In primul rind,pt incepera unui proiect,se face studiul geo,pt a putea sa afli adincimea optima de fundare,unde este pamintul

bun pt a turna fundatia.Dupa acest studiu,iti trebuie proiectul de fundare a casei,in functie de ceea ce doriti sa construiti,adica un parter sau un p+1.De regula,dupa normativele in vigoare,pamintul bun de fundare se afla undeva in jurul adincimii de 1,2 m sub cota 0 a pamintului natural(cota terenului),deci inginer geodez de la primaria comunei sau din raiova.!arerea mea ,din e"perienta mea,de cca 20 de ani de ing in c tii din care 10 ani la #oma,am lucrat de la case si vile pina la consolidari de monumente istorice,blocuri de lu" ,$atican,samd,dumneavoastra v ar ajunge sigur numai un parter de cca %&'100 mp construiti,care ar insemna undeva in jurul de ()'%2 mp utili,indeajuns pt o familie cu 2 '*copii cu venituri medii,si aici am sa fac si o mica nota e"plicativa foarte pragmatica.+rebuie in primul rind sa va ginditi cu ce veti intretine casa,adica ,energie,fie ca e lemn sau gaz,toate costa,e"ista un mic deranj la combustibilul lemnos dar relativ ieftin ,iar la gaz este un confort mare dar si costuri mai mari.!t 100 mp de casa factura la gas se ridica lunar(iarna) pe la ,'&00 lei media,pe comb lemnos undeva spre 2&0'*00lei-lunar,aceste costuri sint pt o casa la parter,la cele cu etaj,aveti deja pierderi ceva mai mari de energie in primul rind si costuri mult mai mari la ridicarea ei,nu mai vb de timpul de e"ecutie care este aproape dublu.Decit 1&0 mp la un !+1,ceea ce implica cca &&0'.00 mp de pereti de finisat e"terior si interior,adica costuri enorme,plus o scara care are nevoie de minim ) mp,plus finisajul scarii care costa cam *0/ din acoperisul de tabla de nivel mediu,plus placa de beton care trebuie putin0 consolidata 0de centuri si grinzi mai voluminoase si mai bine armate cu pc &2,ajungi la niste costuri de materiale si manopera cel putin duble,iar ca timp la fel.1a un p+1 ,folosesti la fundatie b 100 cca 20 mc,dar restul betonului trebuie sa fie minim b 200 eventual b2&0(structuristul decide acest lucru),restul insemnind cca ,0 mc minim(depinde de ceea ce alegi,bca sau caramida 2$!'porot3erm),stilpi mai multi,grinzi si centuri mai groase si fier la greu de o sa innebunesti de cap,o sa visezi numai pc &2,ob *),si b 200 sau b 2&0,cuie si c3erestea la greu,consumuri mari la placa,nu se recupereaza mereu lemnul atit cit ar trebui.Deci lasate de !+4 ca te ruinezi sigur si n ajungi sa o termini prea curind.!entru un parter,costurile sint mult mai mici,fundatie b100 vreo *& mc b100,si doar 20 mc de b200 care este indeajuns pt parter.1a structura iar cistigi la fier,nu mai e asa mult,ma"im *&005g dar bine pus in opera,degeaba pui mult fier daca nu e legat si fasonat cum trebuie.Diferenta la beton si fier-pc &2 intre cele doua variante este de cca &000 lei minim,daca aduni scara,acoperisul care ar fi dublu este deja amortizat in proportie de )0/,poate si mai bine.De finisat pereti,sint deja cam doar *&0',00 mp interior si e"terior,sape cu cca .0 mp mai putin,deci una peste alta,in afara de beton clasa b100 mai mult si acoperis mai mult,restul este mult redus ca costuri de materiale si manopera,daca vb si de instalatii este cam acelasi lucru ca si la restul de mai sus. ind incepi sa dai drumul la un proiect,incearca sa fii cit mai calculat la suprafete,cum ar fii,living de ma"im 2& mp,dormitoare sa nu sara de 1. mp,bucatarie de ma"im 12 mp,3ol de cca 10 mp,baile,una sa fie 6c serv cu c3iuveta si dus la cca & mp si o baie de ma"im ) mp,deci ajungi la 110 mp utili,adica un 120'12& mp construibil,asta fiind o varianta ma"ima,daca tai , mp la living si cite 2 mp la dormitoare ,1 mp la 3ol si 2 mp la bucatarie ,ajungi la o casa cu un spatiu normal si firesc in care poti sa locuiesti ca un mic print la costuri foarte mici.7u incercat sa te intinzi aiurea,ca te costa grav la buzunar. osturile de intretinere ale casei,vor fi reflectia investitiei si calitatii lucrarii pe care ,+u trebuie sa o asisti permanent,sau,platesti un inginer dar stii ca esti linistit,nu unul ieftin ,unul mai serios cu familie la vreo ,&'&0 de ani cu e"perienta si sa fie asa mai mina de fier,muncitorii trebuie 0terorizati0 sa lucreze bine ,altfel ,ii arzi la bani,platesti doar calitate,pina nu i arzi nu se dau pe brazda,inclusiv daca e firma.1ucreaza pe faze determinante cu primaria locala ,cu un diriginte de santier,altfel vei avea casa o ruina in reparatie permanenta pe viata.!entru proiectul casei,cel mai bine ti l sc3itezi singur acasa,mai bagi un oc3i pe net si e"tragi cam

ceea ce ti place,cu sc3ita mergi la un inginer structurist care are mereu de lucru,f important,are mereu de proiectat,dar sa fii informat bine si corect despre el,nu te duci la cel mai ieftin ca...o sa cada casa pe tine,acel ieftin iti proiecteaza un 0cotet sau grajd0 la care tu care esti novice ii spui casa,pricepi cum stau lucrurile.(&/ din casele construite in romania inainte de %0 si dupa cam asta sint,cotete si grajduri,cu fundatii rupte ,placi fugite sau lasate,samd,e jale mare,si culmea este ca nimeni nu ia masuri,legi slabe sau inaplicabile.Dupa ce ai priectul de fundare ,i l arati-inminezi uni ing structurist, impreuna cu sc3ita facuta de tine,si el iti va face numai structura de rezistenta a casei cu acoperisul aferent,eventual daca ai bani,poti sa ti faci inclusiv proiectul de instalatii,te va costa undeva in jur de &00 euro tinind cont ca e criz(cca ,'& euro-mp de proiectat).8a nu faci greseala sa faci casa dupa urec3e sau dorel si fane ca esti distrus pe viata,si fara bani48a nu eviti nici o etapa din cele enumerate aici de mine,deci plan fundare,plan de structura ,ma rog trebuie si un ar3itect dar ala doar semneaza ce fac inginerii de calcul,structura instalatii samd. ind incepi santierul ,te muti acolo,baraca,gard de jur imprejur,generator de curent,stabilizator de curent(vei ramine cu ele,dar o sa le mai folosesti ca mai e cite o pana de curent pe luna fii sigur) si 6c ul,plus bidoane,butoaie pt apa un dus improvizat acolo,sa ti faci conditii de locuit ca pe santier.9ii foarte atent la ce contract semnezi,firmele au deja niste contracte 0tipizate0 care odata semnate,te ai ars din start,un mar5eting de piata nu strica la manopera ,ca de altfel si la materiale si proiectare,sondeaza f bine 0terenul0 adica piata. el mai important lucru este sa ti faci un buget,pe etape ,la care sa mai adaugi un 1&'20/ la fiecare etapa de lucru,daca ramin bani,fii linistit ca ai unde sa i bagi,dar fa o cu cap,gindit f bine si in profunzime.De incalzirea in pardoseala,mai bine uita,dupa ma"im *'& ani,spargi toata pardoseala,este teapa cea mai perfecta,vezi ca pe aici bintuie firme la sacosa,cu birou in garsoniera si depozitul de materiale in curte la bunica intr un garaj care sta sa cada,eventual un stand de vinzare prin cine stie ce depozit de materiale.:54+rebuie sa negociezi la singe ,fiecare lucrare in parte,sint lucrari ascunse,care de regula sint f prost e"ecutate,acolo trebuie sa fii f atent,mai ales la structura si la fundatie,diagonalele sa fie perfect egale daca este sub forma unui dreptungi sau patrat, casa ta.8e masoara sapaturile se face egalizarea sapaturii si taluzuri drepte,iar balizarea se face cu sfoara pt c tii, aceea din matase sau nilon,perfect intinse si la %0 gr.;alizarea este operatia cea mai dificila,se lucreaza numai din a"ele stilpilor,ira ca reper fi" iti iei cel putin una din laturile terenului imprejmuit,daca terenul este un dreptung3i perfect atunci poti lua 2 laturi,de regula se ia desc3iderea la strada care se considera a fii cea mai 0fi"a0 ea neputind fii decit in linie cu celelalte case-terenuri-curti. a sprijin local,incearca sa ti faci prieteni pe la politie,se fura la greu daca pleci din santier,si nu ai un om de baza acolo.Incearca sa ti cumperi toate materialele in care sa fie inclus transportul,dar sa verifici marfa la plecarea din depozit.: alta parere ,ar fi sa termini casa pina la acoperis,cu astereala la lemn plus carton,poti sa o lasi asa c3iar si mai multi ani,fara probleme,se mai aseaza si casa,eventual daca ai bani si tencuita la e"terior macar.8a lasi o fundatie cu mustatile iesite din ea , s ar putea sa ai mari surprize sa nu mai gasesti mustatile stilpilor care pleaca din fundatie si nu cred ca i prea placut . a sa dregi acest lucru neplacut te costa,ancore c3imice munca la greu si nu mai e la fel ca inainte,e doar un compromis urit si atit.: ridici ii pui 0capacul0,o tencuiesti si o lasi si 2'* ani asa,dar cu verificari sapataminale ,o5,astia sint in stare sa fure orice,mai ales cind o vede ca e 0parasita0 si nepazita,as vrea sa gresesc dar ...#ecomandarea mea,este sa mai desc3izi si niste carti de c tii sa stii cam ce si cum se face ,sa nu fii c3iar afon,sa vezi un fier pus aiurea sau un perete strimb,un stilp cofrat prost,samd,trebuie sa fii mina de fier,sint banii tai in joc,iar dupa ce termini casa tu vei sta in ea,nu vecinul sau dusmanul tau,o548e lucreaza cu sforile ,polobocul,firul de plumb si ruleta,scule de timplarie-dulg3erie ,fierarie,si zidarie.1a fundatie si radier sa le izolezi bine cu folie si carton eventual polistiren,in functie de buget,cu cit investesti mai mult in 3idroizolatii si termoizolatii casa va fi mai usor de intretinut si costurile la incalzire mult mai mici,plus o siguranta impotriva oricaror intemperii si calamitati

