Charles Diehl

TEODORA
tMPA RATEASA BIZANTULUI

Traducere �i note de
TEODORA POPA-MAZJLU

CHARLES DIEHL

Thi!odora, imptratrice de Byzance

Editura Ulise
EU. de Boccard,

199!'
Paris
 INTRODUCERE

Goperta de
TEODORA POPA-MAZILU

Aventura Teodorei, impi1rli.t!'!asa Bizanfului, care din

cu1isele Hipodromului a ajuns pe tronul Cezarilor, a avut
privilegiul, in toate timpurile, sei atite curiozitatea $i sii
dea aripi imaginafiei. I-ncii din viafii, minunata sa soartii
a uimit atit de tare pe contemporani, incit haimanalele
din Constantinopol niiscociri.1, pentru a o explica, pove$­
tile cel mai incredibile, intreagi'i acea gri'irnadCi de birfeli
pe care Procopiu a consernnat-o cu grijii, pentru poste­
ritate, in Istoria secreta. Dupii moar_te, legenda puse stii­
pfnire pe ea $i mai mult: orientali $i occidentali, si­
rieni, bizantini $i slavi infrumuse(arii, cu amiinunte ro­
niantice, romantica sa soarta; $i grafie acestui renume
zgomotos, dintre atitea prinfese cite s-au perindat pe
tronul Bizantului, Teodora riimine, chiar in zilele noas­
t1�e. cunoscutli_ $i aproap� popularii.
La San-l'itale din Ravenna, i1i absida soTitari'i unde
scinteiazii mozaicurile de aur, orice vizitator incearcii sii
dezleg2 enigma Pfl;lidului $i n_emi$catului ei chip. La
Paris, unde a apiirut, acum doulizeci de ani, pe scena
teatrului Porte-Saint-1\-lartin, unde, ieri inca, rcaplirea ca
intr-o apoteozii, ea stirne$te in egaiii 1ni!surQ curiozila­
tea arti$titor §i a autorilor dramatici, a istoricilor, ba chiar
$i a indiferentilor. Odinioara, poveste§te Procopiu cu des­
tuia miirginire, oamenii cinstiti din Constantinopol se in­
depiirtau de ea cind o fntilneau pe drum, de teama sa
nu se murdiireascli prin aceastli atingere impuri'i. Noi nu.
mai avem, in secolul nost·ru, astfel de temeri $i de pre­
judeci'iti; u.:;oara undr:'i de scandal care plute?te in jurul
Teodorei mai curind ne atrage spre ea. Persoana sa a
ispitit rind pe rind pensula unui Benjamin Constant §i
a unui Clairin, a obsedat imaginafia creatoare a unui
ISBN 973-550-008-6
5
Sardou, a sedus fantezia genialii a act�itei Sarah Bern­
hardt. N_t: e mUl� de cind, pentru a o f�ce sQ. retriiiascii
sub oc'!}it no$trf :ntr-un cadru demn de ea, s-a cheltuit
? suma Ja n,tas�tca pentru o f!'tentii $i somptuoasii punere
:n scen � !}t, ttml? �e opt ztle, discutia despre virtutea
Teodoret a constitutt un subiect de conversatie
, "foart e
parizian".
Totu§>i :, se Poate s.pun� :et o cunoa§tem foarte exact
. � zmparateasti_ in care atitia oameni
„
P� aceasta fatmoasa
n-au viizut decit o ilustrii amatoare de aventUri ? Sii cre­
dem cii �r fi, :Z,�ca (!T putea vorbi, pe deplin satisfiicutä
de . a":umtte trasaturt romantice cu care, odinioarii ca si
azt, .t s-� impodobit prea adesea portretul? Nu sint Pe
deJ?ltn stgur de asta. Exista douii Teodore, cea din Is­
tor 1a secretä $i cea. din istorie, fdrii nici un alt epitet.
Pr u?!
. a este cea
�az cunoscutii $i aventura sa-; dacii ju­
d :cam drept, devine banalii de indatii ce nu-i mai acor­
�am �cea grandoare_ a luxului, aproape epici"i, cu , care a
�ncon1urat-o Procoptu: povestea dansatoarei care, trdind
zntens, a cdutat o statornicire oarecare' y• .,.; care gdsind
.
un om serzos, :-a rostuit, in mi'iriti$ $i-n cumintenie.
•
Acea �ta_ Teo�ora l': L�dovic Halevy se nume$te Virginia
c _ardtnal. Ma� exista $t o alta care e mai putin cunoscutii
•.
$t care este tn cu totul alt mod interesantii $i curioasii:
o mare implirdteasii care a ocupat alilturi de Justinian
un loc considerabil $i care a jucat adesea in cirmuire un
rol decisiv, o femeie cu un Spirit superior, o inteligentii
r�rii, � voi�fii enerf?icii, o fiinfii despoticii $i rece, violenta
_
$l pattma$a, compltcatQ $i adesea deconcertantii, dar in­
totdeauna nespus de seducdtoare.
Ace':stii subliniere odatii fiicutd, mi'i 'griibesc sd, adaug
_
ca nu tncerc, cum s-ar crede, nici o dorinfii, vecind cu
paradoxul, de a zugriivi aici o Teodord foarte cinstitii §li
foarte virtuoasii. Am fdcut, se va vedea insotindu-le de
r�zervele_ necesare, un loc larg in aceasia c'arie, povesti­
rilor pttore$t'i din Ist?ria secretä, $i nu numai cii sint
d�parte �e a le da crezare, dimpotrivii, mi se pare cii
dtn studterea lor se poate desprinde, mult mai complet
�ecit. s-a fiicut pinii. acum, psihicul Teodorei din vremea
Jurtunoasei sale tinerefi. Dar trebuie sil tinem seama cii
nu existii numai Istoria secretä. In ace$ti din urmii ani
s-au mai gdsit $i alte documente, ilestul de noi, care ne
ingdduie sii zugriivim aproape complet chipul celebrei
suverane. In afari'i de biografia ei, recent descoperitii, pe
care un pios ciilug<lr a scris-o in secolul al Vl-lea (e
vorba de abatele de Chora, propriul ei unchi), de Vietil_e
preafericitilor orientali istorisite ·spre mijlocul secolul
ut
esei, episcop ul
al Vl-lea de unul dintre, apropiatii impiiriit
Ioan, din Efes, de fragmentele inedite din Marea istorie
a anonimä
ecleziasticä scrisd de acela$i autor, de Cronic
atribuitii lui Zaharia din Mytilene, alte 'lucriiri, mai cu
seamii contemporane, ca de pilda biografiile patriarhului
Sever $i a lui Iacob Baradeu, apostolul monofizitilor, au
fast publicate sau traduse dupd ni$te manuscrise siriene
l6.m7.rrind intr-un fel destul de curios rolul pe care Teo­
dora l-a jucat in treburile politice $i religioase. Acestora
li se pot alatura fie alti scriitori, mult mai vechi, dar
de.�tut de rar consultati, ca de pildii Ioan Lydus, fie frag­
men,tele noi ale lui Malalas, fdra a 1nai vorbi de Novelele
impe!'iale, a ciiror obositoare vorbiirie, atit de
plinii de
inviitiiminte totu$i, a descurajat $i pe cei mai rdbddto ri;
treb1tie sd-l pomenim $i pe Procopiu care a lilsat, din
fe.>icire pentru' noi, $i alte lucrO.ri decit Istoria secretä.
Din toate acestea, dacii vrem sii ne asumdm sarcina de
a le citi cu. atentie, se desprind anumite fapte care aratii
personajele secolului lui Justinian intr-o lumind putin
·
<liferit(l poate de cea in care sint de obicei infiiti$ate.
Dacil insist asupra acestor lucruri, n-o fac, desigur,
pentru plO.cerea de a da dovadii de o inutilii paradi'i de
eruditie. Nu veti giisi in josul paginilor acestei cdrti nici
·
note, nici citate; aceasta este istoria pitoreascil., anecdo­
tic6, a Teodorei, pe care mi-am propus s-o scriu in pri-
1nul rind. Dar aceasta istorie, pe care m-am striiduit s-o
fac cft mai vie, $i, dacd se poate, amuzantii, nu este mai
putin o poveste adeviir:atii. Il rog pe cititor sQ.-mi facii
favoarea de a crede cii fiecare fapt amintit se sprijinii
pe m-5.rturii precise, cii pinii $i ipotezete pe care mt-am
ingi'i_duil sQ le fac, se pot demonstra, dac(l e nevoic, fn veranU absolutii a cel1ti mai mare imperiu din vreniea
mod ?tiinfific. 1 sa, Teodora a fiicut sa se simta mai puternic toati'i pi-·
toreasca atractie a acelei lumi atit de curioase in care a
llfu romanul Teodorei am voit eu sil. -l povestesc: asta
triiit, tot inte;esul pe care-l putea ofer i pentru studiul
acestei societi'ifi disparute; acest lucru rn-a ispitit sä §i
au ftlcut-
. o alfii $i inca intr-un mod strGlucit. Dar, incer­
cind s(i reconstitui rnediile succesive in care a tri'iit :
dau un exemplu: o serie de portrele ale imprlrGteselor
Iiipodromul turbulent unde $i-a petrecut furtunoa �a ti­
bizantinc.
ncrefe; palalul ceremonios $i rnCiret unde a sti1pinit am­
bi fidasa sa ni aturitate, Biserica ]JitoreascG $i frGmintati"i.
a c1l rei grij&. a preocupat-o pinG la 1r1. oartc ; schifind fi­ CHARLES DIEllL.
guri1e J.Jersonajelor principale care .au tri'iit in juru-i, a
.>otului ei Justinian, ale favoritilor sdi Petru Bars11rnes
sau Narses, a confidentei sa!e Antonina, ale adversarilor
s!li Ioan de C'apadocia sau ßelizarie, aie· protejafilor siii
Antim sau Sever, a lui Ioan Egipteanul sau Jacob Bara-­
rleu, 1ni s-a pO.rut ca s-ar putea .face s<l retrl/.ias ca, in­
iT-un cadru adcvrlrat :;ii in realitatca sa istoricO., enigma­
ii.ca $i co1nplexa fiinfi'i carc a fast Teodora.
iri aceastii slranie exisient<l de dansa -
Ffirrl fndoial<l,
10:1re ujun'>'<l irnp<lri.ileasrl,
in acest caracter Schii•<-Uütor $i
rnuitifor1n de cur1ezanr1 dcveniti1, prin inteligenfa !}i ]Jrin
cnnbifia sa, un eminent 01n de Stal, va exista intotdeauna
o fi1rfniä de nccunoscut $i de 1nistfr $i nu mi1 laud ca
a1n rezolval toale incertitHdinile :;:i cä. 'a1n risipit toate
u/JscuritG.tilr'. Dar, orice- ar Ji, femeia intr-adev<lr 0upe­
rioarCi care, du]Jc! ce a ,�[iut srl-$i i.ncinlc po1Jorul $i ;.·d-l
cucereasc<l pi! Justinian, a do1,-,:nit timp ds doudz<Sci $i
1.!ntl de ani ca stiipZn<l peste Bizant, 1ncrit<l sa fie cu­
nosculi1 1nlli bine decit din /JZrfelile p.nnfletarilor sau
din legendele contesto'bi!e, ivite dintr-o prea zgomotoasä
cctebritate. 1'/-a$ vrea, o �pun_ incä o dqtQ, sa lncerc o ··

reabilitare a 'l'eodorei. .4ccst luc;-u, in i.�torie, este

o a1'ecare parle c[e
o

treab<l in care intra intotdeauna o

eroare $i de ridico[; a$a ci'i, oricine ar fi fast ea, actri,ld
a. plaudc1 t<l, curlezana fai1noasa , inainte de a de'veni -'·u-

' lmi voj permite, pentru cletaliul Iucrurilor �i stucliu] c.:;:n1-

ptt>t al epocii, sä-1 trimit pe ciiitor la marea lucrare pe ca1 l'
<Im publicat-o sub titlul
1·ccolul al VI-lea, Paris, Ler6ux, 1902 (n.a.).
: Justiniaii §i civilizafia bizaJJ.tinä ia

8
 Partea intii

TEODORA, DANSATOAREA
 I
in public Teodora. Acacios murisc, läsindu-9i in n1are
tri.stete väduva $i cele trei fete, dintre care cea mai mare
n-avea incä 9apte ani. Ca sä pästreze slujba fostului sot,
AFIRMAREA TEODOREI singurul sustinätor al familiei, mama nu intreväzu nici
un alt mijloc decit sä se märite cu un alt bärbat care,
cäpätind slujba_ de paznic al ur.;;ilor, sä-.;;i asume in ace­
la9i timp .;;i grija casei 9i a animalelor. Dar pentru ca
.aceastä combinatie sa reu9eascä, trebuia incuviintarea
lui Asterios, 9eful factiunii Verzilor 1 9i Asterios primise
In prin1ii ani ai celui de-al saselea sccol Teodora, bani ca sä favorizeze un alt candidat in slujba de paznic.
mimä �i dansatoare, un1pl�a Co�stantinopolu cu celc- i Ca sä Jnfringä aceastä rea-vointä evidentä, n1ama Teo­
brit<>iea ei scandaloasä. dor'2i se gindi sä cointereseze poporul la cauza ei 9i, in­
De u:1de ap8ruse, nu se prea -�tie. Unii cronic3ri sus� tr-o zi, cind multimea era adunatä in eire, ea apäru Jn
.
t1neau ca sc näscuse in Cipru, tara pätilnasä si arzätoarc arcnä impingind inainte pe cele trei fetite incununate cu
a ;\froditci; altii, inai aproape de adeva� i0-au dat ca flori, care intindeau minutele lor rugätoare cätre mul­
patric Siri<1. Oricum ar fi, ea veni de cooil Ia Bizant cu
a'. timc. \Terzii nu fJ.curä decit sä ridä de aceastä mi$cä­
ai siii, �i in aceasta capitalä tun1ult�ocisa �i corti.ptä toare rugäminte ; din fericire, cealaltä factiune a circu­
"
cr._scu .
marc. Dar, pr1ntr-u lui, cea a Alba9trilor, mereu inclinatä sä le joace festa
n fenomcn dG atav1sr:1 demn
de remarcat, toati'i viata pdsträ culoarca *i dragost adversarilor lor, se gräbi sä primeascä jalba pe care o
ca täri.i
salc de ot-igine; in vrerne ce Justinian, nilscut in a.�prii. respingeau Verzii 9i sä acorde fan1iliei lui Acacios o
slujbä aidoma cu cea pe care o pierduse. Acc<-,ta a fost
n!unti ai "Maccdoniei �2 Sus, era profund pätruns de ,spi­
r11. ul rorna11, Teodora r<'imase intotdeauna o orienta]{, im­ prin1ul contact al Teodorei cu accl popor pe ca_re mai
}�ib�tä cu toate ideilc, toate credintele, toate preju ccä- d tirziu avca sä-1 farn1ece, apoi sä-1 guverneze ; n-a uitnt
\1lc rase! sale. - insä niciodatii cele petrecute 9i impärätea.Sa i-a fäcut pe
'i/et·zi si'i. ispä�eascü amarnic ocara indifcrcntei cu care
Din cc fan1ilie provenea nu sc .;; tic citu:;i de putin_
_
I.egendn, pr1nt�-un respinseserä rugämintile ei de copil.
fel de respcct al rangului imperial
la care s-a ridicat, i-a fabricat mai tirziu o familie ilustra Teodora crescu deci, ilnprcunä cu surorile sale, sub
sau cel putin acceptahilä, atribuiridu-i ca tatä un sena- supraveghcrea ttnei mBme destul de lipsitä de sc1·upule,
·
tor cu pozitie $i greutate. !n realitate, nasterea ei nare Jn lumea indeajuns de pestritä carc frecventa culisele
flipodromului, a.;;<f' cä se gäsi in mod firesc pregätitä
sä fi fost mult mai umilä. 1'ati'i.l ci, dacä t;ebuie sä dam '
pentru viitorul ei destin. Väduva lui Acacios, fcmeic
'

crezare Istoriei secrete, era un biet om numit Acacios.

bracticä; väzindu-;;;i fiicele frumoasc, le impinse rind pe
care päzea ur.�ii in amfiteatru ; mama sa era. o fcrnei�
rlnd in teatru. Con1ito dädu prirrla exe:nplu .<;ii reu.;;i in
putin severä, cum se. gäseau multe fn acea lume dcstul chip sirälucit; urmä Teodora. In curind o Jnsoti pe sora
de amestecatä a culiselor .;;i a circului. Din aceastä cä­
sätorie de arti.;;ti s-au näscut trei fete : Comito Teodora Partidele sau factiunile Vcrzilor (Prasinoi) $i Alba$trilor
.;;i Anastasia ; a doua, viitoare impäräteasä, ve i proba- ' (Venetoi)
1

� numite astfel dupä culoarea carelor de alergare din

hil pe lu1ne in jurul anului 500. eire, au dominat viata sportivä a Bizantului din secolul al VI-lea
· ·

De$i putini Ja numär in raport cu reStul populatieL ei au ,avut

'Jochii obi.;;nuiti ai Hipodromului i�i mai an1inteau totu�i o puternicä influentä �i in viata politicä, dovadä fai­
fncä de i:nprejurärile in care a apärut pentru prima oarä moasa räscoalä Nika (532), care a pus in primejdie chi ar tronul
lui Justinian.

