În cele ce urmează veţi vedea pas cu pas cum se realizează construcţia unui cuptor de grădină (grătar) de cărămidă foarte

eficient, cu două grătare: unul pentru cărbuni şi unul pentru carnea pe care doriţi s-o frigeţi. Reţineţi că este de concepţie
proprie (brevetabilă dar nebrevetată) şi că vi-l oferim cu bucurie. Aveţi toată libertatea să-l îmbunătăţiţi (adăugându-i un
rotisor mecanizat, de exemplu), dar trimiteţi-ne şi nouă poze cu invenţiile voastre ca să afle şi alţi creştini despre ele...

Proiectul

Realizarea practică
Imaginile vorbesc de la sine. Număraţi singuri cărămizile, fie în proiectul de mai sus, fie pe măsură ce sunt puse în operă.
Acestea sunt de două feluri: normale şi subţiri. Cele normale sunt refractare roşii (dar ar putea fi şi absolut obişnuite, doar
un pic alese), iar cele subţiri sunt de şamotă, galbene. Cei mai dibaci vor vedea că, faţă de proiect, hornul propriuzis este
mai înalt în construcţia reală. Mai exact, are 20 de rânduri de cărămizi în loc de 12. Cota de 256 cm din proiect devine astfel
316 cm. Am făcut un horn mai înalt profitând de faptul că aveam un zid în spate de care să-l legăm şi nu riscam să devină
instabil. S-a dovedit apoi că am făcut bine, fiindcă avem un tiraj foarte bun, iar fumul se duce mai sus, îndepărtându-se mai
mult de "locul faptei"...

Am pus o folie pe jos şi trasăm o linie "la boloboc"

Amestecăm mortarul pentru cărămizi (ciment sau Multibat amestecate cu nisip)

Creăm un postament general pentru cuptor şi pentru lemne. Observaţi că am "arestat" folia dedesubt. Am procedat aşa
pentru că, cine ştie, vreodată voi dori - eu sau urmaşii mei - să dărâmăm cuptorul şi n-am vrut să se imprime beton în
granitul cu care este pavată curtea (dale puse pe şapă groasă de beton - starea iniţială a substratului pe care stă cuptorul).
Postamentul e gata!

Mai studiem odată proiectul

Începem să clădim partea de jos a cuptorului. Veţi observa permanent cum este curăţat mortarul în exces pentru a nu se
întări şi a murdări cărămizile.

Partea de jos este gata

Construim cofrajul şi turnăm placa principală

Nivelăm faţa plăcii

Decofrăm şi vedem ce a ieşit...

Placăm lateralele cu granit lucios pentru a le curăţa uşor. Granitul, în plăci de 60x60x2 cm se găseşte la firma MAER, dacă
vă interesează, şi costă cam 40-50 lei/buc. Dacă vă uitaţi cu atenţie, veţi vedea că toată curtea este placată cu granit şi că -
prin grija meşterului - a rămas totul curat şi neatins la finalul construcţiei cuptorului.
Începem construcţia părţii superioare

Partea constantă e gata!

Punem nişte "agrafe" din fier-beton pentru susţinerea arcadei

Realizăm arcada
Finalizăm arcada.

Creăm un cofraj în arc de cerc (calculat)...

...şi alegem cărămizile arcadei frontale.

Aşezăm cu grijă cărămizile arcului.

"Cheia de boltă" (cărămida din mijloc) este scoasă un pic afară pentru aspect, iar lateralele sunt completate cu mortar.

Începem construcţia hornului...

...care...

...trebuie...
...să fie...

...înalt binişor...
...pentru...

...asigurarea tirajului natural.

Punem deasupra...

...câteva cărămizi cu spaţii între ele pentru a feri incinta de ploaie pentru cazul în care ne prinde ploaia în plină acţiune.
Cuptorul de zidărie este gata!

Aplicăm un glet alb pe rosturi pentru aspect.

Fixăm în mortar cărămizile de şamotă care formează focarul.
Acum sunt puse grătarele. Acestea sunt făcute din fier beton cu diametrul de 8 mm, cu distanţă de 8 mm între bare (deci o
bară serveşte ca distanţier între ultima sudată şi următoarea de sudat).

Se observă că au fost montate nişte şine (corniere) pe pereţi, astfel încât grătarul se poate pune mai departe sau mai aproape
de jăratic, pe trei nivele.
Când se face focul se scoate grătarul de sus.

Clădiţi lemnele frumos, punând în interior un ziar mototolit. Marea artă este ca focul să se aprindă cu un singur chibrit!
Primele fumuri...

...arată că tirajul lucrează!

Un foc vesel arde în vatră! Cum arată chiar acum, jăraticul abia format este numai bun pentru a adăuga cărbunii din sacul de
hârtie -- este suficientă o jumătate de sac de 3 sau 5 kg, după cantitatea de "produse".

Puneţi grătarul superior şi aşteptaţi să se ducă flacăra, apoi curăţaţi grătarul cu peria de sârmă (folosind mănuşi de sudură).
Carnea de fript se pune atunci când focul s-a domolit. Alături, pe masă - afară de berea grataragiului - trebuie să stea un pet
cu apă al cărui capac să fi fost găurit (cu tirbuşonul, desigur). Cu acesta stingi focul (nedorit), stropind pe cărbuni atunci
când pică grăsime pe ei. De remarcat faptul că bucăţile de carne de pui aprind mai tare focul decât ceafa de porc! Iar ceafa
de porc este garantat cea mai gustoasă! În poze vedeţi numai pulpă şi câţiva mititei, fiindcă asta am luat atunci în fugă - nu
mai aveam răbdare să probăm cum funcţionează noul nostru cuptor de grădină...

Poftă bună!