naturale,nu mai vb de igrasie si alte infiltratii .$ezi ca muncitorii mai au un obicei prost,pe care f putini il stiu,mai baga pamint in mortar sau beton,fii cu oc3ii pe ei ca pe butelii,o astfel de minune inseamna ca o sa ai igrasie si o rezistenta mai mica ca structura,mai fac si magarii de genul asta,,efectiv ,trebuie sa faci putina politie,sa stie ca nu ti scapa nimi5,stiu ca e stresant dar mai bine sa fie stresant 2 luni decit o viata dupa,iar strsul sa fie si pt ei nu neaparat pt tine.8a impui respect din prima zi cu muncitorii sa nu te 0tragi de sireturi cu ei0,sa fii serios tot timpul sa nu arati ca ai slabiciuni,fi un dur si nu te vor uita,garantat,dar sa fii corect la bani,asa la sf de saptamina o lada de bere si &0 de mici nu i rau o apa zilnic si o cafea poti sa le oferi,iar daca merita si lucreaza bine tu stii cum sa i motivezi cel mai bine,dar nu arunca cu banii o54 onstructia unei case este obositoare si macina nervii la ma"im,e greu de lucrat cu muncitorul roman,degeaba au lucrat afara,mete3nele sint in revenire rapida la mentalitate romana,adica0las ca merge si asa04Deci in 2 luni poti sa termini o casa la rosu bine construita,cu fosa ,camin pt put,gard,eventual si tencuita.<i mare grija cum pornesti de la proiectul de fundare,ia o metodic si cu rabdare,nu te grabii sa termini ca te e"termini la bani si mai iese si prost lucrarea,impune ritmul lucrarii tu,dar sa ai ceva cunostinte bine 0clasificate04 =u iti doresc bafta,rabdare si sanatate,#azvan !retul este mai mic la o casa cu parter , iar confortul este mai bun la dimensiunea asta , daca voiai casa de %0'110 mp-nivel adica iti doreai un 1(0'220 mp atunci era de inteles mansarda sau etaj. =u te'as sfatui sa mergi pe parter . !e langa faptul ca ce nu s'a luat in calcul de oamenii de mai sus (cred pt. ca nu am citit toate posturile si niciunul pe de>a>ntregul) este caramida si pereti despartitori sunt mai multi la p+m , vopsitorii, lavabile si iti mai mananca si din spatiul util. Iar pana una alta daca nu te pricepi si faci cu o firma ti's recomanda un diriginte de santier. at il platesti pe el cu &00 ron-luna vre'o * luni cat iti faci casa te salveaza de &000'10000 de ron furati aiurea de constructor. :amenii zic ca economisesc daca nu isi ia un diriginte de santier ca tre sa'l plateasca suplimentar. 7imic mai eronat. Ii fura constructorii de ii sparg . 8alariu oferit unui diriginte este de multe ori nici 10/ din cat fura constructorul din lucrare. eea ce este drept pe partea cealalta tre sa te interesezi de un diriginte bun. Daca iei un afon de iti ia 200'*00 ron pe luna si vine doar la turnarea betonului nu ai facut nimic , ba c3iar pe aia ii dai degeaba, ne mai luand in calcul ca dirigintele le da si sfaturi si le arata cum se face si de ce asa. Daca vrei sa vb despre asta suna'ma si vorbim. !arerea mea ? fa'ti parter si ia'ti diriginte de santier. Iar proiectul nu te zgarci si nu'l face la copii pentru ca o sa te trezesti ori ca nu ai bani sa ridici casa la cat fier si beton ti'au bagat , ori ca o sa cada pe tine bucurandu'te ca ai bagat putin. Daca esti interesat si te 3otorasti la ceea ce vrei poti veni la mine facem un *d simulare cu 2 case 1 parter si una p+m pentru a vedea si feeling'ul . <propo si colegul de sus desi cu o gramada de greseli gramaticale are dreptate in multe privinte dintre care incalzire @ stuff. Ai'a parut bine sa va ajut. 7u cred ca a spus nimeni ca pretul este dublu la !+A , o familie compusa din 2 adulti si un copil in viitor in (0/ din cazuri vor ramane doar cei 2 adulti , copilul pleaca la casa lui , poate in alt oras , poate in alta tara ...si raman 2 persoane in $I1= de 1&0-2&0mp ...ce rost are. Daca faci cum spui tu !+=+A plecand de la o amprenta la sol de minim &0-.0mp ...ajungi la 1&0-1(0mp din care pierzi mult spatiu inutil cu scara , structura de rezistenta trebuie dimensionata corespunzator (fier mult si beton mai mult si de calitate mai mare) ,disconfort cu urcatul-coboratul zilnic al scarilor ,costuri mult mai mari cu finisajul multi mai multi mp care trebuie platiti (pentru toate operatiile izolare ,etc.

Inca odata spun ,cele mai multe blocuri din raiova la apartamente cu 2 camere decomandate au ,(-&&mp ...cum sa nu'ti ajunga pentru 2-* persoane pe urma (&-%0mp ,nu mai vorbim ca te muti la casa pentru ca vrei sa stai mult mai mult timp pe afara (foisor ,gradina ,e.t.c) doar nu te muti la casa si stai numai in interior. and discutam ,discutam de o familie normala de salariati , cine are minim 100.000= in cont normal ca pentru el nu este casa sub 200mp ...si piscina obligatoriu. Intrebarea era asa ,la un nr dat de camere (living ,2 dormitoare,baie,bucatarie) acele camere avand aceeasi suprafata totala de maxim 90/100mp cum este mai ieftin sa construiesti o casa ,numai parter sau Parter + ansarda! ulti spun ca daca nu"ti doresti o casa mai mare de 100mp este cel mai bine sa o faci numai parter , daca vrei casa de 1#0/1$0mp este mai rentabil sa o faci P+ !%eci nu vorbim daca este mai bine sa ai casa de 120/1#0/1$0mp , intrebarea este cum este mai ieftin sa o construiesti , ase&and acele camere suprapuse sau desfasurat, daca totalul camerelor nu depaseste 100mp ! Discutia am vazut ca se poarta pe mai multe forumuri de profil (din domeniul constructiilor) si am zis ca este util sa avem si noi aceasta discutie si aici , nu de alta dar cred ca sunt destul de multe persoane care pur si simplu la un moment dat sunt nevoite sa'si puna intrebarea , <8< 7BA<I !<#+=# 8<B !<#+=# + A<78<#D<. =u de e"emplu la casele !+A imi place faptul ca ocupa mai putin din acel pretios teren ,si'ti ramane mai mult pentru foisor , gradina ,o bucatarie de vara ,atelier...etc ,dar nu'mi place deloc ideea de scara.: scara frumoasa si practica ocupa spatiu si costa mult finisarea si e"ecutarea ei, la !+A ai 2 3oluri in loc de unul ...(daca scara are 2"*mp si in loc de un 3ol de .-10mp ai 12-20mp) mp care trebuie incalziti. 8unt e"trem de multe cazurile cand oamenii decid sa faca o casa , initial zic 3ai ca ajung (0mp toata casa, dupa care familia,prietenii ,ar3itectul zice ,de ce nu o faci (0mp amprenta + mansarda si uite asa ajung la 1.0mp sau 1(0mp ...De cele mai multe ori acele case se fac cu credite , cu sacrificii uriase si multi stau cu ele neterminate ani de zile in loc sa faca o casa pe care sa o termine in .-(-10 luni si sa se mute ...se trezesca ca s'au apucat de o casa pe care nu' si mai permit sa o termine. asa pe care trebuie sa o finisezi si sa o incalzesti , cunosc multe familii care stau 2 persoane (parintii) in case de 1&0-1(0mp ...oare c3iar ai nevoie 2 persoane de 1&0mp C 1. 7ecesitatea casei si puterea financiara ' costurile nu sunt estimate corect intodeauna vizavi de puterea financiara si nu se prevad rezerve pentru factori imprevizibili, intrucat nu se iau in calcul multe aspecte. ' nu se analizeaza corect necesitatea constructiei casei. +raiul la casa implica sc3imbarea modului de viata dar si ceva munca in plus. Bnii nu sunt pregatiti pentru asta. Daca e cu D< trecem la punctul 2 2. <c3izitia terenului ' nu se estimeaza corect necesarul de spatiu. ' nu se estimeaza corect dimensiunile (lungime-latime) si amplasarea terenului atat ca distanta fata de punctele de interes cat si in ceea ce priveste vecinii si utilitatile. <trag atentia ca prezenta unei retele de distributie a energiei electrice nu garanteaza obtinerea unui aviz favorabil de racordare. De e"emplu reteaua electrica din zona poate fi inca in proprietate privata sau nu e"ista rezerva de putere in trafo ce deserveste respectivul segment de retea.

