NSSM 36 - Norme Pentru Laboratoarele de Analize

22.03.
2016 NSSM 36 Norme pentru laboratoarele de analize
Protectia muncii
Acasa
Servicii
Legislatie
Norme
Instructiuni SSM
Inspector
Clienti
Contact
Aurelian Consulting 0723598256
Acasa » Norme de protectia muncii » NSSM 36

NSSM 36
pentru laboratoarele de analize fizicochimice si
mecanice
1. PREVEDERI GENERALE
Continut.
Art. 1. Normele specifice de securitate a muncii pentru laboratoarele de analize fizicochimice si
mecanice cuprind prevederi specifice de securitate a muncii pentru prevenirea accidentelor de munca
si a imbolnavirilor profesionale, in activitatile desfasurate in laboratoarele de analize fizicochimice si
incercari mecanice.
Scop
Art. 2. Scopul prezentelor norme este eliminarea sau diminuarea riscurilor de accidentare si
imbolnavire profesionala existente in cadrul acestor activitati, proprii celor patru elemente
componente ale sistemului de munca (executant sarcina de munca mijloace de productie mediu de
munca).
Domeniu de aplicare
Art. 3. Prezentele norme specifice se aplica activitatilor desfasurate in laboratoarele de analize
fizicochimice si incercari mecanice detinute de persoane juridice sau fizice, care utilizeaza lucratori
angajati cu contract de munca sau sub alta forma legala.
Art. 4. (1) Prevederile prezentelor norme se aplica cumulativ cu prevederile Normelor generale de
protectie a muncii
(2) Pentru activitatile nespecifice sau auxiliare efectuarii analizelor fizicochimice si mecanice se vor
aplica cel putin prevederile normelor specifice si ale celorlalte acte normative prezentate in anexa 1
http://www.iprotectiamuncii.ro/normeprotectiamuncii/nssm36 1/33
22.03.2016 NSSM 36 Norme pentru laboratoarele de analize
Art. 5. Persoanele juridice sau fizice care detin laboratoare in care se realizeaza analize fizico
chimice si/sau mecanice sunt obligate sa elaboreze si sa aplice instructiuni proprii de securitate a
muncii.
Revizuirea normelor
Art. 6. Prezentele norme se vor revizui periodic si vor fi modicicate, ori de cate ori este necesar, ca
urmare a schimbarilor de natura legislative, tehnica, etc., survenite la nivel national, ale unitatilor sau
proceselor de munca.
2. PREVEDERI COMUNE PENTRU ACTIVITATILE DIN
LABORATOARELE DE ANALIZE FIZICOCHIMICE SI
MECANICE
2.1. Incadrarea si repartizarea personalului pe locuri de munca
Art. 7. Analizele fizicochimice si incercarile mecanice vor fi executate numai de personal calificat
si instruit special pentru operatiile respective, respectanduse intocmai instructiunile tehnice,
tehnologice de protectie a muncii si PSI.
Art. 8. Examinarea si avizarea medicala sunt obligatorii la incadrarea in munca. Efectuarea
controalelor medicale in vederea angajarii, periodicitatea controalelor ulterioare, investigatiile clinice
si de laborator se stabilesc prin norme de catre Ministerul Sanatatii.
2.2. Instruirea personalului
Art. 9. Instructajul de protectie a muncii se va face pe faze, in conformitate cu prevederile Normelor
generale de protectie a muncii.
Art. 10. Intervalul dintre doua instructaje periodice va fi de 30 zile calendaristice pentru personalul
cu studii medii (laboranti, tehnicieni) si de 90 de zile calendaristice pentru personalul cu studii
superioare.
Art. 11. Personalul care detine functii de conducere sef laborator isi insuseste cunostintele de
protectie a muncii prin studiu individual, iar verificarea cunostintelor asimilate se va face prin
examinare in comisii si la date stabilite de conducerea unitatii.
Art. 12. (1) Este obligatorie efectuarea unui instructaj special de protectie a muncii inainte de
realizarea unei analize sau incercari care are caracter de noutate, se executa foarte rar sau se inscrie
intro lucrare de cercetare.
(2) Instructajul special se va face de conducatorul direct al locului de munca sau de catre
conmducatorul lucrarii de cercetare si va cuprinde masurile de protectie a muncii care trebuie
respectate la realizarea analizei/incercarii, luinduse in considerare conditiile concrete ale locului de
munca la momentul dat.
(3) Verificarea efectuarii si insusirii acestui instructaj se va face de catre sefii ierarhici, prin sondaj.
2.3. Dotarea cu echipament individual de protectie
Art. 13. Toti lucratorii din laboratoarele de analize fizicochimice si incercari mecanice sunt obligati
sa utilizeze echiupamentul de protectie adecvat, conform "normativului cadru de acordare si utilizare a
echipamentului individual de protectie" emis de MMPS.
2.4. Organizarea locului de munca si a activitatii
Art. 14. Seful de laborator raspunde de aplicarea si respecatrea tuturor normelor de securitate a
muncii in timpul efectuarii analizelor fizicochimice si/sau incercarilor mecanice.
Art. 15. Accesul in laboratoare sau in incinta acestora este permis numai cu consimtamantul
conducerii laboratorului.
Art. 16. Se interzice blocarea cailor de acces, a culoarelor prin amplasarea pe ele a utilajelor,
aparatelor, meselor sau prin depozitarea de materiale sau obiecte.
Art. 17. se vor evita deplasarile inutile la locurile de munca.
Art. 18. Caile de acces ale laboratoarelor vor fi mentinute libere si curate, indepartinduse imediat
materialele si scurgerile cazute pe pardoseala.
Art. 19. Este interzis sa se lucreze in instalatii improvizate sau insuficient calculate in ceea ce
priveste rezistenta si securitatea pe care trebuie sa le ofere fazele de lucru pentru care sunt indicate.
Art. 20. Este interzisa utilizarea recipientelor sub presiune, a preselor, masinilor de ridicat, etc., fara
avizele necesare sau dupa termenul scadent de verificare.
Art. 21. Masinile sau aparatele care au mecanisme sau piese in miscare de rotatie, translatie sau
oscilatie si care pot provoca accidente, nu pot fi puse in functiune fara a avea montate aparatorile de
protectie corespunzatoare.
Art. 22. (1) Orice interventie la masini si utilaje se face nummai dupa decuplarea alimentarii cu
energie si blocarea pornirii accidentale.
(2) atunci cand blocarea mecanica nu este posibila, se va pune paza la dispozitivul de pornire.
Art. 23. Se vor verifica periodic si ori de cate ori este cazul prin masuratori starea izolatiilor,
cablurilor si racordurilor electrice, precum si prizele de legare la pamant sau la nul a masinilor,
instalatiilor si aparatelor actionate electric sau care pot fi puse accidental sub tensiune.
Art. 24. In cazul intreruperii accidentale a iluminatului artificial, masinile de incercari si aparatele
electrice care pot provoca accidente din aceasta acuza vor fi scoase imediat de sub tensiunea electrica.
Art. 25. Inainte de inceperea lucrului se vor verifica aparatele de masura si control, precum si
etanseitatea instalatiilor ca si a recipientelor sub presiune.
Art. 26. Dupa terminarea lucrului, aparatele electrice se vor deconecta.
Art. 27. Locurile de munca unde exista pericol de intoxicare se vor dota cu masti de protectie in
numar suficient, care vor fi intretinute permanent in buna stare. Personalul va fi instruit asupra
obligativitatii si modului de folosire a mastilor de protectie.
Art. 28. In incaperile cu pericol de incendiu sunt interzise: fumatul, intrarea cu foc deschis, cu piese
sau materiale incandescente, producerea de scantei, lovirea a doua scule feroase si folosirea de
echipament de lucru din materiale sintetice. Pentru prevenirea nerespectarii acestei interdictii, pe usile
de acces ale unor astfel de incaperi se vor monta indicatoare de securitate (placute de avertizare).
Art. 29. Este interzis accesul in spatiile cu percol de explozie pentru toate persoanele care nu au
sarcini de serviciu in acest sens. pe usile de acces ale spatiilor respective se vor monta tablite cu
inscriptia "intrarea oprita".
Art. 30. In laboratoare se va asigura o buna iluminare la locurile de munca, in conformitate cu
prevederile Normelor geberale de protectia muncii. Toate spatiile din incinta laboratoarelor vor fi
prevazute cu iluminat de siguranta.
Art. 31. Corpurile de iluminat se vor curata periodic.
Art. 32. In cazul laboratoarelor de spectroscopie, pentru prevenirea zgomotului produs de
generatorul de scantei, stavilele de electroni trebuie montate in carcase inchise, cu sistem de siguranta
impotriva deschiderii in timpul functionarii. Aceste carcase nu trebuie sa impiedece deservirea
aparaturii, mai ales in cazul analizelor rapide. Intre generatorul de scantei si aparatoare se vor instala
paravane din sticla neagra, pentru a impiedeca influenta nociva a radiatiilor ultraviolete asupra
ochilor.
Art. 33. Pentru laboratoarele de defectoscopie cu radiatii X si gamma si pentru laboratoarele care
folosesc substante radioactive se vor aplica prevederile normelor de radioprotectie in vigoare.
Art. 34. La toate locurile de munca unde exista riscuri de incendii, explozii, intoxicatii si surse de
zgomot sau vibratii se vor efectua masuratori in vederea despistarii depasirii concentratiilor maxim
admisibile si se vor lua masuri pentru anihilarea riscurilor.
Art. 35. La executarea lucrarilor de laborator vor participa cel putin doua persoane.
Art. 36. La lucrarile de cercetare este interzisa executarea analizelor si/sau incercarilor fara
instructiuni scrise de lucru si de securitate a muncii, fara afisarea acestora la locul respectiv de munca
si fara ca ele sa fi fost prelucrate in prezenta intregului colectiv si cu fiecare separat, in partea ce il
priveste, personalul semnand de luare la cunostinta.
Art. 37. Depozitarea, transportul si manipularea substantelor toxice, caustice, inflamabile si
explozive se vor face cu respectarea prevederilor din Normele specifice de securitate a muncii pentru
manipularea, transportul prin purtare si cu mijloace mecanizate si depozitarea materialelor.
Art. 38. In incaperile de lucru se vor monta placute avertizoere si afise sugestive pe teme de
protectie a muncii referitoare la activitatile efectiv prestate in spatiul respectiv.
Art. 39. In cazul instalatiilor prin a caror manevrare, functionare sau atingere, se pot produce
accidente se vor fixa tablite cu inscriptii de avertizare (indicatoare de securitate). Aceste tablite se vor
fixa si pe usile incaperilor in care sunt amplasate instalatii deosebit de periculoase sau in care se
utilizeaza sau depoziteaza substante inflamabile, explozive, radioactive.
Art. 40. Zilnic, inaintea inceperii lucrului, seful de laborator va verifica starea de sanatate si
oboseala a lucratorilor, neadmitand la lucru decat persoanele care corespund din punct de vedere in
raport cu cerintele de securitate ale fiecarui loc de munca.
Art. 41. Este obligatorie acoperirea parului si purtarea hainelor incheiate.
2.5. Protectia importiva electrocutarii
Art. 42. La exploatarea si intretinerea instalatiilor electrice trebuie sa se respecte prevederile
Normelor specifice de securitate a muncii pentru utilizarea energiei electrice.
Art. 43. (1) Pentru evitarea electrocutarii prin atingere directa echipamentele electrice trebuie sa fie
in constructie inchisa.
(2) Se admite folosirea utilajelor electrice in constructie deschisa numai daca sau luat masuri ca toate
piesele aflate sub tensiune sa fie inaccesibile unei atingeri neintentionate.
Art. 44. la executarea operatiilor la care exista pericolul de atingere directa se vor utiliza mijlaoce
individuale de protectie, verificate conform normelor energetice.
Art. 45. la executarea operatiilor la care exista pericolul de electrocutare prin atingere indirecta,
utilajele vor fi legate la centura de inpamantare.
Art. 46. Toate partile conductoare ale instalatiilor si echipamentelor electrice alimentate cu o
tensiune nominala mai mare decat tensiunea nepericuloasa si care nu fac parte dintre circuitele curente
de lucru, dar care accidental pot ajunge sub tensiune, trebuie conectate la instalatia de protectie prin
legare la pamant.
Art. 47. Sefii de laborator sunt obligati sa solicite periodic verificarea instalatiilor, echipamentelor si
aparatelor alimentate cu energie electrica pe care le au in dotare si sa verifice periodic imposibilitatea
atingerii pieselor aflate normal sub tensiune, precum si existente legaturilor vizibile de protectie
(legarea la pamant, contacte de protectie SHUKO, etc.)
Art. 48. Exploatarea, manevrarea, intretinerea si repararea utilajelor specificate la art. 47 din
prezentele norme sunt permise numai personalului autorizat si care are astfel de sarcini de serviciu.
Art. 49. Cei care exploateaza instalatiile, echipamentele si aparatele actionate electric trebuie sa
verifice, inainte de inceperea lucrului, imposibilitatea atingerii pieselor aflate normal sub tensiune
precum si existenta legaturilor vizibile de protectie.
