om OCHS INOIVIDLAL ‘Av ca popula de stadia ace subi, vom eel pent fecare propo (tem) coreatia item scor total Se vor selections doar emi pent cre acca ‘corel exe feane puternil ©) Diferentatoral semantic ‘Acca thd, puss a punt de Osgood er al, cost in fale substi xa ‘biel atin pe o serie de seal de obice in 7 pete, msrpind de a 3 la Si cae conn perch! de adjective antonime (itera, frum, cura sreabildezagteabil et). Se a sve In vedere iversre nto od secure Polilor poet si negats peu ase evita ca poll dn deapa sau din sing Tepreznte Iniodeaura aspect pozidy sau nega. Prine aoese perch races, de asemenea ss laserere perch de tage, leer dn pune ‘ede nla eu bietl atid sau rea neue inrapore oa cesta. Pe ae iin activa difseaistorsisi tebuic alese cu gi ated cit lett din cave pen n opaie.De semene, une petechi de cave ‘ea semnificat diterie mai malt sau mai pain precise ate cod san ph ‘aia sau ala cine diferiele obit tudinal. Cea ma bod sole exe pretest adjsivele pend la subi despre cre sm cd wor vea ati ‘SK de objec aint sl de a my selections det pexechile de adjective Domi cea mi bunk difeeniere ine pesoanle eo atdine extrem por ‘nem sega Scala distantei sociale _Accst salt, propust de Bogard, pert misurarea stn ine eerie sociue. Es ete compust dine-o serie de proporittordonae crsctor sf primi fecare un grad de accepare propa Hogue wile acess pee aeanoastegradul de prvimitae pe care I accep subi all ne fa neg: ~ Accept ca ners locus in tra mea. Accept ca neg sl leaises in aelgt oa cu min. ‘cept sf dau mda eu un ne ‘cep Sm pristen neg ‘Accept ca fea meas se ellioeasl cu un negru Subic tebuie sh spurt dacé sunt sau mu de acon fered Opinie sunt ordonae lose, sel fest secepareu unl propo aceparea eelr precedente, Aces lors exe valu ish mimat dacd subi vara corsa in cet car, tds fide nel Aliza ‘arasponsuror ne permite sali dock snsumbal entre conse ‘nei singure variable, eaz In care scala pate tle ca instrument de inf de erupl social aut in vedere. ©) Telica fatsluiaispciiv de derectare a aitudiitor ‘Aceast tele, pus a put de Jones 5 Sigal (1971), are es cop wcombaerea isi rin mincing. Pe ners subiopor se plc electro! cone la tn aparat cu cadane despre ere ise spune subjection ete un decor de mine Wun! are soften. Primele Inreban puse a ca seap comvingeren acestore ek ‘para are in-adevr vine memponae Est chestiona oles eu amie ke siec In prin crora im vor te tenn s min ila car caoatem Fispunstl pe care Far da dct ae @ since, Cand sublet mine, cadraele adic Intense i recta opine for real. Astle sant convng ct cretion poate fa iter opine lor real stnci cd spund la oa dowa serie deze, ‘ace de fpt sunt cele care preci ineres pers sui, Cerettr miler’ pe lial subiecutvaprefera 55 raspundssincer deci se descopere cd mine Aor acest ehuet au misict astfel atudines subieclor amercani fl de ear. Sublet as exprimat tudinal native fl denen prezenapretnsll hector de mieiunl dec ia ips ti Il. Schimbarea de atitudine |. Persuasiunes Iwsuastinea se dfineste (Corneil, 192) ca wn act de comunicare vind ca scop Inodiscaea seat ment al invita, Ea se deosheye de le frm de infac fin dou earacterst forte importante 2) persona are impresa ear iherae ttle ) persnsunes ae ea sop modifiarea comporamentlor perso it cst ‘nd aordal es ineiorizarea acest aord 1, Modetul comunicarit. Racoré schimbrié de aitudine J..t. Modetal comunicselt sa al init mesaulut (essage-learning approach) orland ea, 1953) Ans cid tebui st anlizim 0 comanicare, ne inten cie, ce, ca st cum ue. Se poate desrie stfelcomuncarea printo semi nares ice istincic Ie urs, mesg, cena de comeniare receptor. Aces componente, MeGule Ve ong arudinea yn pe creo izes motu