12
 mai mare pe scenä, jucind aläturi de ea roluri de cnJ;Je­
ristä ; o insoti apoi la reuniunile mondene, unde f' ru­
musetea artistei Iu bine apreciatä ; �i, amestecatä astfel
foarte de t1närä intr-o societate de petrecäretJ coi' upti, ea
lndurä, in p'romiscuitatea anticamerelor, destule iir,hrä­
tl�ri necurate. Cind ajunse la rindul ei la virsta la care
sä se poatä urca pe scenä, incercä sä se imbogäteascd in
acela�i fel ca .<;;i restul familiei sale.
Era foarte fru1noasit. Panegiri-$tii sili äfirmä cä era
de o frumusetc regea.-,cJ, atit de rarä cä nici cuvi:ntele"
nici operele de artä n-ar putea s-o exprime pe deplin.
Pinä �i detractorii ei recunosc ci'.i era, in pofida taliei
sale scunde, de o gratie incomparabilä �i cä fata ei fer­
mecätoare, cu ten mat, putin palid, era luminata de doi
ochi mari, plini ·de expresie, de vioiciune '?i d-e patimä.
Din acest farmec atotputernic, datoritä cäruia avea sä:
fa€ä atitea cuceriri, au rämas putine urn1e in acel por­
tret oficial ce se vede la San-Vitale din Ravenna. Sub
lunga mantie imperiala, statura pare mai rigidä �i �•ai
inaltä; sub greaua diademä care-i ascunde fruntea, sub
peruca deasä care abia lasä sä i se ghiceasca plet.ele
negre. obrazul fin, delicat, cu ovalul säu put.in supt,
cu nasul n1are, drept �i subtire, li dii o gravitate solemnä,
aproape melancolicä; numai ochii träiesc in aceastil fi­
gurä ofilitä : sub dunga intunecatä a sprincenelor ce se
impre.uni.i, fru1no�ii ei ochi negri de care vorbe�te Pro­
copiu, o ilumineazä incä 9i parcä-i devoreazä obra2tll.
Dacä ai vrca deci, astäzi, sä-ti faci o 'idee despre
deplina strälucire a acestei frumuseti celebre, a r trebui
sä prive�ti mai curind spre acele portrete in care ·arti�tii
inoderni, un Clairin, un Benjamin Constant mai ales, au
. fost ispititi sä reinsufleteascii imaginea 9tearsä a Teodo­
rei, �i, inspirindu-se In chip fericit din mozaicurile Ra­
vennei, sä red�a räcelii �i imobilitätii accstui chip ceva
din farmecul lui dispärut.
Dar Teodora mai avea 9i altceva decit frumu.c;ete. Era
inteligentä, spiritualä, pläcutä; avea o vervä de cabot'!nä,
pe care 9i-o exercita cu pläcere in dauna actritelor ce
j�<I_U 1.mpreunä cu ea, un spirit pläcut 9i vesel, prin cc;re
�i-i ata�a chiar J?i pe cei mai nestatornici adoratori ai s?.L
Nu era bunä intotdeauna, �i firea ei ironic� nu dä­
dea indärät in _faf,;a vreunui cuvint dur, �aca � asta _e>­
fäcea sä ridä; dar �tia de-asemenea, c1nd _ vo.1a sa placa
:
. sä desf.§soare 0 irezistibila putere de seduct�e. r? afara
de asta, · intreprinZB.toare, indräzneatä, neru�1natä, n� a9-
tepta ca sä-i vinä omagiile de la sine, ci !olo� e�, ca sa le
provoace sau sä le incurajeze, o :utezanya pl1n� de vese­
lie; cum, in sfir9it, nu avea n1c1 . un � 1c de .s1: n� n: oral
. f1 1nsu�1t -
- dealtfel nu se prea vede de unde sa .c,;1-l
�i pc <leasupra o rarä �i neoDositä 1nclinatie � ätre dra­
goste, datoritä acestor insu.',ii�i, :eu�i I?romp.t .',il ma1. re­
pede sä se descurce in viatä dec1t ar f1 reu�1t cu teatruL
A fo<;t totu9i actritä ; dar n-a voit, ca atitea altele,
sä einte nici din flaut, nici din gurä, nici sä fie dansa­
toare in <1deväratul inteles al cuvintului ; li pläcea sä
facä figu"ratie in tablouri vivante, unde-9i putea expune,
färä v5.luri, o frumusete de ,sare era foarte mindrä, 9i in
pantomimele in care an�renul .',ii vi:::va ei comicä . aveau
.
prilejul sä se manifeste 11ber. Flecar11 d1n Constan!1noJ?ol
destul de blazati totu�i, apreciau - se spune - 1ndraz­
neala exhibitiilor pe care Je risca pe scenä �i ingeniozi­
tatea efectel�r de teatru, destul de necuviincioase, prin
care trezea atentia spectatorilor; 9i lumea aplauda sä-�i
rupä miinile cind apärea ea, pe trei sferturi dezbriicatä,
oferindu-si trupul frumos mingiierii päsärilor sale prefe­
rate. Nu 'gustai mai pu�in nici gratia �ire�tä cu care, in
acele p..l- ntominie grosolane unde .1o �tu;1le c�d:a� ca
grindina, 9tia sä f?rimeas�ä palm7 �1 sa �1bav o 1nfati,.<?are
.
veselä sub furtuna. Dar in 1nt1m1tate ma1 a]es, succesele
sale erau prodigiuase.
Ca sä reluäm expresia gravului istoric Gibb�on, mil.a
ei era universalä; deveni de asemenea celebra_ 1n " B1-
zant, prin nebuniile ospetelor sale, p:i� cutezan�a vor�
belor si multimea amantilor. 'finea sa i se adm1re ma1
mult r"ru1n8.s�tea decit rezerva. Citeodatä abia ie9itä de
pe scenä, schita in culise, i:itr-un :o�tum foarte su�ar�
modulatiile acelui dans al p1nteculu1, In faf,;a camaraz1lor
si a intimilor uimiti �i se sin1tea foarte mindrä de isc�­
..�inta pe care o dovedea tn ace<;t exercitiu; altä datä,
15
·,n pauza de dupä ospete, risca vorbe de necrezut 9i ati­
ludini 9i mai de necrezut 9i numai grecul Procopiu ar
putca sa ne. spuna ce impetuo:zitate ingcnioasä 9i savanta,
punea in pläcerile ei, bincvoitoarc cu oricare, stäpin sau
·3E'rvitor, si neezitind sä coboare in bucätärie
din salon ' s e si1nteau obositi. Avea, spune un istoric bi­
:zantin, spiritul curios 9i fertil al inventiilor; povestirile
Jstoriei secrete ar aräta, dacä s-ar putea istorisi in amä­
nunt, cä aceastä reputatie era din plin justificatä. Va fi
.tle ajuns sii spunem cä, dacä ne-am lua dup-d. aceste
birfeli, Messalina ar fi, pe lingä Teodora, o persoanä ...
-serioasä, 1nodcst:'.l 9i cu moravuri aproape cuviincioase;
trebuie sä ad<'iugäm insä ca, in acele jocuri, Tcodora fu
in curind atit de compromisä incit oamenii cinstiti caic
o intilneuu pe stradä sc indcpärtau de ea de teamä sä
nu se <lezonoreze prin aceastä atingere impurii 9i cä doar
iaptul de a o fi intilnit era considerat ca o preves­
tire rca.
Nu �tiu dacft Teodora se sinchisea prea mult de opi­
nia publicä; dar, alergind astfel dupä aventuri, .\nccrcä ·
alte nepläceri la c_are fu mai sensibilii. in ciuda atentiei
de care dädea dovndä ca sä evite un atit de supärätGr
accident, i sc intin1plft sä räminä insiircinata $i toate ten­
tativcle pe carc le fäcu de a scJpa inainte de termen de
nepläcuta sa progeniturä rämaserii ·färft efect. Avu deci
un fiu carc fu numit Ioan ; där ii fäcu acestui copil nr;­
<lorit o atit de proastii primire, plingindu-se atit de stra9-
n'tc depicdicile pe cdrc i le punea in cariera ei, inclt
tatHl socotf cä n-ar fi prea prudent sä-i incredinteze
pruncul; .si., cum chiar in acel moment era obligat sa
olece in Ar ' abin, fie ca .slujba$, fie
din alte-_motivf';, pre­
ferä sä-si id copiltil cu cl declt sä-1 lasc Teodorci. Co­
pilul av�a sä reaparii m1i tirziu �i sil-i
pricinuiasca_ T:o­
dorei uncle nepläceri ; pe n1omcnt, curtezana fu 1nc1n­
tatä si'i scape de el. J�ectia totu9i nu-i ajutä prea mult:
stim cu certitucline cä 1nai avu o fatä de care se pare
Ca s-a ocupat cu mai mu.ltä solicitudine.
Era spre 517. In momentul in care prin frumus;tea,
-spiritul, inclinarea ei cätre plftceri, devenise. un8; 1ntre
stelele demimondului bizantin, Teodora n-avea n1c1 opt­
sprezece arii.
16
1 II
1
1
JOCURILE S I HIPODROMUL IN BIZANT
.
cind cei
.
j
1 Bizantul 1 era un ora9 mult mai putin corupt dccit
accl Cons.tantinopol de la inceputul secolului al
1/I-Jc.:i
in care-9i fäcusc Teodora strälucitorul ei debut.
Prosti�
tutia se etala aici sub cerul liber, casele dcochcci
te n<:l­
p{td . eciu toat<'i cctatea 9i sc instalaserä pinä �i in vene­
rab1la umbrä a bisericilor �i mänästirilor; pentru a
fur­
niza p1äceri capitalet; a�a-numitii len.onc cutreicrau tot
imperiul ca sft recrutcze nenorocite p0 care Je amligec:u
�
cu füg duieli n1ügulitoJre; cu ve.-;;minte frumoasc $i
giu­
vacrur1 son1ptuoase; sc intimpla ca �i copile sub zecc
ani sä cadä victimele acestor mizerp.bili. La aceste so­
licitäri, n1tllte femei, scldve snu liberc>, cedau �i djur1-
geau prizoniercle corupdtorilor, ade;,ea chiar angäjate
printr-un contract, de a nu pclr3.si mcscrla la carc sc
condamnaseri'i, um1}lind Bizuntul cu .scandalurile �i nc­
ru�inarca 101·. Dar asta nu era totul. Moravurile infame,
viciile contra nilturii, se manifestau aproapc 1n plinil zi ;
Constantinopolul amintea de Sodoma. Snfletcle pioase
carc se te1ncau de dreapta m"inie a Doinnului, nu
se nc­
Jini·; L('aU cftu�i de putin de in1pietatca, de blcstcmelc si
de furia jocurilor de noroc. Se
juca peste tot, zlua, noa1;­
tc;� in locuri publice �i particulare; se. angaj::i.u pnrtide
enu:-rne, care fnghiteau avcri $i rJul era atit de m;:ire
Inclt pinä �i oamenii bisericii ernu atin�i. Preotii frec­
vcnt'1u casele de joc, arunc!ncl priviri Jacon1e asupra ba­
nilor de aur care se rostogoleau, murdärindu-�i iniinile,
intinindu-�i ochii $i urechile cu vederea sunetul lor '?i
? Vechca denumire a Constantinopolului, botezat astfel in
cin5tt;a lui Constantin cel Mare.
1
2-cda. 986 n
 necurat. Dar mai ales Hipodromul .�i Teatrul erau ma­
rea 9coalä a coruptiei.
- Ne trebuie spunea Justinian, spectacole ca );Ü se
distreze poporul !
Una dintre marile griji ale guvernului era deci de
a furniza, prin strälucirea fastului ceremonial si al 2'.er­
biirilor, o hranä Continuä curiozitätii populare'. Cursele
de care, vinätorile, luptele dintre oameni si fiarele fe­
roce, reprezentatiile teatrale dintre care pOporul g-:.rsta
mai ales farselc 9i pantomimele, exercitiile acrobat-Bor
f'ii caraghioslicurile bufonilor se succedau färä i::Lcetare
pentru pläcerea multimii. l;:iapte zile de serbäri r1c.<1,tre­
rupte marcau lnceputul Anului Nou �i una din>.:-e ele
purta numele, intr-adevär curios si semnificati"\', de
„Ziua prostituatelor". Noi atractii chemau färä incetare
plebea la teatru sau Ia eire 9i Justinian nu gäsi1;c un
1nijloc mai bun ca sä cl9tige bunävointa multimii, decit
de a pune sil se lupte in amfiteatru douäzeci de lei cu
treizeci de leoparzi, de a impärti invingätorilor cai Hco­
periti cu valtrapuri bogate, de a oferi poporului un fes­
tin prodigios �i de a cheltui in trei zile ceva n1äl mult
de patru milioane.
Tot Bizantul frecventa Teatrul 9i IIipodromul, tlne­
rii din pätura bogata ca 9i plebea, preotii ca si laicii;
>;:i cu toate cä obiceiul interzicea femeilor cinstite sä
se ducä acolo, ele nu se arätau mai putin pasionate de
tot ceea ce privea cursele, caii 9i vizitiii. Niciodatä -po­
porul, nici chiar poporul roman, nu s-a interesat. mai
atent ca bizantinii de treburile Hipodromului. Vizitiii
lnvingätori sint regii zilei; impäratul in persoanä i9i
face o cinste din a-i Iäuda ; administratia Je ridicii sta­
tui, spiriteie inalte ale capitalei se intrec sä celebreze,
prin mici versuri, meritele lor strälucitoare ; oamenil cei
mai de vazä declarä cä färä ei viata ar fi lipsitä de ve­
selie ; multimea se pasioneazä 9i se imparte dupä t;uloa­
rea tunicilor lor. Verzii 9i Alba9trii s-au injurat 9i s-au
bätut timp de s€cole in cinstea lor ca ;;i cum ar fj fost
vorba sä-9i salveze patria din vreun· pericol.
Ne putem irnagina cit de nurnero9i erau slujitorii ne­
cesari pentru celebrarea acestor jocuri. Trebuiau poeti
18
care sä con1punä versuri pe ca.re in anumite zile factiu­
nile le cintau in cinstea impäratului lor, trebuiau com­
pozitori, numiti melistes, pentru a le aranja pe· muzicä,
organi9ti pentru a-i acompania, 9efi de orchesträ pentru
a executa aceste cintece ; erau nec-esari slujba9i pentru
a mentine ordinea in eire, paznici a i barierelor pentru a
Je läsa· in jos la plecare, slujba9i la vestiare care aveau
in grijü pästrarea tunicilor 9i a coroane1or de aur ale
vizitiilor; trebuiau dansatori, mimi, acrobati, saltim­
banci pentru pauze, paznici de grajd, paznici de animale,
costumieri 9i cost�miere; trebuiau, Jri sfir9it $i, mai ales,
vizitii. Tot acel popor mi9una in culisele 9i in impreju­
rimile Hipodron1ului, societate, fire�te, foarte amestecata
unde se strecurau numero9i aventurieri 9i petrecäreti ln
nJdejdea de a gäsi vreun prilej de pläcere sau de profit.
l;:ii cun1 cca mHi selectä parte a capitalei tinea la cinstea
de a apartine uneia sau alteia din cele douä rnari-socie­
tJti, un fel de Jockey-club-uri care aveau ca scop or�
ganizarea curselor, lumea cea mai bogatä 9i elegantä se
intil.nea astfel in culisele' circului, amestecatä :in chip
straniu cu acea multime interlopä de vizitii, de clovni,
de codo9i �i de prostituate.
Circul era de obicei in centrul discutiilor mondene
1ntr0g Constantinopolul discuta despre "vizitiul favorit'.
·
despre actrita la modä, 9i paria pe cursele apropiate.
Oamenii cei mai seriosi nu se dädeau in läturi sä dis­
ctite despre originea j�curilor 9i a culorilor- pe care le
purtau vizitiii, sä caute in asta un sens simbolic $i sä
determine semnificatia profeticä pe care o avea victoria
fiecärui partid. Toti 9tiau ca verdele. simbolizeazä pä­
mintul, triumful acestei culori prevestea deci un an fer­
til; albastrul, simbolizind marea, succ€sul acestei culori
anunta navigatii lini9tite; $i fire9te, agricultorii tineau
cu Verzii, rnarinarii cu Alba9tril.
Circul dädea tonul modei. Tinerii eleganti care erau
obi9nuitii Hipodromului, adoptaserä, pentru a se distinge
de gloata, intocmai ca muscadinii 1 Directoratului, un
costum deosebit $i purtäri excentrice. Purtau, in felul
per'?ilor, barbä lungä 9i mustäti 9i mai lungi; 1ntocmai
1 Nume dat dupä 9 termidor (1794), regali.�tHor eleganti.
19
ca hunii, 1.$i rädeau pärul. de pe frunte, iar la ceafä H
lii.sau sä cadä In bucle lungi. Purtau tunlci cu man9ete
foarte strlmte deasupra pumnului, bufante la umeri, in­
cintati de a da astfel cind ridicau, la teatru sau la
-
eire, bratele ca sä aplaude -,--- iluzia de robustete 9i de
mu9chi viguro9i ; se imbräcau cu nädragi 9i cu incäIµ.ri
dupä moda hunilor, cu mantii ample, bogat brodate; ·?i
astfel dich isiti, purtind la centurd säbii scurte cu dquä
täiquri, hoinäreau noaptea prin Constantinopol, ak!cind
.')i molestind pe trecätorii lini.$titi, deposedindu-i de biju­
terii �i de !1aine, adesea asasinindu-i clnd päreau cä vor
sä se plingä. Partidul Alba9trilor, puternic la Curte dupil
moartea impäratului Anastasie E,>i venirea n,aii dinastii,
adusese la modä, prirnul, aceste „pläcute" distractii ; 9i
cum nici politia, nici justitia nu interveneau pentru a
pune capät acestor färädelegi ale cäror victime erau de
obicei \'erzii, adversarii guvernului, impunitatea asigu­
ratä \'lnovatilor stimulase cutezanta tuturor punga�ilor
�i hain1analclor din drojdia societätii ; �i cum, in sfirE,>il,
VTerzii, ameninta ti färii Incetare' 9i niciodatä protejati, or­
gani;;:arä Ia rindul lor bande, ca sä se apere, ordinea �i
siguranta dispärurä repede din Constantinopol.
Curind, oamenii de treabä nu mai cutezara sä mai
iasa noaptea ; oamenii bogati, pentru a evita sä fie
atacati., hu moi purtau decit ve.;;n1inte de särmani E,>i bi­
juterii de p ro ast ii calitate. Totu9i teroarea domnea. Nu
mai erau nelini9titi acum cä avcau de-a face doar cu
'i/erzii sau cu Alba9trii ; debitorii profitau de dezordine
pentru a-i obliga pe creditori sä le 'inapoieze chitantcle,
sclavii pentru a se elibera de la stäpinii lor, fiii pentru
a sustrage bani de la pärinti, amantii pentru a-9i räp:i
arnantele, petreci±retii pentru a-9i satisface capriciile.
Aveai vreun du.;; man, lesne gäseai uciga9't plätiti ca. si'I
