CONFERINTA INTERNATIONALA: RAZBOIUL

DE. 15 ANI 1591-1606"

Budapesta, 6-8 dprilie 1994

. Confruntarea dintre Imperiul otornaa . si Liga Stant& dominata de Imperiul habs-burgic a marcat
puternic existenta popoarelor din centrul i sud-estul Europei la cumpanasecolelor al XVI-lea si al XVII-
lea, iar intelegerea sa nu este posibila far5, conjugarea contributiilor diferitelor scoli istorice
nationale care au studiat acest fenomen. Deosebit de bineIasi,

www.dacoromanica.ro

7 Viata stiintifica 823

venita apare in acest context initiativa Institutului si Muzeului de Istorie Militarl din Buda- pesta de a
reuni cu prilejul unei conferinte internationale istorici din diversele taxi implicateintr-un fel sau altul
in acest conflict. Efortul organizatorilor, dintre care o mentiune spe- ciall se cuvine domnilor dr. Ernb
Raffay, directorul general al Institutului si Muzeului deIstorie Militara, maior dr. Istthn Czigany,
directorul delegat al Institutului de Istorie Militara

si dr. Jozsef Kelenik, este cu atat mai remarcabil cu cat nici in Ungaria cercetarea istorica nu este
scutita de dificultati economice, din care motiv conferinta a trebuit amanata dintoamna anului 1993
pentru aprilie 1994.

La conferinta au fost prezentate 36 de comunicari, 7 de catre istoricii austrieci, 6 decatre cei romani,
2 de catre istoricii turci, una de catre un coleg din Republica Cehia si 20 de catre istoricii din tara
gazda. Comunicarile au fost prezentate in limbile engleth, ger- maná si maghiara, organizatorii
asigurand traducerea simultana la casca in aceste limbi. Datorita numárului mare de comunicari
discutiile au fost programate ahia la sfarsitul fiecarei zile, fiind astfel mai putin ample decat ar fi
cerut-o Yaloarea diferitelor contributii.

Comunicarile au fost extrem de diverse si in mare masura complementare. Nu aulipsit astfel nici
prezentarile extrein de generale, cum a fost cea a lui László Nagy (Locul

ir rolul rdzboiului de 15 ani in istoria ungard si siniversalii), nici studiile dedicate puherii invaloare a
unor izvoare inedite sau putin cunoscute: Mehmet Ipir1i, Rdzboiul de 15 ani reflcctat in cronicile
otomane contemporane; Claudia Römer, 0 piatrd tombalci din timpul de 15 ani aflatd la Steiersberg,
Austria de Jos; Melinda Farkas, Jurnalul de rd..boi al lus Gi r- g o Basta din 1597; Emeccn Feridun,
Campania de la Oradea din 1598 duPd surse otoniane

de arhivd si dupd cronicile otomane. 0 mentiune speciala se cuvine descoperirii doamnei Christiane
Thomas de la Arhivele de Stat din Viena (Cor spondenta generalului Basta), care a gasit intr-un fond
de acte provenite din Tarile de Jos 2 pachete de scrisori primite de GeorgeBaAa, scrisori care nu au
lost accesibile lui Andrei Veress, cel care a publicat 2 volume dincorespondenta generalului inca
inainte de primul rdzboi mondial. Printre aceste scrisori primite de Basta se gasesc i cateva trimise
de Radu Serban. Un mare numar de comunicari au tratat aspectele diplomatice ale acestui conflict:
Pal Fodor, Preludiul marelui rcizboi. Ord:n(4e Portii pentru pasa din Bosnia, 1592-1593; Jozsef
Kelenik, Doi ani de id..boi Orddecl retie de r&boi, 1591-1593; Jan Niederkorn, Primdvara 1593:
rdzboi impotriva cui ?; Sandor Laszlb Tóth, Poarta si declansarea rcLboinlui de 15 ani; Markus
KOhbach, Soarta membrilor misiunii imperiale la Istanbul dupd izbucnirea rdzboiului; Ddikó Horn,
Dispute p lake in Transilvania in timpul rdzboiului de 15 ani; Stefan Andreescu, Diplomatia
munteanei In timpul negocierile lui Mika: Viteazul C7l hanatul Crimeii, 1597-159S;
Ernst Pctritsch, Eforturi diplomatice hi vederea unei pdci intre Habsburgi si otomani, 15981601;
Peter Sáhin-Tóth, Franta, francezii si rdzboiul de 15 ani ; Sindor Papp, Alianta tur- ceascci a lui Istvdn
Bocskai; F604-1607, si consecintelc -sruelIstván Hiller, Diplomatia habs- burg eil dupdpacea de la
Zsitvatorok. In spiritul noilor tendinte ale istoriografiei militate, aufost mai putin discutate diversele
campanii si batálii concrete si s-a insistat mai mult pe organiza.rea diferitelor corpuri de oaste, pe
tehnica militará si pe aspectele logistice: Peter Broucek, Mdsurile pentru apdrarea granitei din
Austria de Jos si Stiria impotriva atacurilor

