Cîmpul electromagnetic

(CEM) ca factor nociv al

mediului de producție
(ocupațional)
 Subiecte pentru prezentare
1. Importanţa igienică;
2. Noţiuni şi difiniţii;
3. Caracteristicele fizice ale REM;
4. Clasificarea REM;
5. Sursele de REM;
6. Domeniile de aplicare;
7. Acţiunea biologică a REM;
8. Cauze ale excesului de CEM și CEst la exploararea
surselor.
9. Echipamentele de identificare a CEM;
10. Măsurile profilactice, privind protecția poppulației și
muncitorilor de acțiunea CEM și CEst.
11. Legislaţia igienică în domeniul protecţiei populației și
muncitorilor de acțiunea nocivă a CEM.
1. IMPORTANȚA IGIENICĂ
A RADIAȚIILOR
ELECTROMAGNETICE
 Mediul înconjurător, de la
infinitul cosmosului şi pînă la
nivelul tegumentelor şi chiar a
celulelor corpului uman, este
străbătut de o ţesătură de radiaţii
cu diferite lungimi de undă,
proprietăţi fizice şi avînd variate
efecte biologice.
 Importanţa fenomenelor
ondulatorii asupra organismelor vii
în general şi al corpului uman în
special este covîrşitoare, deoarece
viaţa nu se poate dispersa nici de
ansamblul lor şi nici de oricare
dintre ele luate separat.
 De aceea fenomenele ondulatorii fac parte
dintre factorii mediului, care în anumite limite
sînt indispersabili sănătăţii, iar abaterile în
plus sau în minus constitue cauze ale unei
însemnate părţi a patologiei populaţiei
umane.

Condiţiile de viaţă şi de muncă modifică

adeseori raporturile cu aceşti factori,
devenind astfel necesară cercetarea lor în
vederea protecţiei sănătăţii.
2. NOȚIUNI ȘI DEFINIȚII
 Electricitate [~] (E) – formă de
energie condiţionată de mişcarea unor
particule ale materiei (electroni, pozitroni
şi protoni) = sarcină electrică.
În natură există:
a). elecricitate atmosferică –
totalitatea fenomenelor electrice
din atmosferă;
b). electricitatea animală (bijligică) –
energie electrică produsă de
ţesuturile vii.
 Sarcină electrică (SE) –
proprietate a particulelor (electroni,
pozitroni, protoni) şi a corpurilor de a
crea un câmp electric propriu sau de a fi
acţionate atunci când se află într-un
câmp electric exterior.
 Câmp electric (CE) – porţiune dintr-un
spaţiu, unde asupra corpurilor încărcate cu
electricitate acţionează anumite forţe.

Energie electrică (EE) – energie proprie

numai câmpurilor electrice.

Curent electric (CE) – sarcină electrică în

mişcare.
 Câmp magnetic (CM) – porţiune de
spaţiu, unde se realizează forţa de acţiune asupra
sarcinilor electrice în mişcare.

Câmp electromagnetic (CEM): –

Ansamblul cât a câmpului electric alternativ atât
şi a câmpului magnetic legat cu el indespensabil.
 Radiaţie electromagnetică (REM)
= unde electromagnetice,
emise de câtre:
- sarcinile electrice cu mişcare accelerată,
- atomii şi moleculele excitate,
- radionuclizi şi alte sisteme radiante.
 Câmp electrostatic (CES) –
prezintă de sine câmpul electric al
sarcinilor electrice (staţionate) imobile.
CES este o formă specifică a CE care
în general este componentă a câmpului
electromagnetic (CEM).
Sau :
Ansamblul fenomenelor, legate de
apariţia, păstrarea şi relaxarea sarcinii
electrice libere pe suprafaţa şi volumul
substanţelor, materialelor şi articolelor.
 Radiaţie laser ( RLs) - REM, a
diapasonului optic, bazată pe folosirea radiaţiei
forţate (stimulate).

Radiaţie ultravioletă (RUV) - REM cu

(λ) de la 200 nm pînă la 400 nm

Radiaţie luminoasă (RL) - REM cu (λ)

de la 400 nm pînă la 760 nm

Radiaţie infraroşie (RIR) - REM cu (λ)

de la 760 nm pînă la 1000 nm
 Radiaţie ionizantă -REM,
interacţiunea căreia cu mediul provoacă
formarea sarcinilor electrice de diferit
semn
3. CARACTERISTICELE
FIZICE A CEM
1. Lungimea de undă (λ) – distanţa la care
se propagă unda pe parcursul unei perioade (T),
ori distanţa care separă punctele
corespunzătoare a două unde succesive.
Este măsurată şi se exprimă în multiplii şi
submultiplii metrului:
Kilometru – km ; Micrometru – μm;
Hectametru - hm ; Nanometru – nm;
Decametru - dam ; Picometru – pm ;
Metru – m ; Femptometru -fm ;
Decimetru - dcm ; Attometru - am ;
Centimetru – cm ; Zeptometru - zm ;
Milimetru – mm ; Yoktometru – ym;
2. Frecvenţa oscilaţiilor (f) –
numărul de oscilaţii timp de o secundă
f =1:T
Este măsurată şi se exprimă în multiplii
Hertzului (Hz):
Hertz - Hz;
KiloHertz - KHz;
MegaHertz - MHz;
GigaHertz - GHz;
3. Amplitudinea – distanţa dintre
vectorul care reprezintă media oscilaţiilor şi
valoarea maximă a oscilaţiei (adică
diferenţa dintre valoarea maximă şi cea de
echilibru, sau valoarea minimă) dintr-o
perioadă.
Între (λ), (V) şi (f) se pot stabili o serie de
relaţii, astfel:
V=λ x f respectiv
λ=V: f.
 4. Viteza de propagare a REM
(V) - reprezintă limita absolută
recunoscută până în prezent a tuturor
vitezelor (în vid ea fiind de 3x10 la
puterea 10 cm/s): în alte medii se reduce
în funcţie de indicele său de refracţie. Se
determină după formula
V=λ:T.
Este a c e p t a t s ă f i e e x p r i m a t :

a) Câmpul electric prin - „E”;

b) Câmpul magnetic prin - „H”.

