Date generale despre întreprindere

Întreprinderea de încălțăminte "SOFTȘUZ" are o istorie relativ veche, fiind

înfiinţată din anul 1944, dar adevărata ei personalitate a început să capete contur, să
şi-l dezvolte şi să-i dea performanţe moderne începînd cu anul 2003. Inițial, în 1944
întreprinderea a fost organizată în baza atelierelor de cusut încălțăminte cu un număr
de lucrători ce nu depășea 20.
Încălțămintea era confecționată manual cu instrumente proprii aduse de acasă. În
1945 au fost confecționate primele 1900 perechi de încălțăminte. Regulile nemiloase
ale economiei de piaţă aduseseră întreprinderea pe marginea prăpastiei, însă în 2003
Compania italiană "Damtan SA" a cumpărat întreprinderea. La ora actuală,
"SOFTȘUZ", ca număr de angajaţi (735) și nivel de salarizare mediu se situează
printre cele mai de succes întreprinderi industriale.
Întreprinderea modernă de astăzi este, renovată, prevazută cu sistem propriu de
încalzire, de aerisire, reutilată cu maşini de cusut și utilaje specifice performante.
Întreprinderea deţine o reţea proprie de magazine de comercializare a
încălțămintei .Toată încălțămintea produsă este exclusiv din piele naturală. Circa 95%
din producţia anuală a fabricii este solicitată la export pe pieţele din 80 de țări ale
lumii, și doar 5 % sînt prezente pe piața internă. Întreprinderea este specializată în
producţia de încalţăminte pentru bărbaţi, femei și copii pentru toate anotimpurile,
lansînd anual peste 100 de modele noi. În viitor se preconizează creșterea producției
pînă la 1 mln perechi pe an și creșterea numărului personalului pînă la 1000.
Procesul tehnologic de fabricație a încălțămintei.
Fazele principale ale procesului tehnologic de confecționare a încălțămintei
sunt următoarele:
1) Pregătirea materiei prime și auxiliare pentru croire sau ștanțare. Constă în
alegerea și sortarea materialului pentru fețe, talpă, părți intermediare, în funcție
de felul încălțămintei.
2) Croirea și prelucrarea detaliilor părții de sus a încălțămintei.

1
Caracteristicile calitative ale materialelor care, se folosesc pentru fețele
încălțămintei sunt: elasticitatea, rezistența, aspectul exterior plăcut, fără defecte.
Piesele componente ale părții de sus a încălțămintei sunt:
- vîrful acoperă partea din față a piciorului și, fiind supus mult acțiunilor
mecanice, trebuie să fie suficient de gros și rezistent;
- căputa corespunde părții de îndoire a piciorului și uneori poate forma cu vîrful
un singur detaliu. Este mult supusă la uzură, fapt pentru care se confecționează
dintr-o piele densă, rezistentă, moale, flexibilă, fără defecte;
- carîmbii reprezintă piesele laterale ale încălțămintei. În funcție de sortimentul
încălțămintei, pot fi: carîmbi scurți (la pantofi, sandale) și carîmbi lungi (la
ghete, bocanci, cizme). Nefiind supuși la solicitări deosebite, carîmbii se pot
executa din piei mai puțin dense, dar fine;
- ștaifurile, existente în regiunea călcîiului, formate din una sau două piese de
înălțime mică și egală. Fiind o piesă care contribuie la menținerea formei
încălțămintei (alături de căpută și vîrf), trebuie să fie confecționată din material
rezistent;
- limba ferește piciorul de presiunea șireturilor, împiedică apa și praful să
pătrundă în încălțăminte;
- burduful este de fapt o limbă de dimensiuni mai mari fixată la căpută și
carîmbi;
- vipușca- o bentiță care întărește cusăturile din spate ale carîmbilor și
ștaifurilor;
- etichetele- piese care întăresc partea de sus a carîmbilor;
- piesele decorative -  cu rol de a înfrumuseța încălțămintea, care depind de
model (fundulițe, butoni, catarame etc.).
În scopul măririi rezistenței la solicitările mecanice din timpul confecționării și
purtării, precum și cu scop estetic, se folosesc drept piese interioare ale fețelor
încălțămintei, căptușelile. Acestea se execută de obicei din meșină sau pînză, în
culori deschise (alb, bej, gri).