3eltuielile pentru racordare in aceste cazuri pot fi usturatoare. De asemenea alta utilitate importanta ' apa. In unele locuri fie nu e"ista retea de distributie a apei fie apa se afla la mare adancime, un put forat poate ajunge la costuri de peste &.000=B# ' nu se ia in calcul stabilitatea terenului. =ste recomandat ca inainte de ac3izitie sa se faca studiul geo, intrucat un teren slab poate aduce in plus costuri imense cu partea de fundatie (cunosc cazuri in care aceste costuri au adus un plus la c3eltuieli de macar &.000=B#) ' nu se ia in calcul constrangerile legate de eliberarea autorizatiei de constructie in zona. Bn e"emplu ar fi legat de impunerea ca proprietarul sa lase cativa metri de teren pentru drumul de acces sau elaborarea unor proiecte aferente ? !BD ' in general pentru e"travilan, proiect catre autoritatea aeronautica pentru terenurile aflate in zona de influenta a aeroporturilor, alte conditionari e"istente ? magistrale utilitati, amplasarea in zone de influenta industriale cu restrictii, regim inaltime locuinta, etc. ' nu se ia in calcul posibilitatea ca terenul sa se afle sub vre'un litigiu ' nu se ia in calcul posibilitatea ca masuratorile cadastrale aflate la dosar sa fie gresite. #ecomand ca la ac3izitia terenului sa se faca verificarile topo si cadastrale (inclusiv masuratorile aferente) ' lista poate continua. *. !roiectarea ' nu se face o analiza temeinica a necesarului de spatiu vizavi de ? numarul de membri in familie, stilul de viata (de e"emplu dimensionarea bucatariilor sau livingurilor), necesarul de utilitati ( +, magazie, camara, beci etc), puterea financiara, etc ' beneficiarul nu se informeaza suficient in legatura cu solutiile constructive (cadre, 2$!, lemn, etc) ' nu se face o analiza temeinica vizavi de punctele cardinale ' unii se zgarcesc sa scoata banii pentru un proiect complet (la partea de rezistenta ma refer in primul rand) si cand ajung sa construiasca se dau cu capul de pereti ca nu stiu cum sa faca, se cearta cu constructorul sau se iau cu mainile de cap dupa ce finalizeaza ca nu au iesit cum trebui multe lucruri ' se face proiectul casei inainte de a se face studiul geo (mare greseala4) ' la des3ideri (usi, ferestre) nu se iau in calcul spatiul 0consumat0 cu izolarea glafurilor ' nu se verifica proiectul final in amanunt daca corespunde cerintelor clientului ' nu se trec in proiect toate ane"ele-reperele ,. <ngajarea constructorului ' se angajeaza constructor pe principiul cel mai ieftin ' nu se pune in vedere constructorului toate detaliile necesare (de e"emplu proiectul de rezistenta sau modul de preparare al betoanelor, etc) inainte de angajament ' nu se cauta referinte ale constructorului (lucrari e"ecutate) ' se da un avans prea mare, nu se stabileste esalonarea platilor ' nu se discuta in mod clar pretul si esalonarea platilor, modul de plata (leu-eur, plata directa, virament, etc) pe principiul 0lasati ca ne intelegem noi0 ' nu se face contract, se merge pe incredere ' nu se stabilesc termeni si conditii contractuale clare, nu se stabilesc penalitati ' nu se angajeaza diriginte de santier sau un specialist pentru supervizarea macar a fazelor c3eie ' nu se discuta detalii aferente ? vine constructorul cu materiale pentru cofrat ' panouri, popi, etcC poate constructor sa asigure transportul unor materiale de completare pentru care un furnizor nu asigura transportC asigura constructorul paza santierului pe perioada constructieiC cine plateste consumabilele (panze de ferastrau, electrozi sudura, discuri, etc) etc

&. !regatiri precedente inceperii constructiei ' nu se asigura (la timp) sursa de apa si energie electrica ' nu se face un calcul just privind cantitatile de materiale si nu se discuta in clar modul de furnizare a materialelor (asigurarea transportului) si datele de furnizare rezultand in timpi morti care constructorul (in mod firesc) ii poate imputa beneficiarului ' nu se discuta cu furnizorii conditiile de return pentru eventuale cantitati de materiale nefolosite ' nu se asigura caile de acces, de e"emplu drum de acces prost in care o betoniera se poate infunda sau drum de acces pe care se pot e"ecuta la un moment dat diverse lucrari (canalizare, gaz, electric etc) ' nu se pregateste o planificare privind rezolvarea unor probleme personale-familiale pe timpul ridicarii constructiei astfel incat beneficiarul sa isi asigure prezenta pe santier, mai ales in fazele c3eie ' nu se fac masuratori in teren in ceea ce priveste amplasarea constructiei cat si a nivelului terenului ' nu se ac3izitioneaza materiale necesare in cazuri surpriza (de e"emplu folii de protectie pentru cazurile cand dupa o turnare de beton vine poaia de vara nepredictibila) ' nu se asigura serviciul pentru transportul materialelor reziduale (moloz) si nu se prevede un loc pentru depozitarea lor temporara ' nu se iau acordurile de rigoare de la vecini ( aici sunt multe scandaluri 8mile ) ' nu se asigura un loc pentru depozitarea materialelor sensibile la intemperii ' nu se pregatesc materiale ce necesita timp de 0maturare0-prelucrare. <ici ma refer in primul rand la lemn, care la montaj ar trebui sa fie uscat si, eventual, tratat. Bnii ac3izitioneaza lemnul inainte de a fi montat acoperisul si consecintele nu sunt cele mai fericite. .. onstructia ' ridicarea la rosu 8ubiectul este foarte larg si din pacate greu de detaliat. a. 9undatia ' nu se decoperteaza 0stratul verde0 ' nu se urmareste adancimea sapaturii pentru fundatiei pe tot perimetrul, in functie de cota cea mai joasa a terenului ' nu se respecta intodeauna tipul betonului recomadat in proiect pe principiu ca 0la umplutura merge mai slab0 ' se toarna in santuri ude-cu apa (in unele studii geo se specifica faptul ca in cazul in care ploua in sant se va lasa sa se usuce, eventual se va indeparta statul ud) ' nu se ia in calcul 3idroizolatia ' nu se fac trecerile pentru conducte (evacuare, apa) ' nu se face 3idroizolatia la contactul cu zidaria ' nu se lasa bare de legatura suficient de lungi pentru stalpi ' nu se pun agrafe pentru legarea placilor acolo unde este cazul ' nu se toarna fundatie si pentru scari, legata de fundatia casei ' nu se trag bare de impamantare (desi poate nu se doreste) ' uneori se uita a se lasa pragurile joase la garaje ( 8mile cunosc un asemenea caz) ' nu se toarna betonul continuu (se toarna 0pe bucati0 la intervale mari de timp) si nu se vibreaza (corect) b. Didaria-structura de rezistenta ' nu se respecta dimensiunile rosturilor de mortar recomandate de producator si nici dispunerea (de e"emplu la unele 2$! se recomanda dispunerea in snururi 1-* grosime zid pe interior si e"terior)