Art. 50. Este intezisa folosirea mijloacelor de protectie care nu au fost verificate periodic, care nu au
corespuns la verificari, a caror valabilitate a expirat, care prezinta defecte vizibile, sunt murdare,
umede sau nu corespund tensiunii nominale a instalatiei, echipamentului sau aparatului la cere ar
trebui utilizate. Inainte de fiecare folosire a mijlocului de protectie, lucratorul respectiv este obligat sa
faca verificarile de mai sus si sa nu utilizeze mijlocul care nu corespunde.
3. PREVEDERI DE SECURITATE A MUNCII LA
EFECTUAREA ANALIZELOR FIZICOCHIMICE
3.1. Prevederi generale
Art. 51. La inceperea lucrului, operatorul care intra primul in sala laboratorului trebuie sa se
convinga ca atmosfera nu este incarcata cu gaze inflamabile sau toxice. Pentru gazele deosebit de
periculoase se vor utiliza gazanalizoare cu semnalizare acustica.
Art. 52. La terminarea lucrului, seful de laborator este obligat sa verifice:
daca sunt inchise conductele de gaz si robinetele de apa,
daca sunt stinse becurile de gaz, de lumina electrica, ca si celelalte aparate (electrice, cu foc, cu
aburi, etc.),
daca sunt bine incshise buteliile cu gaze,
daca sistemul de ventilatie este in stare buna de functionare.
Art. 53. Daca se constata scurgeri de gaze in laborator, se vor lua urmatoarele masuri:
a) se intrerupe lucrul si se evacueaza imediat personalul care nu are sarcini de munca legate de
remedierea situatiei,
b) se decupleaza alimentarea cu energie electrica de la tabloul central, lasinduse numai coloana de
forta pentru nevtilatoare si se sting toate becurile cu gaz metan Bunsen,
c) se pun in functiune toate ventilatoarele, care trebuie sa fie in constructie antiex,
d) se deschid toate ferestrele,
e) se controleaza robinetele de gaz, pentru a fi inchise, si se verifica daca exista perforatii sau fisuri in
conducte sau in traseele flexibile din cauciuc,
f) se opreste scurgerea gazului prin remedierea defectiunii,
g) se aeriseste camera pana la disparitia completa a mirosului de gaz.
Art. 54. Se va suraveghea, in mod deosebit, etanseitatea robinetelor la instalatiia de gaze,
verificanduse cel putin la 3 zile.
Art. 55. In laboratoarele in care se lucreaza in instalatii cu substante deosebit de toxice si dificil de
identificat organoleptic se vor utiliza instalatii de analizare si determinare a noxelor prezente in
atmosfera de lucru si de semnalizare automata a depasirii concentratiilor limita admise.
Art. 56. Intreg personalul laboratorului trebuie sa cunoasca unde este situat ventilul central al retelei
de gaze. Pentru aceasta se vor afisa, la loc vizibil, indicatii cu pozitia ventilului , iar ventilul va fi
etichetat.
Art. 57. Pentru iluminat in incaperile cu atmosfera exploziva se vor utiliza lampi cu acumulatoare cu
tensiune de 2,56V, in constructie antiex. In astfel de cazuri este interzisa folosirea lampilor portative
de tip obisnuit.
Art. 58. Este interzisa executarea lucrarilor cu degajari mari de substante ce pot forma amestecuri
explozive in cazul in care filtrele, dispozitivele de aspiratie si captare a prafului, din cadrul instalatiei
prezinta defectiuni.
Art. 59. Gurile de aspiratie locala ale instalatiilor de ventilare destinate evacuarii substantelor cu
pericol de incendiu si explozie trebuie protejate cu panouri de protectie sau dispozitive magnetice de
separare.
Art. 60. Nu se vor bloca ferestrele laboratorului cu mobilier, rafturi, aparate sau orice alte obiecte.
Art. 61. La aparatele care radiaza cantitati mari de caldura si la temperatura inalta nu se vor utiliza
legaturi de cauciuc sau material plastic; legaturile vor fi facute cu tuburi metalice.
Art. 62. Instalatia de canalizare din PVC nu va fi supusa actiunii prelungite a substantelor care o
afecteaza: acizi, solventi, brom, iod solutie, triclorura de fosfor, anhidrida acetice, etc.
Art. 63. Se interzice blocarea cailor de acces catre dusurile de interventie in caz de incendiu si catre
hidranti.
Art. 64. La alegerea autoclavelor se vatine seama de natura substantei care intervine in reactie
precum si de presiunea la care se presupune sa se va ajunge, luinduse in calcul un coeficient de
siguranta acoperitor.
Art. 65. Autoclavele trebuie sa fie prevazute cu sisteme de asigurare etanse, care se vor verifica
inainte de fiecare utilizare. daca agitarea se face prin barbotarea amestecului de reactie cu gaz inert
este obligatoriu controlul lipsei oxigenului in gazul inert, utilizand aparate sau metode specifice de
analiza.
Art. 66. In cazul reactiilor puternic exoterme, autoclavele vor fi racite printro manta exterioara sau
serpentine interioare prin care circula un agent de racire.
Art. 67. Daca urmeaza sa se lucreze cu substante toxice sau inflamabile, conductele de transport de
la dispozitivele de siguranta trebuie sa fie dirijate in exterior sau spre instalatii de captare si
neutralizare.
Art. 68. Inainte de montarea unei instalatii care lucreaza sub vid, componentele din sticla vor fi
examinate la polariscop sau vor fi incercate la un vid de circa 1,52 ori mai mare decat cel de lucru.
Art. 69. In cazul instalatiilor in care se lucreaza cu substante deosebit de reactive cu oxigenul sau cu
apa, cum sunt compusii organometalici, se vor amenaja nise sau instalatii speciale pentru lucru in
mediu inert..
Art. 70. La instalatiile la care sunt conectate mai multe nise se vor lua masuri pentru prevenirea
propagarii pericolului de la o nise la alta.
Art. 71. Este obligatorie afisarea in laborator, la loc vizibil, a listei de materiale si reactivi periculosi
existenti in dotare, precum si a modului de manipulare a acestora.
Art. 72. Scoaterea substantelor toxice si, in general, a oricarei substante chimice din laborator,
precum si efectuarea de experiente neautorizate sunt strict interzise.
Art. 73. Conducatorul laboratorului va lua masuri in vederea respectarii legislatiei care
reglementeaza regimul substantelor si produselor toxice.
Art. 74. La primirea si la folosirea substantelor pentru experiennte trebuie citite cu atentie etichetele.
Art. 75. Nu se va gusta nici un fel de substanta utilizata in laborator si nu se vor folosi vasele de
laborator pentru baut si pentru mancare.
Art. 76. Inainte de a pune o substanta intro sticla sau vas, recipientul respectiv va fi etichetat.
Art. 77. Este interzisa pastrarea de vase, sticle, cutii cu diferite substante neutilizabile la lucrarea
respectiva, pe mesele sau in dulapurile executantilor.
Art. 78. Analizele vor fi efectuate numai in recipiente curate.
Art. 79. Nu se vor tine alaturi vase si sticle al caror continut da nastere la reactii violente sau la
degajari de vapori toxici, inflamabili sau explozivi.
Art. 80. Pentru pastrarea in comun a diferitelor substante se vor respecta prevederile din anexa 3 la
prezentele norme.
Art. 81. In apropierea instalatiilor in care se efectueaza analize trebuie sa se gaseasca, la indemana,
neutralizantii si antidoturile pentru operatia care urmeaza sa fie realizat. in laborator trebuie sa existe
vase pentru neutralizarea cintinutului, cate unul pentru fiecare substante cu care se lucreaza.
Art. 82. Periodic, conform instructiunilor proprii de securitate a muncii, se vor revizui toate
borcanele, sticlele, etc., continand substante chimice si se vor restitui depozitului cele neutilizabile.
Art. 83. Mesele de laborator trebuie sa fie folosite numai pentru operatii care nu produc degajari de
substante nocive.
Art. 84. La sfarsitul fiecarei zile d elucru, mesele de laborator trebuie sa ramana curate, fara reactivi
sau vase. Pe mese pot ramane aparatele montate care urmeaza sa fie folosite in ziua urmatoare.
Art. 85. Nisele trebuie mentinute permanent curate si in buna stare de functionare.
Art. 86. In timpul lucrului la nise ocupate cu instalatii in care se opereaza cu substante toxice sau
periculoase, acestea vor fi prevazute cu placi avertizoare de interzicere a interventiei personalului care
nu are sarcini de serviciu in acest sens.
Art. 87. Chiuvetele din laboratoare vor fi folosite pentru depozitarea provizorie a vaselor murdare,
pentru spalari accidentale, pentru deversarea unor lichide nevatamatoare si nepericuloase, care vor fi
diluate in prealabil cu apa.
Art. 88. In salile de lucru este interzis sa se spele pardoseala cu benzina, pertrol sau alte produse
volatile; sa se tina materiale textile (carpe, haine) imbibate cu produse volatile.
Art. 89. Este interzis ca in salile de lucru sa se usuce diverse obiecte pe conductele de abur, gaz, pe
calorifer, etc., sa se lase nesterse mesele sau pardoseala de produsele raspandite pe ele sau sa se fac
curatenie cu substante inflamabile in timp ce functioneaza becurile de gaz.
Art. 90. Buteliile sub presiune necesare lucrului in laboratoare, in cazul in care se folosesc mai
multe odata, vor fi amplasate in boxe speciale din exteriorul cladirii, unde se vor ancora solid.
3.1.1. Tehnica de lucru in laboratoare
Art. 91. Toate analizele fizicochimice de laborator trebuie sa fie executate cu cantitatile si
concentratiile de substante strict necesare, precis cantarite sau masurate, si cu repsctarea integrala a
instructiunilor de manipulare si a instructiunilor proprii de securitate a muncii.
Art. 92. In cazul analizelor cu caracter experimental se va adopta special, pentru incercare, numai o
tehnica a lucrarilor cu cantitati mici de substanet, folosinduse vasele, utilajele, aparatele si, in
general, respectanduse conditiile indicate in tratatele de specialitate; lucrarile se vor realiza, numai cu
avizul responsabilului lucrarii de cercetare. In astfel de situatii se vor executa la scara micro, in faza
de incercare, toate operatiunile de laborator.
Art. 93. (1) Pentru lucrarile cu cantitati mici de substante (de ordinul a 25 mg) se vor folosi, de
regula tuburi capilare inchise la un capat, in care introducerea substantelor se va face cu o
microspatula sau cu o pipeta capilara. Pentru ca substantele sa ajunga la fundul tubului capilar, acestea
se centrifugheaza.
(2) Substantele vascoase se introduc prin indesare in tubul capilar, care trebuie sa fie deschis la
ambele capete.
Art. 94. Instalatiile utilizate la efectuarea de analize se vor monta inainte de a introduce in diversele
lor parti componente, substantele cu care se va lucra.
Art. 95. Partile componente ale instalatiei care se asambleaza trebuie sa fie bine fixate pe suporti,
imbinate corespunzator, astfel incat fiecare piesa sa fie de sine statatoare, echilibrata si bine sprijinita.
Art. 96. Legaturile dintre piesele prin care trebuie sa se faca circulatia materilalului pe coloane,
ventile, tevi etc., trebuie sa fie cat mai scurte pentru a putea fi usor de inlocuit si rezistente la
conditiile de lucru si substantele manipulate.
Art. 97. Partile instalatiei la care este necesar sa se intervina in timpul efectuarii lucrarilor trebuie sa
fie astfel montate, incat accesul la ele sa fie posibil prin clapetele mobile de la nisa.
Art. 98. Lucrarile cu substante nocive si acizi concentrati sau de incalzire a substantelor toxice, in
vas deschis, trebuie executate numai sub nisa, al carei tiraj se va verifica in prealabil, pentru ca sa
corespunda gradului admis de toxicitate al substantelor cu care se lucreaza.
Art. 99. Inainte de inceperea lucrarii sub nisa se va verifica obligatoriu daca este pusa in functiune
instalatia de ventilare si daca supapele de evacuare din plafonul nisei sunt deschise.
Art. 100. Nu se va lucra cu gaze sau vapori toxici pana nu se asigura si se verifica etanseitatea
instalatiei, chiar daca se opereaza sub nise.
Art. 101. La nisele la care sunt montate instalatii cuprinzand substante deosebit de toxice se va
asigura ventilarea pe timpul noptii.
Art. 102. Inainte de efectuarea lucrarii de laborator, operatorul trebuie sa prezinte conducatorului
sau instalatia respectiva pentru verificare din punctul de vedere al protectiei muncii.
Art. 103. Este interzis sa se lucreze cu substante necorespunzatoare sau care nu sunt precis
identificate si a caror compozitie nu este indicata pe baza de buletine de analiza.
Art. 104. Atunci cand se lucreaza dupa o reteta data aceasta trebuie aplicata cu strictete, fara nici o
modificare sau improvizatie.