Deoarece la propagarea în spaţiu aceste

două câmpuri „E”; şi „H” se generează unul
pe altul şi devin indespensabile atunci ele
asociate reprezintă expresii valabile pentru
fluxul energetic:
 5. FLUXULUI ENERGETIC (FE)
(CARACTERISTICELE) :
I. Intensitatea fluxului respectiv:
a) valoarea intensităţii fluxului energetic („E”) se
măsoară şi se exprimă în – V/m;
b) valoarea intensităţii fluxului magnetic („H”) se
măsoară şi se exprimă în – A/m;
Pentru valorile a şi b sunt caracteristice
diapazoanele frecvenţelor de 30 KHz-300 MHz –
unde kilometrice (frecvenţe joase), hectometrice
(frecvenţe medii), decametrice (frecvenţe înalte),
metrice (frecvenţe foarte înalte).
II. Densitatea de putere a fluxului de
energie (DFE).
Se măsoară şi se exprimă în ;
W/m²; μKW/cm²; μW/cm²
şi este caracteristic pentru diapazoanele de
frecvenţă
300 MHz-300 GHz (decimetrice, centimetrice,
milimetrice).
6. Expoziția enerjetică (EE) - se determină
ca produsul patratic al densității fluxului energetic
al câmpului electric (E) și câmpului magnetic (H)
la timpul (T) de acșâțiune asupra omului.

Expoziția energetică, creată de (E) va fi:

EEE = E² x T se exprimă în (V/m²) x h
Expoziția energetică, creată de (H) va fi:
EEE = H² x T se exprimă în (A/m²) x h
 (EE) se determină pentru diapazonul de frecvenţe
30KHz-300MHz (unde kilometrice, hectometrice,
decametrice şi metrice).
Pentru oscilaţiile modulate-impulsiv evaluarea se
efectuează după media pe parcursul perioadei de
deplasare a impulsului de putere a sursei REM de
radiofrecvenţă (RF) şi corespunzător, intensităţii medii
REM de RF.

Caracteristica energetică a câmpului electromagnetic

este densitatea superficială a fluxului de energie
(DSFE).
Unitate de măsură;
W/m²;
0,1 mW/m²;
100 mKW/m².
 De caracteristicele fizice ale REM depind
proprietățile lor biologice atribuite la:
căldură,
lumină,
ionizare,
fluoriscență,
fotoluminiscență,
reacții fotochimice,
izomerizare,
fotosensibilizare etc.
 Pentru a acționa biologic, REM
trebuie să pătrundă în țesuturi și să
fie absorbite de acestea (lege
Crotthus – Draper),
iar pentru a produce reacții
fotochimice este necesară o energie
de cel puțin un foton pentru fiecare
moleculă ( legea Stark – Einstein)
 Prin absorbția de energie, radiațiile pierd din
energia lor incidentă, iar (λ ) se mărește; pe de altă
parte, corpul care a absorbit radiații câștigă energie
(E), pe baza cărea moleculele sale intră într-o stare
de excitație, favorizând reacții cu moleculele (M) din
mediu, generând noi corpuri (D).
M+E D
Energia transportată de fotoni este proporțională
cu frecvența undei, conform formulei lui Planck
W = h x f unde
h – constanta lui Planck ( 6,624 x 10¯²⁷ erg/cm² / s )
f - frecvența radiației.
 Funcțiile biologice din organismul viu nu
pot fi concepute fără contribușia
esențială a radiațiilor, iar componenții
mediului nu pot fi aduși în cea mai
acesibilă formă penru viețuitoare, dacă
nu există aceste radiații.
Radiațiile sunt calea prin care energia
cosmică se transformă în materie vie în
cadrul proceselor de fotosinteză și al
generării de oxigen.
4. CLASIFICAREA C E M
1.După criteriul posibilităţii de a ioniza
materia pe care o străbat:

a) REM nonionizante – la care se referă

oscilaţiile electromagnetice energia fotonilor
cărora este insuficienţă de a ioniza moleculele şi
atomii substanţei (energia fotonică < 12 eV,
corespunzător la o lungime de undă > 100nm).

b) REM ionizante – oscilaţii electromagnetice

energia fotonilor cărora la interacţiune cu
substanţa provoacă ionizarea atomilor (energia
fotonică >12 eV, corespunzător la o lungime de
undă mai mică de 100nm).
 2. Privind sursa de provenienţă:
a) Naturală:
- terestră (câmpul geomagnetic),
- solară,
la emisia din soare
r.i.r. = 57%
r. vizibile = 42%
r.u.v. =5
la nivlul solului (terestru)
r.i.r. =64%
r. vizibile = 35%
r.u.v. = 1%
- galactică,
- biogenă (animalieră).
b) Artificială:
- utilizată în industrii,
- transport,
- diagnostic,
- tratament,
- informaţii,
- comunicare.
3. După criteriul lungimii de undă și
frecvența de oscilații deosebim :
a) REM a diapazoanelor optice: infraroşii,
ultraviolete, de lumină,
b) Câmpurile electrostatic,
c) Câmpurile magnetice,
d) Radiaţii gama,
e) Radiaţii roentghen,
f) Radiaţiile Lazer,
g) Radiaţiile cu microunde,
h) REM a diapazoanelor de radiofrecvenţă;
( tabelul ce urmează 1, 2, 3)
№
d Diapazonul frecvenţelor (f) Diapazonul lungimii undelor
i
a
p
a Denumirea Denumiri
z Extremităţile Denumirea
conform utiliza Extremităţile Denumiri
o conform
diapazoanel regulamentul te de diapazoanel utilizate de
n regulamentulu
or (Hz) ui igieniş or (m) igienişti
i internaţional
internaţional ti

5. 3x104-3x105 Joase (FJ) 104-103 Kilometrice Lungi (UL)

6. 3x105-3x106 Medii (FM) Înaltă 103-102 Hectometrice Medii (UM)
(FÎ)
7. 3x106-3x107 Înalte (FÎ) 102-10 decametrice Scurte (US)
8. 3x107-3x108 Foarte înalte Ultra 10-1 Metrice Ultrascurte
(FFÎ) înalt (UUS)
ă
9. 3x108-3x109 Ultraînalte (FUÎ 104-103 Decimetrice Microunde
(FUÎ) )
10 3x109-3x1010 Supraînalte 10-1-1-1 Centimetrice
(FSÎ)
11 3x1010-3x1011 Extrem de înalte Supraînal 10-2-1-3 Milimetrice
(UEÎ) tă
(FSÎ)
12 3x1011-3x1012 Hiperînalte 10-3-1-4 Decimilimetric
(UHÎ)
 Nomenclatorul diapazoanelor de frecvenţă
(a undelor de RF radiofrecvenţă).
Nr. Repartizarea metrică a Frecvanţa. Lungimea de Valoarea
diapa diapazoanelor undelor undă. maximal
zonul admisibil
ui (NMA).
5 Unde chilometrice 30-300 KHz 10 – 1 Km 25 V/m
(frcvenţe joase)
6 Unde hectometrice 0,3-3 MHz 1 – 01 Km 15 V/m
(f. medii)

