Bucatarie vara

Realizarea acestei bucatarii de vara poate fi o necesitate pentru cei care au o bucata de teren disponibil in
curte, este utila de sarbatori si nu numai, pentru realizarea diferitelor preparate si conserve de iarna sau
macar pentru un gratar.Cum romanilorle plac activitatile pe langa gratare, cuptoare, plite etc.este placut
sa ai posibilitatea de a te rasfataintr-un loc ce poate fi considerat parte din traditia romaneasca,
imbunatatit cu diverse elemente mai mult sau mai putin moderne. Cand eram mic,la tara, existau cuptoare
din pamantce purtau denumire de est, inca am in minte mancarea facuta in acesta si painea ce se
chema azma. Ei bine, pornind de la aceste elemente,prin amabilitatea lui Massy pot sa va prezint un
model debucatarie de vara ce contine un gratar, o plita, un cuptorsi alte elemente specifice, este
olucrarea realizata incurtea dumnealui.
S-a ales locul unde se va realiza bucataria in curte, langa foisorul existent si s-a turnat o fundatie cu
adancimea de 60 80 cm apoi o placa de beton. Pe aceasta fundatie vom incepe ridicarea bucatariei de
vara care va avea o dimensiune destul de mare, fiind realizata in forma literei L.
Prima etapa a constructiei a fost ridicarea cosului ce va deservi soba cu plita si cuptorul. Baza cosului este
formata din 6 caramizi pline si a fost ridicat la 1,80 m, pentru zidire s-a preparat un mortar pe baza de
ciment. Exteriorul cosului are dimensiunile de 62 x 38 cm iar interiorul circa 48 x 24 cm.

Soclul bucatariei este realizat din blocuri BCA cu dimensiunea de 60 x 30 x 10 cm din cauza faptului ca este
mai convenabil din punct de vedere al costurilor dar si ca timp efectiv alocat zidirii. Exceptie a facut partea
cu plita care a fost realizata exclusiv din caramida plina. Blocurile din BCA au fost zidite cu adeziv pentru
gresie si faianta.

NOTA VYS avand in vedere ca baza intregii constructii este cea mai importanta din punct de
vedere al rezistentei mecanice si umiditatii, alegerea unor blocuri din BCA cred ca este o
greseala. In plus, intre BCA si placa de beton nu exista un strat de rupere a capilaritatii si , in
timp, se poate ajunge la degradarea (macinarea) blocurilor din BCA.

Dupa zidirea blocurilor din BCA in partea spate, s-a trecut efectiv la construirea sobei cu plita.

Pentru zidirea caramizilor de la soba cu plita s-a utilizat un mortar din pamant. Acest pamant se amesteca
in proportie de 50 % cu nisip si apa dupa cum este nevoie. Compozitia trebuie amestecat (termenul
popular este batut) pana devine ca o pasta.
Dupa cum se observa, soba a fost construita cu baza din caramida langa caramida, s-a creat etajul
cenusarului si ulterior focarul propriu-zis deasupra caruia a fost amplasata plita din fonta.

Se observa canalul ce va asigura legatura cu cosul de fum.

O atentie deosebita a fost acordata montarii celor doua (2) usi ale sobei, mai ales ca acestea au fost
cumparate la mana a doua din targ si au trebuit confectionate din nou urechile de prindere. Focarul este
captusit cu caramida refractara mica (cu grosimea de 3 cm), aceeasi caramida a fost folosita si la baza plitei
pentru ca aceasta sa se aseze cat mai bine.

Urmatoarea operatiune este confectionarea cofrajului pentru turnarea placi de beton si realizarea blatului de
lucru. In partea din dreapta s-a creat cofrajul astfel incat vechea chiuveta din inox sa fie incastrata in blat.
In masa blatului s-a incorporat spartura de granit. Dupa circa 4 ore de la turnarea betonului, portiunile in
care a fost inglobata spartura de granit s-au spalat cu furtunul cu apa si cu o perie moale pentru a curata
rosturile. A doua zi s-a sters cu o carpa aspra doar granitul.

Dupa zidirea tuturor blocurilor din BCA si in partea din stanga, s-a confectionat in mod similar cofrajul
pentru blat, aici vor fi amplasate cuptorul si gratarul.

Cofrajul la partea aferenta cuptorului cat si a gratarului s-a lasat cu 10 cm mai jos decat in zona mediana.