te scape de el ; se omorau oameni pinä .;;i in biser1cä,
In toiul slujbei, fiirä mäcar sä se .;;t ie de ce ; sä dobor't
dintr-o singurä loviturä un am färä apärare, devenise
un spart foarte gustat .;; i care_ trecea drept dovadä de
putere .;; i curaj. $i cum politia, cind se hotiira sä inter­
vinä, nu lovea decit in Verzi, cum judecätorii, tremu­
rind pentru viata lor dacä neglijau poruncile factiunii,
20
uitau de orice dreptate, fire.;;t e cä incidentele se agra�
vau zilnic.
Intr-o zi, intr-unul din porturile Bizantului o tinärä
ä
femeie se imbarcä impreunä cu sotul ei 'ca s meargä
pe coasta Asiei ; citiva tineri, gäsind-o frumoasa ince­
purä s-o urmäreascä :;;i , punind mina pe ea, o o ligarä b
cu fo�ta sä tr acä in barca lor. Bärbatului ei care pro­
:
testa in van, 1 se räspunse prin huiduieli. Ca sä-si saJ­
vcze onoar�a, nenorocita nu mai avu alt mijloc decit sä
se arunce in Bosfor unde se inecä sub ochii bärbatului
neputincios $i disperat. Multe altele trebuirh sä recurg �
Ja act e la fel de tragice färä ca supravietuitoriJor sä li
se facä dreptate.
A�a cä Je �rebui a un r�al curaj slujba.$ilor ca sä por­
,
:1easca 1mpotr1va _
v1novatilor pe care-i protejau la Curte
1nfluente puternice. Prefectul orasului, Teodot fäcu ex­
peri_enta in dauna Sa Un oarecare Hypatios,
.
Pe rsonaj de
vazc:-, fusese asasinat in biserica Sfinta Sofia ; ora.;;u l era
pr_ofund tul_b1;1rat. Or, in acel mon1ent, nepotul basileu­
lu1 Just1n1an ca de obicei apärätorul Albastrilor
- -
�ra foarte �rav bolnav ; 'cei _care se plingeau, avura; prin�
,r �o ;xcei:;it1e, acces Ja imparat. Acesta ordonä prefectu­
tu1 _:;a act1oneze cu asprime. Teodot nu se Jäsä poftit de
_ _
doua or1; arestä un mare numär de räufiicätori executii
pe ;nulti. dintr:e ei, -�i printre ace.<?tia pe un oare are Teo­
�
dos1e Tzi_ca, foarte bogat $i care avea un rang ilustru .
A�ta-1 p1erdu pe" prefect. Justinian, re,stabilit ca prin
m11;1i:n:, nu se g1ndi declt sä-E,>i räzbune prietenii ; da­
tor1ta 1nfl ue ntei sale, Teodot, adus in fata senatului sub
�
P re extul unor calomnii, fu destituit, exilat in Ierusalim
�l f1na!mente obligat sa intre Ja manastire pentru a scäpa
.
de pumnalul asasinilor inver.')Unati sä-1 piarda. Astfel,
.
cert11r1l e Hipodromului crearä in oras o stare de tearnä
d_e �ri'iT?intarc, care avca si'i sc transf�rme, cltiva ani. ma i
t1rz1u, intr-o adevärat-c"i revoJutie. .
.
r:i v remea asta, astrologi E,>i $ar1atani, prevestitori si
.
.
gh1c1tor1, . '.'�ac1 $i. oameni care imprii$tiau 7.Vonuri tul­
burau ecl11l1brul intelectual �i moral al capitalei.
lnt�-o ::.i;i, l� Poarta de Aur, o femeie, apucata de
un dehr profetit, vesti cä, peste tr�i zile, marea, ie$ind
din maluri, va ineca lumea intr-un nou potop ; multi­
mea, cuprinsä de panicä, näväli in biserici ."?i� .p roste�­
natä la picioarele altarelor, a9tepta cons.ternata 1ngroz1-
toarea catastrofä.
Alteori, astrologii citeau in ceruri ca!a7lisme de_ne:
inläturat · vraci rätäcitori alergau pe. straz1, ca urmant1
.
de fanto�e neväzute, si dezväluiau trecätor ilor ingrozit
cä sfir9itul lumii era aproape. ·
Si norodul, tremurind, increzindu-se in vorbele lor,
umPlea bisericile cu rugäciuni 9i Ic: mentäri. l!� i� intrau
la mänästire, renuntind la averea 91 la demn1tät1le lor ;
altii isi ofereau bunurile bisericii 9i--'ii cheltuiau banii in
oPere 'cte binefacere; �iecar: : roi� � ä m? ara iertat � i dez:
sa poatä
_
ordinea dura uneori saptam1n1, _
fara ca imparatul
gäsi mijlocul de a potoli o spaimä pe care de� ltfel ? im­
pärtä9ea 9i el. Oamenii rezonabili soc_: o� eau ca ar f1 tre-;
buit färä nici o formä procesuala, _ sa-1 aresteze pe ace1
agit�tori care tulburau capitala 7 u in9eläc; iunile }or ; ·dar
superstitia era profundä, credul1tatea 1;1 n1vers� l� .
Femeile fireste erau in _ mod deoseb1t acces1b1le aces­
tor minun i. Pe'1t �u a-9i pästra bärbatii sau a-9i lega
amantii de ele aveau mai putinä incredere in frumu­
setea ·si seduct ia lor decit in filtrele 9i incantatiile ma­
gi�. In asta, ·ca 9i in toate celelalte, Teodo� a mergea
in pas cu vremea ; impreunä cu buneli: e1_ pi:_ 1eten� I� ­
daro si Crisomallo, fäcea farmece, pregatea bautu: 1 m1-:
nunate care trebuiau sä-i asigure asupra adorator1lor e1
o vesnicä si diabolicä putere ; credea in demoni, in ma­
gicie;,_i in' ghicitori in cei care interpretau visele; �i,
increzätoare in viit�rul ei, i9i <l$tepta destinul.
III
AVENTURILE TEODOREI
i
Teodora iubea pläcerile; iubea si banii. Strin.<.ese o
.averc destul de frumoasä, cind i s� intimplä un lucru
supürJ.tor. Avea ca amant pe un sirian cu numele de
J � ecebolos, care lucra in serviciul administriitiei impe­
r1a'.e. Acest personaj, destul de important, fu numit in
guver;-iämintul de la Pentapolis t din Africa; Teodora
se hotäri sä-1 insoteascä in pror \ incia lui indepäftatä; in
aceL moment era desigur sätulä de J egäturile trec-dtoare
'li c�:iu�a o a9ezare cit mai durabilä. Din nenorocire, ro­
. manul durä putin : foarte repede, nu se E1tie din ce cauzä,
ama:i.�ii se certarä ; brutal, cu injuräturi gro�olane, He­
cebolos o izgoni pe Teodora, $i, färä bani, färä strictul
.nCC''2'><!L, nenorocita trebui, o bucatä de vreme, se spune,
sii indure 1nizeria prin intregul Orient. Fu väzutä Ja
Aiexar.dria. in Antiohia, in alte locuri, cxercit1ndu-si
peste tot, ca sii träiasci'i., trista ei meserie ; ca $i currl,
spuce Procopiu, cu solemnä $i naivä gravitate, diavolul
ar fl voit sä nu existc loc pe lumea o.sta carc sä nu cu­
noa.sc·j. lipsa de ru..;;ine a Teodorei. Asttl se intimpla :in
jurul anului 521.
Se pare dealtfel cä .-;;ederea destul de lungä a Teodo­
rei ir: Egipt �i-n Siria avu in viata ei o importantä deo­
sebitd.
t:c acel moment, Alexandria nu era numai un mare
ora-; comercial ai cär1;Ji negustori se duceau pinii :in Ce:y­
lon sd caute mirodeniile $i nestematele Indiei, pina in
China. sä caute mätiisurile ei, p:1nä in Egipt �i Levant
de unde se rHspil"\deau in toatä Mcditcrana griul din
1 A;:l Cirenaica, pe coasta de nord a Africii, la apus de
Egipt.
valea Nilului $i produsele Levantului. .l\lexandria nu era gante si delicate, infläcärate de o puternic-d dorintä de·
nuinai o cetate clegant5., frumoasä .<,>1 bogatä, u9uratica <;ingurätate, de renuntare �i de ascetis1n, veneau sa Caute,
cu sutele, salvarea 9i uitarea.
-'?i coruptä, pämintul de unde se alegeau curtezane fai­
moao,e, ca Thäis $i Chrysis. incepind din secolul al Preafericitul Toma apartinuse unei funlilii ilustre;
I\T-Iea, capitala Egiptului era $i una dintre capitalele fusese crescut ca un copil de rege ; avusesc avutii mari,
cre$tinismului. in nici o parte luptele religioase nu erau bogätie, multime de servitori ; fusese,spune cronicarul
mai aspre, disputele tcologice mai subtile :')i mai arzä­ naiv care i-a ridicat in slävi sfintenia atit de 1närct
toare, fanatismul mai atitat ; in nici o parte amintirca "?i atit de dornic de fast si de' cur tenie incft sC
ä
n1Brilor fondatori ai victii cenobitice, ca Antonie, Paco­ sp:11a de n1ai bine de zece ori Pe zi, pe f�tä 9i pe miini.
n1ie, Snudie, Setapion nu däduse loc Ja o mai bogatä in­ Cind vintul persecutiei suflä pe deasupra Siriei, ll urm2.
florire a mänästirilor, misticilor -'li ascetilor. Periferia in Eg1pt pe Maras, episcopul Amidei; ca sä träinscä, acest
Alexandriei era populatä cu mi=inästiri, de9ertul Libiei mare nobil trudea cu miinile sale, impletind co�uri din
era atit de plin de solitari incit ar fi meritat sä fie nu­ frunze de palmier pe care le vindea; pentru salvarea·
init „de.<,>ertul ascetilor". sufletului, acest bogäta9 voi sä fie considerat mort pen­
fn momentul in care trecea pe acolo Tcodora, Egip-· tru lume, 9i, in pe�tera pe care .;;i-o alesese ca sä se
tul era mai tulburat ca niciodatii. Era in vremea in care retragä, träi ani in 9ir, n1ortiiicindu-9i trupul, rugin­
JmpJratul Justin, dornic sä restabileascä uniunea cu du-se fä_rH incetare .<,>i pl:ingindu-�i pcl.catele. C:ind n1uri.
Roma, dezliintuise In Siria cele mai sHlbaticc persccutii. trupul ii era negru, ars de soare 9i uscat ; plete lungi :;; i
Toti cci care refuzau sa subscria la credinta ortodoxa si'tlbatice ii cädeau in dezordine pe umeri .<,>i pe fatä,
proclamatH de Conciliul din Calcedonia, toti cei care, _zdrente sordide ii acopereau trupul, pinä �i prietenii abia
dupi'i. exemplul' lui Eutyces, nu admiteau in persoana lui 11 recunoscurä.
I-Iristos decit o singurä fiintä - din aceastH pricin.'i. au - Ce importantä are, spunea el, präbu9irea acestui
0i fast numiti monofiziti ·- au fast loviti färä n1ilä. trup pieritor, citä vreme sufletul, murdJrit de atitea pä­
�cfii cei mai ilu�tri ai sectei, Sever, patri.arhul Antiohiei, cate, scapä cu acest pret de focul cel ·ve9nic ?
Iulius din Halicarnas, Ioan din Tella, Petru din Apa­ Cezareea era patricianä, �i ea de asemenea de nean1
meea, mai bine de cincizeci de episcopi, fuseseri:i alun­ mare, inruditä cu familia impäratului Anastasie. $i ea
gati din functiile lor, afurisiti, exilati ; comunitätile mo­ �i-a päräsit casa :;;i bunurile ca sä sc ducä sä träiascä
nastice din Siria fuseserä risipite cu fori;a, mänästirile rctrasä in Alexandria ; femeia aceasta, crescutH in lux .;;i
inchise, ciilugärii obligati sä fugä, bätuti, inchi.<,>i sau splendoare, a ulu'tt toatä lumea prin austeritatea sa. Se
masacrati. Multe dln acest.e victime cäutaserä azil in abtinea sä mB.nince pinä .<,>i piine, n1uJtumindu-se - .�i
J<:gipt, unde patriarhul Timotei, increzätor in armata lui asta doar la doua zile o datä - cu citeva legun10 pre­
de ci:ilugäri fanatici �i devotati, räminea cu lncäp<l.tlnare gätitc grosolan, cu sare .','i otet, si cu citiva ciorch·ini de
fidel doctrinei monofizite; �i. din Alexandria unde se struguri ; se culca pe un sac, intins pe piimin.tul gol.
refug:iase, Sever, omul cel mai insemnat al partidului, Pinä ::;;i preotii blamau excesul posturilor s.qle, �i-i dii­
"
,,stifi ga Jui Crist", cum II numeau contemporanii sa1, deau dezlegare sil adauge uneori, duminica, putin ulei
„päznicul nezdruncinat al adeväratei crcdinte", intreti­ la m'incare, temindu-se ca boala sd n-o facä incapabilä
nea prin inflB.c.'.'irarea predicilor -'li ardoare-:i. propaga11dei sä-9i indeplineascä indatoririlc. Dar Cezareca sc incäpä­
s;ale o puternicU agitatie in intreaga lume orientalä. tlna in penitentä. Foarte instruitä, citea zi .";i noapte
In grotele muntilor libieni, in mäniistirile pierdute scrierile sfintilor pärinti .<,>i discuta cu pläcere despre pro­
in mijlocul pustiului, oameni de neam mare, femei ele- blemele de moralä �i de dogmä, foarte umilä chiar 9i in
fata celor mai mode9ti cälugäri, lacomä de a primi din
gura lor ecoul cuvintului divin. Dar, mai ales rivnea
sä fugä de Iume, sa träiascä in pustiu, �i era foa tc tristä
� cvenimentele. In timpul 9ederii sale la Alexandria, ea
cind sfätuitorii ci aduceau vorba desprc virsta si . släbi­
ciunea ei. Timp de cincisprezece ani uimi Alexand ria prin
operele caritabile \'i umilinta sa ; in mBnästirea pe care
a intemciat-o voi sä fie ultima dintre surori, dind tutu­
rora exemplu de modestie 9i de supunere.
Multi altii träiau la fel. Maras, singuraticul, fusese
de curind convertit �i el la ascetism, postind, veghind,
rugindu-se fiJ.rH. lncctare, acordind trupului doar o orä
sau douä de odihnä. Cind zäpada atingea aproape inäl­
timea unui om, el se ducea, cu picioarele goale, sä taie
lemne pe munte, 9i-l puteai urniäri dupä direle de singe
care-i curgeau din räni. !n sfir9it, pentru a scäpa de ai
säi, veni in Egipt, 9i,· urmind .-;;coala celor mai ilu9tri so­
litari, stirni 9i acolo, prin moravurile salc, admiratia
tuturor.
Dar femeile, mai ales, erau incomparabile. Preaferi­
cita Suzana refuza alimentele ccle mai obi9nuite, cerlnd
sä nu i sc mai aducä decit un cäu9 cu apä fn fiecare
dl,lminicä, 9i putinä piine Ja douä zile o datä, $i-$i pe­
trecu anii in pustiu, sustinind - zicc-se - lupte for­
n1idabile impotriva räului, ie.;; ind intotdeauna victorioasä,
incit pinä 9i dracii strigau ci'i nu-i femeie, 9i cä avca o
pi.aträ in loc de inimä, 9i fier in loc de 'carne. Cu obrazul
intotdeauna infä$urat in väluri, care abia läsau sä i se
zäreascä virful nasului, nu voia s<'i vadä nici un chip
omenesc, nici sä duci'i ea insi'i$i pe careva in ispitä. Vor­
bea celor carc veneau s-o viziteze despre släbiciunea
c<'irnii, vanitatea Jumii, ameninti:lrile cumplite ale jude­
cJ.tii Domnului. Vindeca trupurile 9i lini9tea sufletele,
exaltind curajul solitarilor si:i.i vecini, transmitindu-le, ca
o femeie puternicä, exemplul zelului -'!i al virtutilor sale 1•
1 Din aceste exemple se, vede cit de inapoiatä era mul'f;imca
in epoca respectivä, .51 cit de puternicä era Biserica, direct in­
teresatä ca prin fägäduieli Huzorii sä punä mina in chip abil pe
marile averi, intärindu-�i in felul accsta atit puterea moralä,
cit mai ales cea materialä.
26
Ic, deznädejdea in care se afla, Teodora nu riimJ.sese
in;;en:�ibilä la influenta mediului in care o aruncaserä
intrü in legäturä Cu patriarhul Timotei $i, cum episcopul
pare sä fi exercitat asupra ei; 'o actiune profundä, ea il
numi mai tirziu pärintele ei spiritual ; avind in vedere
acpst titlu de onoare pe care ea i 1-a rezervat numai lui,
te po�i intreba, dacä, gratie ace<;tui preot, curtezana po­
cil.itä nu s-a trezit, cel putin pe moment, Ja o viatä mai
cre?tineasciJ. .<;>i m.:i.i purä. 11 frecventa �i Pe Sever din
Ar.tiohia, cäruia i-a pästrat toatä viata un fidel ."ji res­
.
pectuos ata�amcnt, o admiratie färä inargini $i dacä
ea apäru ca o protectoare fireascä a dizidcntilor perse­
c'utati ca impäräteasa stirnitä de Dumnezeu - dupä
'
cuvi� u unui conternp'oran - pentru a-i sustine pe cei
ti
nccdjiti impotriva asprimilor furtunii", dacä � �i pu�:
toatd increderea in slujba. lui Sever 9i a prieten1lo r sa1,
primlndu -i 1a palat, , f avorizind u-le propagan da, sträduin­
du-..;;e o;;ä-i impunä lui Justiniap; dacä se aruncä, cu toatä
ardoarca, in controversele teologice ale vremii sale, n-a
fäcut aceasta - se va vedea - numai din spirit politic,
dir,r.r-un sim� foarte drept �i foarte fin al necesitätilor
guvernärii; a procedat intr-o oarecare mäsurä astfel 9i
datcriti:i amintirii crizei religioase prin care a trecut la
Aiexandria, dintr-o duioasä recuno$tintä fatä de oamenii
carc au primit, instruit 9i descoperit pe curtezana pier­
dutd.
Dar Teodora era fe1J1eie, fiind tot atit de schimbJ.­
toare pe cit de pasionatä ; era de asemenea ambitioasJ.,
dorn.icä sä-si refacä situatia 9i averea. In Antiohia, unde
ä �
se dtrse pär sind Egiptul, in marele ora9 s rian un e g.u� ­�
tul serbärilor, dragostea de lux �i de tra1 bun, r1val1ta­
tile neincetate ale circului si ale teatrului alcätuiau ru­
iina obi9nuitä a vietii, ea pa0re sä fi frecvent� t mai p utin
bisericile decit culisele Hipodromului, pretu1nd ma1 pu­
tin compania preotilor decit tovärä�ia ghicito� rel� r. 0
da'1satoare, Macedonia, apartinind c a $i ea fact1un11 Al7
ba.�trilor, se interesä de dinsa, o consolä i n triste�ea ei,
07