Art. 105. In timpul executarii lucrarilor cu substante periculoase trebuie sa se efectueze
determinarea periodica a concentratiei noxelor prezente in atmosfera de lucru.
Art. 106. Interventiile in interiorul nisei se fac numai atunci cand sunt strict necesare si numai prin
deschiderea clapetelor mobile. Nu se admite, sub nici un motiv introducerea capului in nisa fara
masca de protectie.
Art. 107. In timpul in care se desfasoara reactiile in nise, fereastra ghilotina va fi inchisa, lasanduse
un interval de circa 3 cm pentru realizarea aspiratiei. Feresterele ghilotina trebuie sa stea inchise si
cand nu se lucreaza.
Art. 108. Daca se intrevede aparitia unui pericol in una din fazele lucrarii ce se efectueaza,
executantul este obligat sa intrerupa lucrarea si sa anunte conducatorul locului de munca.
Art. 109. Cand se observa depasirea parametrilor reactiei (temperatura, presiune, etc.), se opreste
imediat debitul de alimentare si se iau masurile de remediere.
Art. 110. Pentru a mirosi o substanta, gazul sau vaporii trebuie indreptati spre manipulant, prin
miscarea mainii, cu foarte mari precautiuni, neaplecand capul deasupra vasului si fara a inspira
profund.
Art. 111. Eprubeta in care se incalzeste un lichid se va tine cu deschizatura intro parte si nu spre
operator sau spre alta persoana; eprubeta se va incalzi pe toata suprafata ei.
Art. 112. Pentru incalzirea vaselor de reactie cu becuri infrarosii, acestea din urma nu se vor aseza
sub vas; ele se vor aseza lateral.
Art. 113. Este obligatorie neutralizarea sau captarea substantelor toxice care rezulta sau care raman
in exces (la capatul instalatiei) din reactie si care se evacueaza.
Art. 114. Deseurile materialelor periculoase se vor distruge imediat; substantele volatile inutilizabile
se vor arunca pe un teren deschis. Resturile de substante otravitoare, explozive, etc., vor fi distruse
prin ardere intrun loc rezervat special acestui scop, dar nu la un loc cu gunoaiele menajere.
Art. 115. Dupa incetarea functionarii instalatiei, toate partile componente ale acesteia trebuie
complet golite de continutul lor. In cazul cand instalatia contine gaze toxice, acestea vor fi evacuate
prin spalare cu apa.
Art. 116. Controlul etanseitatii diverselor imbinari racorduri, etc., pe timpul operatiei de golire a
diferitelor vase si instalatii in care au fost gaze sau substante toxice precum si controlul completei
goliri, se vor face cu ajutorul indicatorilor specifici sensibili.
Art. 117. Este interzisa deversarea continutului aparatelor direct in reteaua de canalizare sau
evacuare a gazelor prin trompa de la canal, cu exceptia cazurilor in care canalizarea este legata la
reteaua de ape chimic impure. Inainte de deversarea in sistemul normal de canalizare, substantele vor
fi obligatoriu neutralizate.
Art. 118. Spalarea aparaturii se va face imediat dupa terminarea lucrarii de laborator, dar numai
dupa ce sa efectuat neutralizarea adecvata; spalarea se va executa numai cu solventi specifici pentru
impuritatile respective. numai dupa 10 minute de la terminarea tuturor operatiilor de neutralizare si
spalare se poate opri ventilatorul.
3.1.2. Principii de aplicare a metodologiei de lucru
Art. 119. Se interzice lucrul fara aparate de masura si control, de calitate si precizie corespunzatoare.
Art. 120. Toti compusii organici care contin carbon, hidrogen, oxigen si azot trebuie manipulati cu
grija cu atat mai mare, cu cat procentul in oxigen si azot este mai ridicat.
Art. 121. Se vor evita sistemele in care pot sa se formeze substante explozive prin impurificarea sau
reactia cu materialul vasului de reactie.
Art. 122. Se va evita in toate imprejurarile, contactul cu combinatii ca alcooli, esteri, hidrocarburi
clorurate si hidrocarburi aromatice si alifatice, care actioneaza ca narcotice.
Art. 123. Se va evita contactul epidermei cu amine, fenoli si nitroderivati, in prezenta acizilor
concentrati si a bazelor tari.
Art. 124. (1) Dicloretilena se va manipula numai cu clesti lungi de 1,5 m, cu manusi de cauciuc
groase si masca de protectie.
(2) Nu se vor amesteca solutiile de dicloretilena in eter cu apa.
(3) Nu se vor incalzi bombele contanand solutii concentrate de dicloretilena.
(4) Pentru a preintampina formarea accidentala a dicloretilenei, nu se vor depozita clorura de calciu,
carbura de calciu si alcalii unele langa altele.
Art. 125. Nu se vor folosi alcoolul metilic si alcoolul etilic la dizolvarea substantelor care
reactioneaza cu combinatiile contanad grupa hidroxilanhidride, halogenuri acide, compusi
organoleptici, etc..
Art. 126. (1) Se interzice distilarea unui eter pastrat timp indelungat; pentru a se putea realiza
operatia, se va proceda obligatoriu la recunoasterea si indepartarea combinatiilor peroxidice existente.
Pentru indepartarea peroxizilor, eterul se va agita succesiv cu solutii de alcalii, permanganat de
potasiu, sulfit de sodiu sau cu o solutie de sulfat feros diluat si putin acidulata, apoi se va spala cu apa,
se va usca si se va distila.
(2) La distilarea eterului trebuie sa ramana intotdeauna o trime de lichid in vasul de reactie; in acest
caz este strict interzisa evaporarea la sec.
(3) Aceleasi precautii se mentin si in cazul dioxanului, care poate forma, ca si eterul, prin pastrare mai
indelungata, combinatii peroxidice.
Art. 127. Toate substantele oxidante (apa oxigenata, acidul cromic, permanganatul de potasiu, acidul
azotic, acidul percloric, etc.) trebuie manipulate cu atentie; riscul se poate reduce prin diluarea lor cu
apa. Se vor evita, pe cat posibil, reactiile cu compusi organici sau cu alte mijloace de reducere, sau se
vor lua masuri deosebite.
Art. 128. Incalzirea unei mase vascoase sub agitare un anumit timp, la o anumite temperatura, se va
efectua numai cu observarea atenta si continua a temperaturii, care nu trebuie depasita.
Art. 129. Toate fluxurile tehnologice controlate cu termostatul, la care alimentarea acestuia ar putea
duce la o oncalzire, trebuie sa se lege cu un al doilea termostat, care in caz de ridicare a temperaturii si
depasirea nivelului fixat sa intrerupa circuitul.
3.2. Prelevarea probelor pentru analize
Art. 130. Deplasarea la locul de prelevare a probelor se va face numai pe caile normale de acces.
locurile de luare a probelor si caile de acces la ele trebuie sa fie bine iluminate.
Art. 131. Aparatura utilizata pentru recoltarea probelor de analiza trebuie sa fie in stare perfecta:
sondele sa fie rotunjite la capat, sa nu fie crapate, iar borcanele de proba sa fie curate, uscate si sa aiba
dop rodat.
Art. 132. In functie de locul unde se recolteaza proba se va folosi aparatura specifica, dupa cum
urmeaza:
pentru probe recoltate din containere, saci, lazi, butoaie sau alte ambalaje cu produse solide,
granulate sau pulverulente se va folosi sonda;
pentru probe luate din recipienti cu lichide nepericuloase se va utiliza pipeta manuala;
pentru probe prelevate din containere si vase de reactie cu substante toxice, caustice, corozive se va
folosi vasul vidat;
probele din containere si vase de reactie cu substante nocive fierbinti se vor recolta cu ajutorul
sifonului cu pompa.
Art. 133. Dupa caz, vasele in care urmeaza sa se ia probe la care exista pericolul formarii
amestecurilor explozive vor fi inertizate.
Art. 134. Pentru recoltarea probelor firbinti, borcanele si aparatura de sticla utilizata se vor incalzi in
prealabil si vor fi protejate in caz de spargere. In mod obisnuit trebuie folosite vase din metal.
Art. 135. Recoltarea probelor se va face numai cu avizul persoanelor care deservesc locul respectiv
de munca, acestea avand obligatia sa verifice daca sunt asigurate toate conditiile pentru operarea in
siguranta (pompele oprite, lipsa presiune in recipienti sau conducte, buna functionare a stuturilor de
probe).
Art. 136. In timpul prelevarii probelor, ventilele trebuie deschise incet si cu atentie, astfel incat
scaparile de produse sa fie minime. persoana care ia proba trebuie sa stea intro pozitie in care sa nu se
expuna la stropire sau la ardere cu jeturi de la conductele sau ventilele partial obturate.
Art. 137. Dupa luarea probelor, stuturile de probe trebuie bine inchise si etanse.
Art. 138. Recipientii cu probe se transforma in laborator cu mijloace adecvate (carucioare); sticlele
si borcanele se transporta asezate in cosuri de protectie sau ladite speciale.
Art. 139. Se interzice verificarea continutului recipientilor, din care urmeaza sa se recolteze probe,
cu chibrituri sau hartii aprinse, lanterne de buzunar, indiferent de continutul acestora.
Art. 140. Verificarea nivelurilor in vase se va face numai cu ajutorul aparatelor de masura si control.
Art. 141. Se interzice recoltarea probelor de pe cisterne, vagoane etc., in timpul manevrarii acestora
pe linie.
Art. 142. La prelevarea probelor din rezervoare, urcarea pe rezervor nu se va face cu ambele maini
ocupate. cand urcarea se face pe scara verticala, ambele maini trebuie sa fie libere.
Art. 143. Nu se va circula pe capacul rezervorului, ci numai pe podetul construit special in acest
scop, langa gura de luare a probelor.
Art. 144. Este interzisa aruncarea de pe rezervor a sculelor sau a altor obiecte.
Art. 145. Recoltarea nu se va efectua in timpul pomparii, amestecarii sau agitarii continutului
rezervorului.
Art. 146. La prelevarea probelor din vagoane cisterna, persoana care efectueaza prelevarea trebuie
sa cunoasca cu certitudine continutul cisternei.
Art. 147. Este interzis sa se sara de pe o cisterna pe alta.
Art. 148. Recoltarea probelor se face numai pe rampa la care sa facut incarcarea cisternelor.
Art. 149. La prelevarea probelor din conducte trebuie sa se cunoasca, in mod cert, presiunea si
temperatura de regim.
Art. 150. Prelevarea probelor din conductele care lucreaza sub presiune se va face numai prin gurile
de proba, prevazute cu armaturi corespunzatoare, la care este asigurata o etanseitate perfecta la
imbinari si folosind vase de siguranta pentru destindere.
Art. 151. Recoltarea probelor din substante foarte toxice se va face intotdeauna in prezenta unui
insotitor bine instruit supra masurilor care trebuie luate in cazul unor intamplari neasteptate.
Art. 152. Pentru recoltarea probelor de produse inflamabile sau explozive se va folosi numai
aparatura conmstruita din netale neferoase. Inainte de recoltarea probei in vase metalice, acestea se
vor lega la pamant.
Art. 153. La prelevarea probelor de gaze comprimate lichefiate sau dizolvate sub presiune, vasele
metalice mana si buteliile de gaze lichefiate se vor aseza pe op placa metalica legata la pamant si vor
fi conectate printrun conductor electric la racordul din care se face umplerea.
Art. 154. Este strict interzis sa se recolteze probe de gaze lichefiate in mingi (pere) de cauciuc sau in
vase pe care nu este inscrisa presiunea m,axima de siguranta admisa.
Art. 155. Amestecarea probelor in vederea obtinerii probei reprezentative se va face numai in
laborator si nu la locul de recoltare. In timpul agitarii vasul trebuie descoperit la intervale dese, pentru
evacuarea gazelor formate.
Art. 156. In functie de caracteristicile probei, operatia de constituire a probei reprezentative se va
face in atmosfera camerei sau sub nisa.
Art. 157. Pregatirea probelor solide (mojarare, uscare, calcinare) se va face numai in camere
destinate exclusiv acestui scop.
3.3. Manipularea reactivilor
3.3.1. Reactivi toxici
Art. 158. Toti recipientii care contin reactivi toxici trebuie sa poarte, obligatoriu, semnul
conventional de avertizare.
Art. 159. Manipularile de gaze si vapori toxici, de reactivi ce fumega in aer (oleum, acid
clorsulfonic), precum si majoritatea substantelor care formeaza praf toxic (bicromat de potasiu, iod),
se vor executa obligatoriu, numai sub nisa. In caz exceptional, daca trebuie sa se lucreze in aer liber,
personalul trebuie sa poarte masca de protectie cu cartus filtrant specific.
Art. 160. Este interzisa manipularea vaselor deschise ce contin reactivi toxici; deschiderea acestora
se va face numai sub nisa prevazuta cu aspiratie corespunzatoare.