turce,sti; Gyula Siklósi, Evenimente militare si lucrdri de fortificatii la Szikesfelic'rvar in tunpul

reizbolului de 15 ani; Gvorgy Domokos, Cetatca Gyor si asediul din 1594; Klara Hegyi, Gar- ni.oanele
turcesti din Ungaria la compana secolelor; Attila Zarnócski, Arnie si echipamente militare in timpul
rdzboiului dc 15 ani; Janos Varga, Flotila imperiald pe Dundre in timpul rdzkoiului de 15 ani; Maria
Ivanics, Trupe auxiliare de cazaci In timpul rdzboiului de 15ani; Gabor Agoston, Aprovizionarea
armatei otomane en materiale militare in timpul rdzbolulus de 15 ani. Un grup consistent de
comunicari a fost axat pe problematica economica: Othrnar Pickl, Legdturile comerciale dintre
Ungaria, Germania sudicd ,si Venetia in timpul

rdzbotului d 15 ani; Janos Buza, Circulafie monetard valoarca monedelor in timpul rdz- bolului de 15
ani; Bogdan Murgescu, A.specte Jinanciare ale participdrii Td,ii I? manesti Ia

rdzioiul de 15 ani; Gyorgy V. Székely, Analiza sociald ci econolni d a descoperirilor monetare datad n
timpul rdzboiului de 15 ani; Ferenc Pap, Arme, echipament militar munitii

in comertul clulean, 1599-1637. Irnplicatiile sociale ale razboiului au fost studiate de istoricii

clujeni Nicolae Edroiu (Consecinfsle rdzboiului de 15 ani asupra societdtii roindne,sti) i EniköRusr-
Fogarasi (Ordsele transilvdnene in timpul rdzboiului de 15 am). Rolul unor personaje mai putin
cunoscute a fost eyidentiat de Zsuzsanna Ujvati (Set, istian Thdköly s rcizbosul

de 15 ani) si de Va.clav Buick (Comanda lui Peter Woks von Rosenberg in reLboiul habsburgo-
otoman in 1594). Imagologia a fost prezenta prin sugestiva comunicare a lui loan Aurel Pop,
identitate,ci alteritate in Transilvanza in timpul confruntdrilor din 1599-1601. in fine, uncle aspecte
tinand ae posteritatea razboiului au fost studiate de Gabor Hausner, Judeceiti de valocue referitoare
la rdzboiul de 15 ani in scriertle lui Mildeis Zrinyi.

rd_bolulni

rd_bointui:

,si

si824 Viata stiintificA

In ziva de 9 aprilie participantii la conferintl au avut prilejul de a efectua o excursiela cetatea Eger,
unul din punctele cele mai disputate in timpul rAzboiului de 15 ani si tot-odatA un model de
reconstituire si de valorificare muzea1 b. a vestigiilor trecutului. Folosul acestei conferinte a fost
multiplu. Ea a prilejuit pe de o parte o completarea cunostintelor fiecAruia dintre participanti, si pe
de all& parte a dat posibilitatea stabilirii unor contacte directe intre special4tii care studiath
problematici inrudite, reprezentfind astfelo contributie la depäsirea provincialismului in cercetarea
istoricä. Nu putem incheia aceasta. prezentare fAra a aminti tineretea organizatorilor 0 a majoritAtii
participantilor din parte&gazdelor, spiritul constructiv in care s-au desfAsurat discutiile i promisiunea
organizatorilorde a asigura publicarea comunicArilor intr-un volum de circulatie internationala, deci
in carecontributiile maghiare ar urma sã fie traduse in englezA sau in germanA. Succesul deplinal
acestei conferinte ar trebui a serveascA drept exemplu i pentru forurile stiintifice roma,

nesti, cu atAt mai mult cu cat asemenea reuniuni reprezintA o form& privilegiatA i relativ
putincostisitoare de integrare europeanA. Comemorarea in 1993 a 400 de ani de la IDA-India de la.
Calugareni, sau, mai important, de la esecul celei mai serioase incercari de transformareTarilor
RomAne in provincii otomane, constituie din aceasta perspectivA un bun prilej deevidentiere a
conexiunilor europene ale istoriei romanesti.

Bogdan Murgescu