nădejde aliat al Londrei în
războiul defensiv aerian. Apariţia primului zeppelin pe cer în 19 ianuarie
1915 a fost un şoc enorm pentru englezi, iar bombele lansate începând din
30 mai asupra Londrei, a oraşelor Great Yarmouth şi King’s Lynn de pe
coasta britanică de est sau a altor oraşe au făcut în total mai mult de 1.500
de victime.
Pe data de 29 ianuarie, Germania a efectuat primul raid aerian cu aparate
“Zeppelin" deasupra Parisului.
 CAMPANIA DIN 1916: STRATEGIA
EPUIZĂRII ȘI BĂTĂLIA DE LA VERDUN
Pe 21 februarie 1916, la ora
7,00 a început cea mai
sângeroasă bătălie din acest
război, soldată cu aproximativ
1 milion de victime și care s–a
încheiat prin respingerea
definitivă, de către armata
franceză, a atacurilor germane.

Știați că ...
... Verdun a fost aleasă ca țintă de germani atât datorită poziției
strategice, cât și a semnificației istorice și sentimentale: fusese ultimul
oraș cedat de francezi în războiul franco-prusac (1870-1871), iar aici se
semnase în 843 tratatul care diviza Imperiul Carolingian în trei state din
care vor evolua ulterior statul francez, statul german și statul italian?
 TRATATUL DE LA BUCUREȘTI ȘI
INTRAREA ROMÂNIEI ÎN RĂZBOI
Tratatul de la București a fost un
tratat internațional semnat între
Puterile Antantei și Regatul
României, la București la 4/17
august 1916.
Tratatul era format din două părți:
un tratat politic și o convenție
militară. În tratatul politic, Antanta
recunoașterea dreptul României de Știați că ...
a include Transilvania, Crișana, ... În înțelegerea secretă semnată de
Maramureșul, Bucovina și Banatul Puterile Centrale cu Bulgaria în 1915 se
și de a fi tratată asemănător în recunoștea dreptul Bulgariei de a anexa
cadrul conferințelor de pace ca și Cadrilaterul și de a rectifica frontiera
româno-bulgară stabilită în 1878, în
restul aliaților săi. cazul în care România intra în război
de partea Antantei?
BĂTĂLIA DE LA TURTUCAIA
ȘI CONSECINȚELE SALE
Pe 20 august 2016 trupele bulgare pătrund în Cadrilater și
înaintează spre pozițiile fortificate de la Turtucaia. La 1
septembrie 1916, trupele bulgare și germane au declanșat
atacul de la Turtucaia, pe malul drept al Dunării, în fața
Olteniței. Trupele de infanterie bulgaro-germane au fost
inițial oprite de riposta română și de rețelele de sârmă
ghimpată, dar generalul Nicolicescu a ordonat pe 3
septembrie evacuarea poziției. Ofensiva bulgaro-germană
din 4-6 septembrie asupra fortificațiilor românești s-a soldat
cu capitularea garnizoanei.

Știați că ...
... din cei 39.000 de militari români de la
Turtucaia, 28.000 de soldați și 450 de
ofițeri au fost luați prizonieri, printre
care se afla și poetul George Topârceanu?
 AMINTIRI DIN LUPTELE DE
LA TURTUCAIA
”Războiul modern! Stai în tranșee cu brațele
încrucișate și cu spatele încovoiat, cât timp
durează ”pregătirea”, și aștepți, fără nicio putere,
să plesnească deasupra ta o mașină, azvârlită de
altă mașină! Oamenii se bat cu mașinile – e o
concurență de răbdare. Pânda vicleană, ”nervii
tari” și calculul rece înlocuiesc avântul de
odinioară și stropul de poezie al luptelor deschise,
în care era cel puțin o măsurare cavalerească de
putere fizică și de curaj ... O explozie grozavă mă
făcu să întorc capul: la spatele meu, spre dreapta,
un obuz monstru a căzut lângă drumul de coastă ...