7 Unde decametrice 3-30 MHz 100 – 10 m 10 V/m

(f. înalte)

8 Unde metrice (f. înalte) 30-300 MHz 10 – 1 m 3 V/m

9 Unde decimetrice (f. 300-3000 MHz 1 – 0,1m 10 mc W/cm 2

utra înalte)

10 Unde centrimetrice 3-30 GHz 10 – 1 cm 10 mc W/cm 2

(f.extrem de înalte)
11 Unde milimetrice 30-300 GHz 1 – 0,1 cm separat
(f.exagerat de înalte)
 Radiaţiile magnetice neionizante (modificat după Z.V Gordon)

Lungimea Kilometrice hectometrice decametrice Metrice Decimetrice centimetrice milimetrice

de undă (3000m) (100m ) (100m-1m) (10m-1m) (1m-1cm) (10cm-1cm) (1cm-1mm)

Frecvenţe 100 KHz 3 MHz 30-300 MHz 30-300 MHz 300-3000 3-30 30-300
MHz MHz GHz GHz

Aplicaţii: Tratament termic, metale, topire, sudură. Radiocomun Radiolocaţii (radar). Dirijarea navigaţiei.
Industrie, Tratamente şi topire metale, încălzire icaţii TV Radiometeorologie. Radiospectroscopie.
ştiinţă alimente. FizioterapieA Fizioterapie. Antene. Emiţătoare
tehnică, Fabricare materiale plastice. ntene. frecvenţe extrem de înalte.
gospodărie Emiţătoare.
Transformatoare cu ÎF. Condensatoare de
Condensator
cuplare. Circuite de cuplare. Antene. Aparate
i de etaj.
ştiinţifice.

Unităţi de Intensitatea cîmpului electric E, în V/M Densitatea în µ W / cm2 sau în m W /

măsură Intensitatea cîmpului magnetic H, în A/m cm2

Limite 10 µ V / cm2 întreaga zi de lucru

admisibile 100 µ W / cm2 /2h lucru / zi
de E=25 V / m E=25 V / m E=10 V / m 3V/m 1000 µ W / cm2 / 15-20 min lucru / zi
intensitate
a iradierii
Domeniul de răspîndire a undelor
electromagnetice este primit a fi
divizat în 3 zone:

I – De inducţie (in vecinătatea sursei)

II – Intermediară
III – Ondulatorie (distanţată).
5. Sursele de REM în RM
1. Teleradiocentre – 10 mari + ≈ 30 mici
2. Serviciul Antigrindină (Radare) – 7 detaşamente
3. Unităţi militare – 10
4. Aeroporturi 4 (+1) (Chişinău, Bălţi, Mărculeşti,
Cahul, Tiraspol).
5. Linii aeriene de tensiune înaltă – 35 Kw; 450 kW
(spre Bulgaria).
6. Secţii de fizioterapie.
7. Staţii bazale a telefoniei mobile ≈ 2000.
8. Prelucrarea termică a metalelor (uzine
industriale).
9. Sudarea electrică a metalelor.
10. Transformatoare centrale de rediesare a
curentului electric.
11. Instalaţiile electrocasnice.
12. Calculatoarele personale (în lipsa de nulizare).
13. Serviciul Hidrometeorologic (Radare).
14. Producerea de televizoare, aparate radio şi
electrocasnice.
15. Obiective de comercializare şi reparare a
aparatelor tele-radio şi electrocasnicelor.
6. Domenii de aplicare a
CEM
A. Cîmpul electromagnetic (CEM).
1. Radiocomunicare
2. Televiziune
3. Radiolocaţi
4. Procese şi operaţii tehnologice
- încălzire
- sudare
- metalizare
- uscarea materialelor
- prelucrarea dielectrică a maselor plastice
- tratarea termică a produselor alimentare (de
congelare, sterilizare, sublimare)
5. În medicină:
- diatermie
- gamaterapie
- terapia radiantă
- rontgheno terapia
- terapie cu microunde
- tratamentul cu lumină
- terapia cu UFFÎ.
6. În știință
7. Acţiunea radiaţiilor cu
frecvenţe radioelective
 Spre deosebire de alte REM, lungimile de undă a
radiaţiilor cu frecvenţe radioelective se întind pe o
mare gamă de dimensiuni, de unde şi varietatea lor de
acţiuni asupra organizmului.

Mecanizmul fizic de acţiune a energiei

acestor radiaţii constă în inducerea de
curenţi în materiale cu însuşiri conductoare şi în
deplasarea sarcinilor în materiale mai puţin
conductoare, aceasta stînd la originea
producerii de căldură, -formă de
convertire a energiei electromagnetice iniţiale.
 Conform legilor fizice,aciastă transformare
în căldură este posibilă numai în corpuri cu
anumite dimensiuni, în raport cu lungimea de
undă.
Deacea, numai radiaţiile cu lungimi de
undă mai mici (metrice şi inferioare lor) au
aceste efecte asupra organismului.
Pe de altă parte, energia activă trebuie să
fie mai mare de 15 MHz pentru a putea
determina astfel de efecte negative.
 Conform legilor fizice, aciastă transformare în
căldură este posibilă numai în corpuri cu
anumite dimensiuni, în raport cu lungimea de
undă.
Deacea, numai radiaţiile cu lungimi de undă
mai mici (metrice şi inferioare lor) au aceste
efecte asupra organismului.
Pe de altă parte, energia activă trebuie să fie
mai mare de 15 MHz pentru a putea
determina astfel de efecte negative.
Este de asemenea evedent că în anumite
limite efectele sînt pozitive, căldura generală
fiind folosită în scop terapeutic în diferite
aparate de fizioterapie.
 Efectele asupra organizmului au la bază modificări ale
echilibrului;
(bioelectric, neurologic şi termic al ţesuturilor),
în urma expunerii acute sau cronice putînd fi afectate:

a) s.n.c. (modificări înregistrate pe ECG)

b) aparatul CV (înregistrate sub forma dereglărilor
traseului ECG)

c) glandele endocrine (modificări ale homeostazei

hormonale)

d) alte dereglări funcţionale şi morfologice.