hare poste ta! nortan ‘0 msi putin imperane, ceneall, sabi sao acesbl copay, in foneie de oa in care subscale definese pe sine. De scmene, ponte adtogatdstincia Ive receptor ipersana gn 2 mesa Acca se refers asian eae mesa psc adeseaza sau mu unt public snume(perscanesin).Luarea in considerate 3 Wenionaian esau deschidecalea sud statgilor de const retrch,emai, ect al aspect pragmatice 3 sociale ale dicurull, Un mei rg penwadee inde exists nor rapt steals sur — i ie repiplat do un meso) care urmareste si sduct, ok serie sau ate ate ca ica. Disc nce receptor i subi i fap ek ua reefs af analiza gi de persoane cre pu sun nial vate de mes. Ae seine perme negara in sda schnbiri do sudie a impact Seerettre tn sata de emma, Anite eee demonize ae asa impact aupr schimbsl poate dealin, Cece a aH are mare de caacierisl petra flare dm acs clement (Sua, aera supul dea sti ipa acestora anor schimblri de asta re sePapmuncare desist tai jos este accep de majorite one ind de refering instil sekimbari de atiudine, Sn sti perp foctrua dine elewentleacestei scheme asupraschimbirl de atu Arasiviatea WNrwivitea sure deriv din el fctoe: famiioraten,smileritaea Fite st Jot © sure exte wai persusiv tunel eA exe spats, chiar dc pociin fe treo sun ete inderrait Eaply si Chaiken, 1979). Sa demons de Menencs,c# 0 sunt acacia fie ~ fe cf exe Kira su femeie ~ ee mat rossi deat ua pin sera, fa acelaslimp, alt doi ctresttortamerianh Meet sure exes repeecentk a fn sil, fe ese nod bietv [init ene mu pores dectt una nesinlart, Sa ariatoX simran Prodemogratek are o important mai mare decit cea Menoeick 6) Poteren 9 sexu suse Heiman (1976) asa c& sua va obine wal mull jafvenA ane end este evcoutt ca svind ine sau pterea de 2 pedeps ispunsurilenonconforme aie fc Auorol rats sursele care dim puter a pst apa opnillor exprite Iii, dur aspen eel private ale Ge. Ln cxea ce privste sexo sure, a Mioocsat cs brbati au un inet ma mare asopraopnllor feel; da icone wu cate ese ustin $i de credinia cb fromiseea uei fee eeste impact toe opiilor barbs. se Tine Cindi ete intext inflacna dep de mal multe carctesnic ale ste com wei dela, intigeng sau sex, Lcriile de specie au aria einen lose stop gradual de inact varazt non mooion cx ves, Cel mah Jituenabil st eopil de spoaimady &12 an. E mai gen de aablit 0 rele ‘acts tnzenvsol de in lung i inteligen. Se pare et subi ma eigen sunt in pot nlgenibi. Tn cee ce privet laden sexu, In earl unui sui (eanmalie $a demonstrat e& femelle sia mai inuensbile det bicbai 1.1.2 Facto sehimbari : Mesaja Surse 2) Cree eceer abet ous psepi dep eel ronan al ma a eer ed al pin cca. Define cei aici ee am i und onal: compen rel oes eet a ams sh slp, nel 8 de eke a ey ero ol de ana ea piensa inn ep! pon a chnbres de aan. ace oe ao ca pose ips merc sl sa eter ko i a muh neh dav el care ap sage nee sah Soi) O aetna xe de oa Ea, We Cave en ru aot deck wn eae 2 50 seems Sin 1) Argumencarea True sali fpl cB ms exis sti empiric asupra flint wn mes in Fhnce de ipl de tgumentecomiute, Ip gene argument al slabe au ma putin influent deat see putemice, ar cele percepue ca valde sau not su un Fao mat ure De asemenea, ese mai ine si fle frnizate sl argument son, ria lara or depinge de fl dat cetea unt sou mu cunoscte dedi. Dac tnt eunoaete, elncepe prin fespngerea Jor $1 api sunt expose azgumetce pr, Doct my sunt eanoscue de fin ¢ mal bine +i mi fe meioate, Sa pus, de TRomenen, problema Jac ese ini ines le sau mu oer o conic claré ‘Mesa sau aceasa ot sli a nivel impli. Sa constatat eX stuns nd [abil age un nivel lei su de instruc alia este de prefert ca reethat Hn fe gid, fae conc 8 fle plicia. Dach publican exe mah Fo intuit, exe