E vestitul obuzier german, ori sunt tunuri
automobile austriace?” (din amintirile lui G.
Topârceanu)
George Topârceanu a făcut parte din unitatea de artilerie de la Turtucaia, a
fost luat prizonier, petrecând 16 luni în prizonierat și fiind eliberat la
începutul anului 1918, la intervenția prietenului său, Constantin Stere
 BĂTĂLIILE DE LA BUCUREȘTI,
ARGEȘ-NEAJLOV ȘI DE LA CAȘIN
Campania din 1916 s-a încheiat cu
înfrângerea armatei române în
bătăliile de la București (25
noiembrie-3 decembrie) și Argeș-
Neajlov (29 noiembrie-3
decembrie), trupele germane intrând
în București pe 6 decembrie.
Pe 22 decembrie are loc bătălia de Familia regală, parlamentul și
guvernul s-au retras la Iași, care a
la Cașin. Germanii sunt opriți pe funcționat până la sfârșitul războiului
linia strategică de fortificații drept capitală a României. În acelaşi
Focșani–Nămoloasa trecând prin timp, guvernul a dat dispoziţie ca
întreg tezaurul românesc să fie
Valea Cașinului și Valea Putnei. transportat la Moscova.
 LA IAȘI ȘI LA BUCUREȘTI
La 9 decembrie 1916 s-a deschis, în sala
de spectacole a Teatrului Naţional din
Iaşi, sesiunea ordinară a Parlamentului.
În acea atmosferă de deprimare generală,
deputatul N. Iorga a rostit o cuvântare de
20 de minute, prin care a despicat norii
negri ce învăluiau ţara, deschizând calea
spre o rază de lumină. „În colţul acesta
unde ne-am strâns, să păstrăm cu
scumpătate sămânţa de credinţă, că vom
vedea şi noi la rândul nostru dispărând
negura stăpânirii străine şi vom putea Rămas la București în timpul
zice ca Petru Rareş, fiul lui Ştefan, că ocupației germane, liderul
vom fi iarăşi ce am fost şi încă mai mult conservator Alexandru
decât atâta“. Marghiloman și-a asumat
responsabilitatea negocierilor și
La 24 decembrie 1916 se constituia la Iași un
semnării tratatului de pace cu
guvern de uniune națională, prezidat de Puterile Centrale – umilitoarea
liderul liberal Ion I.C.Brătianu. Izolată în urma pace de la București (7 mai
ieșirii Rusiei din război, România încheie
armistițiul de la Focșani (9 decembrie 1917) 1918)
ECATERINA TEODOROIU –
EROINA DE LA JIU
Participă la diferite acțiuni precum un soldat cu o
bună pregătire fiind foarte respectată. În luptele
grele din 5-18 noiembrie 1916 a fost rănită și
tratată la spital. Dupa ce își revine, în luna
ianuarie 1917, reia locul în luptă continuând să
lupte împotriva inamicului pe frontul din
Moldova și ajunge la gradul de sublocotenent.
Ostașii români au fost încurajați de Ecaterina
care era în fruntea plutonului. Pe 22 august, în
timp ce îmbărbăta plutonul, aceasta este lovită de
2 gloanțe care au fost mortale. Aceasta este
eroina care din dragostea de a apăra pământul
țării noastre și-a dat jertfa supremă murind pe
câmpul de luptă. Și-a dat viața pentru țară cu
eroism adevărat deoarece inima ei considera că i
se împlinește datoria vieții.
CONSECINȚE UMANE
ȘI FINANCIARE

Războiul a mobilizat 65 de milioane

de combatanți dintre care, la sfârșitul
războiului, s-au înregistrat 9,5
milioane de decedați, 21 milioane
răniți, 7,7 milioane de prizonieri și
dispăruți.
În cazul României – 750.000 militari
mobilizați, 335706 morți (aproape
jumătate din armata), 120.000 răniți,
80.000 de prizonieri și dispăruți.