 Modificările menţionate apar fie la expunere
acută a organizmului la doze mari de radiaţii,
fie în urma acţiunii îndelungate la doze mici.
Se remarcă o mare diferenţă de răspuns
individual, la unele persoane înregistrîndu-se
efecte la doze mici, în timp ce alte persoane
rămîn inactive la doze de zeci de ori mai mari.

Efectele biologice ale radiaţiilor de frecvenţe

radiometrice se clasifică în două categorii:
I – termice; II – netermice.
 I – Efecte termice
Se resimt mai frecvent la suprafaţă, dar pot avea loc
şi în profunzime, ele depinzînd mai întîi de intensitatea
surselor (densitatea pe unitate de S), iar apoi de
structura straturilor tisulare străbătute de radiaţii: cu
cît acestea sunt mai neomogene din punct de vedere
dielectric, cu atît se pot transforma mai mult în
căldură.
De aceia proporţia de transformare în căldură poate
oscila de la 20% la 100%.
Efectele termice se exercită în principal asupra unor
organe sensibile, cum sînt:
- cristalinul - (care fiind lipsit de vascularizare nu poate realiza
schimbul echilibrat de căldură, suferă tulburări celulare
traduse în producerea de cataractă, prin fenomene de
opacifiere);

- testicolul şi ovarul - (ale căror funcţii celulare germinale şi

endocrine sunt inhibate de temperatura ridicată);

- s.n.c. - (care fiind bogat în ţesut adipos este străbătut mai

uşor de radiaţiile radioelectrice, dar induce totodată
fenomene fizice care le concentrează în anumite zone,
perturbînd puternic funcţiile centrelor cu mare rol
funcţional).
După unele opinii, în acest fel este afectată şi hipofiza, iar
testicolul este influenţat indirect prin intermediul sau (în
urma scăderii secreţiei de gonadotropină, celulele
interstiţiale Leydig produc mai puţin hormon).
 II – Efectele netermice
Au loc ca urmare a acţiunii exercitate de CE şi CM generate
de radiaţiile radioelectrice asupra încărcăturii electrice a
moleculelor şi a atomilor din ţesuturile unor organe.
Aciasta este o ipoteză de acţiune, concepută după
modelul constatat experimental la particolele încărcate
electric.
Ca urmare a acestei acţiuni asupra unor organe, la care
este prezentă o activitate electrică modulată, se poate
produce fenomenul de demodulare, obiectivat prin
modificările constatate în traseele activităţii lor electrice
(ECG, EEG etc.). Starea normală anterioară se restabileşte
după încetarea expunerii la radiaţii.
O altă consecinţă posibilă este efectul asupra
macromoleculelor,
constînd într-o vibraţie cu urmări asupra activităţii biofizice
şi biochimice a conţinutului celulelor (efect molecular).
 Acțiunea Undelor radar (de radiolocaţie)
În radiolocaţie se utilizează emiţători şi
receptori de radio de lungime mică de undă,
microunde (decimetrice, centimetrice şi
milimetrice).
Aparatele folosite au o mare putere de emisie
de ordinul miilor de MHz, care afectează doar
persoanele aflate pe direcţia fascicolului de
unde sau în zona de reflecţie a acestora.
Riscul provine din partea undelor
centimetrice, în timp ce undele milimetrice sînt
absorbite aproape integral de tegumente.
 Acţiunea asupra organizmului se poate
exercita în funcţie de:
- poziţia şi direcţia antenelor
- forma fascicolului de radiaţie emise
a) sectorială
b) conică
c) panoramică
- densitatea aparatelor
- posibilitatea de întîlnire a suprafeţelor
reflectante
 Acţiunea are loc în urma pătrunderii în
profunzimea ţesuurilor, mai periculoasă fiind
pătrunderea în ţesutul cerebral producînd unele
dezechilibre de ordin neurovegetativ cu
predominanţa vagotonică, manifestată prin sindrom
astenic, dereglări ale ritmului cardiac (bradicardie,
hipotonie), scăderea capacităţii de muncă.
Se mai pot înregistra: - dereglări ale funcţiei
sistemului circular, în deosebi ale sistemului de
conductibilitate neuroelectivă din inimă (cu
fenomene aritmice şi modificări a ECG), precum
şi a tabloului morfologic sanguin (leucopenie,
trombocitopenie, limfocitoză şi reticulocitoză
relativă).
 Boli profesionale prin expunere la REM de
hiperfrecvenţă (microunde)
Sinonime: microunde, curenţi de înaltă
frecvenţă, unde milimetrice, centimetrice,
decimetrice.
Factori etiologici principali:
REM cu λ = 1mm-1m.
Surse: magnetron, clistron, antene de emisie,
aparate de încălzit, diatermie.
Aplicaţie în: radiolocaţie, radioastronomie,
radiometeorologie, radiodiagnostic,fizioterapie,
industria de; – automobile, lemnului, alimentară,
procese tehnologice care folosesc t˚C (sudură, lipire,
uscare), radiodifuziune, tehnici nucleare,
spectroscopie.
 Profesiuni expuse:
- Personalul antrenat la; fabricare, testare, montarea,
şi repararea generatoarelor de microunde;
- Personalul de; radiolocaţie, transporturi aeriene şi
maritime, dirijarea şi controlul de circulaţie a
autovehicolelor, navigaţia cosmică;
- Personalul de la staţiile de; radioemisie, televiziune,
relee pentru televiziune şi comunicaţii telefonice;
- Personalul medico-sanitar de la folosirea
diatermiei;
- Personalul din astronomie;
- Personalul de industrie de la: încălzirea, călirea,
topirea şi sudarea metalelor, încălzirea şi
prelucrarea maselor plastice, prelucrarea şi
vulcanizarea cauciucului, sudarea sticlei, uscarea
lemnului, textilelor, ceramicii, formulelor şi
mezurilor de turnătorii, fructelor, filmelor
fotografice etc.;
- Personalul de la spectroscopia dielectică, în
cercetări de biologie moleculară;
- Personalul din meteorologie;
- Personalul de la prepararea alimentelor cu cuptoare
de coacere şi prăjire cu microunde.
 Patogenia:
REM de hiperfrecvenţă sunt absorbite în mediul
biologic, ceia ce presupune un transfer de energie de
la CEM al radiaţiei la mediul biologic pe care îl
străbate cu efecte biologice termice.
Acţiunea biologică a (MU) în principal:
- efecte termice: depăşirea capacităţii de termoreglare
a org. produce: hipertermie generală cu leziuni la
nivelul ochilor, sist. endocrin, s.n.c., sistemului
hematopoetic, celulelor imunocompetente;
- efecte genetice,
- efecte asupra reproducerii şi dezvoltării.
.
 Tablou clinic:
Boala de iradiere cu microunde prezintă 2 forme:

a) boala de iradiere prin expunere la microunde cu

energii foarte mari timp îndelungat
se manifestă prin: cefalee, anxietate, slăbiciune
musculară, creşterea t˚ corpului, hipertermia feţei,
transpiraţii, sete, senzaţia de căldură, uneori
lipotemii.
b) boala de iradiere prin expunere la MU cu densitate
de puteri mici, timp îndelungat,
se manifestă prin:
• Sindrom astenovegetativ: astenie, ameţeli,
fatigabilitate crescută, scăderea atenţiei şi
memoriei, irascibilitate,tulburări de somn,
labilitate emoţională, palpitaţii, scăderea
libidoului;

• Sindrom cardiovascular: bradicardie,

hipotensiune, precordialgii, modificări pe
traseul ECG (tulburări de ritm, de conducere,
scăderea undelor R şi T în derivaţiile standart
şi precordiale – Pilat);

• Tulburări în sfera genitală: tulburări de

dinamică sexuală şi de spermatogeneză (hipo-,
oligo-, asteno- sau teratospermie), sterilitate
• Tulburări endocrine: hiperfuncţia tiroidiană,
cu creşterea în volum a glandei, dismenoree,
scăderea lactaţiei;

• Tulburări trofice: scăderea ponderală,

friabilitatea unghiilor, căderea părului;

• Modificări biochimice: creşterea glicemiei, a

histaminemiei, fracţiunilor globulinice,
scăderea raportului A/G.
 • Cataracta profesională prin expunere la
microunde:
- apare în special la operaţiile de întreţinere de
la unităţile de radiolocaţie;
- frecvenţa cea mai nocivă 2-3 Hz;
- afectează polul posterior al cristalinului;
- Tuburări vizuale asemănătoare sau datorate
unei suprasolicitări vizuale (sau defecte de
adaptare): usturimi, lacrimare, oboseală
vizuală, dezadaptare la “întuneric – lumină”,
dublarea liniilor conturilor pe ecran etc.
8. Cauze ale excesului de REM la
exploatarea surselor.
1. Exploatarea emiţătoarelor centrelor de tele-
radio emisie.
La exploatarea utilajului şi echipamentelor de emisie
(emiţătoarelor) are loc iradierea încăperilor de
producere şi a teritoriului tehnic. Intensitatea este
determinată de anul de producere (vechimea) şi
modelul utilajului de emisie.
Sursele principale de iradiere a personalului
angajat sînt:
a) blocurile emiţătoare insuficient ecranate:
b) sumarea capacităţii de emisie;
c) filtrele de separare;
d) instalaţiile de comutare;
e) comunicaţiile de fidere neecranate
Valorile măsurărilor intensităţii cîmpului de la
antenele de emisie variază de la 10 la 500 v/m, în
încăperile de producere ating 600 v/m (normele
fiind în diferite diapazoane de frecvenţă de la
10 – 25 v/m).
Pe teritoriul tehnic şi încăperile centrelor de
emisie a aeroporturilor intensitatea cîmpului electric
atinge 20 – 1000 v/m ) norma = 10 v/m).
2. Dispozitivele radiotehnice cu diapazonul
frecvenţelor supra înalte.
Energia frecvenţelor supra înalte sînt folosite în:
a) radiolocaţie;
b) radionavigaţie;
c) meteorologie;
d) telecomunicare;
e) radiocomunicare;
f) medicină.
În procesul de; producere, încercări utilajului şi
echipamentelor staţiilor de radiolocaţie şi la ecranarea lor
neefectivă apar radieri de la 10 – 300 MW/ cm2, în
procesul de reparaţie a acestor echipamente pînă la 500
MW/cm2.
 Surse de iradiere sînt:
a) bornele de eşire a magnetroanelor
b) conexiunile ghidurilor de unde
c) instalaţii de recepţie şi emisie
În scop de navigare a mijloacelor
transportului de pasageri şi mărfuri sînt utilizate
staţii de radiolocaţie. Sursele de iradiere sînt
instalaţiile antenelor, care care produc iradiere
pînă la 1500 MW/cm2.
În pofida faptului că utilajele de emisie sînt
amplasate în spațiu închis (cabine ecranate) totuşi
nivelul iradierii la locul demincă ating 50-80MW/cm2
 Staţiile de radiolocaţie în diapazonul lungimilor
de undă centimetrice sau decimetrice sînt
folosite în serviciul Antigrindină şi
Hidrometeorologic. Intensitatea iradierii
depinde de; înălţimea amplasării antenei,
distanţa de la sursă şi relieful localităţii şi atinge
10-2000 MW/cm2.
 3. Încălzirea inductivă
Energia electomagnetică de frecvenţe joase se foloseşte
în industrie pentru :
a) călire
b) topire
c) lipire
d) sudarea metalelor şi sticlei etc.
La funcţionare instalaţiilor destinate pentru a, b, c, d
intensitatea cîmpului magnetic atinge 500 A/m iar a
cîmpului eletric 900 V/m.
Valori atît de mari (înalte) sunt consecinţă a ecranării
neefective a generatoarelor şi lipsa ecranelor la
instalaţiile de inducţie.
 4. Încălzirea dielectrică
Folosită pentru; uscarea materialelor umede,
încleerea lemnului şi fibrelor toarse, încălzirii,
sudării, topirea materialelor, fixării termice se
foloseşte diapazonul frecvenţelor de la 3-150 MHz.
Sursele de iradiere sînt; inductoarele,
transformatoarele - (redresoarele),
condensatoarele, liniile de fider insuficient ecranate.
Nivelurile de iradiere ating pentru intensitatea
cîmpului electric – 20 – 40 V/m, pentru intesitatea
cîmpului magnetic 500 A/m.
 5. Staţiile şi cabinetele de fizioterapie
Pentru efectuarea diferitor proceduri curative
sînt folosite variate instalaţii,. Sursă de
iradiere de la ele sunt: electrozii; fiderele;
generatoarele.
Intensitatea cîmpului lectric atinge 1500
V/m iar densitatea fluxului de energie 600
MW/cm2.
6..
6. Producerea de televizoare, aparate de
radio, cuptoare cu microunde.
Iradierea angajaţilot depăşeşte limitele
maximal admisibile şi atinge:
Intensitatea cîmpului electric – 500 V/m iar
densitatea fluxului de energie 700 MW/cm2.
! Utilizarea comunicării radio-telefonice
provoacă iradierea consumatorilor cu o
densitate a fluxului de energie de 1500
MW/cm2
 7. Cîmpul electrostatic
Prezintă de sine cîmpurile sarcinilor electrice
statice a curentului continuu.
Cîmpurile electrostatice se formează în idustria:
textilă, poligrafică, chimică, la producerea şi
prelucrarea maselor plastice, linoleumului,
încălţămintei, anvelopelor, fibrelor sintetice,
vopsirii în cîmp electric, lucrul la displee (video-
terminale), fabricarea televizoarelor, prelucrarea
lemnului.
Valorile cîmpului electrostatic ating 120 KV/m
(la NMA -20 KV/m).
 9. Echipamentele de
identificare (măsurare) a CEM
1. NMF -1- intensitatea cîmpului electric (ICE)
2. П3 -15 - ICE
3. П3 – 17 –ICE
4. П3 – 16; П3 - 22, П3- 22/1 П3- 22/2; П3- 22/3;П3- 22/4 –ICE
5. П3 – 18, 19, 20,21,22, 23 – densitatea fluxului de energie (DFE)
6. П3 – 33 – densitatea fluxulzui de energie a CE şi CM CEM în
diapazonul 300 MHz – 300 GHz.
7. П3 – 41 – intensitatea CEM în diapazonul 30 KHz -300 MHz şi
densitatea fluxului în diapazonul 300 MHz – 300 GHz.
8. Complet Ciclon 05 – M intensitatea CE şi CM de la instalaţiile
tehnicii computerizate.
9. ИЭСП-01 - intensitatea cîmpului electrostatic
 Aparate şi echipamente de măsurare a REM.
Nr Modelul aparatului Caracteristica fizică
d/o
Intensitatea cîmpului Densitatea fluxului
electric de energie
1 NFM - 1 + -
2 П3 - 15 + -
3 П3 - 17 + -
4 П3 – 16; П3 -22; П3 – 22/1-4 + -
5 П3 - 18 ;П3 - 23 - +
6 П3 – 33; П3- 33М - +
În diapazonul 300
MHZ – 300 GHZ
7 П3 – 41 + În diapazonul 30 În diapazonul 300
KHz – 300 MHz MHz – 300 GHz
8 Complet “Ciclon” + De la instalaţiile -
tehnicii computerizate
9 ИЭСП - 01 Pentru intensitatea
cîmpului electrostatic
 10. Măsurile profilactice,
privind protecția poppulației
și muncitorilor de acțiunea
CEM și CEst.
Măsuri de planificare și tehnico – organizatorice
1. Micşorarea iradierii în sursă
2. Ecranarea unor blocuri seperate, a sistemelor sau a surselor în
întregime.
3. Ecranarea locului de muncă în lipsa posibilităţilor de ecranare a
sursei.
4. Majorarea distanţei dintre sursă şi locul de muncă.
5. Automatizarea, mecanizarea şi dirijarea la distanţă a surselor de
iradiere.
6. Protecţia prin durate de expoziţie la iradiere pe parcursul zilei de
muncă.
7. Amplasarea raţională a utilajului şi optimizarea regimului de
exploatare cu scop de evitare a sumării iradierii de la mai multe
surse concomitent.
8. Regim raţional de muncă.
 9. Pe terenuri deschise de deplasat încăperile în afara
cîmpului de emisie a antenelor, de marcat căile de
comunicare, de ecranat unele sectoare periculoase.
10. De folosit mijloace individuale de protecţie (costume,
halate, combinisoane, ochelari de radioprotecţie cu sticle
metalizate.
12. Realizarea la locul de muncă a unor densităţi de putere
sub limita maximă admisă;
Măsuri medicale
- recunoașterea riscului de îbolnăvire personală
- examenul medical preventiv și periodic
- promovarea modului sănătos de viață
 Materiale de ecranare utilizate pentru fabricarea
mijloacelor de protecţie de la REM de RF în diapazonul
frecvenţelor 30 MHz – 40 GHz.