' nu se foloseste mortar-reteta de mortar recomandat-a ' nu se pun agrafe ce leaga stalpii de zidarie acolo unde se cere ' se zideste la temperaturi mari fara a se uda caramida (in cazul blocurilor ceramice) ' nu se intretes randurile ' se fac zidarii de ; < fara a se suplini cu structura de rezistenta aferenta (centuri si stalpi subdimensionate) ' nu se respecta (sau nu se stie) retetele betoanelor pentru structuri ' se pune plasa de ;uzau la plansee ' nu se leaga fierul scarilor turnate din beton de structura (fundatie-planseu) sau nu se leaga cu raspundere ' nu se leaga corect structurile balcoanelor ' nu se fac grinzi corect dimensionate acolo unde este cazul ' nu se cer certificate de calitate-conformitate-verificari laborator pentru materialele de baza ' nu se inglobeaza corect fierul in masa de beton ' nu se respecta dispunerea etrierilor (in general distantele dintre etrieri) ' nu se fac ciocuri si 1'uri corect dimensionate, nu se leaga cu sarma peste tot unde trebuie ' nu se c3eama responsabilul (dirigitele de santier) la toate fazele c3eie ' nu se respecta conditiile de mediu pentru turnarea betoanelor (ori prea frig-ori prea cald) si nici tratamentul anterior (racitul fierului in caz de temperaturi mari) sau ulterior (udatul, acoperirea) ' la cererea constructorului unii 0cifisti0 adauga apa in betonul din cifa, pentru fluidizare ' etc ). 8arpanta-podul-acoperisul ' nu se ac3izitioneaza din timp lemnul pentru structura si se monteaza lemn ud. 1emnul ud va crapa atat in zonele de contact cu elementele de prindere dar si pe toata lungimea daca este supus la solicitari mari ' nu se trateaza lemnul inainte de montaj. +ratarea lemnului dupa este acoperitoare si este foarte greoaie. ' se fac structuri subdimensionate, uneori nu se ia in calcul posibilitatea ca pe acoperis sa fie amplasate utilitati (panouri solare de e"emplu) sau varianta sc3imbarii solutiei pentru invelitoare (trecerea de la tigla metalica la tigla ceramica-beton) ' distantele dintre grinzi-capriori sunt fara legatura cu dimensiunile materialelor termoizolante (&0 sau .0 cm pentru vata, in general) ' nu se iau in considerare, pentru a avea o inaltime utila a podului, spatiile 0mancate0 de izolatii si dusumele (asta ar fi de fapt legata de proiectare ) ' nu se prevad solutii pentru iluminat natural corect si aerisire, acolo unde este cazul, rezultand poduri infecte si in mare parte inutilizabile, desi se dau bani grei si pentru aceste spatii ' nu se ancoreaza corect structura de lemn de zidarie ' se bate astereala lasandu'se distante mari intre scanduri ' nu se pune corect folia anticondens, in general suprapunerile sunt mai mici ' in cazul tiglei metalice nu se indoaie tabla spre pazii-dolii rezultand infiltratii ' nu se respacta conditiile de suprapunere a coalelor metalice, conform celor recomandate de producator ' nu se petrece corect folia anticondens peste jgeaburi ' nu se testeaza cu jet de apa izolarea acoperisului ' nu se prevad popi (stalpi) pentru sustinerea elementelor lungi de structura (coame) ' pentru montajul tiglei metalice unii fac montajul fara factura (si de aici si fara garantie

0garantata0) in ideea de economisi ceva banuti, procent infim fata de costurile invelitoarei si fata de costurile cu rezolvarea unor probleme ulterioare generate de o lucrare proasta (inclusiv cu referire directa la garantia tiglei metalice in sine) ' nu se izoleaza corect (3idro si termic) decupajele pentru geamuri de mansarda <lte sfaturi culese de pe un alt site ,merita citite atunci cand vrei sa te apuci de o casa ? 1. !regatirea terenului ' daca nu se decoperteaza stratul vegetal si se foloseste la umplere, cand se descompun buruienile vor ramane goluri si se va lasa terenul de sub placa, rezultand fisuri in placa zero. 2. +rasare ' pentru a ne asigura ca se porneste cu ziduri drepte si ung3iuri de %0 grade se masoara diagonalele oricarui dreptung3i format si ele trebuie sa fie egale. <baterea ma"ima poate sa fie de &mm. Daca de la santuri fundatie se pleaca cu o abatere mare, ung3iurile de la ziduri vor fi cu erori foarte mari. +rasarea se poate face cu scanduri fi"ate pe sol, in felul asta se protejeaza si marginile santurilor. *. 8apaturi fundatie ' ultimii 10'20cm de pe fundul gropilor se sapa cu putin inainte de turnarea betonului. <dancimea santului de fundare trebuie sa fie de minim 1.10m. <colo unde se face 0treapta0 data de diferenta de nivel, se pleaca de la 1.10m si se sapa la nivel (in partea de sus, adancimea santului poate fi mai mare de 1.10) 1egat de latimea fundatiei, aceasta se masoara cu un distantier, facut dintr'o bucata de rigla. 8e masoara &0 de cm, apoi se merge cu acea rigla si se verifica peste tot. <tat in zona de suprafata, cat si la adancime. In santul de fundare (sub betonul de egalizare) se pune impamantarea. o platbanda pe tot perimetrul fundatiei (circuit inc3is), sudata de armatura din fundatie, cu bare metalice infipte in pamant si fi"ate de platbanda. Bn capat al platbandei se scoate in afara fundatiei, in zona unde o sa fie contorul electric. =ste necesara si indicata sudarea platbantei pe tarus c3iar daca este prinsa cu suruburi de ( si piulite. 8udura se izoleaza cu smoala. ;arele ce compun armaturile pentru stalpi pornesc din fundul santului de fundare si trebuie scoase deasupra cotei zero (cota placii parter) cu cel putin .0 diametre, pentru a se putea face jointarea. Inainte de turnare se fi"eaza tevi prin care vor trece conductele (E , alimentare cu apa) si cablurile (curent, telefonie, cablu). +recerile pentru canalizare in fundatii se fac cu teava de 1,0 sau 1.0 pentru a trece cu 110 prin ea. !entru tot ce este sub placa zero se foloseste teava portocalie (e mai rezistenta la tasare) ;etonul din fundatie se vibreaza pentru a nu aparea segregari. In betoniera e bine sa se puna plastiproof pentru a'i creste impermeabilitatea. (1 litru la mc de beton, se gaseste la bidon de 20 l si costa cam 100 lei) ,. 8oclu fundatie 'ginzile din fundatie trebuie sa fie fi"ate de stalpi. 8talpii trebuie sa aiba etrieri si in noduri (acolo unde se intersecteaza cu grinzile) 1a grinzile din elevatie distanta intre etrieri este de 20 cm pentru zonele de capat (de doua ori inaltimea grinzii), in rest (in zonele de camp) distanta dintre etrieri este de *-, din inaltimea grinzii. Intre cofraje si armatura trebuie sa fie cel putin 2,& cm, loc necesar trecerii betonului. <rmatura nu trebuie sa fie lipita de lemn, pentru corectare se pun distantieri (pureciC) 1a turnare, betonul se vibreaza. In betoniera e bine sa se puna plastiproof.

7u se lasa bucati de lemn in cofraje, pentru ca lemnul putrezeste in timp. 1a turnarea elevatiei, suprafata finala se lasa cu denivelari, pentru ca betonul ce se va turna pentru placa sa faca priza mai buna. !e interior se poate decofra a doua zi, apoi se incepe umplerea golurilor si +<8<#=< pamantului. 1a tasarea pamanutului, se pun 20cm de pamant, apoi se taseaza. 8e pun alti 20cm, iar se taseaza. 1a sfarsit, peste pFmGntul compactat, nu se pune nisip ci sort de 1.'*2. !entru o tasare mai sigura, se poate umple cu apa si se taseaza mai usor. !amantul de umplere nu trebuie sa aiba ierburi (buruieni) prin el. Inainte de tasarea pamantului se fi"eaza conductele (E , alimentare cu apa) pana la nivelul placii zero (asa incat sa se permita legaturile dupa turnarea placii). Ideal sa se puna teava in teava, pentru a evita problemele ce pot aparea in timp. !entru evacuare nu se pun coturi la %0 grade, ci 2 coturi de ,&, sau c3iar din * coturi de *0 , pentru a nu se infunda canalizarea.. &. !laca zero ' este mai ieftin daca, in loc de placa de buzau, se pun sarme in forma unei plase. 8e pune folie, apoi polistiren, apoi distantieri (distantieri de 1,& cm tip piramida), apoi plasa de buzau. In loc de distantieri se pot pune pietre mai mari si plate (de 2, 2.&cm grosime) si mai dese. !lasa trebuie prinsa de armatura elevatiei, nu doar suprapusa. Inainte de turnare se curata suprafata elevatiei (se sufla) pentru ca betonul sa faca priza. 8talpii trebuie sa aiba un etrier in interiorul placii. 1a fiecare stalp se pune peste plasa cate un etrier. 8e da nivelul si pe fierul de la cativa stalpi (cu leucoplast4). 8e vibreaza. 8a nu vibreze totusi prea tare pentru ca iese laptele de ciment la suprafata si agregatele cad la baza. Dupa turnare, se lasa sa se usuce suprafata (2'* ore) si apoi placa se uda 0la greu0 pentru cateva zile. Daca este foarte cald, se acopera placa folosind carton (ramane ud mai mult timp) In niciun caz nu se acopera cu folie daca e cald si soare puternic. 7u se pun greutati pe placa (paleti de caramida sau altceva) pentru mai multe zile. and se pun greutati, ele nu se depoziteaza in centru, (in special unde sunt desc3ideri mari), ci mai pe margine. Dupa turnarea placii se verifica diagonalele intre stalpi si se corecteaza eventualele erori. .. 8talpi. Dispunerea etrierilor la stalpi? ' distanta intre etrieri va fi de ma". 20 cm H In zonele de capat, pe o lungime 1s, distanta dintre etrieri va fi de 10 cm H unde ? 1s I valoarea cea mai mare dintre ' Js-( si .0 cm iar Js ' inaltimea stalpului. De pus coltare in cofrag la stalpi, arata mai bine si izoleaza coltul cofragului astfel incat nu se scurge laptele de ciment. Distantierii la stalpi se pun pe etrieri. iocurile etrierilor trebuie sa fie la 1*0 grade. 1a baza stalpilor trebuie sa fie foarte curat si sa nu e"iste rumegus de la cofraj, nici membrane bituminoasa. !entru vibrare? se baga vibratorul pana la fund in stalp, se toarna beton, se scoate vibratorul incetisor, se ciocaneste a baza stalpului. !entru a elimina segregarile la baza stalpilor, inainte de turnarea fiecarui stalp, primul jet de beton sa cada jos, abia cand vine cel proaspat sa fie inserat in stalp. ). Didarie 8e izoleaza intre placa de la parter si caramizi cu membrana pvc 8icofol 1.2 mm grosime (foi late de *..& cm cod 0.02 ' 0*.&0000 A<8+=#!1<8+) !retul este cam ,* roni