Art. 161. Instalatiile in care se lucreaza cu reactivi toxici sau in care se obtin produse toxice se
amplaseaza in intregime sub nisa.
Art. 162. Pe nisele in care se efectueaza lucrari cu substante toxice se vor monta placute avertizoare.
Art. 163. Transvazarea reactivilor toxici lichizi in cantitati mari se va face, pe cat posibil, mecanizat
(cu dispozitive de basculare sau sifonare).
Art. 164. recipientii sub presiune care contin reactivi toxici gazosi trebuie amplasati in nise ventilate
corespunzator, situate de regula in afara laboratorului.
Art. 165. Buteliile cu gaze toxice sub presiune trebuie ferite de lovituri, trepidatii, rasturnari sau
manipulari bruste; manipularea lor se va fece mecanizat, cu dispozitive special destinate acestui scop.
Art. 166. Circuitele pentru transportul gazelor toxice trebuie sa fie perfect etanse si confectionate
din material rezistent la actiunea agentilor chimici.
Art. 167. Resturile de reactivi toxici lichizi, ramase dupa utilizarea acestora, se vor deversa numai in
chiuvete prevazute cu tiraj.
Art. 168. Operatia de omogenizare a amestecurilor de reactivi toxici solizi se va face numai
mecanizat, in conditii de etanseitate perfecta.
Art. 169. Operatiile periculoase cu substante toxice (extractie separare si purificare) se vor executa
sub nisa sau in incaperi separate, prevazute cu instalatii de ventilare de avarie, cu analizoare de agz
specifice si cu comanda din exterior.
Art. 170. Pipetarea reactivilor toxici se va face cu ajutorul perelor din cauciuc sau cu pipete speciale,
fiind interzisa pipetarea direct cu gura.
Art. 171. Operatiile de dizolvare in care pot lua nastere substante toxice (de exemplu dizolvarea
metalelor in acizi) se vor efectua numai sub nisa.
Art. 172. Sfaramarea substantelor care formeaza un praf toxic se va face numai sub nisa.
Art. 173. Manipularea mercurului se va face, obligatoriu, deasupra unei tavi pentru mercur;
mercurul poate fi incalzt intrun vas deschis numai sub nisa.
Art. 174. (1) Mercurul se va pastra in vas inchis. La lucrarile cu mercur si amalgamare se mercur se
va evita raspaindirea, ciar si a celei mai mici cantitati de substante, in camera de lucru.
(2) Mercurul raspandit trebuie sa fie adunat cu cea mai mare grija, cu lopatica de cupru, dupa care se
va acoperi perimetrul pe care sa raspandit substanta cu floare de sulf.
(3) Se va dao deosebita atentie la spalarea mercurului, spre a nu se imprastia la locul de munca si spre
a nu se bloca sin sifoanele chiuvetelor.
Art. 175. Mesele pentru montarea aparatelor cu mercur trebuie sa fie prevazute cu margini ridicate
cu cel putin 1 cm si sa nu aifa fisuri.
Art. 176. Sulfurile alcaline se pasteaza in vase inschise si nu in aceeasi incapere cu acizii, pentru a
se evita formarea hidrogenului sulfurat.
Art. 177. Dizolvarea zincului si a altor metale in acizi cu degajare de hidrogen se va face sub nisa,
pentru a se evita inhalarea hidrogenului arseniat ce sar degaja in cazul substantelor inpure.
Art. 178. In cazul utilizarii oleumului si acidului clorsulfonic se va lucra, pe cat posibil, in aer liber.
De asemenea, se va cantari dintro data, in prealabil, intreaga cantitate necesara pentru lucrarea
respectiva, iar transvazarea se va fece cat mai repede si sub nisa. Transvazarea cantitatilor mari se va
face numai cu ajutorul vidului sau al unui sistem inchis de transvazare corespunzator.
3.3.2. Reactivi caustici si corozivi
Art. 179. Cantitatile mari de reactivi caustici si corozivi se vor pastra numai in magazia centrala a
laboratorului, in vase din metal sau sticla. In laborator se vor pastra numai cantitatile necesare pentru
scopuri imediate, in flacoane depozitate in dulapuri metalice. Transvazarea reactivilor caustici si
corozivi in flacoane se va face mecanizat, cu ajutorul pompelor sau sifoanelor amorsate prin
intermediul unei pere de cauciuc.
Art. 180. Acizii se vor pastra in flacoane de sticla cu dop rodat, iar hidroxizii in flacoane cu dop de
cauciuc.
Art. 181. Sfaramarea cantitatilor mari de reactivi caustici solizi (hidroxizi alcalini, sulfura de sodiu,
bicromat de sodiu, etc.) se va afce, pe cat posibil, mecanizat.
Art. 182. La turnarea in vase a lichidelor care reactioneaza energic cu apa, vasele trebuie sa fie
perfect uscate, iar turnarea se va face obligatoriu prin palnie.
Art. 183. La manipularea reactivilor caustici si corozivi, vasele din sticla trebuie tinute cat mai
departe de corp, chisr daca se utilizeaza ochelari de protectie.
Art. 184. Pipetarea reactivilor caustici si corozivi se va face prin folosirea pipetelor cu bula de
siguranta, cu tub sau para de cauciuc.
Art. 185. La manipularea reactivilor caustici si corosivi se va evita contactul acestora cu epiderma.
Art. 186. La prepararea unui amestec de substante oxidante (azotati, bicromati, clorati, etc.) cu alte
substante se va sfarama in primul rand, oxidantul in stare pura prin presare, cu precautie, in proportii
mici, intro piulita complet curata sau, de preferinta, printro cristalizare rapida din solutia fierbinte.
Nu se va amesteca, in nici un caz, oxidantul cu alte substante macinate, iar apoi sa fie pisate in piulita,
ci trebuie sa se procedeze prin agitare, intrun balon sau un borcan, sau prin amestecare cu o lingura
de os, cu o spatula, etc. pe o foaie curata de hartie velina.
Art. 187. La manipularea acizilor concentrati si a amoniacului trebuie sa se ia urmatoarele masuri:
vasele de sticla mai mari se vor pastra in cosuri, in perfecta stare, cu umplutura elastica; in cazul
acidului azotic sau a altui acid cu actiune oxidante, materialul elastic va fi de natura necombustibila,
ca: Kisselgur, deseuri de azbest, sau vata de sticla.
se va turna obligatoriu prin palnie;
pentru golirea damigenelor se va utiliza un sistem basculant (acid sulfuric) sau un sistem de sifonare
(acid azotic, acid clorhidric, acid fluorhidric, amoniac);
acizii clorhidric si azotic concentrati, precum si solutia concentrata de amoniac, se toarna sub
continua ventilare a aerului;
la diluarea acidului sulfuric concentrat se toarna acidul in apa si nu invers, iar operatia se va executa
cat mai lent.
Art. 188. La dizolvarea acidului sulfuric concentrat in apa, la amestecarea acizilor sufuric si azotic
concentrati si, in general, la un amestec, de substante insotit de o degajare de caldura, se vor
intrebuinta vase rezistente la socuri termice.
Art. 189. La lucrarile cu sodiu si potasiu se va proceda astfel:
se vor taia metalele pe hartie de filtru uscata;
se va indeparta incet coaja si se vor inlatura cu atentie toate impuritatile care nu au luciu metalic.
se va feri substanta de apa, tinanduse cu penseta sau cu clestele;
pentru experientele in care se foloseste apa, in nici un caz nu se vor lua bucati mai mari de cativa
milimetri in diametru si nu se va inveli metalul in hartie;
se vor starnge imediat resturile intrun balon cu petrol;
returile mici se vor distruge, punanduse intrun vas cu spirt denaturat;
hartia pe care sa taiat metalul se va aprinde pe o sita de fier sau pe o bucatica de tabla, sub curent de
aer;
sodiul degradat ramas in sticla dupa consumarea unui solvent anhidru va fi obligatoriu distrus, prin
dizlvare in alcool; in nici un caz nu se vor executa anhidrizari cu sodiu metalic in vase in care exista
resturi de sodiu degradat de la o anhidrizare anterioara.
Art. 190. La Turnarea bromului se va scoate foarte atent picatura din gatul flaconului pe marginea
vasului.
Art. 191. Acidul fluorhidric trebuie pastrat intrun loc racoros (sub 30oC), manipulanduse numai
sub nisa si dupa paravane de protectie; se vor utiliza numai recipienti (butelii) din material plastic,
marcate conform standardelor in vigoare.
Art. 192. In cazul hidrogenului fosforat si srseniat, al acidului cianhidric si al cianurilor, se va lucra
numai in spatii izolate de celelalte locuri de munca, sub nisa, asiguranduse o ventilatie perfecta si
eliminanduse posibilitatea de contact al substantei cu oricare parte a corpului.
3.3.3. Reactivi inflamabili
Reactivi lichizi
Art. 193. In laborator se vor pastra numai cantitatile strict necesare de lichide inflamabile pentru
lucrarile din ziua respectiva. Rezerva de lichide se va pastra intro incapere special amenajata a
magaziei centrale.
Art. 194. Lichidele inflamabile se vor pastra, de regula, i n flacoane de un litru, asezate in lazi sau
ambalaje metalice.
Art. 195. La deschiderea ambalajelor metalice se vor folosi unelte din cupru sau bronz.
Art. 196. Sticlele in care se pastreaza lichide inflamabile nu trebuie umplute complet. Se va lasa un
spatiu de dilatare de aproximativ 10% din volumul sticlei.
Art. 197. Transportul recipientilor cu lichide inflamabile se va face cu mijlaoace adecvate: carucior,
targa. Butoaiele si damigenele se transporta de regula cu carucioarele, iar sticlele in suporturi capabile
sa retina, in caz de spargere, tot continutul recipientului si cioburile.
Art. 198. Transvazarea lichidelor inflamabile se va face numai cu ajutorul sifonului, fiind interzisa
cu desavarsire folosirea aerului comprimat sau a oxigenului. Operatia trebuie sa se efectueze deasupra
unei tavi cu bordura. in cazul transvazarii unor cantitati mai mari, operatia se va executa in spatii in
care nu exista nici o sursa de aprindere.
Art. 199. Incalzirea lichidelor inflamabile se va face numai pe baia de aburi sau de ulei, utilizandu
se un condensator de reflux. Este interzisa incalzirea in vase deschise, la foc direct sau pe rezistente
electrice.
Art. 200. Alegerea condensatorilor de reflux se va face in functie de temperatura de fierbere a
componentului cel mai volatil din amestecul care se incalzeste.
Art. 201. Baile de abur sau ulei utilizate se vor incalzi cu incalzitoare el;ectrice etanse, in constructie
antiex, la o temperatura cu circa 50oC mai mica decat punctul de inflamabilitate al uleiului respectiv.
Art. 202. Incalzirea lichidelor inflamabile se va face, de regula, in vase metalice. Cel care executa
operatia va lucra obligatoriu asistat de un alt operator.
Art. 203. Distilarea lichidelor inflamabile cu interval mare de distilare se incepe pe baia de abur si se
termina pe baia de ulei. Evacuarea reziduurilor de distilare se va face numai dupa racirea acestora (cu
circa 50oC sub punctul de aprindere al componentului cu temperatura de inflamabilitate cea mai
joasa).
Art. 204. Manipularea lichidelor inflamabile se va face de regula sub nisa prevazuta cu ventilatie
mecanica, ventilatoarele fiind obligatoriu in constructie antiexploziva.
Art. 205. Pana la efectuarea experientelor, flacoanele cu lichide inflamabile trebuie pastrate in apa
cu gheata sau in frigidere speciale (la care sa nu existe posibilitatea producerii scanteilor la actionarea
termostatului).
Art. 206. Deschiderea flacoanelor sau a recipientelor cu capace metalice se va face numai cu scule
care nu produc scantei.
Art. 207. Utilajele si aparatele in care se lucreaza cu substante inflamabile trebuie sa fie legate la
pamant si prevazute cu punti echipotentiale intre partile componente.
Art. 208. Daca la manipularea lichidelor inflamabile sa varsat o cantitate mai mare de lichid, se vor
lua urmatoarele masuri:
se intrerupe imediat functionarea tuturor lampilor si a incalzitoarelor electrice;
se inchid usile si se deschid ferestrele;
lichidul varsat se terge cu o bucata de material textil, dupa care se toarna prin stoarcere intrun balon
cu dop;
se intrerupe aerisirea numai dupa ce se constata disparitia completa din incapere a vaporilor
lichidului varsat.
Art. 209. In cazul aprinderii unei cantitati mici de lichid inflamabil, in paralel cu operatia de stingere
se vor scoate din incapere vasele cusubstante periculoase. In cazul aparatelor electrice racordate la
retea, se va intrerupe alimentarea cu curent electric inainte de a proceda la stingerea inceputului de
incendiu.
Art. 210. Distrugerea lichidelor inflamabile nerecuperabile miscibile cu apa se va face prin
deversare la canal numai dupa diluarea cu cel putin 10 volume de apa. lichidele nemiscibile cu apa nu
se deverseaza la canal. Resturile acestor lichide se vor aduna in flacoane care se vor goli periodic in
spatii virane. Este interzisa aruncarea lor la un loc cu gunoaiele menajere.