mai eficlecesmerajl fe cut lar, bineconuat prez sin Lappe CONG TPO ose cs mprasennamnslent toilese Precise IMAL S. soda impactl frei asupra shim aidinor, Rezaee a impact mesaelor erste o dat ca mtensatea fl cae suse, dat pl au nivel, Inept eu cae gna este destabilize ae Tet Cont sil CClaratea mesajlul are un impact pai ssupra chibi de aude, a acest variable ete poeeat de yrocesce de comprehensine i de cre furse, De asemenea,Nuenta verbal ulizareaunorprocede retrice (ol !umpiines voc i varia de ton ale woe) au o indent porn sci !uilloe mal ls cle susa ate u peso pueree sau este pun pial cel mest Utizareaanumicorproceeeretrie eum afi metaforel sau anal exe impact mesyjul prin ereerea alent eae este aca Canad ‘Chiko s Haul (1985) au sua npc ual ot) asupra see det uno nd meal er sri sab Video gen urs ree mi, fe simp, Reztatele ara sursasmpaied ae un ipact mal pte atc ‘men este eanemisvigeo dee Insts, cro ursa ma putin sinpatck ‘nai roulle schinbet amp lel esa ete srs dee ind este video 1.2, Dowd modele recente ale persuasunit 1.2.1 Modelo probabiitii de eaborare ety si Caciopo suat aor acest model, propus de lin 1986, pv se poate ajunge i formarea uel aud ie pe oud cl: ra conta porferica Pesuasnea care se realized prin ruta centalé presupune adopares u acitatn care teri dint examen sent al argunetelor dsp pro concn une! poli Ostieal ceszt no) arguments gl Inept unele ‘rgumentle nou prezeite into suctr de eroding eave In obit ati (eielaboreart mesajl Un asemene ratament al informa presupune cape ‘ele sf Be foarte motvaze spose eapaciailecogaive naceare. Ait focmate sau modifi pe ace ae sus stabil in np, cu ware pee pred eur comportment gl reistent a tentative de persusune Pesuasanea pe ru pecfricspresupaneformaea sau modicarea une ail ‘es un teatament prea sprout iformatet prezotte, Autor lasears cea ltrs tote seh de atudine orate irk elaherrea mesh etsuasy, aceasta incluzind-e ace pe cele ahtonate prin condone elas Su operant, cit i pe cle eae au a bard identcaen sau vata euist desrs de Chalken eal. Aces lp de tare a esjolu pure cin oaeal us Ssufcint de morivai peur a aa argumericleft-omanieraaprtindat a0 span de resursele cognive ncesate ‘Confem estat mod}, un factor Important in shimbarea de audine pi J.d, Modul curate stematle orm acest mode props de Chaiken ean 1987, subi po forma sau nbn oti and meal persue anit sisted sa eur Tinea ssemateh ese concep ea watamenul prin ruta central prezenst ‘weros ncaa model probbih do elaborre tame euist exte dfi> Tirct un mod de tata a orm ms at i care necesita putin ect Wi stsressistmatd acest ez, osmeni iy ceaveaz vega asupra uel pth intemal dspontbile care le pete waren unorrgulnferenae simple, Atecor su @eurisiilor cognitive penew 2 formula jadeca. Pov autorior rst model, amen ulizeas mai cused eatamentl evi pent a jeg la Maine yal en minimum de efor cog. Doar atunc nd nu sunt suc de Judes tor eament pelea Ia ttamens sstemat, Aces proces se names rice de suse O cifereag important fax de modell aneior cont in ijn et rtn pelle si cea cera suc mutual exchve, pe cind ramen five 4 el sitematic Se po completa reiproc. 