2
3) Croirea pieselor. Pentru partea de sus a încălțămintei croirea se face
manual sau mecanic. După croire piesele se marchează cu un număr de
serie și de comision în vederea montării lor, piesele se subțiază la margini
pentru a se putea coase și îndoi ușor, se ung, se îndoiesc și li se adaugă
căptușelile interioare.
4) Coaserea propriu - zisă se execută cu mașini de cusut. Uneori coaserea
are și un rol ornamental, folosindu-se tighete elastice, rezistente, estetice.
5)Ștanțarea și prelucrarea detaliilor părții de jos a încălțămintei. Materialele
utilizate pentru partea de jos a încălțămintei trebuie să prezinte următoarele
caracteristici de calitate: durabilitate, izolare termică, rigiditate. Piesele
principale ale părții de jos a încălțămintei sunt:
- branțul  este partea cea mai importantă, care vine în contact  cu umplutura
sau talpa, cu talpa piciorului, sau cu acoperișul de branț;
- bombeul  evită deformarea părții din față a încălțămintei. Fiind supus
unor lovituri trebuie sa fie elastic, dar și rigid;
- ștaiful  previne deformarea încălțămintei la partea posterioară și suportă
acțiunile mecanice din timpul încălțării sau descălțării;
- umplutura  ocupă golul creat de marginea fețelor după așezare pe branț;
- glencul  este o piesă rigidă interpusă între branț și talpă cu rol de a susține
bolta piciorului. Se confecționează din lemn, metal sau carton întărit cu o
lamă de oțel;
- tocul- piesa care are rolul de a ridica partea de călcîi a încălțămintei
față de planul de sprijin. El are forme foarte variate în funcție de modă,
avînd diferite denumiri: italian, ortopedic, mosorel, Louis XV etc.
- talpa interioară, talpa intermediară; 
- talpa exterioară ,componenta de sprijin în timpul mersului, de susținerea
corpului, preluînd greutatea acestuia;

3
- ramele confecționate din materiale flexibile care se deformează greu,
avînd rol de străpungere la coasere, de rezistență față de umiditate, sau rol
ornamental;
- pingeaua- piesă cu lungimea de aproximativ jumătate din  lungimea tălpii
de la vîrf spre călcîi, existentă numai la anumite sortimente de încălțăminte;
- capacul de toc  se aplică peste toc și preia o parte din solicitările de
comprimare și uzură.
Piesele componente ale părții de jos a încălțămintei se obțin prin ștanțare
sau presare, după care se supun altor operațiuni printre care: egalizare,
șlefuire etc.
Asamblarea părții de jos a încălțămintei. Această fază a tehnologiei de
fabricație a încălțămintei se execută prin diferite sisteme de confecționare,
după cum urmează:                               
- Sistemul C.R. (încălțăminte cusută pe ramă) este o încălțăminte grea,
durabilă, ușor de reparat. Se întrebuințează pentru bocanci, ghete, cizme, în
special pentru încălțăminte bărbătească;
- Sistemul C.B. (încălțăminte cusută prin branț) se repară mai greu decît
încălțămintea din sistemul C.R., este durabilă, dar grea și rigidă. Se
folosește mai mult la încălțămintea pentru bărbați (bocanci, cizme, pantofi);
- Sistemul I.L. (încălțăminte lipită). Este flexibilă, rezistentă, cu aspect
plăcut, elegantă, se folosește în special la încălțămintea pentru femei, la
încălțămintea ușoară pentru bărbați;
- Sistemul I.J. (încălțăminte injectată) este un procedeu modern de mare
productivitate, la care talpa din P.V.C. este aplicată prin injecție în matrițe,
direct pe fața încălțămintei. Încălțămintea rezultată este ușoară, comodă;
- Sistemul R.I. (încălțăminte cu rama întoarsă). Este rezistentă, dar cu
productivitate scazută;
-Sistemul R.S. (încălțăminte cu rama fixată în scoabe) se folosește pentru
încălțămintea specială;