Reactivi inflamabili gazosi
Art. 211. Buteliile cu gaze inflamabile trebuie sa se pastreze, chiar si in timpul utilizarii, in afara
incaperilor laboratorului, in boxe ventilate.
Art. 212. Buteliile trebuie ferite de loviri, rasturnari, trepidatii. Transportul lor dintrun loc in altul se
va face numai cu ajutorul carucioarelor sau al altor dispozitive similare.
Art. 213. Traseele pe care circula gaze inflamabile trebuie sa fie perfect etanse; etanseitatea lor se va
verifica periodic cu apa si sapun sau cu hartie indicatoare.
Art. 214. Tuburile de cauciuc si instalatiile pentru transportul gazelor trebuie sa corespunda presiunii
de regim si naturii gazelor vehiculate. Aceste tuburi vor fi ferite de orice sursa de caldura sau contact
cu substante corozive.
Art. 215. Lucrarile de laborator care necesita utilizarea gazelor inflamabile se vor executa,
obligatoriu, in incaperi special amenajate, in care nu este permisa folosirea flacarii deschise, iar
instalatia electrica este in intregime in constructie antiex.
Art. 216. Aprinderea gazelor inflamabile cu flacara directa se va incepe numai dupa verificarea
prealabila a inexistentei amestecurilor explozive.
Art. 217. La aprinderea becurilor de gaze, deschiderea robinetului se va face treptat, incet si numai
dupa ce sa apropiet flacara de gura becului.
Art. 218. Dupa utilizarea becului cu gaz se vor indchide ventilele de alimentare; este interzis sa se
lase becurile in functiune atunci cand se paraseste, chiar si pentru scurt timp, locul de munca.
Art. 219. In apropierea aparatelor care lucreaza cu gaze combustibile este interzisa pastrarea
sticlelor si a vaselor al caror continut ar putea da nastere la vapori inflamabili sau explozivi.
Reactivi inflamabili solizi
Art. 220. Fosforul alb se va pastra in laborator exclusiv in apa, numai in cantitatile strict necesare,
fara a depasi 250 g, si numai perioada de timp cat se lucreaza cu el. Cantitatile de rezerva se vor pastra
in magazie, in incaperi separate, in vase pline cu apa. se va controla permanent daca patura de apa
acopera perfect substanta.
Art. 221. Borcanele in care se gaseste fosfor se vor aseza intrun vas metalic, dimensionat astfel
incat, in caz de spargere a borcanului, fosforul sa ramana totusi acoperit cu apa.
Art. 222. Manipularea fosforului se va face numai cu ajutorul clestilor sau al penselor.
Art. 223. Taierea bucatilor de fosfor se va fece numai sub apa, la temperatura camerei, in vase cu
pereti grosi.
Art. 224. Inainte de scoaterea bucatilor taiate din apa, intrun loc cald, se va adauga in vas apa rece.
Art. 225. Uscarea bucatilor de fosfor se va face numai prin tamponare cu hartie de filtru, fara a se
freca.
Art. 226. Resturile de fosfor ramase pe hartia de filtru se vor aprinde sub nisa, pe o placa de metal.
Bucatile mai mari se vor colecta intrun borcan cu apa; la sfarsitul lucrarii, ele vor fi spalate cu apa
distilata si vor fi reintroduse in vasul in care se pastreaza fosforul, pentru a fi reutilizate.
Art. 227. Se va evita scaparea bucatilor de fosfor pe jos, bucatile cazute vor fi ridicate imediat.
Art. 228. Vasul in care sa taiat fosfor galben se va spala cu solutie concentrata de permanganat de
potasiu si apoi cu apa.
Art. 229. In cazul aprinderii fosforului, se va stinge tirnanduse nisip.
Art. 230. Iarna nu se va lasa localul neincalzit, astfel incat apa in care se pastreaza fosforul sa
inghete.
Art. 231. La manipularea sodiului si potasiului se vor respecta prevederile srticolului 189 din
prezentele norme.
3.3.4. Reactivi explozivi
Art. 232. Manipularea reactivilor explozivi trebuie sa se faca in stare umeda, in cantitati cat mai
mici cu putinta, evitanduse apropierea de surse de caldura, lovirea, frecarea sau agitarea lor.
Art. 233. In jurul aparatelor si utilajelor in care se lucreaza cu substante explozive se vor aseza,
obligatoriu ecrane de protectie.
Art. 234. Pentru a se evita descompunerea exploziva a peroxizilor, acestia vor fi stabilizati cu
inhibitori (difenilamina, alfanaftoli, hidrochinona, etc.) si vor fi feriti de substante ca: metale, saruri
metalice, substante oxidoreducatoare.
Art. 235. Solventii care prin depozitarea indelungata sau prin contact cu oxigenul pot da nastere la
peroxizi vor fi pastrati in sticle colorate, feriti de actiunea luminii si a oxigenului atmosferic.
Inainte de a fi utilizati, se va controla continutul lor in peroxizi printro metoda colorimetrica. se
recomanda ca pe flacoanele care contin astfel de substante sa se noteze data cand sa efectuat ultima
determinare a peroxizilor.
Art. 236. La distilarea solventilor ce se peroxideaza, precum si la uscarea lor in etuva, se va lasa
intodeauna un reziduu lichid de circa 10% din volumul initial.
Art. 237. Se va evita contactul carbidului cu apa sau cu hidroacizi, pentru a nu se forma acetilena.
Art. 238. Vasele in care sa lucrat cu carbid se vor spala abundent si cu toata atentia, in absenta
oricarei surse de foc, dupa care vor fi spalate cu apa acidulata cu acid clorhidric.
3.3.5. Reactivi radioactivi
Art. 239. La lucrarile cu reactivi radioactivi se vor respecta prevederile normelor de radioprotectie
in vigoare.
Art. 240. Manipularea substantelor radioactive, indiferent de radioactivitatea lor, nu se va face direct
cu mana, ci cu ajutorul unor dispozitive mecanice (clesti, tije, manipulatoare).
Art. 241. Imediat dupa termibarea lucrarii, sursele de radiatii se vor duce la depozitul de substante
radioactive.
Art. 242. Transportul substantelor radiaoactive din depozit in laborator se va face in containere cu
manere lungi, etichetate cu semnul de radioactivitate. transportul solutiilor sau pulberilor trebuie facut
astfel incat sa fie exclusa orice posibilitate de imprastiere a lor. Containerele pentru transportul
substantelor radioactive vor fi captusite cu materiale absorbante (vata, hartie de filtru).
Art. 243. Lucrarile de laborator cu substante radioactive sub forma de vapori, gaze, solutii volatile
etc. se vor efectua in boxe sau nise speciale cu functionare continua si cu instalatie de ventilatie
separata..
Art. 244. Operatiile care prezinta pericol mare de iradiere sau contaminare (prepararea si uscarea
probelor, diluarea solutiilor radioactive, centrifugarea, transvazarea) se vor efectua numai sub nisa.
Art. 245. este interzisa pipetarea substantelor radioactive prin aspirare cu gura; se vor folosi seringi
sau pipete cu para de cauciuc.
Art. 246. Transvazarea solutiilor radioactive se va face de la distanta, prin dirijare mecanica sau
pneumatica, iar suprafata de lucru se va acoperi cu hartie de filtru.
Art. 247. Operatiile de indepartare a resturilor radioactive de pe instalatiile de lucru si vasele de
laborator se vor executa numai intro parte a laboratorului, special amenajata in acest scop. Zilnic se
va face decontaminarea obligatorie a suprafetelor de lucru si a niselor.
Art. 248. Zonele de lucru cu substante radioactive vor fi insemnate si marcate cu indicatoare
conventionale pentru radiatii ionizante. La fel se vor marca si materialele, vasele de laborator,
instrumentele utilizate in zonele active; este interzisa folosirea acestora in zonele inactive.
Art. 249. Dispozitivele contaminate sau susceptibile de a fi contaminate nu vor fi trimise la reparatii
dacat dupa ce se vor decontamina in prealabil.
Art. 250. Se interzice executarea de lucrari cu substante radioactive de catre persoane care prezinta
leziuni sau zgarieturi pe partile descoperite ale pielii sau procese inflamatorii ale faringelui.
Art. 251. Se interzice utilizarea in cadrul lucrarilor cu substante radioactive a vaselor din sticla si a
obiectelor taioase.
3.4. Manipularea aparaturii de laborator
3.4.1. Aparatura actionata electric
Art. 252. Aparatele electrice de incalzit (cuptoare, etuve, bai electrice etc.) trebuie asezate pe mese
protejate cu tabla de otel si foi de azbest.
Art. 253. Se interzice conectarea aparatelor electrice daca lipseste fisa. Se interzice utilizarea
conductorilor neizolati sau montati neregulamentar (improvizatii electrice). Pentru conectarea
aparatelor se vor utiliza numai circuite electrice standardizate.
Art. 254. Se interzice conectarea mai multor aparate electrice la o singura priza.
Art. 255. Aparatele electrice care consuma mai mult de 1 kW se vor conecta la retea prin
intermediul reostatelor.
Art. 256. Se interzice folosirea aparatelor la care se observa scantei sau care prezinta scurtcircuite.
Art. 257. La uneltele electrice portative utilizate izolatia bobinajului trebuie sa reziste atat socurilor
mecanice, cat si mediului in care functioneaza (umiditate, caldura, agenti corozivi, etc.); de asemenea,
ele trebuie sa fie alimentate la tensiune redusa 12 V sau 24 V.
Art. 258. Se interzice manipularea cu mainile libere neprotejate cu manusi electrizolante, a
aparatelor si a instalatiilor electrice aflate sub tensiune.
3.4.2. Utilaje sub presiune
Art. 259. La exploatarea (inclusiv intretinerea si repararea) utilajelor sub presiune se vor respecta
prescriptiile ISCIR in vigoare.
Art. 260. Autoclavele nu se vor umple niciodata mai mult de jumatate din volumul lor.
Art. 261. Inainte de a se deschide autoclava se va verifica si se va elimina presiunea remanenta.
Art. 262. Recipientii si buteliile pentru gaze comprimate se vor verifica inainte de utilizare in ceea
ce priveste starea fizica a suprafetelor exterioare (sa nu prezinte fisuri, deformari) si a ventilelor.
Art. 263. Recipientii sub presiune nu se vor pastra in apropierea surselor de caldura permanente sau
accidentale. In caz ca acest lucru nu este posibil, se vor folosi paravane cu azbest dimensionate
corespunzator, tuburile plasanduse la o distanta de minimum 50 cm de acestea.
Art. 264. Grabirea evaporarii continutului unei butelii se face prin acoperirea buteliei cu material
textil inmuiat in apa calda, sau prin asezarea ei intrun vas cu apa calda, de maximum 40oC. se
interzice incalzirea cu foc sau abur direct.
Art. 265. Deschiderea ventilului la butelii trebuie sa se faca lent, fara smucituri.
Art. 266. Cand se introduc gaze comprimate din butelie in vase de sticla sau in butelii ce lucreaza la
presiuni mai mici se va intercala, obligatoriu, un vas de siguranta si un reductor de presiune.
reductorul va avea un manometru la intrare si unul la iesire si se va folosi intotdeauna pentru acelasi
gaz comprimat.
Art. 267. Inainte de utilizare se va identifica fiecare butelie intrata in laborator.
Art. 268. Recipientii si buteliile sub presiune care contin oxigen lichefiat se vor monta in dulapuri
metalice amenajate pentru protectia impotriva agentilor fizici si chimici, a loviturilor, rasturnarilor,
etc.. Deschiderea ventilelor in acest caz se va face numai cu scule din cupru.
Art. 269. Vasele din sticla care lucreaza la presiune vor fi prevazute cu sisteme de protectie in caz de
spargere, care sa nu permita imprastierea continutului lor.
Art. 270. Tuburile din sticla utilizate la presiuni inalte se vor manipula cu multa atentie si in
conditiile folosirii paravanelor de protectie.
3.4.3. Utilajele sub presiune redusa
Art. 271. Aparatura care lureaza in conditii de vid trebuie sa fie ferita de vibratii, loviri, socuri
mecanice si termice.
Art. 272. Exicatoarele cu vacuum trebuie sa fie umplute cu clorura de calciu (nu cu acid sulfuric).
Inainte de folosire se va verifica rezistenta lor, dupa ce au fost acoperite cu material textil, pentru a
evita imprastierea cioburilor in caz de spargere.