prezise o soarti'i stralucit.ä. 1ncet, Tcodora se Jäsä
.<;;1-1
1egänatä de sperantele acestea .<;;i nouptea visa cä, intoarsä
l<i Constantinopol, devenca favorita unui print, cä reu9ea
sä se m<lrite cu el, �i cä intra in stäpinirea tuturor bogi'l­
tiilor lumii.
Buna Macedonia cuno�tca, se pare, pe Justinian, .<;;i
avind prilejul sä-i facä unele servicii, se bucura de oare­
cärc trecere la Curte. Sä fi uzat ea de asta pentru a i-o
recomanda n109tenitorului prezumtiv al tronului pe prie­
tcna sa Teodora ? Nu $tim. Se pare, in tot cazul, ca ina-·
poindu-se ln Bizant, teatrul primelor sale actiuni, Teo­
dora, cumintitä, coaptä, obosita de viata rätäcitoare �i
de nebune�tile ci aventuri, dornicä poate sä se fixeze
in \rreo casätorie oarecare, se strädui, sinccr sau nu, sä
ducä o viatä mai retrasä �i mai castä. Confor:rn unei tra­
ditii care in secolul al VI-lea incä se mai practica in
capitalä, Teodora se stabili, la reintoarcerea ei din Asia�
corect.ä '?i discretä, intr-o modestii locuintä, päzind casa
�i torcind linä, ca matroanele din vechile timpuri ro­
mane. Legenda adaugä ca, mni tirziu, devenind impara­
teasa, Teodora, dcparte de a incerca Sä facä uitatä aceast&
parte a vietii sale, voi dimpotrivä, sä-i perpetueze amin­
tirea. !n locul }Xlrticului, unde miinile ei torseserä llnä
ea sä träiascd, in locul cäsutei carc o adäpostise, mmilä
<;j <;§rn1anä, ea ridici'i. o biseri.cü in cinstea, .sfintului Pan­
telimon. Numele ace.<;tui sfint inseamn8 milä : merit;
ace>st nume, dacä sub protectia lui Teodora 1-a intilnit.
pe Justinian.
IV
TEODORA �I JUSTINIAN
In momentul in care Justinian o intilni pe Teodora,
cätre anul 522, färä indoialä, viitorul sti'ipin al imperiu-
1ui, era ·un om de 38-40 de ani. cu· un ten curat .<;;i in­
floritor, cu piirul buclat 0i 1nusta�a finä, care '?i ince­
puse a lncärunti, cu silueta lui elegantä 0i talia bine
fäcuta, avea o infä�i�<1re foarte aträgätoare; manierele
lndatoritoare, tonul amabil .�i pläcut, gratia l'u.i simplä sfir­
��eau prin a-1 face simpatic 9i seducätor. Era binecres­
cut 9i foarte elega11t ; in plus, gratie intrigilor palatultü
care-1 a'?ezaserä pc tron pe unchiul sdu Justin, devenise,
incepind din accl momcnt, unul dintrc: primele perso­
naje ale Statului. !nnobilat cu titlurile de comite 9i de
patt-iciu 1, de comandant-$eI al trup2lor care alcätuiau
gan1izoana din Constantinopol, tocn'lai ocupase, cu un
fast extraordinar, functia de consuJ, 9i, in fiecare zi,
bunävointa suveranului il apropia tot mai mult de trep­
�ele tronu1ui. Era deci pentru 'J'eodora o cucerire fru-
1noasä de f;'icut.
Ambitios �i abil, Justinian pdrea 1nai ales ocupat sä-�i
'Sporeascä averea. $tiuse, nu ffi.rä oarecn1·e perfidie, sä-$i
indepartezc rivalii care puteau sii-i stinghereascä dru­
·mul 9i, nu mai putin dibnci, sä obtinä favoarea tuturor
claselor societätii bizantine. Foarte ovlavios, "li cu scve­
:ritate ortodox, s-a fäcut pli'icut Disericii, pri.n ze!ul 9i
cucern1c1a sa ; prin fastul �i cheltuielilf'. sale neblJTie$ti,
era idolul multimii ; pläcea, in sfir�it, senatului 9i aris-
1 1'itl u rile de patriciu �i de patricia au fost confcrite de
Constantin cel Mare, Ia lnc-eput membrilor familiei impC'ria]e, ·
apoi altor persoane. Eie n-aveau nimic comun cu patriciatul din
tine seama de origine sau de avere.
epoca romanü veche �i s e acurdau de cä.tre impärat färil a <,e
29
tocratJeL Cum avea, pe deasupra, o realft experier1t;1 in
afaceri, o capacitatc prodigioasä de muncä, o grijä a:entä
fa� de lucrurile legate de administratie, creditul de care
se bucura in fata impäratului era marc, avea chiar, $i
pe drept cuvint, reputatia de a fi, mai mult decit b�tri­
nul $i mediocrul suveran, adeväratul 9ef- al guverri"ului.
Foartc calm, foarte stäpin pc e1, cu o vointä destul
de despoticä, pärea sä aibä mintea coaptä, caracte:rul
format. Acest om serio,<;, acest politician, acest diplomat,
se indrägosti nebune9te de Teodor"a.
.A..ceastä legiltu:-ä, care avea sa se termine cu o c,:: c;ä­
torie, a pärut at1t de ciudata contcmpot:anilor, o.1Jt. de
suiprinzätoare, incit, pcntru a o cxplica, au fäcut apel Ja
minuni $i ;;u atrlbuit filtrelor '!i practicilor 1nagicc in-·
fluenta pe care Teodora a cf1pätat-o rcpede asupra us:11.1n­
tului ei. In rcalitate, nu-i nevoie sä complici'im at1t<J lu­
crurile, Justinian ave·a, se spune, un ten1pera1ne:r1t. de
rr1arc indr<'i.gostit ; $.l mai alcs, sub aparenta lui severä,
ascundeä un suflei nedecis $i slab, gata sä suporte iin­
fluenta oriciirei vointe energicc $i puternice. Teodor<l era
frumoas;(i, remarcabil de inteligentä ; avea o gratie in ­
nüscutä, era spiritualä �i pläcutä, retinea lingä ea f'inä
�i pe cei n1ai ncstatornici adoratori; avea, mai ales, 1>pi­
ritul lucid $i fern1, �;i totul atesta in ca o fire hoLlrJtä,
autoritarü 9i pätima9ä.
Printu1 'fu cucerit CU totttl de la prin1a vedere ; pinfi
in ziua in care Teodora muri, cl avca sd-i pästreze fi­
del pasiunea färä margini pe care, tinärä, ea i-o öJlrin­
sesc in inimä. Ea era pentru el, dupä cuvintul unu:i is­
toric al epocii, „farmecul cel mai pläcut"; era, cum li
pläcea s-o proclame el insu9i, jucindu-se cu numele Teo­
dorei „darul lui Dumnezeuu. A9a cä, indrägostit nebu­
neste nu i-a refuzat nimic. Ei ii pläceau banii : a co­
pl�9it�o cu bogätie. Era ]acomä de onoruri $i considera­
tii : a obtinut pel:l.tru eci, datoritä släbiciunii unchiului
säu, inalta dcmnitate de patricianä. Era ambitioasä, avJdä
de influentä : el s-a läsat cäläuzit de sfaturile sale, s-a
fäcut servitorul docil al simpatiilor $i al ranchiunelor
sale.
30
Din tincretea ei, petcecutä in IIipodrom, pästrase cu
tenacitate ura impotriva partidului Vcrzilor : Justinian,,
ca sa-1 fie pc plac, s-a fUcut, chiar pina la scandal, pro­
tectorul Alba9trilor. Din ciilätoriile sale din sederea la
Alexandria, pästrase o duioasä. recuno9ti1ntä faiä de mo­
nofizitii persecutati : Justinian, ca sä-i placä, a consim­
tit sä släbeascä rigorile ortodoxismului �i sä le dea minä
liberä dizidentilor.
Legcltura {no9tenitorului' tronului a devenit intr-ade­
vär repede publicü. Curind, chiar :ln afara capitalei, in
tinuturile indcpärtate alc Sirici -)i Egiptului, se afli:i, cu
o oarccare rnirarE:, desigur, cä micu�a curtezanä sie odi­
nionr.3., penitenta lui Tin1otei $i a lui Sev2r, deveriise pa­
tricianil �:i cä t'ra iubita oficiald a lui Justinian. 1n acest
eveniment ncu.'?tcpiat, sufletele pioase nu ezitarä sä vadä
mina Domnului ; dornice c;;l aiba o protecto.::ire fidelJ se·
adresarä cu totii Teodorei, ca sä indulceascä soarta mar­
tirilor .)i sä atenueze rigorilc persecutiei. Iar ea fu in­
cintatä sä facä treaba aceasta . Maras, episcopul din
Arnida, fusese, impreunä cu preotii s.äi, deportat la Petra;
in climatul aspru al Arabiei, in acel dur exil, nenoro­
citii p:lreau condamnati la o moarte sigurä._ In mizE;ria
lor, .se gindirä l a Teodora $i unul dintre ei, diaconul $te­
fan, fiicu o cä.18.torie la Constantinopol . Nädejdea lor nu
fu in9elatä. Nu numai cii Teodora il hotäri pe ortodoxul
ei amant sä intervinil pe 11ngä impärat pentru dizidenti,
dar -ea lnsä9i, pentru a-1 face pe Justinian sä consimtä,
nu-.;;i menajä nici rugämintile, nici lacrimile; $i ceea ce
c .;;i mai remarcabil, ci9tigä cauza de carc se ocupa., Pro­
tejatii ei furä autorizati sä se retragä. la Alexandria unde
puteau sä träiascä Jini9titi printre coreligionarii lor. Era
o frumoasä victorie care dovede9te influ\:;"nta pe care Teo­
dora o exercita asupra iubitului ei.
Fäcu $i mai mult incä. Justinian ajunse in curind la
acea fazä ln care VOi din toate puterile sä se insoare CU
amanta sa . Bunul impii.rat Justin nu pärea cä are de gind
sä tärägäneze consimtJ.n1il1tul ce trebuia dat nepotului
iubit, oricit de greu i-ar fi venit s-o facä. . Era un soldat
bätrin, de origine foarte umilä, päsindu-i prea putin de
gradele de noblete; el insu9i sc insurase cu o fostä
sclavä, dupä ce-i fusese multä vreme amantä; plimbatä.
31
 rul inlperiului cu o tinärä fatä nobilä, binecrescutä �i
prin taberi dupä ce deveni impfirat, o a$ezä färä scrupule pur.ii, gäsiri'i, färä sJ cutcze s-o spunä prea tare, cä o
.
�
pe ronul Cczar1lor pe acea femeie de trcabä rusticJ. s·
'
.astfcl de aventurä era de ajuns sä te facä sä te ginde9ti
nec1oplitä ca �i e.l . De ici deci, de unde te puteai a Ja calitatea sufletului 9i sä apreciezi marala lui Justi­
.
_t;p.ta cel m 1 put1n, ven1
� �� nian. Nici senatul, nici armata, nici Biserica nu scoaserä
� opunerea Ja proiectele Iui Jus­
tu;.1an. Cu bunu1 ei simt de µrancä, impärätcasa Eufe­ utJ. cuvlnt de protest $i paporul, care-�i amintea c-o
:nra, ace�t� er prenumele cel mai elegant cu care fusese aplaudase pe comedianä, i9i risipi färä sä ezite, omagiilc
� 9i duio9ia Iafä de suveranä.
lmpodob1tä 1 c1nd ajunse la putere vechea sclavä dcve­
nitä . b':l.silisä, fu �ocatäsi:i.
vad8. o Tcodorii oarecare sor­ Asociatä, din acest n1ament, oficial la viata moste­
titii sä-1.. urmeze J a tron ; :;;i , cu toatä dragostea pentru nitarului imperiului, foarte apreciatä de bi'itrin�l Justin,
nep.otul ei, cu toatä obi$nuita bunävointä de a-i indeplini care se parc cä prinsese o mare dragoste fatä de ea, Teo­
dorintelc, despre aceastä problemii nici nu vru sä auda <lora se amesteca in fiecare zi, cu .tot mai multä 1ndräz­
Din �ericire pentru Justini<1n, Eufemia muri in 523. Dup ä nealä, in treburile publice. Printre multele cusururi ea
asta totul sc aranji't fiir;l niri o greut::ite. Le2"E�a intcr­ avea o calitatc rarä ; räminea fidel ata9ati'i celor pe' ca­
zicea senatorilo1· .)i �naltilor de�11nitari s.:l sc ci'i�ätoreascä re-i iubea. Monafizitii fäcurä in curlnd experienta. Sim­
<:u femei de conditie joasd, fcte d.c hiln, actrite sctu tind pericolul care exista pcntru n1onarhie de a perpctua
curiezanc ; ca sii-i facä pliicerc nepatului säu,· Justin in Orient ccrturi religioase inutile, Teodora se falosi cu
dibclcie de treccrca pe care-o' avea ca sä pregäteascä in­
�1brogJ. Jegea. Vaind, cum spunea el, sä imite bunävointa
Da1�1nului, carc $tie sa ierte aricc päcat amenesc, haLlri cetarea acestar pcrsecutii. Era in relatii de mare amicitie
cu patriarhul Sever, cu marele predicator cretic Iaan din
ca ferrfelle care sc urcaserä pe scenü, $i mai apai se cäi­
Telia ; era preacupatä sä cunoascä aameni eminenti care,
scrd pJrdsindu-:;,i dczonaranta lar meserie puteau con­
printrc cre'?tinii dizidenti, si:i. fie capabili sä prcgäteascH
tracta cu a :icine a uniune legitimä. cu singura canditie
pent.ru fratii lar un yiitar mai bun. Printre ei, cel mai
de a cere In acest scop autorizatia aficialii. Cum acest
C'unoscut era lacob Baradeu, re�tauratarul bisericii mo­
dcmers, putin can1 umilitor, ar fi jigr1it paate orgoliul
nofizite.
/i'cadorei, fu stipulo.t in plus ci'i arice co1nedianä prlmind
1 se läuda $tiinta, au<;teritatea moravurilor, dispretul
· de la print una dintre de1nnitäti.le ierarhiei aulicc, ar fi1
iprn:i
. .
asL:l, .scutitii de arice apreli9te legalä care ar putea säu pentru lucrurile lume9ti, vindec;'.i.rile pe care le �ä­
::::1 �·-r•piedice cäsJtaria ei cu aa111enl de-un anumit rang
vir9ea, a aurealä ii incanjura figura de tinär cälugär si­
�,i cä, in consecint{1, nu mai avea de c0rut nici o permi­ rian. Teodora voi sä-1 cunoascä. 11 väzuse - se zice -
:·illnc spccio.lii. �i ca lucrurile si'i fie bine fäcute, impii­ in vis, tinlnd in minä vase de aur, de unde ti:;,neau ape
'"ab_il voi in sfir;;it ca fiicclor accstor actrite - Teadara vii din care se adäpa norodul roman ; vai sä-1 vadi'i aie­
,�-'" ''· o fiicä - nii:�C'utc 'inainte sau dup�1 'ciiintci mamei
vea. Spre anul 527, impreunä cu un alt cälugär, Sergi_u
'!or, st1 le fie $i lar lng:lduit sa s2 mi'iritc färä nici a rcs­ din Tella, Iacab veni deci la Constantinopol. Faima gla...,
trictie. Ju�stini:.1n sc cäsA.tari deC'i cu arnanta sa - cäreia riei sale il precedase. Paporul se inghesuia pe urmele
GVU grijd si'i-i canstituie, cu acest prilej, un larg fand pa9ilar sai ; Teadora Jncintatft de venirea lui, il primi cu
dotal -- färä ca .Bizantul s[1 fi fast prea scandalizat. 1nare pampä la palat, impreunä cu tovarii9ul lui, lc puse
la dispozitie o casä, le a<;igurJ taate ccle necesare, le
S\ngure citeva pcrsaane supärate, gindindu-se Ja fru­
acardä, pe fa�ä, pratectia sa. Trebuia oarecare indräz­
maasa cäsätarie pe care ar fi putut s-o facii ma9tenito-
nealä ca sä ri9ti, la aceastä Curte haboinicä, asemenea
fapte · ; dar Teodora i9i cuno9tca putcrea .�i o vedea cres­
1 Initial se numea Lupicina, care amintea de Lupa - fe�
meie u.5oarä ; mai apoi numele i-a fost schimbat in Eufemia
cind intruna.
care inseamnä. femeie de bunä reputatie.