Cheltuielile pentru front s-au estimat
la 273 de miliarde de dolari.
România a cheltuit 72 de miliarde de
lei aur, din care nu s-au recunoscut
decat 31 de miliarde.
CONSECINȚE POLITICE
ȘI SOCIALE
Marea Unire s-a realizat prin unirea
provinciilor aflate sub stăpânire străină
cu Vechiul Regat: pe 27 martie 1918, la
Chișinău, Sfatul Țăriii a hotărât unirea
Basarabiei cu România, pe 28
noiembrie 1918, la Cernăuți, Congresul
General a hotărât unirea Bucovinei cu
România, iar la 1 decembrie 1918
Marea Adunare Națională de la Alba
Iulia a hotărât unirea Transilvaniei,
Banatului, Crișanei și Maramureșului
cu România.
La sfârșitul războiului Conferinta de
pace de la Paris a dus la încheierea mai
multor tratate de pace – sistemul
Versailles prin care s-au recunoscut
noile granițe ale României Mari.
•Tratatul cu Germania (28 iunie 1919) la Versailles recunoştea noile state nou
create după război, inclusiv România
•Tratatul cu Austria (10 septembrie 1919) la Saint-Germain recunoştea unirea
Bucovinei cu România
•Tratatul cu Bulgaria (27 noiembrie 1919) la Neuilly recunoştea frontiera dintre
România şi Bulgaria aşa cum fusese stabilită prin pacea de la Bucureşti din 1913
•Tratatul minorităţilor (9 decembrie 1919) obliga statele constituite după război,
inclusiv România să respecte drepturile minorităţilor
•Tratatul cu Ungaria (4 iunie 1920) la Trianon recunoştea unirea Transilvaniei cu
România
•Tratatul de la Paris (28 octombrie 1920) marile puteri învingătoare (Marea
Britanie, Franţa, Italia şi Japonia) recunoşteau unirea Basarabiei cu România şi
noile graniţe ale României

Rusia sovietică, apoi Uniunea sovietică nu a recunoscut unirea Basarabiei cu

România, a sechestrat tezaurul României și a încetat relațiile diplomatice cu
România.
România va face eforturi sustinute pentru a-și afirma identitatea națională și a-și
edifica o economie independentă și un regim politic democratic, prin primele
alegeri pe baza votului universal și adoptarea Constituției din 1923.
PRIMUL PARLAMENT AL
ROMÂNIEI REÎNTREGITE

Pe 29 decembrie 1919
primul Parlament al
României reîntregite, fiind și
primul Parlament ales pe
baza votului universal, a
ratificat unirea Transilvaniei,
Crișanei, Maramureșului,
Banatului, Bucovinei și
Basarabiei cu România.
MANIFESTĂRILE OCUPAȚIEI
PUTERILOR CENTRALE ASUPRA
BRĂILEI
Perioada Primului Război Mondial a supus și orașul Brăila la grele încercări. Ca
urmare a înfrângerilor suferite de trupele române în campania din anul 1916,
Brăila intră sub ocupația Puterilor Centrale. Primele trupe străine intră în oraș la
23 decembrie 1916 și se instaurează un regim de ocupație militară, regim de
exploatare economică sistematică, agravat de faptul că Brăila se afla în imediata
vecinătate a frontului. Administrația militară avea ca principal scop trecerea în
folosul Puterilor Centrale a tuturor resurselor și raționalizarea consumului
populației. S-a ajuns la rechiziționarea mărfurilor din magazine, a hainelor
îmblănite, plăpumi, cuverturi, telefoane, pânze de corăbii, pânze de cort, a tuturor
obiectelor de bronz, aramă, plumb, aluminiu, nichel, zinc și cositor, mergându-se
de la clanțele de la uși, sfeșnice până la rechiziționarea acoperișurilor de aramă
aflate pe unele biserici din oraș. Raționalizarea consumului se făcea pe baza
cartelelor de pâine și de carne: rația de pâine pentru orașele cu peste 5000 de
locuitori era de 400 g pe cap de locuitor pe zi, iar cea de carne era de 200 g pe
săptămână. Această rație se va reduce progresiv începând din 27 ianuarie 1918.