Art. 273. La distilarile sub vid se vor lua urmatoarele masuri de protectie:
incalzirea baloanelor de distilare se va face numai pe bai, fiind interzisa incalzirea la flacara directa;
incalzirea se va incepe numai dupa ce balonul, umplut pana la jumatate, este cufundat in baie pana ce
nivelul lichidului ce urmeaza sa fie distilat ajunge sub nivelul lichidului din baie;
la sfarsitul operatiei de distilare se va raci incarcatura balonului inainte de a permite intrarea aerului
in instalatie;
in timpul distilarii se va controla, in mod continuu, vidul din interiorul instalatiei printrun
vacuumetru intercalat intre sursa de vid si instalatia de distilare;
in cazul distilarii unor substante care se pot solidifica pe refrigerent se va urmari operatia continuu,
in mod obligatoriu si se va opri agentul de racire imediat ce se observa depuneri;
daca se distileaza substante volatile sau usor inflamabile se va schimba periodic uleiul din baia
pompei de vacuum;
la distilarea lichidelor corozive cu punct de fierbere ridicat, care necesita un vid inaintat, pentru a
preveni aspirarea vaporilor se vor utiliza filtre adecvate sau pompe de vid cu mercur;
in cazul distilarii unor cantitati mai mari de 1 litru se va monta intre manipulant si instalatie, un
paravan de sticla armata cu sarma.
3.4.4. Dispozitive de incalzire
Art. 274. La aprinderea becurilor de gaz, deschiderea robinetului trebuie sa se faca treptat; mai intai
se va aduce flacara la gura becului, dupa care se va deschide gazul. daca becul se aprinde in interior,
se va intrerupe imediat alimentarea cu gaz.
Art. 275. Inainte de utilizare se va controla tubul de legatura cu care este racirdat becul, care nu
trebuie sa fie prea larg la capete. Tubul nu trebuie sa ajunga in contact cu vase fierbinti sau sa fie in
apropierea flacarii.
Art. 276. Nu se va lucra cu tuburi invechite sau defecte.
Art. 277. la intrebuintarea becurilor sau lampilor in care combustibilul lichid vine sub presiune se
vor respecta urmatoarele;
nu se va utiliza benzina la lampile care sunt destinate pentru petrol;
lampa va fi mentinuta permanet curata; inainte de fiecare aprindere, gaura pentru trecerea vaporilor
inflamabili va fi curatata si se va controla daca exista o cantitate suficienta de combustibil;
nu este permisa arderea intregii cantitati de combustibil; permanent trebuie completat nivelul
acestuia;
se va urmari ca presiunea in rezervor sa nu depaseasca presiunea normala, iar rezervorul sa nu fie
prea incalzit (peste 35oC);
alimentarea lampii se va face numai dupa oprirea flacarii; la turnarea benzinei in lampa se va verifica
sa nu existe nici o flacara in apropiere.
Art. 278. La folosirea lampilor cu spirt se vor lua urmatoarele masuri:
se va observa ca lampa sa nu se rastoarne;
nu se vor utiliza lampi defecte
nu se va permite o incalzire prea mare a rezervorului;
nu se va aprinde lampa aplecanduse spre alta lampa care functioneaza.
3.4.5. Sticlarie de laborator
Art. 279. La receptie si inainte de utilizare sticlaria de laborator se va verifica bucata cu bucata.
Vasele care prezinta zgarieturi, crapaturi, tensiuni interne sau alte defectiuni se vor restitui magaziei
sau se vor intretbuinta exclusiv pentru operatii nepericuloase.
Art. 280. Dopurile din cauciuc sau pluta trebuie potrivite inainte de introducere in gatul vaselor de
sticla prin pilire sau la polizor; ele trebuie sa intre prin presare usoara. In momentul introducerii
dopului, vasul trebuie sa fie tinut de gat.
Art. 281. Tuburile de sticla care urmeaza sa fie introduse in gaurile dopurilor sau in tuburi da
cauciuc trebuie taiate drept, iar marginile ascutite ale sticlei vor fi rotunjite la flacara.
Art. 282. Cand tuburile au peretii prea subtiri se vor inveli intrun material textil umed pentru a fi
rupte.
Art. 283. In momentul ruperii, tuburile de sticla se vor tine aproape de crestatura.
Art. 284. Tubul de sticla care se introduce in orificiul unui dop sau al unui tub de cauciuc se tin cat
mai aproape de capatul care se introduce; se recomanda invelirea mainilor care tin dopul si a tubului
cu material textil umed, tubul fiind uns cu glicerina sau cu apa.
Art. 285. Scoaterea dopurilor slefuite se va incerca mai intai prin ciocanirea usoara a dopului. daca
dopul nu se poate scoate astfel, se va incalzi vasul de sticla cu precautie, in regiunea dopului, tinandu
se la adapost de orice curent de aer rece.
Art. 286. La lucrarile sub vid se vor intrebuinta numai baloane mici, cu fundul rotund, sau vase
speciale pentru lucrari sub vid.
Art. 287. Recipientii mari de sticla nu se vor aseza direct pe masa, ci pe o placa din azbest sau alt
material elastic.
Art. 288. Incalzirea vaselor de sticla se va face progresiv, fie pe bai, fie pe o sita de fier acoperita cu
azbest.
Art. 289. La incalzirea unui lichid in eprubeta, gura eprubetei nu trebuie sa fie indreptata spre nici o
persoana.
Art. 290. Pentru a evita supraincalzirea lichidelor se vor folosi bucatele de piatra ponce sau portelan
poros; acestea se vor introduce intotdeauna cand lichidul este inca rece.
Art. 291. Baloanele cu fund rotund se vor aseza pe masa de lucru sprijininduse pe inele din material
elastic, de dimensiuni potrivite.
Art. 292. vasele ce contin substante solide in suspensie trebuie agitate in timpul incalzirii.
Art. 293. Baghetele folosite pentru amestecare trebuie sa fie rotunjite la capete cu ajutorul flacarii;
agitarea se va face printro miscare circulara dea lungul peretilor vasului. Pentru transvazarea
precipitatelor se vor folosi baghete de sticla avand aplicata pe unul din capete o bucata de tub din
cauciuc.
Art. 294. Introducerea substantelor solide in vasele de sticla, in timpul analizelor, se va face cu grija,
lasandule sa alunece dea lungul peretilor.
Art. 295. Aparatura fierbinte se va apuca fie cu o carpa uscata, fie cu un cleste de lemn sau de emtal
in cazul creuzetelor sau capsulelor supuse calcinarii.
Art. 296. Aparatura de sticla fierbinte se va feri de socuri termice, respectiv nu se va aseza pe un loc
ud sau rece si nu se vor turna lichide reci in interior.
Art. 297. Se interzice incalzirea aparaturii de sticla cu flacara directa.
Art. 298. Clestele cu care se apuca aparatura fierbinte de sticla sau portelan se va incalzi putin
inainte.
Art. 299. Sitele utilizate pentru incalzirea aparaturii de sticla vor fi izolate cu azbest pe toata
portiunea de contact intre sita si vasul de sticla.
Art. 300. Se va verifica intotdeauna ca aparatura de sticla supusa incalzirii sa aiba asigurat un
orificiu de iesire a vaporilor degajati in timpul incalzirii.
Art. 301. Creuzetele si capsulele de portelan scoase fierbinti de la calcinare se vor introduce in
exicator fara a se atinge d peretii exicatorului sau de alte vase de sticla existente in exicator.
Art. 302. Dupa introducerea creuzetelor sau capsulelor in exicator se va scoate dopul de la capul
exicatorului sau, daca nu are dop, se va tine capacul tres la o parte pana la racirea vaselor fierbinti.
Art. 303. Transportul vaselor din sticla se va face astfel incat sa fie asigurate impotriva spargerilor.
Paharele si alte vase mici din sticla trebuie tinute cu toate palma si nu apucate sau tinute de margine.
recipientii sau vasele cu gat lung trebuie sa se tina cu o mana de fund si cu cealalta de gat. Transportul
pe distante mai lungi se va face numai in cutii sau cosuri amenajate coresunzator.
Art. 304. Spalarea vaselor de sticla se va face imediat dupa terminarea analizei, cu lichide potrivite,
in care impuritatile respective sunt solubile. Este interzisa curatarea cu nisip sau alte materiale solide.
4. PREVEDERI DE SECURITATE A MUNCII LA
EFECTUAREA INCERCARILOR MECANICE
4.1. Generalitati
Art. 305. La masinile de incercari mecanice, inainte de efectuarea incercarilor se va verifica
functionarea normala a masinii si a instalatiilor copmponente, conform instructiunilor din cartea
tehnica; in mod deosebit se vor verifica aparatele de masura si control, precum si etanseitatea
instalatiilor si recipientelor sub presiune. Este interzisa efectuarea incarcarilor daca aparatele de
masura si control sunt defecte sau lipsesc sau daca se constata scurgeri de fluide la instalatiile sub
presiune.
Art. 306. Reviziile si reparatiile la masinile de incercat vor fi efectuate numai de persoane autorizate
in acest scop.
Art. 307. Inainte de punerea in functiune a masinilor sau instalatiilor generatoare de noxe toxice,
caustice, cancerigene, pneumoconiogene, inflamabile sau explozive sau a manipularii unor substante
generatoare de noxe, laborantii vor pune in functiune instalatiile de ventialre locala si generala, daca
acestea nu sunt interblocate cu masinile si instalatiile respective.
Art. 308. Oprirea instalatiilor de ventilare locala si generala se va face numai dupa oprirea masinilor
sau instalatiilor generatoare de noxe sau la oprirea lucrului cu substante generatoare de noxe si numai
dupa ce sa asigurat eliminarea completa a degajarilor de noxe sau a posibilelor degajari.
Art. 309. In timpul executarii incarcarilor mecanice, cu masinile si instalatiile specificate la art.307
din prezentele norme, de catre operatorul autorizat, este interzisa prezenta si stationarea in zona a
persoanelor straine.
4.2. Prelevarea probelor
Art. 310. Prelevarea probelor se va face de catre un muncitorlaborant calificat, acre va purta
echipamentul de protectie adecvat.
Art. 311. Prelevarea probelor se va face numai cu incuviintarea responsabilului din sectorul
respectiv, care va urmari permanet desfasurarea operatiei, pentru ca prelevarea sa se faca in conditii de
deplina siguranta.
Art. 312. Este interzisa utilizarea masinilor pentru debitarea probelor de catre alte persoane in afara
celor autorizate.
Art. 313. Este interzisa depozitarea probelor pe stelaje improvizate.
Art. 314. Probele de beton proaspat se vor preleva din malaxoare sau betoniere, numai dupa ce
acestea din urma au fost deconectate de la tabloul electric si prevazute cu parapete pentru a preveni
caderea. Se interzice intrarea lucratorilor laboranti in malaxoare sau betoniere.
4.3. Pregatirea probelor
4.3.1. Prevederi generale
Art. 315. La pregatirea epruvetelor metalice se vor respecta prevederile Normelor specifice de
securitate a muncii pentru prelucrarea metalelor prin aschiere, a NSSM pentru prelucrarea metalelor
prin deformnare plastica la cald, precum si standardele in vigoare.
Art. 316. La pregatirea epruvetelor din cablurile de otel pentru tractiune se vor respecta prevederile
standardelor in vigoare.
Art. 317. La pregatirea epruvetelor din lemn, sticla, cauciuc, mase plastice si materiale de
constructie, s evor respecta prevederile normelor specifice de securitate a muncii aferente activitatilor
de fabricare a materialelor respective, precum si standardele in vigoare.
Art. 318. la pregatirea probelor din beton, curatarea, asamblarea si montarea tiparelor de
confectionare a probelor se vor efectua utilizanduse unelte corespunzatoare; ungerea tiparelor nu se
va face cu mana ci se vor folosi pensule de uns.
Art. 319. Accesul in etuvele de aburire nu este permis dacat dupa intreruperea si evacuarea aburului.
Art. 320. La macinarea fina a rocilor sau a altor materiale, precum si in timpul cernerilor, muncitorii
vor purta in mod obligatoriu daca nu exista ventilatie locala sau daca aceasta este ineficiente masti
de protectie (filtre).
Art. 321. In timpul executarii analizelor granulometrice, setul de site trebuie sa fie prevazut cu
capac, pentru a se limita cantitatea de praf degajata.
4.3.2. Racirea probelor pentru incercari mecanice la temperaturi scazute
Art. 322. Racirea epruvetelor la temperaturi scazute, utilizand ca agent de racire zapada carbonica
sau azot lichid, se va face numai in recipiente termoizolante (termosuri speciale), protejate impotriva
spargerii lor si deversarii lichidului de racire prin imbracarea lor in mantale metalice sau de lemn
etanse. Recipientele vor fi acoperite cu capace neetanse pentru prevenirea exploziilor datorate
presiunii gazelor degajate.
Art. 323. Este interzisa utilizarea ca agent de racire, a aerului lichid, datorita pericolului de explozie
la atingerea de substante grase de pe epruvete, maini, etc.