1 3 - rda. 980 33
32 1

Incepind cu cäsätoria lui, Justinian urcase, intr-ade­
vär, färä incetare : Justin il fäcuse nobilissim ; in apri­
lie 527, 1-a asociat in mod oficial Ja domnie. In marele
triclinium al palatului, In prezenta senatului, a solda­
tilor din gardä, a reprezentantilor armatei, bätrinul im­
pärat urcä pe tron �i anu_ntä cä, la cererea poporului
säu, il fäcea pe nepotul säu Justinian, basileu. In picioare,
in dreapta suveranului, patriarhul Epifanie rosti rugä­
ciunile solemne, la care intreaga adunare räspunse
„An1in l" cu pio�enie. Apoi Justin puse el insu�i coroana
pe capul asociatului säu imperial, in vreme ce asistenta
striga de trei ori vivat, �i noul prin�, salutind poporuJ
cu mina �i fägäduind totul, dupä obicei, dädu o grati­
. ficatie soldatilor. Trei zile dupä asta, in ziua de Pa!?ti,
in biscrica Sfinta Sofia, scinteind de lumina luminärilor,
patriarhul con<>fintea in mod solemn pe noul impärat,
ungindu-1 cu untdelemn sfintit. In toati'i strälucirea pom­
pei suverane, in1bräcat in tunica auritä, märginitä de o
bandä latä de broderie de pret, cu picioarele incältate cu
pantofi de purpurä, incins cu bogata centurä instelatä
din en1ail �i pietre pretioasc, avind pc umär larga man­
tic de purpurä, prinsä cu o agrafä de aur, pe cap o dia­
demä !?i purtind asupra lui toate giuvaerurile coroanei,
Justinian luä in primirl! imperiul la care rivnise atita.
Aläturi de el, inve�mintatä intr-o mantie lungä de pur­
purä violetä, la poalelc cäreia o largä broderie de aur
sc desfä9ura in pliuri luminoase, in plete cu ciucuri de
perle !?i de pietre pretioase care-i cädeau pe umeri in
cascade sclipitoare, cu diadema pe cap, Teodora, impo­
dobitä ca o icoanä, impärtä9ea triumful sotului ei ; 9i,
dupä ce a fost, impreunä cu el, incoronatä in mod so­
lemn in bisericä, noua Augustä, veni, dlipä obiceiul su­
veranilor Bizan�ului, sä primeascä aclamatiile poporului
In Hipodromul care o väzuse debutind. Visul i ae reali­
zase.
Cind, peste tj:teva !uni, Justin muri, la 1 august 527,
Justinian nu mai intilni nici o dificultate ca sä-�i ia in
primire mo9tenirea, 9i Teodora fmpärti puterea cu el.
Timp de douäzeci �i unu de ani, din 527 pinä in 548 ea
avea sä domneascä, stäpinii peste cel mai frumos im­
periu care exi�ta pe atunci in lun1ea civilizatä .
V
LEGENDA TEODOREI
· Acesta este romanul Teodorei a�a cum 1-a povestit
Procopiu ; �i de aproape douä secole $i jumiitate de cind
s-a descoperit manuscrisul Istoriei secrete aceastH po­
vestire, destul de superficialä, s-a bucurat de o incrcdere
aproape universalä. Pentru asta trebuie oare s-o �i ac­
ceptäm in totul ? 1n anii din urmii, spiritele de treabB
au refuzat, in diverse rinduri, sä dea crezare scornelilor
pamfletarului 9i s-a putut vorbi mult mai serios despre
legenda Teodorei. Oamenii s-au intrebat, !?i pe bunä
dreptate, cum, dacä Teodora a träit in väzul lumii accastä
viatä desfrinatä prin care a scandalizat Constantinopo­
lul, nu s-a gäsit, printre contemporani, decit un singur
martor care sä-�i mai aducä aminte de asta ? Or, se pare
cä, intr-adevär, in afarä de Procopiu, nici un scriitor din
secolul al VI-lea, nici un istoric, nici mäcar din secolele
ce au urmat, n-a povestit aventurile din tinerete ale
Teodorei, n-a riscat, asupra acestor fapte scandaloase,
. nici cea mai timidä aluzie. Sä nu se spunä cä din res­
pect fatä de impärat sau din teamä de räabunarea im­
pärätesei, au pästrat ei aceastä täcere prude-ntä ; nici po­
menealä de asa ceva. Multi din acesti scriitori, mai ales
'
� i;;
clerici, n-au e zitat s-o copl 9eascä c ocäri !ncä din viatä
pe suverana a carei erezie o detestau, RU s-au temmt s-o
in.l!arce cu toate blestemele. $i, chiar dacä ai presupune
cä toti conbemporanii_ ar fi täcut de fricä, de ce Jui;tinian
� Teodora o data morti, limbile ac-estora nu �-au dez­
1
legat ? $i dacä e astfe1, ce mai valoreazä atunci, in fata
täcerii generale, unica märturisire a lwi Proco·piu c!nd
te ginde�ti, mai ales, cu ce naivä neru�inare, in atitea
1 pagini din lstoria secreta, pamfletarul a exagerat ori a
mintit ? Dacä il'l.ainte de a fi impäräteasä, Teodora 01 fast
 intr-adevär marea curtezanä care se spune, cum de ni­
meni altul n-a cules, chiar atenulndu-1, ecoul scandalu­
rilor care circulau atit de fäti.<;; pe seama ei ? Cum, in
acea scenä de neuitat a räzvri:ltirii din 532, cind paparul
räsculat ii aruncä in fatä lui Justinian cele mai singe­
raase jigniri, sä nu auzim, prin intermediul pracesului
verbal pe carc 1-am pästrat cu privire la acea pitareascä
discutie dintre print .<;;i supu.<;;i i säi, nici un cuvint urit
la adresa Teodorei ? $i cum, in sfir.';iit, Justinian, pe care
pinä .c;i detractarii säi ni-1 infäti.c;eazä ca pe un am cu
judecatä .<;;i stäpin pe el, sä fi cutezat, nu zic sä .<;;i-o ia
de amantä, dar sä se cäsätoreascä in mod public cu o
femeie cäreia oricine ii intorcea spatele pe stradä ? Ar fi
insemnat sä se jaace cu popularitatea sa, sä-.<;;i compro­
mitä taate .<;;ansele de a ajunge pe tron ; .<;;i el nu mai
era, cind a intilnit-a pe Teadora, un am capabil de ase­
menea imprudente.
Oricit de juste ar fi Jn aparentä aceste rei;t1arci .<;;i
oricit de tarc a.c; dispretui birfelile lui Ptocop1u, n-a.';i
risca totu.c;i s-o inälbesc prea mult pe cea pe care el
a innegrit-o intr-un mod atit de jignitor ; .c;i, mäcar
cä incepind din secolul al VI-lea s-au intilnit pane­
·
giri.<;;t i care, ca sä fie pe placul lui Justinian, au fä­
cut-o pe nevastä-sa sä intre direct in rai, m-a.c; teme
sä nu cad in paradoxul de a voi s-o fac prea vir­
tuoasä.
E nepläcut cä Ioan, episcop din Efes, care a cunos­
out-o bine pe Teodora, a omis, din respect pentru mä­
rimile pämintului, sä ne relateze injuriile cu care cälu­
gärii, oam.eni de o franchete asprä, o intinarä nu n1;1mai
o datä pe lmpäräteasä ; cel putin e sigur cä pr1ntre
contemporani, oameni din anturajul imperial, ca secre­
tarul Priscus, prefectul Ioan de Capadocia, ii cuno$­
teau punctele slabe in care· puteau s-a loveascä. Nu .c;tiu
dacä in tinerete a avut in adevär un fiu pe care i-1
p°
atribuie Proco iu, si a cärui na.<;;tere, se pare, a consti­
tuit un atit de nepiäcut accident ; e sigur insä, in orice
. radical ; trecuse, in timpul .c;ederii sale la Alexandria,
caz' cä avusese o fatä1 care in mod incontestab1l nu
era a lui Justinian, färä ca dealtfel aceastä amintire
a unui trecut putin tulbure, sH. parä, dacä judecäm d'upä
averea pe care o fäcu la Curte fiul acestei fete, sä fi
36
deranjat pe impärat sau pe impäräteasä. Anumite trä­
säturi, in sfir.<;;it, ale psihologiei Teodorei, salicitudinea
arätatä fetelor särmane pe care, in capitala sa, nevoia
le fäcea sä se piardä adesea mai mult decit viciul, mä­
surile pe care ea le luä ca sä salveze aceste nenorocite
.c;i sä le smulgä, cum spune un autor al vremii, „din
jugul ru$inosului lor sclavaj", asprimea p�tin dispre­
tuitoare pe care-o aräta intotdeauna bärbat1lor, se po­
trivesc destul de bine cu ceea ce se spune despre tine­
retea sa. $i, dacä se admit toate acestea, care det;ltfel
.
sint de netägäduit, cum sä iei hatär1rea sä arunc1 tot
ceea ce ne-a povestit Istoria secreti'i. ?
Sigur cä este o problemä delicatä .c;i dealtfel anevoic
de rezolvat sä incerci sä determini pinä unde a putut
sfi decadä Teodora .<;;i pe care anume treaptä a infamie �
a pä.<;;it. Douä observatii poate cä ne-ar putea totu�1
permite sä ne apropiem mai mult de adevär, $i sä ex­
plicäm unele obscuritäti ale acestei istorii.
Una cä multe lucruri care ni se par astäzi foarte
scandal ase, oamenilor din secolul al VI-lea li se pä­
�
reau infinit mai putin blamabile. Cite!;iti intr-un docu­
ment oficial al epocii cä persoane foarte oneste nu ezi­
tau deloc din purä milä, sä elibereze, cu pretul aurului,
pe nenorQCitele inchise in casele deocheate, .<;;i sä se in­
soare dupä aceea, in toatä regula, cu acele femei atit
de compromise ; .<;;i se pare tä opinia publicä era intr-ade­
vär mai inclinatä sä admire declt sä blameze astfel de
acte a cäror intentie delicatä nouä ni se pare un pic
excesivä. E de presupus cä in astfel de imprejuräri Jus­
tinian s-a putut insura cu Teodara färä sä-i mire, nici
sä-i scandalizeze prea mult pe contemporanii säi.
Pe de altä parte, e sigur cä Teodora, in momentul
in care si-a intilnit ultimul amant, se indreptase in mod
,
printr-o crizä moralä �i, sub influente bune, se cäi�e
pentru viata ei trecutä ; la inapoierea sa in Constant1-
nopol, era foarte säracä, ccea ce ne face sä credem cä
cel putfn atunci era virtuoasä. Or, in marea capitalä,
o curtezanä, chiar celebrä, este uitatä repede ; dupä doi
ani de absentä, credeti cä multi oameni i$i mai amin-
 teau ce fusese odinioarä amanta lui Justinian ? Si dacä
observäm, in sfir9it, obiceiurile lui Procopiu gra�doa
rea
pe:versitätii epice pe care-i pläcea s-o co�fere
perso­
naJelor sale, inclinä1n, färä sä vrem, sä facem din
Teo­
d_ora, un model de virtute �i de castitate, sä transpun<?m
simplu povestea lstoriei secrete, �i, in Iocul curtezanei
n:-ärcte, un adcvärat inger al räului, care prin vointa
d1avol�lui, cun1 spune autorul, �i-a plimbat neru9ina­
rea prrn lu1ne, si'i vedem in Teodora chiar dacä asta
ar scädea-o, eroina celei mai banale 'povesti o femeie
pe care in1prejuriirile o duc la pierzanie po�t mai mult
� stri�ge niciodatä pe Teodora sä accepte canoanele bles­
declt viciul, o dansatoare care, purtindu-se cum s-au
purtat in toate timpurile cele mai multe dintre seme-
1:el�e s �lo, �bositä intr-o i de iubirile ci färä perspec­
_ �
t1va, �1 gas1nd un am ser1os care sä-i asigure o asezare
durabil5., se cu1ninti prin cäs:itorie, o avcnturierä ' dacä
vreti, dar inteligentil, discretä, destul de �irecltä P entru
a salva unele aparente 9i care izbuti sä fie luatä de
nevasti'i, chiar de un viitor impärat, färä un scandal rä­
sunätor.
Oricum ar fi, lovitura soartei care o a.<,;ezä pe Teo­
dora pe tron socä profund imaginatia poporului. Incä
din viatä, prodigiosul ei destin mirä pe contemporanii
_.-,äi. Dupä 1noartea sa, legenda puse stäpinire pe ea .<,;i
n1ai intens. Orientali �i occidentali, sirieni, b.ie:antini >;i
slavi vor ilustra, din dorinta de amänunte romantice,
romanticul ei destin .;;i astfel se transmise pinä l a noi ,
infrumuse�atä sau transformatä din generatie in gene­
ratie, rind pe rind indulgentä sau severa, amintirea
prestigioasä a sotiei lui Justinian.
1ncepil1d din secolul al IX-lea, traditia bizantinä
preamärea, in afarä de frumusetea trupului ·t;;i farmecul
chipului ei, austeritatea moravurilor, puterea inteligen­
tei sale prin care era superioarä tuturor tinerelor fete
din vremea aceea. ·$i, netemindu-se a o compara cu
pioasa mamä a lui Constantin, preafericita Elena, tra­
ditia aceasta vedea in Teodora, dupä cum scrie un ve­
nerabil hagiograf „un adevärat potir al tuturor daru­
rilor lui Dumnezeu". Tot la fel traditiile slave din seco­
Iele al XII-lea .;;i al XIII-lea, nemultumindu-se sä-i laude
numai minunata frumusete, povesteau cä ea fusese cea
mai distinsä cea mai cultivata, cea n1ai savantä dintre
femei. Tractitiile siriene erau �i mai ,pline de laude. In·
dorinta de a o preamäri pe protectoarea lor, 1nonofizitii
din secolul al XII-lea ii d:idurä ca tati'i Teodorei, in
locul bietului präpi'idit care päzea ur9ii Hip9dromului,
pe un biitrin senator, foarte ata::;;a t de credintele sectei
Ior 1i adäugara cä atunci. cind Justinian, atras de repu­
tatia frumusetii 9i inteligentei tinerei fete, veni sa-1
cear<l. n1ina acest tatä bun nu consimti s-o 1närite cu
mostenitoru'1 tronului, de'Cit cu contlitia' cä n-o va con­
tcmate ale Conciliului din Calcedonia. ln sflr9it, plnä
in mänästirile indepärtate din Occident, se propagii ecoul
räsuni'itorului ei renume. Cronicarul Aimoin de Fleury,
care a träit in secolul al IX-lea, rclatcazä eil. .Just.inian
9i Belizarie, tineri 0amindoi 9i legati printr-o strinsü
prietenic, intilniri'i. intr-o zi doua surori, Antonia 9i An­
_
tonina iesite din „rasa an1azoanelor" 9i care, deven1te
:
prizoniercle bizantinilor, fusesera silite si'i prac .ice, i�­
tr-o casä deocheat5, cea mai dezonoranta 1ncser1e. Beh­
zarie o iubea pc una, Justinian o luJ pe cealaltä ; Anto­
nia, pc care o prcsi1ntire o avertizase dcspre soarta ce-1
astepta pe a1nantul ci, il puse sä jure ca daca vrcodatä
v� dcvcni ilnpdrat se va insura cu ca '\.poi leg{ttura se
. •
rupse, nu inainte ca Justinian sJ-i fi dat Antonici drcpt
_
gaj al fdgdduielii sale un incl. Anii trecurä, pr�ntu de:
.
�
veni fmpärat ; 9i, intr-o zi, la port1le palatulu1, vazura
apärind 9i cerind audientä o femeie in ve.�minte bogate,
de o inco1nparabilii frumuscte. Introdusü in ata suve­ �
ranului Antonia nu fu la inceput recunoscuta ; dar ea
�
ardtii i elul aminti de jurdmintelc de odinioarii .<,;i Jus­
tinian, cup;ins de patima din trecut, o proclamä, färä
nici o intirzierc pe frumoasa amazoanä, in1päriitcasi'i.
Poporul .<,;i senatul, adaugä cronicar:il, !
urk1 puti i; su1:�
prin�i de aceastä cäsätorie neprevazutii. ; cx_ecu ule l�
_
_t
fäcurä pe cei nemultumiti sä tacä .<,;i Antonia Impart .
t
färä contestatie, tronul cu Justinian.
E Jesne de recunoscut in aceas.tä povcste aventura
Teodorei �i de intreväzut, prin aceste istorii, tot ceea
ce minunata soartä a impärätesei a putut sä inspire
imaginatiei unor gurä-cascä din vremea sa. Dar, fie
bunä ori rea, indulgentä sau severä, nu-i poti pretinde­ Partea a doua
unei legende sa tinä loc de istorie, ci doar sä retine1n
din insä9i aceastä legendä citeva amänunte esen�iale
despre tineretea Teodorei. Cind loan, episcopul Efesu­
lui, care-o cunoscuse binc pe basilisä, o nume:c;te un-deva,
sigur, CU destulä brutalitate, dar dealtfel färä SH. parH.
cä-i face vreun repro.<? „Teodora prostituata", eJ confirmä IMPARATEASA TEODORA
in mare :c;i printr-un singur cuvlnt, ceea cc Procopiu a
istorisit pe indelete. A9a cä, oricum ar sta lucrurile, C>
bine s5 nu credcn1 in virtutea 9i-n castitatea ei din tinc­
rete ; inainte de ziua in carc 1-a intilnit pe Justinian.
inaintc de a ajunge impäräteasä, ea fusese o cur:ezan{1
oarecare, celebra ori pocäitä, putin interescazä. lnclin
sa cred c5, pe vremca cind trB.ia ea, acest lucru n-avea
prea m.are important;ä, cu atit mai mult cu cit Teodora,
impäril.teasa care a fost, a fJcut-o repede uitntd pe
curtezana care va fi fo<;t.

1
PALi\TUL SACRU DIN BIZANT
Laapus de Sfinta Sofia, i ntrc Ilipodrom i;:i mare,
pc vlrful .-;;i pantele colinei carc coboarä pinä pe tärmul
märii de Mar1nara, se ridica, in sccolul al VI-lea, pala­
tul impc'lratilor Bizantului. Acesta nu era ca modernelc
·noastre re.<;;edinte regale, un edificiu prea putin somp­
tuos, desfc'l.<;;urindu-9i in vreo piatfi publicä liniile sime­
trice ale unei fatade oarecare. Ca vechiul Serai al sul­
tanilor otomani, ca i;:i Kremlinul tarilor de pe vremuri,
palatul basileilor bizantini cuprindea in vasta lui incintfl
m ulti t udine de construc�ii diverse, de säli de recep\ie
.-;;i de b i seri ci , de biii 9i de hipodromuri, de mänästiri � i
o
de caztirini, dl, apartamente de ceremonie $i de
particulare, d e terase inaltc, descoperite, de unde pri­
virea sP intindea pin5 departe, pe mare �i pe coasta
Asiei, un intreg ansamblu de clddiri märe(;e, dar izo­
late une!C" de altclc, :;;i intrc care se intindeau curti cu
dale de n1cn·111or<'i, galerii lungi, scäri urcind $i coborintl
;;i de asen1enea pD.duri de lämii .<;;i mari gr5dini inflorite
care sc intindeau pinä pe tdrmul mdrii udat de valuri .
Palatul era, in capitalä, ca un ora9 aparte, pitoresc
$i mi steri os , ascunzindu-9i in umbra copacilor verzi cu­
pölele aurite, pavilioanele .<;;i chio�curile ferite de orice
:1.�omot si de orice privire indiscretä din afarä, azil splen­
did .<;;i de ncpätruns unde se ad{tposteau fastuoas€le
odihnc, ihcomparabile, intrigile complicate
ccrcmoniile
care constituiau viata de Curte a unui impärat bizan­
tin. Nimic nu egala bogätia, eleganta, Iuxul sclipitor al
Palatului Sacru. Dincolo de poarta grea de bronz, carc
se deschidea spre piata Aug.usteionului, vestibulul Cal­
·ceu, a9a cum 11 reconstruise Justinian, era o minune de
-arhitecturä savantä .'i'i de somptuoasä decoratie.
cupola inalta care acoperca rotonda n1arn1orcle inulti­
·�olore .$i . mozai:urile de aur i�i ame�tecau scli piri le ; p�
.JOS, porf1rele, ]aspul, serpentinele onixul si sidcful se
räsuceau in cute inßenioase, päre�u sä acoPere pämin­
ful :u co'_'."oare pret1oase, unde florile de purpurä erau
sen1anate In d esrmea qazonului ; pc pereti, tablouri inari
de n:iozai C: rep�·ezen �a u vi ctorii�e imperiale, generali in­
.
fät1�1ndu- 1 bas1lculu1 pe regii infrlnti si cornorile c uce ­
rite .<;;! , pr intre curtenii �i senatorii iTi cÜstumc de s.3.rbä­
toarc, adorindu-.�i stäpinltl ca pc un Dumnt>zcu, Teo­
dora in mare tinu tä de Curie, in picioare, aläturi de
sotul ei. Mai departe, dincolo de sala gärzilor marelc
Consistorium nu era mai putin sp lendid . Ace sta cra �
.sala tronului , unde impäratul dädea audientele solcmne
primea ambasadorii .<;;i . darurilc suveranilor 'sträini. Trei
u.<;;i de ivoriu dädeau aici, impodobite cu 1ni nunatc dra­
perii de mät a'>e , cdrora le corespundeau, pe peretele cc-
1iilalt, trei u.<;;i de bronz cizelat. Pereti i sträluc<.'au de
:sclipirea metalelor pretioase, podcaua era acoperitä de
covoare somptuoase ; in fundul can1crci , ridicat pe o
pc care te urcai pe trei trepte de porfi r, intre
€Stradä
odä1 doua Victorii cu aripile intinse, care tineau coroanf' de
lauri , tronul imperial, constelat in intregime de pietre
scumpe .<;;i de aur, era a.�ezät sub o cupolfi de aur _<,u<;­
tin u tä de patru coloane. Aläturi se deschidca 1narele Tri­
clinium, unde se dädeau in zilele de siirbätoare, ospti­
turile de gald. In aceste zile, pe me.<;€le drapate cu pur­
pu rä se a�ezau serviciul somptuos cxecutat din porunca
lui Justinian, vasele pretioase scinteind dt> ncstemate,
farfuriilc de aur pe care, printre basoreliefurile ce isto­
riseau victorii, era cizelat chipul iJnpiiratul ui. M"<lretia
.aces tui decor, frumusetea costumelor, buna prirnire, erc111
de o asemenea märetie incit barbarii veniti in audicn\i:i
:sau poftiti la masa imperiali't, u luiti, stupefiati, credeau,
dupa cum spunea un poet al epocii, ca pä9i nd pragul
palatului intrau de-a dreptul in rai.
Deasupra apartamentelor care alcätui au Calceul, le­
gate intre ele printr-o suiUi de curti, de galerii, de sc{1ri
largi desfä$urindu-se sub cerul liber, un alt palat, cel a
1ui Dafne, i9i inälta pe Colinä terasele inaltc .<;;i cele
douä etaje ale clädirilor sale. Temelii colosale, ale cüror
Sub