La cuptor se face acest lucru deoarece peste blat se va pune un pat de cioburi din sticla, cu grosimea de
circa 6 cm apoi un rand de caramida care va forma vatra cuptorului. Acest ultim rand de caramida a fost
finisat tot cu pamant ca la soba.

Pentru realizarea cioburilor au fost sparte sticlele intr-un sac de canepa. Pentru umplerea unei galeti de 15
kg (25 l -lavabila), cu cioburi, s-au spart circa 5 saci de sticle. Acestea au fost amestecate cu nisip (cam 1
faras) si apoi au fost asezate pe beton, incadrate de caramida.

In acelasi mod se toarna betonul la gratar, mai jos cu 10 cm, deoarece cuva (focarul) gratarului trebuie sa
fie la nivelul blatului. Dupa turnarea betonului se fasoneaza cu mistria conturul focarului urmand sa aplicam
pe beton caramida refractara, perimetral. Pe fundul focarului s-a pus caramida normala mica, cu grosimea
de 3 cm. Ulterior s-a realizat din scanduri de lemn un mini-cofrag care sa sustina caramida refractara si a
fost turnata o brodura de beton pe margine. Blatul ramas intre cuptor si gratar, circa 1,35 m a fost cofrat
astfel incat o data cu turnarea betonului sa fie la nivel cu vatra cuptorului si cu focarul gratarului. In etapa
urmatoare am trecut la zidirea gratarului.

Datorita calitatii caramizilor vechi am fost nevoit sa cumpar 20 buc de caramida noua, cu muchiile perfecte,
pentru a realizara arcadele. Acestea vor raamne aparente si dupa placarea cu piatra. Pentru sablonul

arcadelor s-a folosit o placa de polistiren expandat din care am decupat arcul de cerc. S-a confectionat un
cadru din scandura, s-a fixat polistirenul expandat decupat apoi s-au zidit caramizile cu un mortar mai
tare (s-au mai adugat vreo 3 cancioace de ciment).

Dupa zidirea arcadei, din aproape in aproape, se reduc dimensiunile pana se ajunge la dimensiunea cosului.

S-a realizat si o mica proba de tiraj, cu cateva scanduri de brad si totul pare in regula, nu scoate fumul in
ochii celui care pregateste gratarul, cel putin la foc ca la gratar inca nu se poate vedem pe parcurs.

Ce a fost mai greu am lasat la urma, ridicarea cuptorului. Operatiunea este minutioasa datorita formei
rotunde, necesita ceva atentie si rabdare, ca mortar s-a folosit acelasi amestec de pamant si nisip.
Se pregatesc caramizile prin taierea la jumatate, cu flexul. Atentie la praful rezultat in urma taierii, este
destul de greu de suportat si de aceea protejati-va caile respiratorii si ochii corespunzator.
In prima etapa s-au zidit trei (3) randuri de caramida peste randul ce a constituit suportul cioburilor de
sticla.

Pe zona de vatra s-a aplicat un rand de caramida subtire astfel incat sa acoperim sticla sparta apoi s-a
tencuit cu pamant zona interioara.

Incepand cu al patrulea rand a trebuit sa se zideasca usor pierdut caramida, spre interior, pentru a da
forma de cupola. La un moment dat datorita ingustimii am fost nevoiti sa taiem caramida in 3 parti egale.

Spatiul dintre cuptor si cos, de circa 35 cm, s-a umplut cu spartura/resturi de caramida pana s-a ajuns la
nivelul superior al cupolei, pentru realizarea fumului. Undeva inainte de cos sa lasat o fanta in care ulterior
se va introduce o bucata de tabla ce va avea rolul de obturare a canalului catre cos odata cu oprirea focului
(incalzirea cuptorului), caldura va ramane in cuptor.

La final s-a adaugat mai multa apa in compozitia pamantului si cu ajutorul unui burete s-a finisat cuptorul,
atat la interior cat si la exterior.

In prima zi de la terminarea cuptorului s-a facut foc in interior dar nu foarte puternic, a doua zi s-a putut
utiliza cuptorul in regim normal, chiar s-au copt 3 checuri.
Mai sunt mici retusuri de realizat si va urma finisarea intregii bucatarii de vara cu spartura de granit, atunci
cand timpul va permite acest lucru.