Art. 324. La racirea epruvetelor cu zapada carbonica se va proceda in felul urmator:
se introduce stativul cu epruvete in recipientul de racire termoizolant si se toarna in acesta cantitatea
necesara de solventi (mediu) da racire: alcool etilic, absolut sau eter de petrol;
se monteaza un furtun prevazut cu racord metalic corespunzator, pe stutul butelirei de bioxid de
carbon;
se prinde de capatul liber al furtunului, cu ajutorul unui colier sau a unei sarme, gura unui saculet
special pentru colectarea zapezii carbonice;
se apleaca butelia de bioxid de carbon intro pozitie care sa permita curgerea prin stutul buteliei a
bioxidului de carbon lichid (pana la orizontala), avanduse grija sa nu cada sau sa fie trantita butelia;
se deschide incet robinetul buteliei de bioxid de carbon si se colecteaza in saculet cantitatea necesara
de zapada carbonica produsa prin destinderea brusca a bioxidului de carbon lichid la iesirea din
butelie;
se inchide robinetul buteliei de bioxid de carbon si se desface colierul sau sarma de strangere a
saculetului pe furtun.
se desarta carte putina zapada carbonica din saculet in recipientul de racire, sau se utilizeaza clestele
special pentru manipularea zapezii carbonice, pentru a preveni fenomenul de efervescenta puternica a
eterului de petrol sau a alcoolului etilic aflat in recipient.
se acopera recipientul de racire cu capacul si se lasa timpul necesar pentru racire;
se ridica butelia de bioxid de carbon in pozitie verticala si se asigura impotriva caderii sau lovirii ei
accidentale.
Art. 325. (1) In cazul utilizarii ca agent de racire a azotului lichid, se va turna, de asemenea, cate o
cantitate mica de azot lichid peste solventul de racire, in vana subtire si intermitent, pentru prevenirea
improscarii puternice cu solvent.
(2) se va turna intotdeauna azotul lichid peste solventul de racire si nu invers.
Art. 326. La introducerea in recipientul de racire a zapezii carbonice sau a azotului lichid se va sta
cu capul in lateral si nu deasupra gurii recipientului.
Art. 327. Dupa efectuarea incercarilor la temperaturi scazute si dupa ajungerea lichidului de racire
aproape de temperatura mediului ambiant, lichidul ramas in recipient se va goli in baloane de sticla
inchise ermetic.
Art. 328. Azotul lichid utilizat la incercarile mecanice la temperaturi scazute se va pastra numai in
termosuri speciale, protejate impotriva spargerii lor si deversarii continutului, si care vor fi acoperite
cu capace care sa permita evaporarea surplusului de gaze in expansiune, sau in vase metalice speciale,
prevazute cu capace etanse si supapa de siguranta.
Art. 329. Este interzisa manipularea agentilor de racire si a recipientelor de racire cu solutie, precum
si colectarea zapezii carbonice de catre persoane neautorizate pentru astfel de operatii, aflate intro
stare avansata de oboseala fizica sau nervoasa sau sub influenta bauturilor alcoolice.
4.4. Efectuarea incercarilor mecanice
Art. 330. Daca masinile sau aparatele de incercari distructive nu sunt dotate cu aparatori de protectie
si exista pericolul proiectarii epruvetelor sau a partilor de epruvete sparte in timpul incarcarilor, se vor
monta obligatoriu, in vederea realizarii operatiei, paravane, ecrane etc., corespunzatoare, in cazul
socurilor posibile mari. Pentru socuri previzibile mici, se considera suficienta si este obligatorie
purtarea ochelarilor de protectie.
Art. 331. Accesul la ciocanelependul de rezilienta si punerea lor in functiune sunt admise numai
dupa ingradirea cu paravane de proetctie a intregului camp de lucru al ciocanelor (in fata, lateral , in
spate), pentru a se evita imprastierea epruvetelor rupte si accidentarea personalului aflat pe traectoria
berbecului.
Art. 332. Efectuarea incercarilor la soc sau prin socuri se va face din afara zonelor periculoase
ingradite; dupa fiecare incercare se va asigura mecanismul de actionare a berbecului, pentru
prevenirea declansarii accidentale a acestuia.
Art. 333. Este interzisa utilizarea masinilor si aparatelor pentru incercari mecanice de alte persoane
decat cele autorizate in acest scop.
Art. 334. Manipularea pieselor ajutatoare la aparatele sau masinile pentru incercari mecanice
(contragreutati, piesele de pe platane, cilindri de otel, ciocane, etc) se va face cu atentie, pentru a se
evita caderea lor pe maini sau picioare.
Art. 335. In cazul maniopularii de piese, dispozitive sau mase aditionale de peste 30 kg, lucratorii
vor purta bocanci cu bombeu intarit (otelit).
Art. 336. La masinile de verificare a uzurii este interzis contactul laborantului cu elementele
abrazive aflate in miscare de rotatie.
Art. 337. Pentru incercarea de duritate, care se executa direct pe piese, din motive tehnologice (nu
pe probe martor sau epruvete) se vor stabili, prin instructiunile proprii de securitate a muncii, masurile
necesare la manipularea, sprijinirea in vederea incercarii si depozitarea pieselor.
Art. 338. La incercarea la oboseala prin incovoiere rotativa se vor respecta urmatoarele masuri:
se va asigura fixarea corespunzatoare a epruvetei in dispozitivul de prindere al masinii de incercat;
se va asigura fixarea corespunzatoare a dispozitivului de alimentare cu apa sarata, in cazul
incercarilor in mediu coroziv.
se va asigura montarea corespunzatoare a cuptorului de incalzire, in cazul incercarii la cald;
se va pune in functiune mecanismul de rotire numai dupa fixarea corespunzatoare a carcasei
(ecranului) de protectie;
se va supraveghea permanent functionarea masinii pana la terminarea incercarii (ruperea epruvetei).
Art. 339. La incercarile la fluaj sau relaxare (oboseala la tractiune la sarcina constanta sau regresiva)
se vor respecta urmatoarele masuri:
se va asigura fixarea corespunzatoare a epruvetei in dispozitivul de prindere al masinii
se va asigura montarea corespunzatoare a cuptorului de incalzire, in cazul incercarii de fluaj la cald;
se va asigura montarea corespunzatoare a contragreutatilor sau a dispozitivelor de tractiune;
se vor monta paravanele de protectie si se va supraveghea paermanent functionarea masinii pana la
terminarea incercarii (ruperea epruvetei).
Art. 340. In timpul incercarilor la cald, la incalzirea probelor sau dupa terminarea incercarilor, nu se
va pune mana pe suprafata exterioara a cuptoarelor de incalzire dacat cu manusi de protectie
termoizolante.
Art. 341. La scoaterea probelor din cuptoarele de incalzire electrice si la manipularea lor in vederea
efectuarii incercarilor la cald, se vor folosi clesti de nichel sau fier.
Art. 342. La scoaterea probelor din recipientele de racire si la amnipularea lor in vederea incercarii
la temperatura scazuta, se vor folosi clesti metalici raciti la temperatura probelor.
Art. 343. Este interzisa efectuarea incercarilor mecanice la temperatura scazuta de catre persoane
neautorizate in acest scop sau aflate intro stare avansata de oboseala fizica sau nervoasa.
Art. 344. La incercarea la tractiune a cablurilor de otel si a toroanelor sau fasiilor de cauciuc,
epruvetele sau probele martor folosite vor fi izolate prin paravane de protectie adecvate.
Art. 345. La incercarea la tractiune a epruvetelor din teava, precum si la incercarea la largire a
acestora, dornurile introduse in capetele epruvetelor vor fi executate din materiale mai rezistente decat
materialul tevii.
Art. 346. Daca accidental au loc scurgeri, deversari sau degajari de lichide sau gaze inflamabile sau
explozive, mai intai vor fi scoase de sub tensiune masinile si instalatiile electrice, dupa care se vor lua
masuri de oprire si indepartare a scurgerilor respective.
Art. 347. Este interzisa parasirea locului de munca de catre lucrator in timpul efectuarii incercarilor
sau lasarea fara supraveghere a masinilor si aparatelor in timpul functionarii lor.
Art. 348. La terminarea lucrului, masinile de incercari si aparatele electrice vor fi deconectate de la
toate sursele energetice, oprinduse alimentarea lor cu energie electrica si fluide energetice.
Art. 349. In cazul laboratoarelor de metrologie, nu se permite verificarea manometrelor de oxigen in
aceeasi incapere in care se fac verificarile manometrelor de ulei.
Art. 350. Ciocanele pentru determinarea rezilientei vor fi prevazute cu sisteme de sigurare impotriva
declansarii necomandate sau accidentale a mecanismului de actionare a berbecului.
5. PREVEDERI DE PROIECTARE
5.1. Prevederi comune
Art. 351. Laboratoarele de analize fizicochimice si incercari mecanice se vor amplasa in locuri
lipsite de praf, zgomot, trepidartii si alti agenti nocivi. Fac exceptie laboratoarele rapide, care sunt
amplasate in imediata apropiere a sectiilor pe care le deservesc.
Art. 352. Cladirile pentru laboratoare se vor orienta cu laturile lungi spre nord si sud. Incaperile de
laborator cuprinse in alte constructii se vor orienta de preferinta spre nord.
Art. 353. La amplasarea laboratoarelor se va tine seama de directia vanturilor dominante, astfel ca
acestea sa nu duca spre laboratoare praful sau gazele emanate de spatiile productive, iar gazele nocive
din laboratoare sa nu fie deplasate spre cladirile administrative.
Art. 354. Planul de situatie al laboratorului trebuie sa fie functional si sa corespunda, in principal,
urmatoarelor criterii:
exploatare usoara;
legatura rapida si usoara intre laboratoare, anexe, ateliere, etc.
conditii tehnice pentru asigurarea functionarii in conditii de deplina siguranta si securitate.
Art. 355. La proiectarea laboratorului se va prevedea o dimensionare rationala, adecvata unei
desfasurari nornmale a activitatii, cu posibilitati de extindere sau modificari de compartimente in
perspectiva. Inaltimea laboratorului se va stabili in functie de specificul lucrarilor care urmeaza sa se
execute in spatiul respectiv.
Art. 356. Instalatiile utilitare (energie electrica, gaze, apa, canalizare) vor fi astfel dimensionate incat
sa permita dezvoltarea ulterioara a laboratorului.
Art. 357. Culoarele trebuie sa aiba o latime minima de 1,5 m, pentru a permite deplasarea
personalului si a diverselor utilaje, aparate sau echipamente. Daca se prevede fixarea dulapurilor in
peretii culoarelor, la dimensionarea acestora din urma se va tine seama si de acest element.
Art. 358. Instalatiile pentru incalzirea laboratoarelor se vor proiecta astfel incat sa se excluda
pericolul de incendiu sau intoxicare.
Art. 359. Reteaua de gaze trebuie proiectata conform instructiunilor elaborate de organele
autorizate.
Art. 360. Se vor prevedea, prin proiect, instalatii de iluminat general si local, conform normativelor
in vigoare, in functie de specificul lucrarilor executate in fiecare laborator.
Art. 361. In laboratoarele in care este necesar sa se asigure iluminat de siguranta, acesta va fi
interblocat cu iluminatul artificial.
Art. 362. Laboratoarele vor fi prevazute cu prize monofazice si trifazice.
Art. 363. In coridoare se vor amplasa hidranti ficsi (inclusiv furtunuri), iar in laboratoare mijloace
de stins incendiu adecvate (lazi cu nisip, extinctoare, etc.).
Art. 364. In laboratoarele unde se lucreaza cu substante inflamabile se vor monta, dupa caz,
instalatii mobile sau fixe de stins incendiul, cu declansare automata sau manuala.
Art. 365. In incaperile care necesita spalare cu apa, pardoselile vor fi prevazute cu pante si sifoane
de scurgere spre canalizare.
Art. 366. In incaperile in care au loc degajari nocive: laboratoarele chimice, magazii de chimicale
ale laboratoarelor, camere de mercur din laboratoarele termotehnice, camere pentru pregatirea
probelor si determinarea macrostructurii din laboratoarele metalurgice, laboratoarele de incercari
mecanice, laboratoarele de spectrografie, laboratoarele pentru controlul materialelor cu radiatii X si
gamma, precum si in alte incaperi si laboratoare similare, este obligatoriu sa se prevada instalatii de
ventilare locala pentru eliminarea noxelor. In cazul in care ventilarea locala este ineficace sau
stanjeneste procesul de lucru, se va prevedea o ventilare generala corespunzatoare.
Art. 367. Instalatiile de ventilare locala si generala vor fi interblocate cu masinile sau instalatiile
generatoare de noxe toxice, caustice, cancerigene, pneumoconiogene, inflamabile sau explozive.
Instalatiile de ventilare vor fi oprite temporizat, dupa oprirea masinilor sau instalatiilor generatoare de
noxe, pentru eliminarea completa a noxelor degajate.
Art. 368. Pentru amplasarea buteliilor sub presiune necesare lucrului in laboratoare (in cazul in care
sunt mai mult de una) se vor proiecta in exteriorul cladirii boxe speciale, amenajate din zidarie.
Art. 369. Masinile si instalatiile electrice din laboratoarele unde se lucreaza cu substante inflamabile
sau explozive sau unde sunt posibile scurgeri, deversari sau degajari de lichide sau gaze inflamabile
sau explozive, se vor proiecta in constructie antiex.