pentru 10 ml. Intre randurile de zidarie, caramizile se decaleaza cu minim o treime. !e ultima treime a zidului, acesta se fi"eaza cu agrafe de stalpi. <grafele trebuie sa imbrace stalpul. <grafele se pun la fiecare al doilea rand de caramida. #ostul dintre randurile de caramida trebuie sa fie de 1.,cm (. ;uiandrugi ? cei care au legatura cu stalpii, trebuie turnati odata cu stalpul si nu separati. 8e face cofrag comun si cand se toarna si armarea din buiandrug trebuie sa aiba legatura cu stalpul si turnarea betonului. ;uiandrugii trebuie sa se sprijine pe cel putin 2&cm de zidarie la capete. %. 2rinzi peste zidarie? in grinzi se baga tije filetate pentru fi"are cosoroabe. (tije filetate fi 12 din metru in metru) Daca nu, macar niste conespanuri. 10. <coperis? De tratat grinzile de lemn cu solutie ignifuga, antifungi si anticarii gen? boc3emit (pentru 2&0mp ' *1& lei) sau 3ttp?--666.policolor...iionstructori&H se poate folosi si sare de bor sau ulei de in fiert ' 8I <+I$<+(varianta clasica) sau 8=+I8+:!'8. el putin partea de deasupra a sarpantei, aceea care va fi acoperita de folie trebuie tratata, restul, pe interior, mai pot fi tratate si ulterior. apriorii trebuie sa fie aliniati la boloboc la e"terior (spre acoperis) si nu la interior (spre pod). apriorul trebuie sa stea != dolie, nu sa se sprijine cu muc3ia de ea. uiele care fi"eaza capriorul de dolie se bat oblic in directii diferite asfel incat sa nu poti ridica capriorul ala cu rafale prelungite de vant din aceeasi directie. Invelitoarea se testeaza cand e gata cu furtunul cu apa. 7u trebuie sa picure pe la nicio imbinare. Daca tabla a fost zgariata la montaj, se vopseste cu spraK in culoare. #ost minim &cm intre scandura si cos, rost umplut cu vata bazaltica cu folie de aluminiu ($ata minerala bazaltica isover !1B <1B cu grosime de & cm cu folie de aluminiu ,05g-mc '''''' (* lei pentru ,mp) Inainte de montarea invelitorii, capetele capriorilor (de la streasina pana la cosoroaba) se rindeluiesc si se slefuiesc, iar ca astereala, in loc de scandura, se pun lambriuri. <stfel nu mai e necesar sageacul. 11. +avan Izolarea tavanului se face cu doua straturi de vata. !rinmul strat se sprijina pe o retea din sarme, al doilea , perpendicular pe primul, se pune intre capriori. Deasupra capriorilor se bat scanduri pentru a face podul circulabil. 8ub vata minerala se pune folie bariera de vapori (neagra pe o parte si ca staniolul pe cealalta parte) si apoi gips carton. 2ips'cartonul la tavane se pune tesut ca si caramida, nu se fac noduri in intersectii. ;ariera de vapori nu lasa sa treaca vaporii si nici aerul. and o pui trebuie sa ai grija sa nu ramana nici un gol sa nu circule aerul. 1ipesti fasiile cu banda adeziva si ai mare grija sa n'o intepi. um ai zis e asezarea corecta, adica impiedica vaporii din casa sa intre spre izolatia mai rece. !olietilena e o varianta ieftina, mai bune mi se par foliile metalizate, care si reflecta infrarosiile din interior. 8e gasesc fie suluri de folie metalizata fie suluri de vata minerala cu 3artie metalizata pe o fata ' aia o pui in jos, spre interior.

7u

sunt

un

specialist

in

domeniu

dar

sa

incerc

totusi

sa'ti

raspund.

Aai ieftin la ac3izitie este centrala cu functionare cu gaze naturale, insa daca teava de gaze este deja trasa. +rebuie sa te gandesti si in cat timp isi amortizeaza fiecare investitia -pretul. autand pe net se pare ca centrala pe lemne si sper ca vorbim despre cea cu gazeificare, isi amortizeaza investitia fata de de cea cu gaze in apro"imativ , ierni. Despre deranj, mizerie, etc... 7u cred ca trebuie sa mai spun. 1a centrala pe lemne iti trebuie un spatiu de depozitare ,lemnele trebuie taiate , aduse la centrala , etc. !rima intrebare ar fi daca e"ista teava de gaze la locatie sau nu.Daca trebuie sa platesti sa aduci gazele de la distanta mare ,mai bine lipsa. <l doilea daca are cine sa se ocupe de ea. Intretinerea se face prin curatare la o saptamana si 2 drumuri pe zi pana la ea daca este corect dimensionata. 1a centrala cu lemne este necesar un spatiu dedicat in e"clusivitate ec3ipamentelor si centralei in sine. 1egislatia este destul de riguroasa si mult mai restrictiva decat la centralele cu gaze naturale. In privinta centralelor electrice sau c3iar a incalzirii in pardoseala electrica sunt multe dezavantaje. 9urnizarea de energie electrica este defectuoasa la noi in tara deci poti sa te trezesti tremurand la tine in casa zile intregi. onsumul este fabulos de mare. =u cred ca cei care'si permit o centrala pe curent sunt banc3eri sau tremura de frig si dau drumul la ea ca pe vremea lui eausescu. Aa rog, ca sa nu o mai lungesc. =u personal as alege varianta lemnelor.="trem de importante sunt si restul , izolatia casei (in nici un caz sub 10cm), amplasarea ferestrelor ,dimensiune lor ,ferestre de calitate. Ideal sa discuti cu cineva care c3iar se ocupa cu acest domeniu ,sunt diferite site cu discutii dedicate pe diferite subiecte.Aai bine sa citesti sute de pagini si sa iei decizia corecta pentru tine , decat sa dai sume mari de bani si peste 1-2 ani sa vezi ca ai luat o decizie proasta ... ;afta in tot ce faci , cu stima <le".

<tasez si cateva discutii gasite pe net ,sper sa te ajute sa alegi solutia potrivita pentru tine si familia ta ?

mensiuni? !entru studierea cotelor daLi clic5 pe pozF. otele pot fi ajustate dupF dorinLF. !oziLia corectF. 8cule necesare. <dezivi necesari Mi modul de preparare. alculator reLetF betoane

1) DupF stabilirea de cFtre proprietar a amplasFri grFtarului s'a trecut la trasarea locului. 2rFtarul va fi poziLionat lNngF bucFtFrie.

2) <dNncimea fundaLie se stabileMte Gn funcLie de teren. !entru o e"ecuLie cNt mai corectF vF recomand sF cereLi sfatul unei persoane avizate.

*) 8'a sFpat fundaLia, cofrat Mi armat. !entru armFturF am folosit fier beton de fi (, iar Gn partea din spate am fFcut armFturF ca pentru o micF grindF.

,) <m turnat fundaLia. DupF turnarea fundaLiei aMteptaLi minim * zile Gnainte de a continua. <stfel fundaLia are timp sF se GntFreascF suficient pentru a suporta greutatea care se va adauga.

&) !ietrele din imagine vor fi folosite pentru finisarea alei care va fi construitF Gn faLa grFtarului.

.) onstrucLia a fost GnceputF cu zidul din spate Mi pereLii despFrLitori care trebuie sF fie GncastraLi Gn zidul din spate.

)) uptorul de pNine. <Mezarea cFrFmizile ptr. vatrF (cFrFmidF de MamotF sau refractarF) s'a efectuat dupF ce am pus un strat de sticlF spartF Mi nisip cca. &'. cm. DupF aMezarea cFrFmizilor am turnat beton pe margine, nu Gnainte de a pFstra un rost Gntre cFrFmizi de 1'1,2 cm. #osturile au fost umplute cu pFmNnt argilos amestecat cu nisip (pFmNnt folosit ptr. sobe). 7isipul Mi sticla spartF au rolul de a Gnmagazina cFldura, pe care ulterior o va degaja treptat atunci cNnd nu mai este foc, astfel produsele din cuptor se vor pFtrunde bine.

() +recem acum la plitF. DupF cum se va observa Gn pozF (dreapta), am fFcut un mic cofraj, armat Mi turnat o micF placF peste care se va ridica plita. 1ocul de dedesubt va fi folosit pentru stocarea lemnelor sau poate avea orice altF destinaLie. %) 7e Gntoarcem la cuptor pNnF se GntFreMte placa turnatF la plitF. Dintr'un rest de placF de polistiren de 10 cm am confecLionat un cofraj pentru arcada uMi. <m tFiat un profil 0B0 dintr'o placF de piatrF pe care am aMezat'o 10 cm Gn afara ansamblului. 2olul profilului 0B0 va fi folosit pentru tragerea jarului dupF arderea lemnelor Gn vatrF. <cest lucru are rolul de a creea o perdea de aer cald, pFstrNnd astfel cFldura Gn interiorul vetrei. 10) 8e Gncepe ridicarea cupolei numai dupF ce se aMeazF Mablonul uMii vetrei Mi se GncadreazF Gntre douF coloane (stNnga-dreapta) de piatrF. !entru cupola vetrei cFrFmizile vor fi sparte Gn bucFLi mai mici, ca Gn imagine, Mi vor fi dispuse circular GnclinNndu'se fiecare rNnd, asftel ca la final sF se formeze cupola. <dezivul folosit pentru cupolF va conLine pFmNnt argilos Gn amestec cu nisip fin. 7u vF grFbiLi Gn efectuarea cupolei, lucraLi Gncet Mi cu atenLie. 8fat? nu spargeLi cFrFmizile de la Gnceput ci pe parcurs, Gn funcLie de nevoi. 11) DupF ridicarea parLialF a cupolei se Gmpinge Mablonul mai spre e"terior trecNndu'se la crearea arcadei, aMezNnd pietrele de jur Gmprejurul Mablonului, ca niMte raze de soare. =le nu trebuie sF fie egale, intercalNndu'se ulterior cu pietrele care vor placa Gntreaga construcLie.