ruinc provoacä astäzi admiratie, racordau panta naturalä
a terenului 'ii suportau somptuosul edificiu. Acolo se gä­
seau instalate, la parter, numeroasele servicii ale casei
imperiale ; la primul etaj, saloanele de galä deschise spre
lungi galerii decorate cu statui de unde ochiul descope­
rea minunatul tablou al grädinilor 'ii al märii. _Mai de­
parte, complct izolate intre singurätatea 'li räcoarea co­
pacilor mari se gäseau apartamentele particulare ale su­
veranilor, gineceul misterios, populat de femei 'ii de eu­
nuci, unde se ascundea viata intimä a impärätesei. Ac!Jl'lo
se innodau intrigile complicate ale dragostei 'ii ale poli­
ticii, acolo se petreceau, in umbrä, obscurc 'li ciudate
aventuri si adesea insusi lmpäratul nu stia ce se petrece
inäuritru. 'cind pärintii 'conciliului din �nul 536 ll incri­
minarä, ca suspect de erezie, pe Antim, patriarhul din
Constantinopol, 'ii cind Justinian il amenintä cu minici sa
pe prelatul excomunicat, Teodora, ca sä-1 ��stragä p�
protectorul ei persecutorilor, nu se temu sa-1 dea a1c1
azil. Timp de doisprezece ani, Antim träi ln palat ne�tiut
decit de doi 'iambelani, pe ·care impäräteasa ii pusese in
serviciul säu ; toatä lumea, chiar 'ii Justinian, il credeau
mort sau plecat in vreun exil ; uin1irea fu de nedescris,
cind, la moartea impärätesei, se descoperi cä preaferici­
tul trBise in pio'ienie, devotat austeritätilor 9i rugäciuni­
lor sale, in lini9tita 9i singura retragere a gineceului im­
perial.
Mai erau apoi, in Palatul Sacru, nenumärate capele
9i oratorii unde evlavia bizantinilor venera pe sfintii cei
mai celebri ai ortodoxiei ; mai erau incä alte palate la
fel ca cel de Ja Magnaur pe care Justinian il restaurase
cu aceeasi märetie ; existau porticuri, galerii, care pu­
neau re'i�dinta in legäturä pe de o parte cu Sfinta Sofia,
pe de alta cu somptuoasa tribunä Katisma, de unde Curtea
asista la jocurile din Hipodrom.
Astfel, Palatul Sacru, centrul politic al monarhiei, se
gäsea strins Iegat de cei doi poli ai lumii bizantine, Bi­
serica, centrul vie�ii religioase �i Circul , tumultoasä arenä
unde poporul suveran i!?i manifesta vointa.
Un intreg norod, mai bine de zece mii de persoane,
locuia in acest ora'i care era Palatul. Ace9tia erau oa-
menii casei imperiale, ata9ati serviciului personal al prin­
tului, cubicularii insärcinati cu n1asa, vestitores, ocupati
cu garderoba, silentiarii, care trebuiau sä facä lini'ite la
trecerea basileului, cart1tlarii, care pregäteau promotiile
de soldati, refercndarii care primeau jalbele, secretarii
care av<!!au grijä de corespodentä, o lume impestritatä
de functionari .�i eunuci, punindu-se in rni9care la po­
runcile n1arelui rnaestru de camerä . Era apoi casa impH­
rätcsei condusä de marea stäpin<l a palatului 9i strins
legatä de suveranä, care trimitea ea insä9i slugilor sale,
femeilor si eunucilor insemnele distincte ale atributiilor
lor. Mai era serviciui gräjdarilor imperiali, ascultind de
ur.. comite al gräjdarilor, 'ii multimea functiorrarilor ci­
vili1 care lucrau in birourile cancelariei sub lnalta auto­
ritate a maestrului oficiilor. Mai erau soldatii din gärzi,
servitorii 'li protectorii, scholarii 1 9i c<i"ndidatii, trupe de
galii in uniforme splendide, care, cu Ve-$mintele lor fru­
moase, tunicile lungi, albe pe care sclipeau colanele de
aur, cerceii de aur cu monograma lui Crist, caschetele
de aur cu pene ro9ii de egretä, lanturile incrustate cu
aur säbiile lungi 'li splendide, fäceau la ceremonii un
cfe�t nemaipomenit. Erau apoi c?Iäreti! im.pä�atului, e:::�
cubitorii, soldatii din garda part1culara, ur1a�1 �a�'.11f1�1 .
care purtau pe umeri cumplita secure cu doua ta1'iur1.
Erau ostiarii heralzii, u:;;ierii, cameristelc, doamnelc de
onoare, o m�ltin1e imensä �i complicata, a cfirei dificilä
conducere, apartinea curopalatului, sau_ primar al pala­
tului. Erau, in sfir�it, oamenii bisericii, capelani 'ii cälu­
gäri, dintre care multi träiau in locuinta imperialfi, �i a
cäror asprä simplitate, zdrentele ade<;ea sord1de, . contras�
tau in mod straniu cu eleganta �i rafinamentele aceste1
Curti ceremonioase 'li politicoase.
La comandamentul maestrului oficii1or, �cf al proto­
colului �i arbitru suprem al eticheti:i, !oatä a�eqstä :n uI­
time in costume pompoase era aran]ata dupa � 1erarl111
. sa­
�ante, pentru a punc in valoarc splei:doarc� serbi'iri�or
si pitoreasca varietate a procesiunilor 1mper1ale. In f1e­
Care zi aveau loc noi solemnitä\i. I�a inceputul cinului,
1 O.;.teni condu)i de un magister officiorum, care piizeau
palatul �i luau parte Ja pariizi.
45

in amintirea vechilor traditii romane, impäratului ii plä­
cea citeodatii sä se inve9minte in ·haine de consuL A�zat
pe scaunul curi.tl , purtind trabeul, anticul costum al ve­
chilor consuli din Ro1na, primea, cu un aer solemn- �i
grav, intr-una din sälile palatului, omagiile supu�ilor säi.
Asculta felicitärile senatului, panegiricele retorilor, pri­
vea lunga �i ti'l.-cuta defilare a functionarilor Curtii ; �i.
tuturora le ilnpärtea vase de argint cizelate, dipticuri
de ivoriu, piese de aur, .J.nghesuite Ja picioarele sale in·
co9uri, gratificatii proportionale cu fiecare grad $i fie­
care demnitate. Apoi, la chemarea crainicilor, se alcätuia
alaiul, $i sträbätind apartamenteie, in strälucirea unifor­
melor $i scinteierea armelor, procesiunea se desfä$ura
pinä la Augu<>teion, pini-i la Marea Bisericä, pinä la Ca­
pitol iu, sau, in apläuzele poporului 9i cintärile ritmate
ale factiuni\or, basileul, urcat acum pe un car triumfal.
se inapoia pe sträzile presärate cu ramuri verzi, acopc­
rite de mdtäsuri de un ro9u aprins $i de tapiserii ·de pret.
Alteori aveau loc audiente solemne, cind, in marele
Consistorium, impäratul conferea noi demnitäti, anunta­
noile promotii de soldati, inmina insignele gradelor. Ur-
1nau primirile regilor barbari care veneau adesea inso­
titi de copiii $i novestele lor, ca sä-i ad_ucä omagii lui
. dintre acei putin egip_teni, fanatici 9i vizionari pe care
Justinian $i ale cäror costume stranii $i pitore$ti atitau
puternic curiozitatea poporului. Erau apoi vizitele am­
basadorilor sträini care aduceau impäratului darurile stä­
pinilor lor ; $i pentru a-i ului pe toti ace�ti barbari„
pentru a impri1na in mintile lor grosolane impresia pro­
fundä �i formidabilä a puterii bizantine, se fäcea uz de­
tuoate rafinämentele luxului, de toate complicatiile eti­
chetei. !ncepind de Ja poarta Calceului pinä la marele­
Consistoriu1n, soldatii de gardä · stäteau in �ir in tiu.utä
de paradä, qi prlntre fluturärile stindardelor mulbico--­
lere, in strälucirea säbiilor grele $i a läncilor ridicat€.
prin lmensitatea sälilor splel\dide, defila :incet cortegiul
ambasadorilor. 1n sala de audienµ, ineonjurat de gärzi,
de @unuci , de ·mari demnitari, a�zat pe tron 1ntre cele
doud Vict0rii care t,ineau atirMate d�asupra _capului �u
coroanele de lauri, impäratul a$tepta nemi$cat $i solemn.
Brusc, 11t1. un semnal, draperiile de mätase se trägeau in
läturi, orgile cintau, acompaniind corurile factiunilor ;
cu umilintä, ambasadorii se prosternau de trei ori, pinä
cind impäratul ii invita sä se ridic::e. Apoi darurile pre­
tioä.se sau ciudate aduse de ambasadä erau prezentate
guvernului ; $i ln formule scurte, reglementate de cere­
monial, discutia incepea, banalä, oficialH �i rece. Apoi
urmau ospäturile de galä unde pivnita imperialä i$i etala
bogätiile pentru oaspetii exotici ai impi'iratului : avari
cu chipuri aspre, cu cozi lungi unduind ca ni$te ni'ipirci,
huni cu pärul atirnind, cu mustäti enorme, cu nädragii
strin$i pe coapse, abisinieni pe jumätate goi impodobiti
cu giuvaieruri barbare, arabi bruni sau spanioli supli.
Tuturora suveranul le impärtea daruri, demnitäti, cuvinte
politicoase, deosebit de fericit cind putea sä-i conver­
teascä Ja ortodoxie �i sä completeze receptiile palatine
cu vreun botez Ja Sfinta Sofia, unde insu9i in1päratu1 nu
se dädea in läturi sä fie na9ul noilor cre$tini. Astfel in
Palatul Sacru, de Ja un capät la altul al existentei sale,
ceremonialul reglementa in mod minutios toatä viata pu­
blicä a unui suveran bizantin.
Totu,i, uneori, cu aceastä strictä etichetä, incidente
nea�teptate �i putin conforme cu protocolul puneau pe­
cetea unui pitoresc nepreväzut. Maras solitarul era unul
nici un respect uman nu-1 oprea cind credea cä simte­
inspiraltla divinä. Alungat din chilia lui de persecutfi,
veni la Constantinopol �i se prezentä, plin de indräz­
nealä, i!t futa lui Justinian �i a Teodorei. Numai costu­
mul lu-i 9i era de ajuns 3ä facä senzatie Ja palat : purta
un ve.;:mint alcätuit din mii de bucäti de toate culorile
cusute grosolan, cu fire multicolore, o mantie la fel, totul
atit de unsuros, de murdar inelt nici cel mai särac neno­
rocit - spune contemporanul care istorise.;:te aceastä po­
vestire - nu le-ar fi primit chiar dacä n-ar fi avut
nimic altceva cu care sä-$i acopere trupul. Dar $i mai
mult decit ve<;;m'intul, te uluia limbajul Iui Maras : se
apucä �-i jigneas€ä pe suverani cu o asemenea violentä,
inclt cronic.:arul nu indräzne9te, din respect pentrw mä-.
47
rimile lun1ii, sä reproducä cutezätoarele 9i jignitoarele
-un apartament se_::ret
al pa �a-
1'.'UVinte, atit de brutale 9i de grosolane, cä pinä 9i oa­ ·11 i'nchise pe bolnav intr
mo ,...
i �11. . . aI e sa nu s e ras­
menii de nimic abia lc-ar fi suportat. Partea frumoasä teama ca zvonul
�
s
t 1 1. '.. de
•€ cä Justinian 9i Teodora il ascultau cu o räbdare adnii­
.rabilä pe acest om pe care nu-1 tulbura nici strälucirea
� � :�
p n ea ä prin ora9, nu
admise lingä el decit doi �
e degrabä sä-.1 caute pe
ed ci
calug , ':
si doi secretari. Apoi pus v re a �
n�ul se va v1:ide:a, . ea
>Coroanei, nici splendoarea purpurei 9i, plini de stimä pen­
fagäduindu-i cä dacä pri spuse ;
tru acest cälugär desävlr9it, care se exprima in critici i . Cind Zooras lr1tr..a'.
deindatä pacea Biserici
.
atit de libere, declarau cä era in adevär un filozof. Mai nul pe care l-a1 cerut
- Iatä intr-adevär sem
mult, impäratul fägädui, se pare, sii. tinä seama de sfa­ ibu nd la
- il readuse pe mur
turile sale, iar impärätcasa voi sa-1 pästreze la palat ca $i - spune legenda

sä discutc cu el despre trcburi suflete9ti. via�;;„ .

fire, il recunoscu pe ba · trin si
Justinian, venindu-9i in
Zooras era 9i el tot cälugJr 9i, ca 9i Maras, persecutat
de atunci, c·uprins de
v
teama fata
_ de mona ' h
inte lese '. si _ ,
. ' n toate lucrurilc dupä sfaturile salc.
pentru credinta sa. $i el crezu cä e de datoria sa sä
mcargä in capitalä, cu citiva discipoli ca sä-1 braveze pe
.
se ca auz1 '1
·1·
_ru din �
.
iz�nt ln �e1�ea in
_ , -

tirah. Bine primit de Justinian, invitat sä se explice In Astfel era Palatul Sac . cu1n
lo ca stäp1na. Amb1t1oasa
are Teodora domnea aco _
fata unei adunäri de episcopi, el izbucni, fire9te, in ocäri
�ra, despOticii �j rece, llU
�
i-a trebU t mu}t Sa apu c
.
e CU
1mpotriva prin�ului care persecuta biserica Domnulu't, te f me1 e cu
er1se ; foar
värsa singele credincio!?ilor 9i sustinca Conciliul nele­ m1·na · ferma
. .
· putere·a pe care o cuc
, i.ntotdeauna cochetä 9i
dorn 1ca sa P -
1
:
aca ,
.
ea s-a
a sa
·

Justlntan
·

giuit din Calcedonia.

obi9nuit ului tor de rep ede C}l .
grand ioas . � maiestate.
- Pentru toate nenorocirile pe care lc-au indurat
1'.'re9tinii, strigä cl, Dumnezeu iti va cere socotealii in
ziua Judecätii de Apoi. : .
1mpäratul se infurie. Nu cutezä sä-1 opreascä pe cälu­
·giir, dar cuvinte amcnintätoare ii scäparä din gurä :
- Tu e�ti cel care, replicä el, faci parte dintre rfi.s­
·culati, dintre turbulenti ; Conciliul este drept 9i nu voi
admite sii mi se mai vorbeascä multä vreme pe accst ton.
Dacä spui adevärul, cerul o sfi.-mi arate asta printr-un
-semn ; dacä nu, oricine va ble.-,tema Conciliul va fi con­
damnat la moarte !
Färä sä se tulbure, Zooras ripo.<;tä :
- Ca sä creadä, adeväratii credincio9i n-au nevoic
·de semnc. Dar fii lini�tit„ Cerul iti va da un semn 9i
�hiar asupra ta insutL
$i ie9i. A doua zi, spune cronicarul, Justinian inne­
buni ; nu mai vedea, abia dacä mai avea infiiti9are ome­
neascd. Din fericire 9ireata 9i prudenta Teodora era acolo ;

48
4 - cda. 986
 II
baj, puteau jigni protocolul, discutind familiar cu VIZl­
tatorii _Säi $i incurajindu-le räspunsurile, Teodora impin­
VIATA IMPERIALA
A TEODOREI gea la extrem exigentele etichetei. Pästrac;e din trecerea
ei prin teatru, gustul .<?i pläcerea- punerii in ·scenä ; dar
mai ales, orgolioasä cum era, tinea sä-.<?i marcheze ran­
gul .<?i sä p.ästreze distantele, fericit.ä poate, in tainä, de
a vedea aplecindu-se cu umilintä peste papucul ei de
purpurä atitia mari seniori care odinioarä o tratau cu \
Rar suveranfi din atita familiaritate.
. nas.te" L e ca"e sa
' iubeascä 91 sa
ni a1 mu1t decit Tc 1 . guste
odora bucur· ·i De ·multe,. secOle, ceremonialul era foarte complicat
•

n1Hruntele satisfact u tiple ale luxulu

i �i
· �

ii alc orgoJ1 u u / � � P� in anturajul impäratilor, 'inlocuind simplitatea voitä de

da .exercitarea aut ' care . Je poate
!'
oritätii su r la Curtea primilor Cezari. Pe vremea lui Justinian .<?i
:� -au placut intot­
deau!la fastul =,;i podoabele . Y?:· mai ale.s gratie feodorei, viata la Curte cäpätä o .<?i mai
es a9uro la Palatul
toate · rafinamentele Sacru
_

si toat'e exti:_avag mare dezvoltare. Ca mai tirziu Ludovic al XIV-lea la

tan1ente so:.Jptuoa antele. Voi apar-
se
· ' costume marete Versailles, suveranii voirä sä-i vadä mereu la palat pe
bii· uter1· 1· sei•nte-
.
·

ie
. t.oare. Arät<'i mai ..
ales 0 ·
a constanta �i delicEttä f ä
- -· �

marii demnitari 9i pe functionari ; 9i cum palatul era

de frumusetea ei � · ßT!J at· centrul tuturor lucrurilor, cum toate marile afaceri se
· Ca a a1ba un obraz odi_hn
�

ca. ,or 1.';;i prelungea . 1't 91· ferme-

somnul pr. tratau aici, cum toate favorurile aici i9i aveau sursa,
·

.inte min
,

a ile
pästrcze s-trc"iluci,�ea
J ca
s�:·5i �� ��: "'? cum a te ab\;ine sä te aräti insemna un pericol, fire.<?te
�1 ea ;enulu1, fac
�i���S(':"t ':n
si . o-
ba1 dcse, urmate de ea
ceasuri 1 d odihna. Dori ta cä toti se inghesuiau sä se arate. Dar o etichetä foarte
de a pläcea, era o � ei
coche1:i'irie . .· a, mereu treaza la riguroasä reglementa raporturile dintre curteni 9i stä­
femeie ca Teodora
E a de n a ,$i o abi!itat pin. Odinioarä te apropiai destul de u9or de printi. Acum
tica ; Teodora $tia ·bi ;; :��:� f Oli- ,
0