Eficacitatea dispozitivelor de ecranare este

determinată de:
- proprietăţile electrice şi magnetice a materialului
ecranului,
- consistența ecranului,
- dimensiunile geometrice a lui,
- frecvenţa radiaţiei.
Pentru micşorarea REM de RF dispozitivele de
protecţie trebuie să prezinte în sine un ecran magnetic
şi electric închis.
Materiale folosite:
- tablă de oţel
- foiţă de aluminiu (staniol)
- foiţă de cupru
- ţesătură din plasă metalică
- sticlă radioprotectoare cu acoperire uni sau
bilaterală – semiconductoare
- ţesătură de bumbac cu microcablu
- ţesătură metalizată
- ţesătură de tricot (tricotaj) cu poliamid + cablu

Notă: În baza materialelor ecranate se fabrică

mijloace de protecţie individuală:
ochelari şi ecrane de protecţie cu sticlă
metalizată
10. Legislaţea aplicată în
domeniul supravegherii
sanitare asupra CEM.
1. Indicaţiile metodice N.4.3.045 – 96 din 02.02.96 “Determinarea
câmpului electromagnetic în locurile amplasării mijloacelor de
televiziune şi radiodifuziune .”

2. Indicaţiile metodice N.4.3.046 – 96 din 02.02.96 “

Determinarea nivelului câmpului electromagnetic în locurile
amplasării mijloacelor de emisie şi obiectivelor
radiocomunicaţiilor terestre mobile a diapazoanelor de
frecvenţă foarte înaltă şi ultraînaltă. “

3. Indicaţiile metodice N.4.3.043 – 96 din 02.02.96 “

Determinarea densităţii fluxului de energie a câmpului
electromagnetic la locurile amplasării mijloacelor
radiotehnice, care lucrează în diapazonul de frecvenţă 700
MHz – 30 GHz. “

4. SanPin N.2.2.4/2.1.8.055 – 96 din 08.05.96 “ Iradierile

electromagnetice a diapazonului frecvenţelor radio. “
5. Indicaţiile metodice N. 4.3.044 – 96 din 02.02.96
“ Determinarea nivelului câmpului electromagnetic,
dimensiunilor zonelor sanitare de protecţie şi de restricţii a
construcţiilor la locurile amplasării mijloacelor de emisie
de radiodifuziune şi radiocomunicaţie a diapazoanelor kilo,
hecto şi decametrice. “

