Valori fundamentale promovate de strategia anticoruptie in educatie

Strategia anticorupție în educație

VALORILE FUNDAMENTALE ŞI PRINCIPIILE PROMOVATE DE STRATEGIE

1. Valori fundamentale:- Educația - promovarea rolului fundamental al educației în societate;

- Integritatea - promovarea responsabilității morale, civice, sociale şi profesionale a personaluluiimplicat

în sistemul educational

;- Transparența - asigurarea vizibilității şi accesibilității deciziilor, cu informarea şi

coparticipareasocietății civile;

- Obiectivitatea - asigurarea imparțialității şi nediscriminării în întreaga activitate desfăşurată lanivelul

sistemului educational;

- Prioritatea interesului public - datoria responsabililor din cadrul sistemului educațional de aconsidera
interesul public mai presus de orice alt interes.

2. Principii:- Principiul prevenirii corupției pe termen mediu şi lung, în baza căruia demersurile de
prevenirea corupției fac obiectul unei abordări strategice, bine planificate şi sustenabile;

- Principiul calității actului educațional, în baza căruia activitățile din învățământul preuniversitar şi

universitar se raportează la standarde de calitate şi la bune practici naționale şi internaționale

;- Principiul echității, nediscriminării şi al egalității de şanse, în baza căruia accesul la învățare,cât

şi procesele de selecție, promovare şi evaluare a personalului din sistemul de învățământ serealizează în
mod echitabil, fără discriminare:

- Principiul statului de drept, în baza căruia este consacrată supremația legii, toți cetățenii fiindegali în
fața acesteia

- Principiul responsabilității, potrivit căruia autoritățile statului răspund pentru îndeplinireaatribuțiilor ce
le revin în domeniul prevenirii şi combaterii corupției;

- Principiul cooperării şi coerenței, ce vizează necesitatea cooperării cu instituțiile cu competențeîn

prevenirea şi combaterea corupției

;- Principiul consultării societății civile şi al dialogului social, care impune transparența deciziilor şi a
rezultatelor şi consultarea membrilor societății civile în cadrul acestui proces;

- Principiul comportamentului etic, care presupune ca personalul din sectorul educațional săacționeze
într-o manieră responsabilă din punct de vedere etic;

 - Principiul proporționalității în elaborarea şi punerea în aplicare a procedurilor anticorupție,conform

căruia instituțiile publice trebuie să elaboreze şi să aplice proceduri proporționale curiscurile şi
vulnerabilitățile.
 OBIECTIVELE GENERALE ALE STRATEGIEI

 Ca orice al sector, sectorul educațional prezintă unele vulnerabilități în ceea ce înseamnă fenomenul

de corupție, iar cele ce au responsabilitatea asigurării condițiilor necesare pentru punerea în aplicare
acadrului normativ la nivel educațional, cât şi a monitorizării şi evaluării efcienței măsurilor
adoptate,sunt instituțiile din sectorul educațional.Ca prim obiectiv al Strategiei îl reprezintă remedierea
vulnerabilităților specifice sectorului educational prin implementarea sistematică a măsurilor de
prevenție, iar ca măsuri de implementare se numără:

- autoevaluarea periodică a gradului de implementare a măsurilor
preventive obligatorii aferenteinventarului măsurilor preventive;

- elaborarea şi implementarea Metodologiei privind managementul riscurilor de corupție în

cadrulstructurilor Ministerului Educației Naționale prin adoptarea la nivelul tuturor structurilor
MinisteruluiEducației Naționale măsurilor de control şi prevenire, în vederea menținerii unui nivel
acceptabil al uneieventuale probabilități de apariție a riscurilor şi a impactului acestora la nivelul
educațional;

- utilizarea aplicației informatice create de către Ministerul Educației Naționale de monitorizare a

riscurilor de corupție cu scopul de a implementa Metodologia ce privește managementul riscurilor
decorupție în cadrul Ministerului Educației Naționale, prelucrării automate a datelor şi reprezentării
statistice şi grafice a riscurilor de corupție. Responsabilii pentru respectarea acestei
măsuri suntMinisterul Educației Naționale şi structurile aflate în subordinea și coordonarea Ministerului
EducațieiNaționale.