12) adru mFrit cu arcada uMi cuptorului. :bservaLi cF atNt arcada cNt Mi poliLa sunt susLinute de cFtre niMte stNlpi de susLinere. <siguraLi'vF cF mortarul s'a GntFrit suficient Gnainte de a scoate stNlpii.

1*) 8e continuF construcLia cupolei vetrei cuptorului, aMezNnd cFrFmizile Gnclinate conform descrierii de la poziLia 10.

1,) DupF finalizarea cupolei ridicFm Gn continuare pereLii cuptorului. < se observa cF nu s'a trecut la decofrarea uMii, asigurNndu'se portanLF rNndurilor de cFrFmidF aMezate deasupra uMii.

1&) 1a poziLia 1* se poate vedea cF sunt 2 gFuri. ea din mijloc se Gnc3ide printr'o c3eie de boltF iar de la cea din faLF se va crea un tunel de evacuare a fumului cFtre coM. oMul va fi amplasat Gn partea din stNnga spate. Deasupra cupolei de la cuptor am umplut cu bucFLi de cFrFmidF Mi pFmNnt argilos amestecat cu nisip, peste care s'a turnat un strat de &'. cm de beton Gn care au fost fi"ate pietrele care formeazF blatul.

1.) $om vorbi Gn continuare despre construcLia 0grFtarului0. #idicFm un perimetru format din 2 rNnduri de cFrFmizi dispuse unul peste celFlalt, trecNnd apoi la crearea focarului. !entru acest lucru avem nevoie de cFrFmidF de MamotF sau refractarF pe care o aMezFm pe cant Gn interior, de jur Gmprejurul perimetrului creat.

1)) ontinuFm ridicarea pereLilor interiori ai grFtarului. 1a grFtar vor fi 2 rNnduri de pereLi, ve'Li vedea mai tNrziu de ce. <legeLi pentru acest lucru cFrFmizi cNt mai bune. $erificaLi cF pereLi sunt verticali cu firul cu plumb.

1() DupF construcLia pereLilor interiori continuFm cu ridicarea pereLilor e"teriori. <tenLie 44 !ereLii e"teriori se ridicF doar pNnF la nivelul blatului mesei de lucru. BrmNnd ca pe aceMti pereLi sF se sprijine blatul de lucru.

1%) Dintr'o placF de piatrF curbatF am confecLionat o streaMinF pentru grFtar. $om vorbi Gn continuare despre plitF. DupF cum se vede Gn imagine se lucreazF la cenuMar. 1ocul pe unde se scoate cenuMa. 8paLiul rFmas va fi zidit cu caramicF de MamotF. a adeziv am folosit pFmNnt argilos Gn amestec cu nisip fin. De reLinut cF acest loc va fi focarul plitei.

20) ontinuFm construcLia la plitF ridicNnd zidFria cu GncF 2 rNnduri de cFrFmizi. AontaLi uMa vetrei plitei. Aai jos veLi vedea cum se construieMte focarul plitei.

21) IatF o imagine de ansamblu a grFtarului.

22) $F voi prezenta Gn aceastF imagine un dispozitiv pentru susLinerea Mi manevrarea ceaunului. onfecLionarea lui nu este dificilF. +ija verticalF trebuie sF permitF rotirea dispozitivului Gn jurul propriei a"e. +ija orizontalF se poate ridica-coborG prin pintenii de siguranLF. 8tudiaLi suportul Gn detaliu.

2*) onstrucLia focarului plitei se e"ecutF din cFrFmidF de MamotF. <dezivul folosit este acelaMi pFmNnt argilos Gn amestec cu nisip. Dispunerea cFrFmizilor pe verticalF se face Gnclinat, formNndu'se un trapez cu baza mare Gn sus.

2,) Detaliu suplimentar cu construcLia focarului plitei. <siguraLi'vF cF partea de sus va fi finalizatF pe dimensiunile cadrului plitei. On partea din stNnga spate se poate vedea cF s'a construit cu un rNnd de cFrFmizi mai puLin. <cel spaLiu va forma tunelul de g3idare a fumului cFtre coM.

2&) On partea din dreapta sus, lNngF plitF se observF cF s'a lFsat un spaLiu. On acel spaLiu va fi montatF o placF de piatrF cu care se va Gnc3ide construcLia pe lateralF.

2.) On continuare vom e"ecuta turnarea plFci care va forma masa de lucru. ofrarea Gn spaLiile libere s'a fFcut dupF cum se vede Gn formF de cupolF. !uteLi turna Mi drept. <rmaLi cu plasF sudatF sau fier beton Mi turnaLi betonul.

2)) ;latul din partea stNngF este de fapt o c3iuvetF. 1a cofrare spaLiului respectiv nu uitaLi sF creaLi un cofraj Mi pentru c3iuvetF. !NnF la GntFrirea betonului apro"imativ * zile, puteLi ridica un brNu de cFrFmidF dispus Gn partea din spate a Gntregului ansamblu mai puLin Gn spaLiul destinat coMurilor de fum. BdaLi din cNnd Gn cNnd placa de beton dacF este prea cald.

2() AontaLi apoi coMurile de fum pentru cuptor Mi plitF. oMul de la grFtarul central se va construi. 8tudiaLi detaliu de armare. 8e va trece la aMezarea unui nou rNnd de cFrFmidF, Gn imagine se vede cF pe laterale, cFrFmizile au fost aMezate perperdicular pentru a micMora coMul. 8tudiaLi poza pentru detaliu de armare.

2%) 8tudiaLi detaliu de armare. Brmatoarele * rNnduri de la coM vor fi ridicate ca o prismF.

*0) <l doilea ansamblu al coMului este format din . rNnduri de cFrFmidF. 8e ridicF Mi coMul cuptorului Mi al plitei, observaLi cF la Gmbinare am folosit plasF de rabiL pentru armare, acest lucru Gi conferF o stabilitate Mi rezistenLF mai mare Gn timp. On continuare trecem la aMezarea pietrelor care vor forma blatul de lucru. <legi pietrele cu grijF, sF aibe apro"imativ aceiaMi grosime, se va lucra mai uMor, evitNnd totodatF GncFrcarea inutil cu adeziv.

*1) <legeLi o piatrF mai mare pentru a crea o bordurF Gn partea dreaptF a plitei. +ot o astfel de piatrF se monteazF la buza grFtarului ca o poliLF.

*2) 1a construcLia blatului asiguraLi'vF cF MtergeLi pietrele murdFrite cu adeziv folosind un burete Gnmuiat Gn apF. On caz contrar ve'Li avea neplaceri cu adezivul uscat se va curFLa foarte greu la finisaj.

**) 8prituiLi cu un mortar moale toate cele * coMuri de fum. <legeLi alte 2 pietre Mi creaLi 2 poliLe (jos stNnga-dreapta) la grFtar.

*,) <legi alte pietre pentru a crea restul de poliLe. AontaLi poliLele pe lateralele grFtarului Mi bordura din spate. 7u uitaLi sF MtergeLi surplusul de adeziv dupF montare folosind un burete Gnmuiat Gn apF.

*&) Aontarea poliLei pe bordura din spate se face folosind un dreptar (faLF-state). <cest lucru asigurF montarea poliLei la poloboc, netrebuind sF faceLi verificFri dupF fiecare piatrF montatF.

*.) 7u am mai putut rezista Mi am fFcut proba de foc.

*)) On imagine se pot vedea pietrele care vor fi folosite pentru placarea construcLiei.

*() !entru placarea colLurilor tFiaLi piatrF Gn ung3i de ,& de grade.

*%) !entru placare creaLi'vF 2 puncte de reper montNnd pe 2 colLuri opuse cNte o piatrF. +receLi apoi la placarea suprafeLei respective folosind polobocul pentru a monta piatrF cNt mai drept. 9inisaLi rosturile Mi MtergeLi resturile de adeziv de pe pietre cu un burete Gmbibat Gn apF.

,0) Detaliu proces de placare.

,1) IatF Gn detaliu o etapF a procesului de placare.

,2) Bn alt detaliu al aceluiaMi proces Gntr'o etapF superioarF.

,*) On detaliu placarea se dezvoltF.

,,) <celaMi proces de placare.

,&) !riviLi foarte atent procesul de placare pentru o reuMitF deplinF.

,.) 3iuveta de piatrF nu este foarte greu de e"ecutat. +otuMi, Gn cazul Gn care nu sunteLi sigur cF vF va reuMi o puteLi Gnlocui cu o c3iuvetF din ino", fontF, etc., pe care o puteLi ac3iziLiona din comerL. On acest caz la turnarea plFci de beton Gn locul destinat g3ivetei asiguraLi'vF cF aLi creat cofrajul pe dimensiunile c3iuvetei ac3iziLionate din comerL. ,)) !lacarea este acum integral finalizatF. !entru finizarea pietrei folosiLi un detartrant de piatrF. <plicaLi detartrantul prin pulverizare. itiLi instrucLiunile de utilizare a detartrantului, posibil sF trebuiascF sF folosiLi mFnuMi, oc3elari Mi mascF de protecLie. 7u faceLi altfel decNt scrie Gn instrucLiunile de utilizare a produsului. #espectaLi timpul de aMteptare pentru detartrare dupF care spFlaLi cu furtunul cu apF construcLia. !iatra va fi mai albF dupF acest proces.