Se introduc restricții privind lumina, apa și frecventarea localurilor publice.
REGIMUL DUR DE OCUPAȚIE
Regimul de control asupra populației se
realiza și prin serviciul de pază prin
garda civică, trimiterea muncitorilor la
muncă obligatorie, ocuparea localurilor
de școală și aplicarea de amenzi pentru
”manifestări de sentimente ostile față de
Puterile Centrale”. Prin adresa din 22
februarie 1917 a consulului Austro-
Ungariei se menționează faptul că au
fost arestați 41 de fruntași ai orașului
”pentru motive politice și militare”,
printre care Atanase Popescu,
președintele Ligii Culturale din Brăila,
avocatul Badea Jipa, fostul ajutor de
primar Ștefan Ionescu și Ion Popescu,
directorul Băncii Naționale.
 OCUPAȚIA GERMANĂ
Ocupatia germană a instaurat un regim de teroare asupra
populației, introducând munca forțată, rațiile de alimente
și rechizițiile, care vizau în special obiectele de aramă
necesare la cofecționarea țevilor de tun. Acestea au trezit
opoziția brăilenilor, care au inițiat numeroase acte de
sabotaj, represiunea germană mergând până la execuția
participanților.
 EXECUȚIILE PUBLICE
Dintre executiile publice, aceea privind împușcarea lui
Alexandru Popovici, comisarului portului Brăila, a fost cea
mai impresionantă. Acesta trimitea pe Dunăre sticle
înfundate care cuprindeau informații despre magaziile cu
muniții și materiale germanilor. Aceștia au întins o plasă,
pescuindu-le. Într-una din ele se aflau planuri militare cu
situația trupelor germane, sistemul de aparare și locul de
amplasare. Date de natura acestora erau zilnic trimise
armatei române aflate la Galați. În urma cercetărilor, au fost
arestați comisarul portului Alexandru Popovici și sergentul
major Gheorghe Rădulescu. Acesta din urmă, supus unui
tratament barbar în închisoare, a decedat iar comisarul Al.
Popovici a fost execuat public, în fața a numeroși
braileni,spre a servi drept exemplu, la 22 iulie 1917, la
marginea orasului, la podul Brăilița, în fața cimitirului Sf
Maria.
În memoria lui A. Popovici a fost ridicată, în cimitirul de
lângă pod, o cruce cu inscripţia: În acest loc, la 22 iulie
1917, comisarul Alexandru Popovici a fost împuşcat de
trupele duşmane, jertfindu-se ca un erou pentru neam.
LICEUL ”NICOLAE BĂLCESCU” ÎN
TIMPUL PRIMULUI RĂZBOI MONDIAL
După decretarea mobilizării (1916) și
intrarea României în război, localul
liceului a fost transformat în spital
pentru răniți, iar 7 dintre profesorii
școlii au fost mobilizați pe front,
precum și o parte din elevii de clasa a
VIII-a înscriși ca voluntari. După
intrarea trupelor germane, localul a
fost ocupat de soldații germani, se
închid cursurile la liceu și se
desfășoară doar cursurile de
gimnaziu, cu restricții impuse: să nu
se predea istoria românilor și
geografia patriei, reducerea orelor de
limba română și limba franceză în
favoarea limbii germane. De la 1
februarie 1918, localul liceului a fost
transformat în lagăr de prizonieri
”Locuiam toți cinci în aceeași
casă, mai legați în câteva
săptămâni de militărie decât în
opt ani de școală. Eram departe de
larma frontului și zilele se
scurgeau posomorâte și anoste,
rareori înseninate de vreo
amintire. Visam drumuri spre
front, dornici să auzim vuietul
obuzelor și șuieratul gloanțelor,
dar eram legați locului,
neputincioși, depănând numai
visuri îndrăznețe și revenind la
realitate, mai triști și mai
dezamăgiți.” (fragment din
povestirea ”Generalul” de Ionel
Lazaroneanu, elev al liceului
voluntar participant la război)
 SFÂRȘITUL OCUPAȚIEI PUTERILOR
CENTRALE
Ocupația militară a luat sfârșit pe 11 octombrie 1918, când trupele
străine au evacuat orașul, iar un batalion al regimentului 10 vânători,
venind dinspre Galați restaurează autoritatea românească asupra
Brăilei. Ultimele unităţi germane au părăsit Brăila la 24 octombrie
1918, fiind înlocuite de soldaţii români dintr-un batalion al
Regimentului 10 Vânători şi o baterie din Regimentul 10 Artilerie.