4
- Sistemul I.F. (încălțăminte flexibilă) conferă încălțămintei flexibilitate,
comoditate, masă specifică mică. Este însă greu de reparat;
Ca variante ale acestui sistem menționăm: sistemul RECORD- folosit la
încălțămintea pentru copii și sistemul FLEXICO;
- Sistemul 1.1. (încălțăminte întoarsă, la care fața se coase de talpă pe dos și
apoi se întoarce pe față). Încălțămintea este ușoară, comodă și moale.
Sistemul se folosește la încălțămintea pentru copii, la opincuțe, papuci de
casă;
- Sistemul I.T. (încălțăminte trasă tubulară) se folosește tot mai mult
împreună cu variantele sale: sistemul ex-flex, sistemul soli-flex, sistemul
Astra;
- Sistemul I.V. (încălțăminte vulcanizată); încălțămintea este ușoară,
comodă, rezistentă la apă, dar sensibilă la solvenți și încălzește piciorul;
- Sistemul T.B. (încălțăminte trasă prin branț) cu varianta sa- sistemul
T.R.T. (încălțăminte trasă prin branț și lipită).
6) Finisarea articolelor de încălțăminte. Această fază a tehnologiei de
fabricare a încălțămintei permite obținerea unor articole de calitate, cu
aspect frumos, apreciat de consumator. Se finisează separat fața, talpa și
tocul încălțămintei.
7) Marcarea se execută pe ambele bucăți din pereche, pe partea dreaptă a
carîmbului sau pe acoperișul de branț, specificîndu-se marimea
încălțămintei, numărul de program și de comision, numărul modelului, anul
fabricației și semnul C.I.C. Pentru marcare se folosește o foiță aurie,
argintie, hîrtie copiativă sau imprimarea la cald.
Mărimea încălțămintei se exprimă în centimetri obișnuiți (care
reprezintă lungimea și lățimea tălpii calapodului, deci și a piciorului), în
centimetri cizmărești (1 cm cizmăresc egal 0,66 cm) sau în sistem
englezesc.

5
Încălțămintea se mai poate marca și pe talpă, pe ambele bucăți din pereche
indicîndu-se pe lîngă mărime, marca fabricii, prețul de vînzare, numărul
documentului tehnic, normativ de calitate și eventual sistemul de
confecționare. Uneori marcarea se face pe o panglică vizibilă și estetică,
fixată în interiorul încălțămintei.
Prin numărul de comision marcat pe încălțăminte se înțelege o cantitate
definită de perechi de încălțăminte de același model, material, număr de
mărime, culoare, sistem de confecționare, care parcurg împreună același
program. Prin program se înțelege o cantitate anumită de perechi de
încălțăminte de același sortiment produsă în condiții identice de producție.
Pe fiecare ambalaj (cutie) se specifică: denumirea și marca întreprinderii,
denumirea produsului, numărul modelului, mărimea încălțămintei,
materialul folosit pentru fețe și talpă, culoarea feței, prețul de vînzare cu
amănuntul, STAS sau NT, sistemul de confecționare.
8) Ambalarea.
 Fiecare pereche de încălțăminte se ambalează într-o cutie de carton sau de
mucava pliantă sau fixă în funcție de tipul de încălțăminte. Încălțămintea cu
fețe velurate și de lac se învelește în hîrtie și apoi se introduce în cutii.
Încălțămintea din înlocuitori (fețe textile, polietilenă) se poate ambala în
cutii colective din carton sau mucava, dar fiecare pereche se introduce intr-
o duzină de material plastic.
9) Depozitarea.
Se face în încăperi uscate, aerisite la temperatură cuprinsă între 10—25°C,
la o umiditate de 65%, la distanța de cel puțin 1 m, de sursele de căldură.
Cutiile se depozitează pe rafturi, gratare sau palete, în stive de 10-20 cutii
suprapuse, la o distanță de 15—20 cm de podea și cel puțin 1 m de orice
sursă de caldură.
10) Transportul. 

6
Articolele de încălțăminte se transportă cu mijloace acoperite în conteinere sau
lăzi. Se fac pachete în care se leagă cîte 5 cutii, avîndu- se grijă să nu se
degradeze. Fiecare lot de livrare este însoțit de documentul de certificare a
calității, întocmit conform dispozițiilor legale în vigoare.
3.4 Particularitățile igienice ale mediului ocupațional la întreprinderea de
încălțăminte
1. Particularitățile igienice ale microclimatului
Condițiile de muncă a angajaților întreprinderii de incălțăminte sînt influențate de mai
mulți factori, printre care un rol deosebit îi revine microclimatului industrial. La
majoritatea locurilor de muncă condițiile microclimatului sînt nefavorabile, constînd
în expunerea angajaților la temperatură ridicată.
Cercetarea condițiilor microclimatice la locurile de muncă a tuturor etapelor
tehnologice principale de producere a încălțămintei a evidențiat devieri caracteristice
exprimate a temperaturii aerului zonei de muncă.
Astfel la operațiile tehnologice din zona de croire a secției experimentale ea oscilează
în limitele 31,2-31,5̊ C, zona de cusut în limitele- 30,0-30,6̊ C, secția de croire- 31,2-
31,5̊ C, secția nr.1 de prelucrarea pieselor- 32,0-32,4̊ C, secția nr.2 de cusut- 30,0-
34,8̊ C și secția nr.3 de prelucrare a pieselor în limitele 33,4-33,7̊ C.
Compararea nivelurilor temperaturii înregistrate cu nivelurile minimal admisibile
prevăzute de normativele igienice în vigoare a relevat faptul, că la toate procesele
tehnologice ele au depășit normativele igienice.
Analizînd nivelurile umidității relative, observăm că ele corespund limitelor optimale
la toate etapele procesului tehnologic, constituind 48% și în secția nr.3 de prelucrare a
pieselor- 50%.