,() +FiaLi , bucFLi de piatrF Gn formF dreptung3iularF de .". cm lFLime respectiv 10'12 cm lungime. AontaLi cu adeviz aceste turnuleLe pe marginea coMurilor. !este aceste turnuri se va aplica o piatrF. 9olosiLi adeziv pentru fi"are plFci de turnuri. !entru coMul central folosiLi cNte * turnuri pe lungimea rezultNnd 2 pe lFLime.

,%) <m fFcut racordul la canalizare Mi am tras conducta de apF potabilF la c3iuvetF. !este conductF se va face o alee. 8tabiliLi GnFlLimea alei trasNnd cu un creion pe grFtar GnFlLimea. <stfel veLi lucra mai uMor aleea. #esturile de pietre au fost folosite ca Mi umpluturF.

&0) <rmaLi cu plasF sudatF, apoi turnaLi betonul. 7u betonaLi toatF suprafaLa odatF pentru cF nu veLi mai putea placa cu piatrF.

&1) :bservaLi cum pe margine am introdus pietre pe verticalF, Gntre beton Mi cofraj. <stfel marginea va fi placatF odatF cu turnarea betonului.

&2) Didul din spate al construcLiei a fost tencuit Gn Gntregime. !lacarea lui cu piatrF nu GMi avea rostul. !uteLi alege varianta placFri Mi a acestuia dacF doriLi.

&*) <Ma va arFta aleea dupF placare. 9inisaLi piatra alei cu detartrant dupF descrierea de la poziLia ,).

&,) Ontre grFtar, alee Mi casa se va mai construi o alee Gn pantF. !rincipiul construirii Mi placFrii cu piatrF este acelaMi.

&&) On faLa cuptorul nu s'a construit alee. <m aMezat o piatrF mai mare.

&)) $om masca Leava de la c3iuvetF cu o piatrF. 8e taie piatra Gn douF, cioplind apoi un sanL pentru LeavF. !iatra va fi prinsF cu adeziv. Detaliu.

&() <coperiMul pentru coMurile de fum le'am fFcut din piatrF platF tFiatF mai mare decNt dimensiunile coMurilor. AontaLi plFcile puLin Gnclinate spre spate.

&%) 2) martie 200(, ;ucureMti, s'a stins din viaLF binecunoscutul conferenLiar universitar, politician Mi critic literar romNn 2eorge'Ai3ail !ruteanu. D'zeu sF'l odi3neascF Gn pace.

.0) 'onstruc(ia a luat sf)r*it ++ $erificaLi dacF mai este cazul sF efectuaLi finisaje suplimentare. DacF sesizaLi cF piatrF este GncF murdarF sau este acoperitF de mici straturi de adeziv reaplicaLi metoda de detartrare.

.1) 9inisare suplimentarF.

.2) 9inisare suplimentarF.

.*) On cNteva poze, dar fFrF alte detalii vF voi arFta construcLia acoperiMului. <coperiMul Gn partea din spate se sprijinF pe * stNlpi fi"aLi Gn beton.

)0) <cum vF puteLi mNndri cu o lucrare de un estetic deosebit iar oaspeLii dumneavoastrF se vor bucura de preparate gustoase.

!uteLi susLine acLiunea noastrF Mi menLine site'ul desc3is donNnd.

ul(umim+

,fumatoare

Btile P Daniel P :ctober 21, 2011 11?*. <A 83are

<veti poze detaliate mai jos. 8a revenim? m'am enervat anul trecut ca i'am dat la cineva sa'mi afume carnea si carnatii de casa, si mi i'a afumat total aiurea. <sa ca am trecut la fapte mari si mi'am facut eu o afumatoare 3ome made Q inventie proprie. = simplu, mi'am facut'o singur in * ore. +rebuie sa ai sculele necesare pentru ca treaba nu e grea deloc Ingrediente? 1 placa osb de 12&mm-2&00mm-10mm. mi'au taiat'o la bauma" in & bucati? 2 de ,(cm, 2 de &0cm, si ramane una din care faci capacul si fundul. * lati de brad' 2 bucati le tai la 1.&m Q 2 taieturi la fiecare lat' pt picioare cuie, 3olzsuruburi, * cozi de lemn de matura, * balamale, zavor' se vede in pzoe ce trebe, nu'i mare inginerie um se face afumatoareaC pai luam cele , bucati de osb (bucatile de &0cm vor fi usa si spatele), si facem ca in poze. latii se taie la 1&0cm' atat am vrut eu de inalta afumatoarea, asta inseamna ca picioarele vor avea 2& cm inaltime. : sa ramana o bucata mai mare din care taiati capacul de sus' eu l'am lasat cu 2 cm mai mult in partea dinspre usa sa nu intre ploaia daca cumva incepe. dupa ce e gata afumatoarea o vopsiti cu bait sau ce aveti c3ef' doar pe e"terior. foarte important? galeata galvanizata se arde bine de tot, de vreo 2 ori ca sa iasa galvanul din tabla-inc3eieturiH burlanul este pt sobe din tabla neagra' nu cumparati din ala vopsit4 capacul cumparat e din piata, diametru 2,cm. focul se face in galeata, putin cate putin ca sa nu se amarasca ce pui in afumatoare' si se face cu fag. daca aveti nelamuriri mai intrebati'ma ca va raspund (in comentarii). burlanul se prinde in galeata cu pocnituri. si se fac cateva gaurele la baza galetii pt aer. sub burlan, in locul unde intra in afumatoare' se pune o bucatica de tigla sau greie sau ceva asa pt sigurantaH oricum nu ia foc, dar e mai bineR am pus si staniol pe fund sa nu cada grasimea direct pe placa de osb. Jai ca nu'i greu sa'ti faci o afumatoareR serios .

OmbinFri de muc3ie Mi de legFturF. Ombinare destinatF construirii unei piese de lemn mai late Mi mai lungi. OmbinFrile Gn muc3ie sunt de douF feluri? ' cele realizate din 2 piese finite (Mlefuite Mi Gncleiate)H ' Mi cele GntFrite cu lambF Mi uluc, pene, etc. DacF la Gmbinare se folosesc accesorii metalice, e numitF de legFturF Mi se foloseMte de regulF la construcLia caselor. Ombinarea cu lambF, muc3ie'muc3ie are o rezistenLF mai mare decNt cea pe care o putem obLine cu o Gmbinare Gn joantF. De reLinut este faptul cF lamba pe care o vom introduce Gn uluce trebuie sF fie din lemn de esenLF tare iar dacF lemnul din care realizFm piesa permite, fibra lemnului lambei sF fie Gn ung3i drept faLF de piesele Gmbinate.

Ombinarea dublF, Gn lambF Mi uluc, cu lambF aplicatF este folositF la Gmbinarea pieselor de lemn mai groase, aceastF Gmbinare dublF oferF o rezistenLF sporitF Mi nu permite nici curbarea GmbinFrii.

Ombinarea Gn lambF Mi uluc folositF pentru a creMte rezistenLa fibrelor de lemn la crFpare, cepurile sunt plasate Gn locaMuri special decupate Gn lungimea ManLului la distanLe proporLionale cu forLa care se doreMte a fi atinsF.

Ombinarea cant pe cant simplF, cu cozi de rNndunicF gemene este o te3nicF vec3e, Gn care se fac adNncituri Gn lemn pentru cozile de rNndunicF fFcute din lemn de esenLF tare.

Ombinarea cant pe cant cu biscuit Gmbinare GntFritF cu biscuiLi prefabricaLi, lipiLi Gn locaMuri realizate cu maMina de debitat locaMuri de biscuiLi.

Ombinare cu uluc Mi lambF proprie. <cest nou tip de Gmbinare cant pe cant a pieselor de lemn constF Gn alFturarea unui cant care are un profil e"terior, o lambF, de un alt cant care are un profil interior, un uluc. AetodF de Gmbinare ce permite Gmbinarea mai multor piese de lemn ce vor forma la final un panou.

Ombinare dublF cu uluc Mi lambF proprie se foloseMte pentru a uni bucFLi de lemn mai groase, folosind uluce duble asigurFm o rezistenLF mai mare GmbinFrii.

Ombinare cu uluc Mi lambF alternativF proprie #ealizNnd la fiecare piesF un uluc Mi o lambF proprie de lungimi-adNncimi diferite vom oferi pieselor Gmbinate astfel o rezistenLF mai mare la rFsucirea lateralF.

Ombinare cu uluc Mi lambF, cu contrapofil ajutF la ascunderea efectului oricFrei contracLii a lemnului, care astfel ar e"pune o Gmbinare desc3isF. 9olositF des Gn placare (lambriuri), cNnd plFcile sunt bFtute discret Gn cuie Gn loc de a fi lipite GmpreunF.

Ombinare cu uluc Mi lambF, cu scobiturF Mi cep vom folosi aceastF Gmbinare pentru a ataMa o piesF Gn cruce la capFtul unor placi (blat de masF) Gmbinate, GmpiedicNnd astfel rFsucirea lor.