Un alt obiectiv al Strategiei anticorupție la nivel educațional este reprezentat
de dezvoltareatransparenței instituționale prin creșterea gradului de disponibilitate a datelor publice
puse la dispozițiede instituțiile din sectorul educațional. Măsurile care trebuie luate pentru atingerea
acestui obiectiv sunt:

- respectarea dispozițiilor privind accesul la informații de interes public şi a celor privind

transparențaprocesului decizional la nivelul sectorului educațional, prin implementarea aplicației
informatice demonitorizare a riscurilor de corupție create de Ministerul Educației Naționale în vederea
implementăriiMetodologiei privind managementul riscurilor de corupție în cadrul structurilor
Ministerului EducațieiNaționale;

- creșterea soluțiilor de e-guvernare şi e-administrare;- accesarea fondurilor pentru implementarea de

proiecte cu scopul promovării integrității şi a bunei guvernări la nivelul sectorului educațional, în
parteneriat cu societatea civilă prin identificarea de resurse financiare;

- dezvoltarea gradului de accesibilizare a informațiilor de la nivelul autorităților implicate în sistemul

educațional cu scopul informării corecte şi eficiente a agenților implicați în sectorul educațional şi a
publicului;

 
- dezvoltarea strategiilor de comunicare pe teme anticorupție la nivelul învățământului, care să ia în
calcul riscurilor şi vulnerabilități la corupție;

- crearea unei structuri pentru site-urile web ale unităților de învăŃământ şi pentru inspectoratele
şcolare şi asigurarea actualizării în permanență a acestora;

- asigurarea transparenței în procesele de înscriere, admitere, transfer şi absolvire a elevilor şi
studenților în sistemul de învățământ.Responsabilii pentru atingerea acestui obiectiv sunt: Ministerul
Educației Naționale şi structurile aflate în subordinea și coordonarea Ministerului Educației Naționale
Alt obiectiv al Strategiei îl reprezintă stabilizarea integrității personalului din sectorul educațional prin
promovarea standardelor etice profesionale şi încurajarea comportamentului etic, a profesionalismului
şi a rezultatelor obținute, iar ca măsuri de implementare se numără:

- aprobarea, implementarea şi monitorizarea aplicării Codului de etică pentru învățământulpreuniversita
r şi a Codului de referință al eticii şi deontologiei universitare, cât şi monitorizarea activității Consiliului
Național de Etică pentru Învățământul Preuniversitar şi a Consiliului de etică şi management universitar;

- aprobarea şi implementarea codului etic și deontologic pentru personalul din sectorul educațional

carelucrează în proiecte cu finanțare externă;

- desfăşurarea de acțiuni de impulsionare a prevederilor Codului de etică pentru învățământul
preuniversitar şi ale Codului de referință al eticii şi deontologiei universitare destinate personalului vizat
din cadrul tuturor sectoarelor de învățământ;

- dezvoltarea unor sisteme interne de management şi asigurare a calității la nivelul unităților şcolare şi
universităților care să garanteze transparența şi responsabilitatea instituțională cu privire la aspectele
legate de etica profesională şi de performanțele profesionale;

- introducerea a unui criteriu ce privește respectarea standardelor etice profesionale în fişa de evaluarea
cadrelor didactice, fie din învățământul preuniversitar, fie din îvățământul universitar;

- dezvoltarea unui management al învățământului preuniversitar prin inițierea unor criterii privind
pregătirea profesională şi managerială.Responsabilii pentru atingerea acestui obiectiv sunt: Ministerul
Educației Naționale, Consiliul de Etică şi Management Universitar, Agenția Română de Asigurare a
Calității în Învățământul Preuniversitar și Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul
Superior. 

Un ultim obiectiv al Strategiei este dezvoltarea eficienței mecanismelor de prevenire a

corupției înmateria achizițiilor publice şi a utilizării fondurilor publice în general, la nivelul educațional,
iar ca măsuride implementare se numără:- prevenirea conflictelor de interese în gestionarea
fondurilor publice la nivelul educațional prin elaborarea şi implementarea unor proceduri specifice;

- elaborarea de materiale cu caracter de îndrumare privind achizițiile publice şi răspândirea acestora

lanivelul personalului cu funcții de conducere din cadrul unităților de învățământ şi al altor instituții
dinsectorul educațional;

- convingerea implicării tuturor factorilor în procesul de elaborare a planului de achiziții al unității

de învățământ;
- formarea și publicarea unui raport anual, la nivelul Ministerului Educației Naționale, cu privire la modul
de alocare a fondurilor publice la nivelul sectorului educațional;

- asigurarea transparenței resurselor bugetare/extrabugetare prin publicarea anuală a tuturor
informațiilor la avizierul şcolii/pe site-ul web al unității de învățământ.Responsabilii pentru atingerea
acestui obiectiv sunt: Ministerul Educației Naționale şi structurile aflate în subordinea/coordonarea
acestuia.

CONCLUZII

În urma analizei acestei teme, crearea unei strategii anticorupție în sectorul educațional foarte
importantă în reducerea și prevenirea fenomenului corupției la nivel educațional și valorizarea rolului
însemnat al educației în procesul prevenirii corupției, la nivelui societății românești.
Un punct fundamental de plecare pentru asigurarea succesului pentru combaterea corupției în toate
sectoarele, îl reprezintă prevenirea, reducerea și combaterea corupției în cadrul sectorului educațional,
acesta fiind unul dintre cele mai vulnerabile sectoare ale corupției, printr-o strategie bine planificată și
pusă la punct prin promovarea aplicării bunelor practici