Tabelul 2
Valorile microclimatului în secțiile de bază ale întreprinderii de încălțăminte

Umiditatea

7
 Nr.d/o Secția Categoria Temperatura,̊ C relativă,%
R N R N
1. Zona de Ib,IIa 31,2- 18,0- 48 55
croire a 31,5 28,0
secției
experimental
e

2. Zona de cusut Ia,Ib 30,0- 20,0- 48 55

30,6 28,0
3. Secția de IIa 31,2- 18,0- 48 55
corire 31,5 27,0
4. Secția nr.1 Ia,Ib 32,0- 20,0- 48 55
Prelucrarea 32,4 28,0
pieselor
5. Secția nr.2 Ia,Ib 30,0- 20,0- 48 55
Secția de 34,8 28,0
cusut
6. Secția nr.3 Ia,Ib 33,4- 20,0- 50 55
Prelucrarea 33,7 28,0
pieselor

2.Caracteristica igienică a zgomotului

Pentru mediul ocupațional din întreprinderea de încălțăminte este caracteristic un așa
factor nefavorabil precum este zgomotul.
Funcționarea utilajului tehnologic generează zgomot, care este prezent aproape pe
întreaga durată a zilei de muncă. Intensitatea zgomotului pe parcursul zilei de muncă
la diferite locuri de muncă variază în limitele 86-98 dBA (tabelul x).
Cele mai numeroase locuri de muncă cu expuneri profesionale de zgomot la
întreprinderea de încălțăminte se înregistrează în secția de cusut- 98dBA și secția de
croire- 96,5dBA. În secția nr.1 de prelucrare a pieselor se inregistreaza un nivel mai
scazut a zgomotului- 86 dBA și în secția nr.3 de prelucrare a pieselor- 92dBA.
Depașirea NMA a zgomotului reprezintă 6 dBA în secția nr.1 de prelucrarea pieselor,
secția nr.3- 12dBA, secția de cusut- 18dBA, secția de croire- 16,5dBA.

8
În așa mod rezultatele investigațiilor instrumentale denotă despre necesitatea
elaborarii măsurilor complexe în scopul micșorării poluării sonore la locurile de
muncă.

Tabelul 3
Nivelul zgomotului în secțiile de bază ale întreprinderii de încălțăminte
Nr.d/o Locul măsurării Nivelul,dBA Norma
1. Secția nr.1 86 80
Prelucrarea pieselor
2. Secția nr.2 98 80
Secția de cusut
3. Secția nr.3 92 80
Prelucrarea pieselor
4. Secția de croire 96,5 80
3.Caracteristica poluării aerului zonei de muncă cu substanțe chimice
Un rol important la formarea condițiilor de muncă prezintă substanțele chimice,care
în zona de muncă sînt prezente permanent.
În procesul tehnologic de producere a încălțămintei se generează un șir de substanțe
chimice și anume: acetonă,toluen,etilacetat.
Concentrații peste limita maximal admisă au fost stabilite în aerul zonei de muncă a
secției nr.2 de cusut, unde acetona depășea norma de 1,15 ori.
Acetona (cunoscută și sub denumirea de propanonă) este un lichid incolor cu miros
caracteristic, fiind utilizată ca solvent organic pentru dizolvarea cleiului. În alte secții
depășiri nu s-au constatat.
Tabelul 3
Nivelul poluării aerului zonei de muncă a angajaților întreprinderii de încălțăminte cu
substanțechimice

9
 Nr.d/o Locul prelevării Substanța Concentrația,mg/ CMA
chimică m3
1. Secția nr.1 Acetone 2,4 200
Prelucrarea Etilacetat 8,0 200
pieselor Toluene - 150
2. Secția nr.2 Etilacetat 5,7 200
Secția de cusut Acetone 230 200
3. Secția nr.3 Etilacetat 74,3 200
Prelucrarea
pieselor

4.Particularitățile igienice ale iluminatului

În încăperile de producție a încălțămintei iluminarea este asigurată atît din
contul luminii naturale cît și a surselor artificiale. Ca sursă de lumină artificială
se utilizează lămpi luminiscente și lămpi cu incadescență. Pentru iluminarea
uniformă a tuturor sectoarelor de muncă, pe toată suprafața tavanului sunt
amplasate uniform corpuri de iluminat de același tip și de aceeași putere, iar
pentru asigurarea intensității mai mari, sunt amplasate corpuri de iluminat
deasupra suprafețelor de lucru ale muncitorilor.În toate încăperile iluminarea se
încadrează în limitele normelor igienice.