6. Regulamentul şi normele igienice privind condiţiile de

muncă
şi odihnă a persoanelor ce lucrează cu terminale video și
maşini personale electronice de calcul, nr. 06.5.3.30 din
09.12.1999

7. SanPIN 001-96 “ Norme sanitare privind valorile

admisibile a
casnice.”
8. Indicaţii metodice nr. 1809 – 77 din 19.12.1977
“Determinarea densităţii fluxului de energie a CEM,
dimensiunilor zonelor sanitare de protecţie şi a amplasării
radiolocatoarelor meteorologice. “

9. Indicaţii metodice nr. 2284 – 81 din 14.01.1981

“Determinarea nivelurilor CEM şi cerinţele igienice către
amplasarea mijloacelor radiotehnice a aviaţiei civile de
frecvenţe foarte înalte, ultra înalte şi supra înalte”.

10. Reguli şi norme sanitare nr.2971 – 84 din 28.02.1984

“Protecţia populaţiei de acţiune CEM , produs de liniile
aeriene de transport de energie a curentului alternativ de
frecvenţe industriale”.
11. Indicaţii metodice nr. 4109 – 86 din 30.05.1986 “
Determinarea CEM a liniilor aeriene de tensiune înaltă de
transport a energiei şi cerinţele igienice către amplasarea
lor.

12. Indicaţii metodice nr. 4550 – 88 din 13.01.1988 “

Determinarea nivelurilor CeM a mijloacelor de dirijare
aeronautică a aviaţiei civile în diapazoanele de frecvenţe
înalte (FÎ) , frecvenţe foarte înalte (FFÎ), frecvenţe
ultraînalte (FUÎ) şi frecvenţe supra înalte (FSÎ).

13. STAS 12.1.002 – 84 (SSSM) “ Câmpurile electrice a

curenţilor de frecvenţe industriale cu tensiunea de 400 KV şi
mai mare . “ (cerinţe generale de securitate).
14. STAS 12.1.006 – 84 (SSSM) . “ Câmpurile electromagnetice
de radiofrecvenţă. Nivelurile admisibile la locurile de muncă
şi cerinţe către efectuarea controlului. “

15. STAS 12.1.045 – 84 (SSSM). “ Câmpurile electrostatice.

Nivelurile admisibile la locurile de muncă şi cerinţe către
efectuarea controlului.”