13. Recitema la persuasiune ital mule moti model existe apts. Revive ae {nines refed a fete modal pin exe poem pve tele infest Iuklor pease: aces ptf si prewene, ale sum apiate Gop Wo persuade rae potas ie dup precetarea meso pera Cele mal eaoseatembeaime enc Upsun oculare,dopare 3 Upurea selec Tide teat fot pops Ge Me Cue (1964), cate Fa demu a ad ane ease 9 bal oi her EV esol see relat din ‘rohit conform rel eaux ps rganl pote una vis pen cen vu spect epost nest cane ned in-use, hr en dol de per en a nl oean a mod ao <2 Ste aimala fete la pees pina presenta wet persue, nan, ind fom na ema tom Gnge argument Ta ae urea ie exp cera aclu cod od sep a Spares” ll cum am fe 0 card vamine per nies ergata Aces staple mum ide ‘Shnere coma nia persone coaopumente pe care se paula smpou ergumetlr eae tr expat cu pul de no perma ee crea sia h inte srt don ure ce pin inca ee nn ele dest ae susinere, De seca, sabe fos exp eer ‘pune limes iran cae la ofenu clay argue yume cd ec Moca face de sc", ari alta, im ne du ep era ezine “eterna de tase pert sume te =e oer ak cunscl apne In fra de ncaa Suma dined ok enomens! neal ete de fa un mecansm care fice re tine devo coment e vulnerable credo ory de ees aie machePROCES INDIVIDUAL ATITUDIN ee TANTTUIRIA Wr SCHTAWARIA TERT - Ali cercettor su sia in tu does ede patipaea sou Joe are impor in ext shin subletoe(apsrare activa pin edineoe lo) are un eert noua $c in aa de sti pron inv nuit east moat de sei air foc deol rte playing, ix itt arceputioae,wudpersuasune; el susie ch joc de ol este mal vet tn sot dino dot casi aborarepesuasiv tsopersonuner ene un fenomen ee eonit io mai male proese pri ae came Dyin oc chin ttn ca ware propio acs! (ez si Tester, 1978). Djonanga cognitva [ons teoce care abordeaz tela atntine ~comportament pecs de a erg Pintraetsl exe tcora dionanel cognitne. Acrast. a fost dezolath de Fears 1957 pec dela era consent copie ut Abelson i dela seein bce! teor eu irafonliatea comprtnenls umn. Conssenfe tet ewe mare pikloycd tn cre cogntle, aitudinie# conporamentele It persone sunt compari fue ele ‘ernae gine auc! cind acest modvale de a mensne consistent oenuvaee pres ptrae © pom ung a cmportament apna. Disonana een erdo sare puhologicd nepldca care apae atucl ind oamenit 26 Fanuc en dou cogn contradic. Close conan eu sire de sons copnlv, oaenit opt dit rth petro miimiza, Una dine le poate cela shimbarenatioinlor Teens Seal anopes postulelor acest tes gh a modaliir de reducere & Monat, eat Dose, Mug si Deschamps, 1996, Traako cisel a dsonanel aos elbora in uma wou epee’ a ut Yosau at Caron (1989) 5 fst demu paredigma acondla fort. Pari an Gicosgel este prin excelent o erie a juss (fot, desaioe a deenprimeniidscepante cu atudile et) lar chimbarea de tude Te sursine ee preful pla aes nevol de justine. Ute dt cee soaps pect alr ana preva see roca le et spe ca tena im die sce weg prewae is cps cleina Ferre ‘cf op gel males ona cle cee Haste see Comet sau nu, expunees a infomai care one bs . »avingerilé lor. Acest fenomen se poate pe ab net ae reir cedibliil sus, csiorsonen mess un oh es, for fore convnptio sale. pati $m cle sen it a fai, ‘adopt o strategie mai comodd : eae ‘Mp rac nal conod: topimees Dunes ‘Rasal Gib af pune, on ml coavinge t.). ead aie ed emilee ite ng ae ere ens Stemi ~inptict say explicit ~ comtaargumene, Mc Gui Sis ta en a timbre poe Se steep gue su dove mit dinars mio, eel lesa dels analog ey boli cons nate log ole comape (el ese perma) cle pat 3 cele ma nls or ins, ‘Suc epermmnl ba ergs Crimi sot tn! cra nae i Bi ceeutar pest ue mia ops perfomance fa aaa eg aia pare « experimen, ok de enn eis 48 J tae ae J cgi ge, Sola treble say: a dep i a ep dentate de rk. Dep ces inl 3 esto sci deans er ac sews dasa sem a prt a oon it TESS pcos pe ges pct Dono al vane de exert aoe ee paepailesponeck experiment ese fear iporan ‘en seu del pneu pia vote gral cde cn. Akar Gusti potas See fe mon re a el aa fectarea unui omporament care ex ee uk sobs care to prea cine ab ie cain ok na et cca i marmite ea nan sa, Co compte ae See cen tary wea yan, sabecier Ie ones ot Gc cai ae ee ear pn al er 1d pea a 20 dla. TO ‘SERPAIE aa eee tt ever compl naa de appa come 2. Autopersuasiunea