Ombinare la Gnc3eieturi. OmbinFrile sunt fFcute pentru alipirea a douF piese de lemn Gn ung3i drept Mi-sau Gn ung3i ascuLit. aracteristica ce aseamFnF aceste douF GmbinFri e cF grosimea fiecFreia e aceeaMi cu a pieselor de lemn care o alcFtuiesc. $ariantele mai simple ale acestor GmbinFri sunt mai rezistente la compresie decNt la Gntindere. !e de altF parte GnsF, cele comple"e sunt mai rezistente la Gntindere.

Ombinare Gn +, din jumFtFLi de grosime de lemn folositF atunci cNnd douF piese trebuie Gmbinate la colLuri, iar grosimea GmbinFrii nu trebuie sF depFMeascF pe cea a fiecFrei piese. 1a fi"are putem folosi cuie, cepuri, clei.

Ombinare Gn colLuri, din jumFtFLi de grosime de lemn folositF atunci cNnd douF piese trebuie Gmbinate in formF de +, iar grosimea GmbinFrii nu trebuie sF depFMeascF pe cea a fiecFrei piese. 1a fi"are putem folosi cuie, cepuri, clei.

Ombinare Gn cruce este foarte rezistentF Gn faLa forLelor de rFsucire.

Ombinare cu cep semiascuns Gn + este o variaLiei a GmbinFrii Gn +, cu un capFt opritor, drept sau Gn ung3i.

OmbinFri de piese stivuite, Gn cruce aMezate una peste alta fFrF goluri Gntre ele asigurF o rezistenLF foarte mare Gn faLa forLelor de rFsucire.

OmbinFri cu strNngere 1 Gn cruce se face cu trei piese care se strNng Gn ung3i drept.9i"area se poate face cu cuie, cepuri, Muruburi, Muruburi autofiletante.

OmbinFri cu strNngere 2 '--'

OmbinFri cu strNngere * '--'

Ombinare dublF cu cepuri proprii. #eprezintF una din cele mai rezistente GmbinFrii Gn faLa forLelor de compresie. epurile mFresc aceastF rezistenLF adFugNnd Mi rezistenLF la Gntindere. =ste utilizatF la Gmbinarea pieselor verticale cu cele orizontale.

Ombinare dublF cu cepuri proprii '--'

Ombinare de mijloc, cu bridF sunt des GntNlnite Gn structurile de construcLii. Ombinarea este de fapt formatF dintr'un cep Mi douF scobituri desc3ise, fiecare parte a GmbinFrii avNnd o treime din grosimea totalF.

Ombinare cu bridF, Gn furcF stilatF este de obicei folositF Gn construcLia de mobilier.

Ombinare cu bridF, cu muc3ii ascuLite este folositF pentru a realiza ramele care Lin pNnzele pictorilor. !enele sunt bFtute pentru a Gntinde pNnza.

Ombinare liberF cu cep Mi scobiturF este o Gmbinare foarte rezistentF la tensiune. !artea care iese se va fi"a cu o panF. <cest tip de Gmbinare nu se GncleiazF.

OmbinFri strFpunse la capete. DatoritF rezistenLei mari la forLele de compresie este folositF cel mai des la rame de uMi, ferestre, tablouri sau alte structuri Gn care piesele trebuie Gmbinate Gn ung3i drept. 9i"area se face cu adeziv care se poate GntFrii cu cepuri de lemn, cuie, Muruburi.

Ombinari strFpunsF la capete

OmbinFri duble semiascunse la capete folosite pentru piese mariH cele douF goluri asigurF o mai mare suprafaLF de Gncleiere, iar dacF nu strFpungem pNnF la o anumitF adNncime dau GmbinFrii un aspect simplu Mi curat.

Ombinare semiascunse, cu cepuri drepte sau Gnclinate asigurF o Gmbinare mai bunF, suprafeLele Gnclinate asigurF un contact de Gncleiere mai mare.

Ombinare Gn ung3i, cu cep Mi scobiturF asigurF o Gmbinare puternicF Gn ung3i drept la colLul unei rame. epul e mai mic decNt lFLimea ramei, astfel cF locaMul nu ajunge pe partea cealaltF, aspectul GmbinFrii fiind mai frumos.

OmbinFri Gn ung3i ascuLit, cu cep ascuns sau foarte mic este o Gmbinare esteticF. epul triung3iular este ascuns complet Gn locaMul de aceiaMi formF.

Ombinare Gn coadF de rNndunicF. : altF variantF a GmbinFrii la capete, strFpunsF Gn ung3i. 9aLF de -mbin.rile str.punse la capete este mai rezistentF la Gntindere Mi la fel de rezistentF la compresie. 1a lucrFrile de tNmplFrie se foloseMte Gmbinarea Gntr'o singurF coadF de rNndunicF iar la construirea de mobilier cu mai multe.

Ombinare Gn coadF de rNndunicF

Ombinare cu jumFtate de cep este mai uMor de realizat decNt o Gmbinare pe cep Gntreg, dar este Mi mai puLin rezistentF.

Ombinare Gn coadF de rNndunicF cu scobiturF <sigurF o rezistenLF sporitF atNt la Gntindere cNt Mi la compresie. u cNt cepul este mai mai mare cu atNt creMte rezistenLa. ozile de rNndunicF cu o lFLime mare sunt folosite Gn tNmplFrie (dulg3erie), iar Gn construcLia mobilierului se folosesc cele mai Gnguste. #aportul cozilor se mai calculeazF Mi Gn funcLie de esenLa lemnului. 1a esenLe tari se foloseMte o GnclinaLie a cozii de 1?( pe cNnd la esenLele moi se foloseMte un raport de 1?.. !entru uMurinLa Gn lucru se recomandF folosirea unui Mablon. OmbinFri cu diblu de lemn. =ste Gmbinarea care poate Gnlocui Gn anumite conte"te 0Gmbinarea cu cep Mi scobiturF0. =ste mai uMor de realizat, dar nu oferF aceiaMi rezistenLF. 8e utilizeazF la Gmbinarea ramelor mici Mi medii, care nu trebuie sF fie foarte rezistente.

Ombinare Gn joantF cu dibluri

Ombinare Gncleiate Gn joantF cu pene de lemn de formF cilindricF sau dreptung3iularF uMor conice la capFt (dar nu neapFrat) care se introduc Gn gFurile fFcute Gn lemn. 9i"area se face cu clei sau alt adeziv de lemn.

Ombinare Gn joantF Gn +, cu dubluri de lemn asigurF o Gmbinare mai rezistentF decNt Gmbinarea la capete datoritF poziLiei pieselor de lemn.

OmbinFri cap la cap. :ferF posibilitatea de a realiza GmbinFri longitudinale. 8e foloseMte la construcLia de arcade Mi galerii care necesitF piese lungi. ;ineGnLeles cF vom alege tipul de Gmbinare Gn funcLie de rezistenLa necesarF Gn faLa forLei de Gntindere, compresie Mi rFsucire. =vitaLi sF folosiLi la acest tip de Gmbinare lemne care au noduri sau neregularitFLi Gn zona de Gmbinare, acestea dus la slFbirea rezistenLei.

Ombinarea cap la cap cu cep Gn ung3i drept are un cep cu douF lFturi Gn ung3i drept, care se GmbinF cu un locaM de aceiaMi formF, realizatF Gn piesa perec3e. +e3nica folositF este comple"F Mi necesitF e"perienLF, GnsF aspectul deosebit recomandF aceastF Gmbinare.

Ombinarile cap la cap cu bridF au o rezistenLF sporitF faLF de /-mbin.rile cu 0um.t.(i de cepuri/. On cazul Gn care lemnele sunt mari vom folosi GmbinFri cu douF cepuri.

Ombinare cap la cap cu cap teMit este asemFnFtoare cu Gmbinarea cap la cap simplF cu bridF. 9eLele teMite Gi asigurF GnsF o rezistenLF mai mare la rFsucirile laterale.

Ombinare cap la cap cu cap cu capul Gn alternanLF asigurF o rezistenLF mai mare datoritF suprafeLelor de contact mai mari a pieselor lipite.

OmbinFri cap la cap cu cep fals. este o Gmbinare cu jumFtate de cep, o variantF a GmbinFrii orientale Gn coadF de rNndunicF. <ceastF Gmbinare este destinatF sF reziste forLelor de Gntindere Mi compresie.

OmbinFri cap la cap cu cep fals

OmbinFri cap la cap cu cep pFtrat. asigurF rezistenLF la compresie Mi rFsucire. #ezistenLa este asiguratF de lungimea Mi secLiunea pFtratF a cepului cNt Mi a adNncimii locaMului.

OmbinFri cap la cap cu cep pFtrat

Ombinare cap la cap cu bridF, Gn secLiune de o pFtrime din grosimea piesei folositF pentru piese cu secLiune pFtratF, oferF o mare rezistenLF la forLele de compresie Mi rFsucire.

Ombinare cap la cap dublF, cu bridF este o te3nicF dificil de realizat. :ferF aceleaMi proprietFLi ca Mi te3nica de mai sus.

Ombinare cap la cap cu patru cepuri oferF rezistenLF GmbinFrilor Gn cazul apariLiei forLelor de rFsucire. +otuMi aceastF metodF de Gmbinare este folositF mai mult pentru aspectul ei.

!uteLi susLine acLiunea noastrF Mi menLine site'ul desc3is donNnd.