 CONCLUZII
În concluzie, prin participarea la Primul Război Mondial,
România, deși nu a avut rezultate spectaculoase pe front, a
reușit, datorită spiritului și voinței poporului, a eroismului, a
unei diplomații orientate spre evoluția contextului
internațional și a unor personalități de marcă, să realizeze
reîntregirea națională, visul de veacuri al românilor.
SURSE BIOGRAFICE
Buculei, Toader; Stratan, Mircea, O vatră de lumină seculară. Colegiul Național ”Nicolae Bălcescu” din
Brăila, Ed.Școala Brăileană, Brăila, 2004
Dumitrescu, Doru; Manea, Mihai; Popescu, Mirela, Mica enciclopedie a Marelui Război (1914-1918), Ed.Corint
Educational, București, 2014
Dumitrescu, Doru; Manea, Mihai; Popescu, Mirela, Din culisele istoriei, vol I-II, Ed.Nominatrix, 2015
Giurescu, Constantin C., Istoricul orașului Brăila, Ed.Științifică, București, 1968
Popa, Mircea N., Primul Război Mondial (1914-1918), Ed.Științifică și Enciclopedică, București, 1979
Topîrceanu, G., Amintiri din luptele de la Turtucaia. Memorii de război, Ed.Humanitas, București, 2014
http://www.romanialibera.ro/galerie/ce-a-castigat-romania-din-primul-razboi-mondial-426305/img/1
http://bucurestifm.ro/2016/08/27/100-de-ani-de-la-intrarea-romaniei-in-primul-razboi-mondial/
http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/presa-primului-r-zboi-mondial
http://www.europeana1914-1918.eu/en/contributions/6267#prettyPhoto[gallery]/0/
http://www.evz.ro/100-de-ani-de-la-intrarea-romaniei-in-primul-razboi-mondial-la-muzeul-national-
cotroceni.html
http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/turtucaia-rusinea-fi-infranti-bulgari
http://www.albumdefamilie.ro/imagini/07-2008/bd-stefan-cel-mare-783x500.jpg
http://www.romania-actualitati.ro/files/regele%20ferdinand%20cu%20principele%20carol%20si%20gl_eremia
%20grigorescu%20primesc%20defilarea%20trupelor%20armatei%20I,dupa%20depunerea%20juramantului_vara
%201917a(1).jpg
http://www.exclusivnews.ro/cultura/muzeul-national-cotroceni-gazduieste-expozitia-un-bun-roman-regele-
ferdinand-i.html
http://www.muzeulcotroceni.ro/istoric/4_personalitati_istorice/05_ferdinand_maria_2.jpg
http://www.historia.ro/sites/default/files/foto_guliver_afp_-_010_com01346_1088.jpg
http://cdn.history.com/sites/2/2016/02/GettyImages-535820695.jpg
http://www.unstory.com/wp-content/uploads/2014/03/deschiderea-unei-scoli-bulgare-in-braila-1917.jpg