Art. 370. Pentru masinile, instalatiile si aparatele actionate electric, sau care pot fi puse accidental
sub tensiune, se va prevedea legarea la pamant sau la retaua de nul.
Art. 371. La amplasarea utilajelor, aparatelor si meselor de lucru, se vor prevedea spatii de trecere
de cel putin 1,2 m latime.
Art. 372. Mobilierul de lucru (mese, scaune, rafturi, dulapuri) va corespunde ca dimensiuni si forma
activitatii desfasurate, asigurand confortul necesar lucratorilor respectivi. Mobilierul se va confectiona
din materiale care permit o buna intretinere si curatenie.
5.2. Proiectarea laboratoarelor de analize fizicochimice
5.2.1. Amenajari interioare
Art. 373. Toate iesirile din salile de lucru ale laboratorului trebuie sa dea spre coridorul cladirii sau
direct afara, iar usile sa se deschida spre in afara. Se va respecta si organiza accesul liber la caile de
comunicatie externe, scari, etc.
Art. 374. Circulatia pe verticala trebuie sa fie functionala. Scara principala se va putea complecta cu
scari utilitare, al caror dublu rol va fi de serviciu si de siguranta.
Art. 375. Pardoselile laboratoarelor se vor executa din ciment sclivisit sau mozaic si se vor placa,
dupa caz, cu covor de vinil sau gresie antiacida. Pentru locurile de munca expuse pericolului de
electrocutare se vor lua masuri de izolare electrica.
Art. 376. Pardosela culoarelor va fi astfel realizata incat sa se evite propagarea vibratiilor provocate
prin circulatie precum si alunecarea.
Art. 377. Peretii din laboratoare vor fi placati sau vopsiti, dupa caz, cu materiale usor lavabile si in
culori luminoase.
Art. 378. (1) Compartimentarea laboratoarelor se va proiecta tinanduse seama de specificul
operatiilor ce urmeaza sa se execute. Se vor crea compartimente anexe specifice, distincte, respectiv:
camera de balante, magazie de chimicale, magazie pentru sticlarie, camera de primirepredare probe,
birou, etc.
(2) Incaperile de interes social, vestiare, cabinete etc. trebuie sa fie grupate pe cat posibil, in
apropierea cailor de acces rezervat personalului.
Art. 379. Ferestrele laboratoarelor vor fi cat mai mari, spre a putea permite ventilarea naturala, in
caz de necesitate, in cel mai scurt timp posibil.
Art. 380. Usile nu trebuie sa fie mai inguste de 1 m.
Art. 381. Incaperile in care urmeaza sa se lucreze cu cantitati mari de substante si/sau materiale
combustibile se vor amplasa la ultimul nivel al cladirii (sau in cladiri separate, cu respectarea
distantelor stabilite prin normele PSI in vigoare). Accesul in aceste incaperi se va face prin sas
prevazut cu suprapresiune.
Art. 382. Mesele din laborator vor fi construite din material antiacid si vor fi dotate, dupa caz, cu
toate anexele necesare: racord de aer comprimat, racord pentru gaze naturale, prize mono si trifazice,
instalatie de vid, chiuveta cu apa calda si rece, etc.
Art. 383. Anexele meselor de laborator vor fi dispuse in asa fel incat sa usureze cat mai mult munca,
in general avand comenzile fixate in fata lor.
Art. 384. Se va prevedea spatiul mediu necesar dupa specificul lucrului, respectanduse normele de
proiectare, insa nu mai putin de 3 m de masa de laborator
Art. 385. Chiuvetele asezate la capetele meselor de laborator vor fi cu fund plat, din portelan, gresie,
material protejat antiacid sau PVC.
Art. 386. In fiecare laborator se va amenaja un spatiu special pentru depozitarea vaselor murdare,
prevazut cu o chiuveta spalatoare mare, cu fund plat, captusita cu un material elastic, precum si cu
rafty uscator pentru vase; de asemenea, trebuie sa existe si un debit suficient de apa calda pentru
spalarea vaselor si a utilajelor cu care se lucreaza.
Art. 387. Pentru asigurarea luminii naturale se recomanda ca distantele de la ferestre pana la peretele
opus cel mai departa sa nu depaseasca 6 m.
5.2.2. Iluminatul
Art. 388. In laboratoare se va asigura o temperatura de minimum 20oC. Exceptie fac incaperile care
necesita termostatare, unde temperatura va fi indicata de proiectant.
Art. 389. Reteaua de gaze a laboratorului va fi centralizata si prevazuta cu un ventil central, care sa
permita oprirea alimentarii cu gaz pentru intreg laboratorul. Ventilul se va instala intrun loc accesibil,
departe de punctele de lucru cu foc.
Art. 390. In cazul in care nu exista posibilitatea racordarii la reteaua centrala de gaze, laboratorul va
fi prevazut cu statie de alimetare pentru distribuirea gazelor din butelii, pentru care se vor respecta
prevederile ISCIR in vigoare.
Art. 391. Aerul comprimat se va livra, de preferinta , de la o statie centralizata, ce va asigura o
presiune corespunzatoare la lunctele de distributie. Nu se recomanda utilizarea compresoarelor
mobile, datorita vibratiilor produse si a suprafetei ocupate.
Art. 392. Se va prevedea o distributie centrala de vid daca necesarul puncetlor de utilizare a vidului
normal o justifica.
Art. 393. Laboratoarele pentru analize chimice vor fi prevazute cu instalatii de admisie a aerului si
de evacuare a noxelor.
Art. 394. Admisia aerului din exterior trebuie astfel organizata incat sa se evite recircularea aerului
viciat. In cazul amplasarii prizei de aer in zonele industriale, aceasta va fi prevazuta cu filtre pentru
filtrarea aerului admis. Pe timp de iarma, aerul introdus va fi mai intai incalzit.
Art. 395. Schimbul de aer poate varia, dupa caz, intre valori stabilite pe baza de determinari practice
si in functie de gradul de pericol pe carel prezinta substantele cu care se va lucra.
Art. 396. De regula, pentru incaperile laboratoarelor se vor prevedea instalatii independente de
ventilatie. Se admite racordarea la un sistem central numai daca substantele evacuate prezinta un grad
similar de pericol de incendiu sau explozie si numai daca sunt compatibile.
Art. 397. In salile in care urmeaza sa se execute lucrari cu substante deosebit de toxice sistemul de
ventilare va fi amenajat obligatoriu separat, fara sa fie legat cu ventilarea celorlalte spatii. In aceste
incaperi pardoseala trebuie sa fie fara crapaturi, iar peretii acoperiti cu vopsea de ulei sau cu faianta.
Art. 398. Instalatiile de ventilare vor fi protejate impotriva coroziunii.
Art. 399. Coloanele de ventilare vor fi prevazute cu diispozitive de inchidere automata, pentru
intreruperea si izolarea imediata a ventilatorului in caz de oprire sau nefunctionare.
Art. 400. La absorbtia gazelor sau vaporilor inflamabili se vor lua masuri pentru prevenirea
pericolului de explozie.
Art. 401. Instalatia de ventilare cu caracter general cu refulare de aer conditionat si de absorbtie a
aerului viciat din incaperi va fi separata de instalatia de ventilare pentru nise. De asemenea, instalatia
de ventilare pentru coridoarele interioare va fi separata de celelalte instalatii de ventilare.
Art. 402. Dupa necesitati, fiecare laborator va fi prevazut cu nise sau hote, dotate cu instalatii de
gaz, er comprimat, de alimentare cu apa, de evacuare a apelor uzate, la cae se va asigura o ventilatre
corespunzatoare.
Art. 403. Toate comenzile de la nise vor fi amplasate in esteriorul niselor.
Art. 404. Nisele trebuie dimensionate si amenajate in functie de specificul lucrarilor la care vor fi
folosite. La inaltimi corespunzatoare se vor proiecta clapete mobile pentru introducera mainilor in
nisa.
Art. 405. Nisele vor fi prevazute cu sistem de semnalizare a functionarii sistemului de ventilare.
Art. 406. La nise se va asigura aspiratie locala individuala.
Art. 407. Tirajul ventilatorului de la nise trebuie astfel calculat si realizat incat debitul sa asigure o
viteza de antrenare a gazelor care sa previna acumularea de vapori sau gaze in interiorul niselor. Se va
asigura evacuarea vaporilor si gazelor cu greutatea specifica relativ mai mare sau mai mica decat
greutatea aerului, prin folosirea de prize la diferite inaltimi.
Art. 408. Nisele ocupate cu instalatii in care se lucreaza cu substante toxice, inflamabile sau
explozive, se vor realiza din material ignifug.
Art. 409. In scopul alimentarii cu apa trebuie sa se prevada o sursa abundenta, iar chiuvetele trebuie
sa fie dispuse in mod judicios si sa fie foarte larg dimensionate, pentru a se asigura o buna evacuare.
Sursa va indeplini conditiile standardelor in vigoare.
Art. 410. Dimensiunile robinetilor speciali pentru trompa de apa vor fi astfel alese incat sa se evite
pierderile de presiune.
Art. 411. Reteaua de canalizare va fi prevazuta cu inchidere hidraulica. Instalatia de canalizare va fi
rezistenta la mediul respectiv.
Art. 412. Fiecare laborator va avea la una din chiuvete, si anume la cea mai accesibila, si o fantana
cu jet ascendent pentru apa potabila.
Art. 413. Laboratoarele vor fi dotate cu dusuri de interventie in caz de incendiu, amplasate pe
directia de iesire.
Art. 414. La incaperile in care urmeaza sa se lucreze cu cantitati mari de lichide inflamabile, toate
comenzile aparatelor electrice si comutatoarele pentru lumina vor fi amplasate in afara incaperii.
Art. 415. Iluminatul prin fluorescent se va realiza prin utilizarea tuburilor montate "in duo" pentru a
se evita efectul stroboscopic. se va acorda preferinta sistemului de iluminat mixt, cu incandescenta si
fluorescenta.
Art. 416. Instalatiile de lucru vor fi judicios amplasate, tinanduse seama de greutatea, volumul,
durata de functionare a acestora si curentii de aer care se formeaza in raport cu ventilarea naturala a
incaperii.
Art. 417. Toate aparatele sau partile lor componente vor fi rezemate pe elemente de rezistenta,
calculate pentru a suporta greutatea acestora, precum si a sarcinilor accidentale care pot aparea.
Art. 418. Pentru analize efectuate in cadrul lucrarilor de cercetare stiintifica, instalatiile vor fi
confectionate din material corespunzator naturii substantelor cu care se lucreaza si vor avea forma si
dimensiunile indicate in literatura de specialitate sau, in absenta unor astfel de informatii, se vor
stabili prin proiect.
Art. 419. Autoclavele vor fi prevazute cu doua manometr si doua dispozitive de siguranta (supape,
membrane de siguranta, discuri de explozie). Discurile de explozie trebuie sa fie carcasate.
Art. 420. Instalatiile sub vid, fie se vor monta in spatele unor paravane de protectie, fie se vor
acoperi cu cosuri de protectie din sarma sau, in cazuri deosebite, se vor amplasa in boxe special
amenajate.
5.3. Proiectarea laboratoarelor de incercari mecanice
Art. 421. Usile laboratoarelor se vor deschide spere exterior
Art. 422. Pardoseala laboratoarelor va fi plana, fara denivelari, si construita din materiale
nealunecoase, ignifuge si rezistente la uzura, socuri, vibratii si substante chimice sau agenti de racire.
Art. 423. Masinile de incercari care prezinta pericol deosebit, zgomote, vibratii, etc., vor fi separate
de restul laboratorului prin ingradiri cu plasa de sarma sau alte materiale. Usile vor fi prevazute cu
blocaje care pot fi deblocate numai din interior si cu averyizare optica pentru intervalul in care se
executa incercarile.
Art. 424. Ciocanelependul pentru determinarea rezilientei vor fi prevazute, in mod obligatoriu, cu
paravane sau sistem de ingradire a zonei de lucru (pendulare) a berbecului, fixate corespunzator,
pentru a impiedeca patrunderea accidentala a persoanelor in zona periculoasa in timpul efectuarii
incercarilor.
Art. 425. Ciocanele pentru determinarea rezilientei vor fi prevazute cu sisteme de asigurare
impotriva declansarii necomandate sau accidentale a mecanismului de actionare a berbecului.
Art. 426. Masinile sau aparatele utilizte la incercarile distructive ale materialelor vor fi prevazute cu
aparatori de protectie corespunzatoare (ecrane, grile, etc.) interblocate pe cat posibil cu functionarea
masinilor (aparatelor) respective si rezistente la socurile provocate de proiectarea epruvetelor sau
partilor de epruvete sparte in timpul incercarilor.
Dezvoltare si SEO: Bogdan Citoiu
© Copyright 20062013 Aurelian Consulting − NSSM 36

NSSM 36 - Norme Pentru Laboratoarele de Analize

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

NSSM 36 - Norme Pentru Laboratoarele de Analize

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

22.03.

S-ar putea să vă placă și