e c f a ; J? trebuia sä-ti supui ihfäti$area $i vorba exigentelor proto­

garant al influente
i sale.
Masa ii era lntotd
eaun
ci:iutat. 1n vreme
plitate de viata
�� :�� . . �
nian
i � �
mincfnd, multumin ' multumeau sä-$i indoaie genunchiul drept ; nici o onoare
du-se- in gene' al cu
scul"Indu-se ade
' sea de la
masa. f··
catele inf.9.tisate In
u ei era cel ma1 s1g
ur colului . Altädatä, cind seniorii se prezentau in fata im­
päratului, patriciii, punindl.l'.-$i mina· dreaptä pe inimä,
ser ·t�
�� � VJ a cu un gust fin si
- om lace .
a intr-o sirri­
se märgineau sä se incline foarte ad'inc pentru a primi
ne
p.
n1c1 �datä vin, abia
särutul basileului. Alti membri din inalta adunare se
' � c1teva legl_lme �1
specialä nu era acordatä impärätesei. Acum, in fata lui
'ara sa f1. gustat d1n
.-
bu­ Justinian $i chiar in fata Teodorei, oamenii de cel mai
·

vres-me :e.. dIn evlavie el

statea ade­
,
·

sea zile si r:opti f inalt rang trebuiau sä se prosteme pinä la pämint, cu

iirä a J?3nince, Teo
..
care din ' dora cerea la fie­
· sa nc rurile cele mai fine, gura lipitä de sol, cu miinile .<?i picioarele intinse, sä
cele mai ������ � r:�
e i �
e semen a, cu strä$nicie,
bäuturile särute papucul de purpurä al suveranilor. Plini de res­
forma exterioarä . 3' -.. l ' � : la pect, ii spuneau printului majestate, iar ei i9i ziceau
pute••L !1 ,rebu1au o Cur
���
· t · ga
' · .
· rzi, , ort gii'; ca o
� � adeväratä parvenita
te ot • sclavii siii· umili, si Teodora mai ales se aräta asupra
tlpllca in ]uru-1. ' �d ��� �j acestui punct foarie exigentä, concediind ca pe un bä­
·

compl'icat"l 11 e coremonialului.
'
vreme cc impar In däran, in mijlocul risetelor $i huiduielilor celor din an­
. - atu1 se arata 1 accesibil tufuror neinde
. 1• ' - turajul säu, pe oricine nu respecta cel mai mic ' ritua!
•

par Ind pe n1meni de Ia

aud'iente1 e sa1e, nepJrin
d soc at al ceremonialului. Mai mult decit atit, inainte de a f1
·

de uso ·, arele incä ·-1car1. care, prin atitudine

sau prin .!im- introdus la ea, trebuia sä faci vreme indelungatä antica­
•
�

merä, �i Teodorei ii pläcea in mod deosebit sä prelun-

50
 Voia,. peste tot pe lingä sine, acee8.�i desfä:;;urare a
feascä aceste umilitoare a�teptäri' fericitä de a fastului Cfnd päräsea Constiitinopolul ca sä se ducä sä
�orma, cum spune un contem , trans­
vitute, a�a-zisele libertäti
0r 7 i t�-o u"1inoa a ser­ petreacä o vreme la apele bytiene, bäi la modä din Bity­
Je ;� '
J . � nia, o insot.ea un cortegiu somptuos, doi mini�tri, o mul­
-
deci decft sii-i faci si ma"1
tara van1toasä, at
, , .
otputernic . ' .
'-
�
atu ui. u-t1 ran1inea
a<>1'duu curte
,
·
0 «t'
Y 1a1 .
· autor1-
time de patricii, patru mii de �ambelani, de soldati 9i
de gärzi, 9i aceastä deplasare semäna cu un mar,;; trlum­
o favoare obtinutä peste c.a ä i st. ia perfect �e ?ine cä
•

�u. e1 a ucca dupa sine pri­ fal. Gustul ei pentru lt1x cerea, f<'.irä incetare, noi exi­
mejdii grave qi diz-gra . tii gente. Cäpätase de la J�stinian proprietäti imense in
'
dim e t- . . im1nen . ,e. De aceea, In , fiecare
t Capadocia, in Pont, in Pamflagonia, domenii intinse care
tant c ��� :: �: :� :; � �'_l � e i ant cam
h ia z 0 urm<:_a de pline de solici­
relc
cereau o administrare specialä 9i dir:_ care Teodora sco­
mari seniori ai Bizanttilu' sclavi ; cei mai
i in;::-eze�u a:olo, a�teptfnd, ade tea un venit mare. \Toi ,;;i mai mult. Ii pläceau banii ; se
sea tim de mai _e -
�
!?i _inält du-Se pe
ch1pul si a se face rem
��;�� ! �� i��
r�: ; � �
dul ä fie pri�iti
i i el pen ru a-!?I arata
strädui sä creeze noi resurse, chiar prin m_ijloacele cele
rnai arbitrare. li pläceau luxul �i märetia ; se säturä re­
· r , a i, cel putin _ de pede de Palatul Sacru socotind vechea locuinta- cu care
serviciu ·Si cind i,n sflf,'/1 ' � c t. eunucii de sc multumiserä atitia impärati prea micä ,;;i prea modestä
t era u adm
�� ' ' isi in fata suvera
. �

�erem?nial11I le eglementa gesturile '?i cuvi�tärile

.

pentru ea. Ca sä-i' placä, Justinian construi, cu mari

.

r b'.;11�u s� 5'.: ma_ gi� e sc � chcltuieli, in imprejurimile capitalei, vile somptuoase,

; ? _'.1 � sä räspundä la ihtrebäril�
Smparatese1, fara_ sa-
:r Ai:it"'11 cuv1ntuL $i, in genadu
• ·
s1 Ing ie v•e • odatä ,
eral, audienta era scurtä r�
.·a·-1. adreseze
unde Curtea petrecea cea mai mare parte a anului. Din­
tre toate, impärätesei ii pläcea palatul Hieria. Acesta,
��
-

u- a la o foarte rapidä '?i ofic construit pe coasta asiaticä a Bosforului, era o elegantä
ialä discutie. !ntr-adev'ir casä de petrec_eri, inältatä pe tärmul märii, plinä toatä
oa e acestea, care 1-au sco.nda
. lizat atit d� tare pe Pr�­ de umbrare 9i de ape curgätoare. Poetii epocii i-au slävit
cop1u, n-au nimic in sine atit
. de extraordinar in via deliciile ; „ln acest loc, scrie unul dintre ei, nimfele ,;;i
��e1 �urti, ,;;i d�c.'.i notez aceste detalii, o fac mai ta naiadele, nereidele �i hamadriadele i9i disputau domnia.
f11ndc� .e1e arata· cu citä u,;;urint al�s
a, cu ce flexibilitate !ntre ele, Gratia slujea de arbitru ,;;i nu .<?tia cui sä dea
se mladta Teodora la exigentele
noului säu ra• ·areptate ; in a9a fel erau adunate in aCest loc pläcerile
r ara- ..P1ict1sealä, �a luä ,;;i ceru sii
ia parte la toate cele mai felurite." Un altul se exprima astfel : „0, pä­
ce:e�om1le _91. la toate treburile
·

imperiului. 0 vedeai dure sacrä a lui Dafne, situatä departe de valuri, oricare
p:_-1m1nd Fec1oara de aur din miin ar fi frumusetea slngllrätätii tale rustice, e�ti obligatä
ile ostiarului si inmi­
n��d-o, AIn s mn de i11vestiturä, silen sä-mi cedezi intiietatea. Aici nimfele pädurilor �i ner.ei-·
: . tiarilor di� slujba
e1 , o . vedea1, n rpa ele Consistorium dele märilor !?i-au fixat locul de intilnire. l9i disputä
_ !
_ arat, :_- , a,;;ezatä pe tron
alatur1 d: Imp d1nd patriciilor centura dalmaticä stäpinirea mea. Dar Neptun a judecat ,;;i a dat cite O
lungu! val alb, e9arfa brodatä !?i pälä si jOmätate fiecärei pärtL"
. ria inaltä, insem'­
nel; .1n�lt 1 lo Curtea se transporta intruna in aC€st loc i:ncintätor.'
� � ?emnitä�i. 0 .vedeai - fapt care nu se
ma1 Int1ln1se n1 1oda mai inainte lmpäratul venea aici toamna sä särbätoreascä culesul
. : � - acordind audienµ
am?�sador1lor 91 reg1 or barbari ,;;i viilor ; impäräteasa venea mult inai des sä caute odihnä
! cople9indu-i cu da­
r�r1, ? ve�ea�. sed catoare �;i amabilä
: � , impHrtindu-�i cu �i lini9te. Dar cum, chiar la tarä, voia in jurul ei o Curte
d�rn1c1� atei:t11�e :;;1 darurile märete suve numeroasä $i atentii, cälätoriile la Hieria constituiau dis­
•
.

. ranilor rustici
a1 1ber1 lor �1 a1 hunilor. Astfel, in ochii tuturor perarea anturajului imperial. Slujitori.i, gäzduiti destul
ea in­
sen_;i�a. puterea �i influenta pe care o exer
cita asup ra de prost, se plingeau adesea de lipsa, in aceastä s0mp-
poI1t1c11. generale a imperiului.
53
 tuoasä vilä, a - celor mai nec .
versarea le tulbura peste ::arew luc:ur! ; ln plus, tra­
-

de aproape cincizect de an' ;u sura minµIe. 1ntr-adevär
ingrozea Bosforul . era 'o b:ie a:.i monst:u marin de temut'
cincisprezece met�i care r ws� enorma, lungä de aproape
cälätori. In zadar au incer�atur_na -o
n�vel� �i-i ineca pe
eile impäratului rämä esera· fara � ; pr1 n�a'. : toate porun­
Cl"\'1 erau grozav de neiinis s ef ect s1 curten ·1· nefer1- · - E un lucru cumplit, majestate, pentru un patri­
_ d �rebu1, au sa� tra
seze strimtoarea ca «;; se ct'tit' ,l� cm ver-
·.
Porunci deci eunucilor sä se a;;eze in juru-i, pentru pri­
mire, .;;i le distribui rolurile in comedia pe care-o pre­
gätea. Patrfciul fu introdus in gineceu 9i bietul om, inlä­
crimat, prosternindu-se la picioarele impärätesei, conform
etichetei, incepu un lung discurs ca sä-9i explice necazul.
ciu sä fie atit de särac. Oamenii de rind intr-o astfel de

totu91, prinserä cumplit uca la H1en.a P"1na4 la urma· situatie insPirä compasiune ; pentru un om de rang inalt,
ul c taceu. Urrnaw r1nd o ceatä
oa

säräcia nu-i decit un prilej de jignire. Un biet nenoro­

.

w de
••

delfini, monstrul se im oti:

.

· _, _
viului Sangarios si nu �a1 ?1211bu',� n�n:iol!.. la gurile flu­ cit, care-i ruinat, i9i poate märturisi disperarea credito­
' rav l sa iasa de acolo rului säu ; un patriciu, dacä nu-9i poate pläti datoriile,
de pe tärm 1 l ��e�stä Veste, u iserä balen'a Cei cu ro9e9te pentru o astfel de märturisire 9i dealtfel, nu va
lovituri de e = ���� o ati r pe uscat �l �
triumf in satele l�r Astf � Bos A o aduserä in convinge pe nimeni cä un om de rangul lui poate sä­
Teodora, dealtfel se . nelin�5t a pre forul I>;;� regäsi lini>;;tea. ' räci, sau, dacä ajunge astfel, se aflä cu desävir9ire dezo­
servitorilor ei. cind apuca ·s� p�ti_:i de tulburarea norat. Or, majestate, am creditori ca 9i debitori. Dar pe
a .
Ia 0 �ota 1re 91 era
.
de vreun capriciu al e·i, n1m . , � vorba creditorii mei, din respcct pentru rangul meu, nu-i pot
ei:1
izbutit s-o facä sä- i sch1m . �e parepe lume n-ar mai fi indepärta, iar debito:r'ii, care nu sint patricii, se eschi­
fast imposibil oricii de" P17,i i:.ea.. De aceea n-ar fi veazä sub mii de pretexte de obligatiile lor. Sint deci
t n adevarat pare acest amä- foarte incurcat 9i-o rog pe märia-ta -sä-rfii vinä in ajutcir
nunt ca f·1 adm1s, 1n intimitatea ei, citeva prie
cam 'aeochseate a tene '.?i sä mä scape de necaz . ..
.

d•"n ZI·1e1e i·ineret11 .

"

. sale ca· de 'ld"a dan­ Teodora il läsä sä vorbeascä. Apoi, cu o voce suavä :
·satoarea Crisomallo ::;;i acttita indaro 'si ca· P
•

in
d! atasa- - Dragul meu patriciu, incepu ea, ;;i, isptävind fraza,
ment pentru vech"l 1 e camarade de corul eunucilor exclamä : „Suferi de surpäturä la vin­
de brav dv a sav f1. acordat' acesasem enea 'd"intr-un 1·el
· . •

adunäril: ·=�le� tor femei un loc in tre". E,)i de fiecare datä cind nenorocitul i.;;i relua rugä­
I Se intimpla citeodatä dacä treb
mintile Teodora .;;i curtenii räspundeau in cor acela9i
uie sva dam v lucru. Pinä la urmä, bietul om, prosternindu-se proto­
Istoriei secrete, sä ame
ste� e in t re b ur1 �reza�e colar, päräsi locul. $i tare se mai amuzarä la palat -
. ·1e ce ma1 sert
aase umoru1 1:'.?1. inve . t?tnl . � cii:date care constituiserä altä­­
1
se spune - de farsa pe care i-o jucase suverana acestui
e

datav :u�cesu comed1ane1. C1nd cine venea da ex nedorit. Astfel de glume, totu9i, care ni se par dealtfel
plu, sa l se plingä, de necazurile fäcuva te de cei a.·�n prea:
e n-
destul de puti,n nostime, nu erau frecvente la Teodora.
ma sa gase v _ a, ca sa scape de cei
' al1t care· -o deran ·a c J- Dacä-9i amintea de trecutul ei, nu tinea sä-1 mai amin­
tul muc . ;-e-i a;-operea de ridicol. Pentru a-i teascä 9i altora ;;i n-ar fi admis cu pläcere ca sä se
v A

d auna a d1sta�tä pe solicitatorii inoportu J ti'::e i����=

g�ume Je ca�ot1n, ni, ea· imagine� pomeneascä de asta prea deschis. Din aceastä cauzä, in­
pe care le punea in scenä cu un ta­ teligentä 9i practicä, 9i, cum era 9i firesc, orgolioasä, ea
len, extraord1nar. se invälui cu atentie in j:l_roaspäta sa majestate 9i tocmai
'l!� P trivciu, om in virstä, care fäcuse parte din inalta
mag�s r�:u_:a,
pentru asta avu grijä sä nu-9i compromitä, in aventuri
?atora o mare_ sumä de de dragoste ;;i in galanterii zadarnice, pozitia pe care
serVItor1 . 1mJ?arätesei ; neputind sä-9i bani unuia dintre
achite datoria ei �tiuse sä 9i-o cucereascä. Pe cit putuse odinioarä sä fie
ceru au��.enta Teodorei, nädäjduind s-o induioseze ' cu de liberä 9i de cutezätoare curtezana, pe atit de rezer­
soarta lui. Suverana era lntr-o zi de bunä vatä, de corectä, de prudentä ;;i de irepro>;;abilä, fu im­
di�pozitie.
päiäteasa.
54
 III
BIRFELILE CAPITALEI
Zilnic, sub arcada porticului regal, se tinea la Con­
stantinopol marele tirg al noutätilor. Prin multimea le-'
i
ne�a de picrde-varä, oamenii care se impopo onau cu
titluri de fil�zofi vorbeau cu u.;;urintä prin dughenile ce
populau cart1erul, despre orice, teologie .;;i medicinä, po­
liticä .;;i religie, comentind märuntele evenimente ale ora­
.;;ului 9i ale Curtii. Prin aerele lor märete, prin vorbirea
pompoasä .;;i curgätoare, prin marile probleme pe care
le abordau, prin felul in care explicau totul, ei impu­
neau vulgului care-i asculta cu ingäduintä ; 9i chiar dacä
ace.;;tia nu erau in general decit ni9te oameni de nimic,
färä instruire, färä educatie, 9i cärora mai ales vinul pe
care�l bäuserä le stimula imaginatia 9i elocinta, lumea ii
adm1ra grozav. Oamenii subtiri vedeau in ei ni9te bu­
foni ai moralitä(;ii destul de echivoce, nevoi�i sä devinä
parazitii caselor bogate, 9i, de9i, amuziBdu-se de necu­
viintele .;;i obräzniciile lor, ii tratau cu a familiaritate
adesea jignitoare 9i brutalä. Dar multimea asculta la­
comä de9artele discursuri pe care le debitau ; ea se mi­
nuna: de relatiile sus-puse de care fäceau paradä, credea
ctrbe9te in povestirile pe care le istoriseau, in vestile pe
care le aduceau din cälätoriile lor in sträinätate. '
Cind Urani?s, medie .;;i filozof, foarte m!ndru de prie­
. inghesuise minunätiile sanctuarelor pägine, era populat
ten1a pe care i-o aräta Cosroe, scotea neglijent, din bu­
z;inar, scrisorile pe care le primea de la marele rege,
c1nd amintea, cu complezentä, discutiile familiare pe
care le avea cu suveranul, la Ctesifon, multimea i.;;i spu­
nea cä un astfel de om desigur cä .;;tia multe despre tai­
nele politicii ; �i multe din Ii.tcruvile pe care le poves­
tea päreau surprinzätoare, multe din ele gäseau crezare
in mintile credule 9i u.-;;uratice.
Constantinopolul, ca orice capitalä ,era azilu1 firesc
a tot ceea ce provinciile revärsau in fiecare an in marele
ora9 al lenei : oameni färä cäpätii, hoti 9i cer!/etori. In
aceastä multime färä ocupatie, agitatä 9i bätäioasä, orice
flecärealä era bine p'rimitä, orice povestire, oricit de
pipäratä, minunatä sau ciudatä, era crezutä pe cuvint si ·
dusä imediat mai departe, din gurä in gurä.
Cind Antemios dii1- Tralles, marele arhitect, urzea.
cite o glumä nouä pe seama vecinului säu, avocatul Ze­
non, istoria fäcea inconjurul ora9ului 9i atlta bucuria
norodului. Intreg Bizantul 9tia cum eminentul savant, ca
sä-i joace un renghi adversarului säu, avu intr-o zi
ideea de a a.�eza, intr-o camerä joasi:i., vase pline cu apä,
acoperite cu tevi de piele, ale cäror capcte fuseserä vi­
rite sub grinzile casei lui Zenon, 9i cum aprinzind focul
sub acele vase produsese vecinului säu, prin degaja.:.
.
rea vapor1lor, un fel de cutremur de pämint ; 9i tot Bi­
zantul ridea inchipuindu-9i mutra speriatä a avocatului,
näpustindu-se in stradä 9i intrebindu-i pe trecätori dacä
cutremurul mai provdcase 9i alte pagube. Nu se distrarä
mai putin nici altä datä, cind Antemios, cu ajutorul unor
oglinzi, proiectind brusc razele de soare pe ni9te corpuri
sonore ciocnite unele de altele iscase pentru vecinul
säu, intr-o zi cind acesta avea lume, o adeväratä fur­
tunä artificialä ; li se päru de asemenea destul de ca­
raghiQasä riposta lui Zenon, care se dusese sä se plingä
impäratului, declarind cä el, un simplu muritor, n-avea
puterea sä lupte �i impotriva lui Zeus, care tuna 9i ful­
gera, l?i impotriva lui Poseidon, care zguduia pämintul.
Superstitia popularä nu C(lmenta cu mai putinä läco­
mie toate evenimentele care päreau sä prezicä viitorul..
Constantinopolul, un adevärat muzeu unde Constantin
de statui. Fiecäruia multimea ii atribuia legende minu­
nate 9i virtuti miraculoase. Fiecare 9tia, de exemplu, cä,
dacä marele bou de bronz, a.o;;ezat in apropierea circu...
lui, ar incepe sä mugeascä, o mare nenorocire aF ame­
ninta ora9ul, 9i cä fiecare inscripµe tainicä gravatä pe
una dintre statuile Hipodromului vestea catastrofe in­
frico9ätoare. Nimeni nu ignora faptul cä, in Forum, o
serie de c):lipuri inältate pe coloane jnchideau in ele.