16. Regulament sanitar “Privind protecţia populaţiei de

acţiunea cîmpurilor electromagnetice generate de
obiectivele radiotehnice de emisie” . ( Hotărîrea Guvernului
RM din …. ).
Radiaţiile infraroșii (RIR).
Sursele. Importanța.
Acţiunea
asupra organismului.
 Subiecte pentru prezentare
1. Importanța RIR
2. Sursele de RIV
3. Profesiuni expuse
4. Acțiunea asupra omului
- patogenie,
- tablou clinic,
- diagnostic,
- profilaxie
Spectrul electromagnetic al acestor radiații
cuprind domeniul lungimilor de undă situate
între 1nm și 760 nm.
Surse ale RIR pot fi orice obiecte cu
T⁰C > de 0⁰C absolut.
Radiațiile emise vor avea lungimi de undă
invers proporționale cu T⁰C sursei, deci cu cît
aceasta va fi mai mare, cu atît lungimea de
undă va fi mai scurtă
Sursele de expunere pot fi:
- naturale (soarele);
- organismele vii;
- artificiale (procesele tehnologice î
industrii );
- sau mixte.
 Sursele naturale (soarele)
Evidența relației dintre energia solară și
originea vieții pe Pămînt a fost atît de
izbitoare pentru om de la începutul
dezvoltării gîndirii sale raționale, încît
situarea Soarelui pe locul de factor
generator al existenței nu a scăpat nici
unui popor în nici o epocă istorică, el
fiind plasat în centrul preocupărilor
privind dependența de factorii cosmici.
 Soarele generează energie ca rezultat al
reacțiilor termonucleare ( transformarea
nucleelor de hidrogen în nuclei de heliu cu
eliberare de energie), o emisie de 4x10ᶾᶾ
ergi/s, din care doar 1 – 2-a parte dintr-un
miliard îi revine planetei noastre, cantitate
suficientă pentru a constitui principala
resursă a mișcării și vieții pe Pămînt.
Ea însumează o cantitate de căldură de
5²⁰ Kcal/an ( sau 9x10⁹ K cal/ha ori 1,94
cal/cm² ).
 Organismele vii
Corpul uman este un generator de RIR ca
urmare a proceselor metabolice, producția de
căldură fiind de cca 3000cal/zi la un adult de
greutate medie.
El emite căldură către corpurile
înconjurătoare, cedarea fiind proporțională cu
densitatea acestora (este maximă față de
mase metalice, ziduri de beton și minimă față
de aer) și cu diferența de căldură față de T⁰C
corpului uman.
 Expunere profesională la RIR
La radiația solară:
- muncitorii din agricultură, construcții, amenajări
hidrotehnice, drumuri și poduri, cale ferată,
marinari, pescari etc.
La radiația artificială, toate procesele tehnologice
în care energia termică furnizată de IR este
utilizată pentru încălzire:
- topire, sudure, uscare, deshidratare, coacere,
obținerea unor materiale ceramice, de sticlă, mase
plastice, fizioterapie, exploatarea unor lazere, care
emit RIR, etc.
 Acțiuni asaupra organismului
- acțiuni asupra pielii : cele cu lungime de
undă mică pătrund pînă în hipoderm, cele cu
lungime mică se rețin în epiderm și derm.
- acțiuni asupra ochiului : cele cu lungime
de undă peste 1,5 micrometri pot produce
arsuri la nivelul polului anterior, cele cu
lungime sub 1,5 pătrund pînă la nivelul
cristalinului, pot duce la apariția cataractei.
- acțiuni asupra s.n.: cele cu lungime sub 1,5
ating nivelul meningelui, provoacă
vasodilatația șI iritație meningială
 Profilaxie (măsuri);
1) tehnico-organizatorice
a) termoizolarea eficientă a muncitorilor;
- amplasare de paravane de reflexie din aluminiu,
- perdele de apă,
- utilizarea costumelor de protecție aluminate,
- ochelari de protecție sau măști,
- menținerea valorilor RIR sub nivelele prag
admise (îndeosebi p/u cele cu (ʎ) de 750-2000
nm, care sunt biologic active), cele cu (ʎ) peste
2000nm nu au efect biologic fiind absorbite de
apa conținută în țesuturi.
 2) Medicale
- recunoașterea riscului de expunere
profesională,
- controlul medical la angajare (clinic general și
ce oftalmologic),
- controlul medical periodic
Radiaţiile Ultraviolete (RUV).
Sursele. Importanța.
Acţiunea
asupra organismului.
 Subiecte pentru prezentare
1. Importanța REM ultraviolete (UV)
2. Clasificarea RUV
3. Sursele de REM UV
4. Profesiuni expuse
5. Acțiunea asupra omului
- patogenie,
- tablou clinic,
- diagnostic,
6. Măsuri profilactice
1. Importanța REM
ultraviolete (UV)
 RUV au importanță în:
- perioada de osificare (creșterea oaselor la
copii vindecarea fracturilor, refacerea
sistemului osos al femeilor după naștere etc.),
- dezvoltarea sistemului pigmentar,
- formarea vit.D și a altor vit.,
- stimularea metabolismului,
- stimularea unor funcții ca – respirația,
circulația, secreția glandelor endocrine (mai
ales gonadele și tiroida), hematopoea,
anticorpogeneza,
- apărarea de infecții în general (prin acțiunea
bactericidă),
- purificarea apei, aerului, solului,
- producerea de ioni atmosferici ( prin dislocarea
de electroni din atomii unor componenți ai
aerului (în atmosfera înaltă razele UV produc
ozonosfera și straturi ionizante denumite
ionosferă.)
- apărarea de infecții în general (prin acțiunea
bactericidă),
- purificarea apei, aerului, solului,
- producerea de ioni atmosferici ( prin dislocarea
de electroni din atomii unor componenți ai
aerului (în atmosfera înaltă razele UV produc
ozonosfera și straturi ionizante denumite
ionosferă.)
2. Clasificarea RUV
 RUV cuprind spectrul REM nonionizante din
domeniul lungimilor de undă între 400 – 100 nm
situat între RV și cele ionizante.
Sunt împărțite în 3 benzi:
- banda sau tipul A – (UV-A) cu ʎ între 400-
315nm, fiind apropiate de RV poartă denumirea
de UV apropiat (lumina neagră sau unda lungă)
acestă bandă nu are acțiune biologică (decât efect
fotosensibilizant),
 - banda sau tipul B – (UV-B) cu ʎ între
315-280 nm (regiunea eritemului)
acțiune antirahitică- maximă la ʎ de
297nm,
- banda sau tipul C – (UV-C) cu ʎ între
280- 100 nm (regiunea bactericidă). Se
utilizează pentru distrugerea germinilor
din aer și protecția alimentelor.
3. Sursele de REM UV
Naturale:
1. Soarele (direct sau indirect prin reflectare de
zăpadă, apă, nisip, vegetație).
RUV solară este absorbită de ozonul
atmosferic.
Artificiale:
1. Intenționale:
- tuburi funcționând prin descărcări electrice în
gaze,
- laseri,
- sudură cu plasmă,
2. Nonintenționale:
- arcul electric (arcul sudurii electrice),
- tuburi funcționând prin acțiunea
substanțelor fluorescente,
- metale topite la temperaturi foarte înalte
peste 1000 ⁰C,
- furnale, cuptoare.
4. Profesiuni expuse
 Profesiunile expuse la RUV sunt:
- marinari,
- pescari,
- agricultori,
- constructori,
- metalurgiști,
- topitori,
- laminoriști,
- sudori,
- tăietori cu plasmă,
profesii cu analize și sinteze chimice cu RUV,
- fotogravură,
- sterilizarea alimentelor în scopul conservării,
- laser-ii,
- locuri de muncă unde UV sunt utilizate în
scopuri germicide, în diagnostic medical și
tratament,
- producerea vitaminelor sau altor principii
alimentare,
- numeroase identificări în diferite procese
tehnologice etc.
5. Acțiunea asupra omului
- patogenie,
- tablou clinic,
- diagnostic,
 Patogenie
RUV cu ʎ mai mici de 295 nm sunt
absorbite la nivelel straturilor superficiale
ale tegumentului (epiderm), iar cele cu ʎ
mai mari au o penetrabilitate mai mare și
pot afecta dermul, cristainul, irisul sau
retina.
 În funcție de ʎ, intensitatea radiației și
localizarea acțiunii RUV produc mai multe
afecțiuni profesionale:
1. Afecțiuni oculare;
a) fotooftalmia profesională (lezarea
conjuctivitelor și a corneei),
2. Afecțiuni cutanate ;
a) eritemul actinic,
b) cancerul cutanat,
 Diagnosticul
Se stabilește pe baza următoarelor
elemente:
- expunere profesională,
- tablou clinic (ocular și tegumentar),
- examenul microscopic al corneei și
leziunilor cutanate
6. Măsuri profilactice
 1. Măsuri tehnico – organizatorice
a) Ecranarea și izolarea surselor de RUV,
b) Echipament de protecție individual
(ochelari sau scuturi conținând săruri
metalice sau material plastic pentru
blocarea penetrației pentru RUV și RV),
c) În protecția împotriva radiației solare se
va ține seama că: majoritatea stofelor
opresc radiațiile, ciorapii transparenți le
lasă să pătrundă suficient pentru a
provoca melanoame, rochiile și cămașele
din materiale sintetice se lase traversate
de suficiente radiații, capabile să producă
reacții fototoxic în prezența substanțelor
enumărate la capitolul RV,
d) protecție cutanată individuală prin
utilizarea unor loțiuni, creme sau soluții
alcoolice cu acid- p-aminobenzoic, acidu
retonic – deși acesta poate oferi
protecție, trebuie folosit cu prudență,
întrucât el însuți este cancerigen,
e) ventilație pentru exhaustarea ozonului
și a oxizilor de azot,
f) împiedicarea producerii radiației prin
paravane vopsite în alb care absorb RUV,
 2. Măsuri medicale:
a) recunoașterea ți aprecierea riscului profesional,
b) examenul medical la încadrarea în muncă,
examinări obișnuite, acordând atenție
sporită aparatului respirator, ochilor,
tegumentelor,
c) controlulul medical periodic, (examen clinic
general , examinarea ochilor, tegumentelor,
aparatului respirator anual, examen oftalmologic
efectuat de medic specialist),
d) educație pentru sănătate