Tabelul 4
Valorile iluminatuluilui artificial a locurilor de muncă la întreprinderea de
încălțăminte

Sistemul Valori,lx
Nr.d/o Procesul de munca Categoria de Norma
iluminare Real
1. Zona de croire a IIIa,IVa combinat 1500 750
secției
8000 2000
experimentale
2. Zona de croire IVa general 500 200
combinat 1300 750
3. Secția nr.1 IIIa,IVa general 370 200

10
 Prelucrarea pieselor combinat 13000 2000
combinat 1800 750
4. Secția nr.2 IIIa combinat 7500 2000
Secția de cusut
5. Secția nr.3 IIIa combinat 9500 2000
Prelucrarea pieselor

5.Caracteristica poluării aerului zonei de muncă cu pulberi

Dintre procesele generatoare de pulberi putem menționa: prelucrarea mecanică a
pielii, tăierea căptușelilor, șlefuirea încălțămintei, ș.a. Concentrația pulberilor în
secția nr.1 și nr.3 constituie 2,8 mg/m3,în secția nr.2- 2,2 mg/ m3și în secția de
croire- 2,7 mg/m3.Deci, în aerul zonei de muncă concentrații de pulberi peste
limita maximal admisă nu au fost stabilite.
Tabelul 5

Nivelul poluarii aerului zonei de munca a angajatilor intreprinderii de

încălțăminte cu pulberi
Nr.d/o Locul prelevării Concentrația,mg/m3 CMA
1. Secția nr.1
Prelucrarea 2,8 6
pieselor
2. Secția nr.2 2,2 6
Secția de cusut
3. Secția nr.3
Prelucrarea 2,8 6
pieselor
4. Secția de croire 2,7 6

Indicii
morbidităț 2009 2010 2011 2012 2013 2014
M± m
ii

11
 Cazuri 63,5 71,6 62,3 60,7 69,4 79,6 67,85±5,7

Zile 620,6 742,01 537,8 507,5 608,5 726,6 623,8±74,4

Tighina
Durata
medie a 9,7 10,3 8,6 8,3 8,7 9,1 9,1±0,5
unui caz
Cazuri 89,2 79,8 78,4 66,9 65,1 68,2 74,6±7,8
Republic Zile 1297 1071 1017,9 901,2 1040 907,2 1039±96,9
a 5
Moldova Durata
medie a 14,5 13,4 12,9 13,4 15,8 13,2 13,8±0,8
unui caz
Dinamica indicelui de frecvență, gravitate și durată medie a unui caz a incapacității
temporare de muncă a muncitorilor la întreprinderea de încălțăminte”SOFTȘUZ” (la
100muncitori)

12
 Repartizarea morbidității cu ITM în funcție de formele nozologice denotă
predominarea în 2014 a afecțiunilor sistemului respirator, care constituie 48% din
toată morbiditatea, urmat apoi de maladiile sistemului osteo-muscular- 14% și
traume-11%.
În structura maladiilor sistemului respirator pe primul loc sînt amplasate
infecțiile respiratorii virale acute (85%), urmate de alte boli ale căilor respiratorii
superioare (7%) și faringita acută și angina (6%) (fig.3). În anii precedenți, 2009-
2013, de asemenea se evidențiază nivelul maxim al afecțiunilor sistemului
respirator, urmată de afecțiunile sistemului osteo-muscular pentru anii 2011-12,3%
, 2012-14,3% și 2013- 13,3%. Bolile sistemului osteo-muscular sînt datorate
poziției încordate a corpului în timpul lucrului, monotoniei, efortului fizic.
Însă în a.2009 pe locul II se plasează afecțiunile sistemului uro-genital- 9,1%, iar
în 2010- traumele- 10,8% ( vezi anexa 1).
În toată perioada studiată afecțiunile sistemului respirator se plasează pe I loc
ceea ce denotă influența negativă a condițiilor de muncă, în special a
microclimatului nefavorabil asupra nivelului morbidității. Schimbările mucoasei
căilor respiratorii sînt datorate chimizării industriei de încălțăminte, contactului
muncitorilor cu solvenți, cleiuri, piele naturală ș.a.
Analizînd indicii de frecvență la 100 muncitori , comparativ femei- bărbați pe
parcursul anilor 2009- 2014, observăm că predomină îmbolnăvirea mai frecventă a
femeilor

13