· taina viitorului, 9i cä Apolonius din Tyane, faimosul as­
tronom, citise acolo numele viitorilor impärati. De aceea
astrologii erau si ei foarte numerosi si foarte äeS con­
sultati in aceastä capitci:Iä ; Justinia�, Care nu avea nici
·O incredere in ei , socotind cä ace9tia atitau in mod inu­
til o multime 9i a9a destul de credulä, recomanda adesea
politiei sale sä fie cit1 mai asprä cu ei.
Dar mai ales minunile dädeau de Iucru imaginatiei
·9i Jimbii ascutite a multimii acesteia färä cäpi'itii.
La biserica din Constantinopol exista un vechi obicei
de a impärti copiilor de 9coalä piinea care räminea de
la impärtä�anie. Or, intr-o zi, un mic pägin se nimeri
9i el printre cei chemati la impärtealä. Cind preotul, un
sticlar foa.rte fanatic, aflä cä copilul mincase din tru­
pul simbolic al lui Crist, furios, il azvirli in cuptorul
-aprins unde-9i pregätea pasta de sticlä ; tirrip de trei
zile, mama copilului, ne.�tiind ce se intimplase cu fiul
-ei, il cäutase cu disperare prin ora9, cind, dintr-o datä,
se auzi strigatä de 'el din interiorul cuptorului, �i deschi­
zind U$a i�i regäsi copilul viu 9i färä nici o · ranä. sau
-arsurä.
Bäiatul istorisi cum o doamnä frumoasä, imbräcatä
in purpurä ii adusese de mincat �i de bäut, �i cä tot ea
·stinsese cu grijä c.3.rbup_ii care-1 inconjurau. $i poporul,
.incintat de o atit de ininunatä intimplare, adäugä cä
mama $i copilul fuseserä pe loc ' botezati, �i cä räutä­
ciosul preot fusese, din porunca impäratului, crucificat
in m·ahalaua Sike ca uciga.'? de copii.
Lumea ac0easta nu se preocupa, desigur, cu mai pu­
tinä insufletire de tot ceea ce era ln legäturä cu Curtea
si cu persoana suveranilor. Despre .existenta lor mis�e­
�ioasä, abia intreväzutä in strälucirea marilor ceremonii,
�tiau in general prea Putine lucruri ; ·de acee� i$i ima­
ginau cu atit mai multe. Fäceau ocol pove$t1le despre
impärat, cind in legäturä cu cerul, cind cu iadul. P:ea
. an
putin inclinat sä doarmä, näpädit de treabä, Just1n � A doua zi, cind printul inspectä din nou lucrärile,
se culca tl.rziu, se scula o datä cu zorile, adesea ch1ar
i::;;i päräsea culcu$U1 la miezul noptii pentru a. se ?Pu<;'a
·de lucru. Despre aceste plimbäri nocturne 1magina11a
acestei multimi 'inapoiate �i superstitioase broda un in­
treg roman.
58
. Se spunea cä atunci cind basileul rätäcea noaptea
pr1n apartamente, avea numai trup, färä cap, un trup
care str.3.bätea nesfirsitele säli pustii si cä dintr-o datä
aidoma unui bolid, a'pärea reintorcindU-se 'nu se stie d�
pe unde .<?i cc,ipul basileului, care i se lipea brusc de tru­
pul pe care-1 päräsise intr-un chip atlt de ciudat. Se
-spunea de asemenea cä oamenii din anturajul imperial
stind alätur� de stäpin ii vedeau adesea chipul schim�
�in�u-�-se pe nea$teptate, sprincenele i se 9tergeau, ochii
11 d1spareau, tot aspectul omenesc pierea, 9i am povestit
1egenda dupä care cälugärul Zooras ar fi vindecat una
din acele infrico$ätoare metamorfoze. Se mai sj:lunea cä
Sabas, faimosul ascet al Palestinei, introdus intr-o zi in
-cabinetul lui JUstinian, o luase la goanä ca un nebun,
spre adinca uimi:re a eunucilor din camerä si cä poves­
P
tise mai tirziu cä-1 väzuse pe dracul in e;soanä stind
pe tronul imperial. Pentrti a intäri a-ceste spus·e, se ci­
teazä märturii ale servitorilor palatului, oameni cicä
zdraveni la minte, care ar fi väzut aceste lucruri si care
n-au mai vrut sä se intoarcä acolo. Se afirmä cä, insä9i
mama suveranului povestea cä avusese legäturi cu o
fiintä suprariaturalä, cä mai pe urmä cäzuse intr-un vis
:<;;i cä din aceastä intimplar·e se näscuse Justinian.
Pentru aceastä multime inapoiatä nu era de asemenea
prea greu de explicat nici cheltuielile uria9e pe care le
fäcea basileul. 1ntr-o zi, ci�ä impäratul vizita noile 9an­
tiere de la Sfinta Sofia, cu inima tristä, cäci ii lipseau
banii ca sä continue constructia inceputä. Urcat pe
schele, privea, nu färä melancolie, marea operä sortitä
sä räminä' neterminatä, cind väzu venind spre el pe
unul dintre eunucii palatului.
- Pentru ce, ii spuse omul acela, vä nelini$titi din
pricina banilor, sire ? Dati...mi miine pe citiva dintre
demnitarii vo9tri· ; vä voi procu:ra atitia bani citi vä pof­
te.<?te inima !
apäru acela.'?i personaj :
- Dati-mi citiva oameni de incredere, ii spuse, 9i sä
mergem.
'
59
 Mirat de aceastä insistentä, Justinia11 i] deiegä pe
Stri:J.tegios, ministru al tezaurului, pe chestorul Bazilidc,
0i pe Teodor Kolokyntes, prefect al ora9ului f?i patriciu.
cu o suitä numeroasä si cu douäzeci si unu de catiri
zdravenL Eunucul ii dus'e afarä din oras' si, dintr-o datä,
li sc ivi in fata ochilor un palat minun'at' care nu pärea
fäcut de minä omeneascä. Cäläuza ii invitä pe demnitari
sä coboare de pe cai $i-i introduse intr-o salä plinä cu
monezi de aur ; apoi, luind o lopatä, misteriosul perso­
naj incärcä pe fiecare catir patru sute de livre de aur
care ar echivala cu 450 000 de franci. Ingrämädind ast­
fel pe n1ägari ca1n nouä milioane, 1$i trimise inSotitorii
la impärat, spunlnd cä el se va duce sä incuie sala. Cind
Justinian v3.zu acel aur, ii puse pe oameni sä-i poves­
tcdscä in amänunt intimplarea, $i cum eunucul nu se
mai intorcea, trimise sä-1 caute. Dar locul unde se t'i­
dicase mai inainte palatul era acum pustiu, iar omul dis­
pärusc. A9a cä impäratul nu ezitä sä recunoascä in aceas­
ti't intimplare o minune, $i s-o atribuie gloriei cerului.
Despre fclul cum i9i umplea Justinian vistleria im­
perialä cronicarii avurä cu totul alte päreri, dar pe care
Je spuneau mai pe ocolite. Se zice cä impäratul fa\>ri{'a
testamente false pentru a pune mina pe mo9tenirile bo­
gate, ca fäcea speculä CU griu, CU mätase, CU hranä $i
cu pläcerile norodului Säu, 9i cä nu se dädea inapoi, pen­
tru a se in1bogäti, nici din fata dizgratierilor nedrepte,
nici ct:tiar din fata asasinatului. Cu aceea9i asprime o
criticau 9i pe Teodora, familia 9i aventurile ei. �tiau cä
iube9te banii ; povesteau cum se intelegea cu impäratul
ca sä-i despoaie pe cei din preajmä pe care-i läsasf!, in
prealabil, sä se imbogäteascä, sau sä confi9te, in profit.ul
ei, sub pretextul infractiunii impotriva legii care regle­
menta tranzactiile comerciale, obiectele pretioase, sto­
fele frumoase, bijuteriile somptuoase care o ispiteau. 0
9tiau ranchiunoasä, räz"bunätoare, crudä, capabilä de orice
pentru a-9i pierde un adversar 9i a-9i asigura puterea.
Imaginau deci, pe seama ei, cele mai tenebroase istcrii.
Se povestea cä, dacä cineva avea ne9ansa de a-i disploce„
ea il ehema in tainä la palat, $i cä acolo, pus in fiare�
cu capul infä�urat intr-un väl, nenorocitul era, sub pazä
60
bunil, imbarcat de indatä 9i trimis departe, in exil unde
temnicieri cumpliti i9i asumau repede sarcina sa' lnde­
plineascä räzbuni'irile suveranei. Despre CE:ea ce se pe­
tre�rea i? dosul zidurilor de nepätruns al giheceului, flc­
car11 cap1tale1. povcsteau multe. Existau acolo, se spu­
.
nea, 1mense �
ascunzatori subterane, inchisori täcute si
de temut unde Teodora isi ipchidea isi bJtea si-si tof­
.
tura victimele ; acolo, in ve9nicul 1iniuneric, .iniäntuiti
atit de strins inclt abia se puteau apleca, nenorocitu' rä·­
mineau inchi.;;i luni 9i ani ; li se arunca, intocmai ca ani­
malelor, ceva de mincare ; :;;i clnd, din intimplare ieseau
din acest infern, erau .nebuni, orbi sau distru.'/i ' pcntru
totdeauna din pricina cumplitei lor captivitäti. 1ncä cei
c �r; s �dpau vii din aceastä inspäin1intätoare gheenä, la­
b1r1nt intunecat la a cfu:.ei intrare i9i lfisau orice speranta,
puteau sä se socoteascä fericiti Altii dispärcau färä si:i
.
lase nici o urmä. Unii oameni povesteau cä intr:..o zi se
intorsese la palat acel fiu pe care Teodora il avusese in
tine?:ete. Tatäl, pe patul de n1oarte, .ii dczvB.luisc origi­
nea '?i C?pilul plecä l a Constantinopol c.:i s3-'.;)i gi'.lsensc{i
mama. ImpB.räteasa„ foarte nelini9titd, te<nindu-sc ca
Justinian s8. nu se supere dacä aflä de aceastü aventura
din zbuciumatul ei trecut, il prin1i pe tinär $i-l irrere-'
dintä unuia dintre servitorii s5i ,executorul obisnuit al
planurilor ei secrete. 0i niciodatä, de atunci , nu r:;:iu mai
reväzut pe nenorocit.
Sä ne ferim totu.;;i sä luäm drept literä de lege toate
aceste povestiri. Insu.'/i Procopiu, care a cules cu grijd
.aceste flecäreli, ne spune undeva cä Teodora era o per­
soanä tare misterioa5ä si cä, atunci cind voia ca unul
din actele ei sä räminil 'secrete, nimeni, oricit de dibaci
ar fi fost, n-ar fi izbutit sä-i pätrundä tftina: E deci de
mirare cum a putut sä afle scriitorul toate aceste istorii
ingrozitoare $i atlt de Strict confidentiale, asasinate noC­
turne, inchisori subterane, torturi c!andestine $i cum­
plite. Trebuie adäugat cä, dupä propria sa n1ärturisire,
se ie9ea totu.;;i nu prea greu .;;i adesea chiar de mai
multe ori din accle temnite de temut, $i ci'i, pe de altä
parte, unora dintre cele mai ilustre victime ale impärä­
tesci le mergea in general destul de bine ; ba mai $i fi'i­
ceau, in ciuda dizgratierilor trecätoare, o carierä destul de

frumoasä. Sigur cä . in acel Palat Sacru, plin de cotituri:
.<;;i de tainc, se puteau petrece lucruri ciudate, 9i intim­
plarea patriarhului Antim, pe care am povestit-o, dä d e
gindit despre ceed ce se put�a ascunde i n umbra gine­
ceului imperial. Tot Ja fel de sigur e cä atunci cind. Teo­
dora ura pe cine\ra, apoi cred cä nu se dädea inapoi
de Ja nimic, nici din fata sc.3ndalului unei nedrepte diz­
gratieri, nici poate chiar din fata unui asasinat räsunätor.
Ranchiuna ei era tenace ; toatä viata .<;;i-a amintit d�
ocärile cu care Verzii i-au cople.<;;i t tineretea ; niciodatä
ntr i-a icrtat prefectului Ioan de Capadocia de a-i J'i pus
un moment in cumpänä puterea. Pentru a-.<;;i pdstra
autoritatea supremä, ea zdrobi toate piedicile care i se
ridicarä 1n cale, indep.9.rtä toate ambitiile care incercau
<;ä-i subminezc puterea. Ca sä punä mina pe un a"versar
toate �iretlicurile erau bune, perfidia ca �i violenta, min­
citina ca 9i coruptia. .'.;)ireatä, brutalä, crudä chiar, cind in­
tere.sele sale efau in joc, ea nu mai avea scrupule in
alcgerea mijloacelor decit in ceea ce privea uneltcle care
trelJui.au sä-i execute planurile. Dar, dupi'i märturisirea
aceluia9i Procopiu, aceastä femeie crudä 9i �tima9ä era
capabilä de milä fatä de du9manii ei, .<;;i e un fapt bine
cunoscut cä cei mai periculo.<;;i du�mani ai ei n-au plätit
dcclt cu exilul insultele ori comploturile lor.
E de asemenea la fel de sigur cä aceastä räzbunä­
toare suveranH acorda toatä favoarea ei oamenl.lor pe
care Ja inceput ii urlse .<?i cä, chiar dacä avea un suflet
despotic .<;;i dur, ea rämase in schimb .<;;i o vom vedea,
;:itasatä cu incäpätlnare de cei care o iubeau sau care
'
o slujeau cu credintä. I s-a adus, in sfir.<;; it, o injurie
gratuitä atribuindu-i-se disparitJa fiului Säu ; fiica sa,
in adevär, care amintea .<;; i ea lui Justinian de un trecut
supärätor al 'Teodorei, n-o deranja citu.<;;i de putin, .<?i i:m­
päräte<isa nu crutä nimic pentru a-i face , o situatie strä­
lucitä nepotului ei Atanasie.
Flecarii din Constantinopol nu tineau cltu'?l de putin
seama de toate acestea. Dacä Teodora exercita asupra
spiritului lui Justinian o influentä atit de profundä, ar
fi fast intr-adevär foarte simplu de explicat aceastä in­
fluentä prin pricini fire9ti. Putin importa cä era fru-
moasä, cä inteligenta ei era de mina intii ; dacä-1 gu-·
verna pe inipärat dupä capriciul ei, apoi toatä multi-·
mea aceea naivä i.<;;i inchipuia cä in asta trebuie sä fie·
ceva necurat. In zadar se sPunea cä Justinian avea o fire
slabä, o vointä mai inconsistentä decft pulberea pe care-r;p
poartä vintul ; le pläcea mai mult sä creadä cä vräjile·
ii asigurau impärätesei puterea ; �i pentru cä nilneni nu
se indoia cä ea era vlndutä räului, se afirma cä pe vre­
mea tineretei, sale, in�i'�i diavolii f.<;;i disputau favorurile·
Teodorei �i-i izgoneau iubitii din camerä.
Toate acestea se repetau, desig4r, destul de discret.
Basilisa, se spune, avea pretu.tindeni spioni 9i nu era
�ine sä te expui urii sale. Se poate totu9i crcde cä, dacä
in1päräteasa ar fi continuat viata destul de liberä pe·
care o dusese mai inainte, aventurile sale galante ar fi
furnizat un amplu material blrfelilor unei capitale prea
putin respectuoasä cu suveranii ei. Se critica cu pläcere·
la Constantinopol virtut�a femeilor, mai ales a acelora de
cel mai inalt rang : dovadä, ur1nätoarea povestioarä des-­
tul de picantä.
In cartierul Zeugma, pe tärmul Cornului de Aur,
exista pe o colqanä o statuie celebrä a lui Venus. Ea
ocrotea cu protectia ei una din cele mai faim'oase case·
de toleranta, ale capitalei ; mai avea .<;;i o alta calitate,
aceasta mai surprinzätoare .<;;i mai deosebitä. Cind un sot
se indoia de virtutea sotiei sale, spunea :
"
' - Sä mergem Ja statuia lui Venus ; dacä esti nevi-·
novatä, dovada va veni de ia sine !
'
Se zice cä numai femeile intr-adev.\ir cinstite, pu-·
teau trece, färä necazuri, prin fata chipului zeitei ; cele­
Jalte, in clipa in care se apropiau de ea, se trezeau nu
se .'ltie prin ce vrajä , despuiate, brusc de toate ve'lmin­
tele. 0 poveste de acest gen, nespus de supärätoare i se
intimplä chiar unei nepoate a Teodorei. Trecea cälare
prin cartier, ducindu-se la Blacherne, cind o räpäialä
ne,a9teptatä de ploaie, o obligä sä schimbe drumul ; färä.
sä se gindeascä, se lndreptä spre statuie 9i dintr-o datä
se trezi complet despuiatä in public. Foarte umilitä, .<;;i
mai mult iritatä, porunci sä se dea jos statuia denunta,­
toare ; dar palavr�gii din Bizant se distrarä enorm.
 ica n-a atribllit nie! �
Dacä, in aceste conditii, cro? . v � IV
tor1 e1, �ac� nu pare s� f
a
"alanterie Teodorei dupä cäsä .mea v1eti1 sale part1cu
�us deloc la indoialä corecti
in apa
tud
ren tä suverana se p�rta ire-
.
lare' explicatia e cä deven1 t o pro - \7lRTUTE.c'\ TEODOREI
b1. l s· entru cä in ultima
vreme a
�
1IZ�: �;� � despre asta, s� e a­
ä a a e ia modä sä se discute
tu ea
uie sä credem despre v1r
minäm lncä o datä ce treb
Teodorei.

De cind Sardou, in drama sa, ne-a arätat o Teodorä

indragostitä .;;i alergind dupä aventuri, admitem cu plä­
\ cere cä impäräteasa, pästrindu-.;;i pe tron purtärile libere
din tinerete, nu s-a abtinut, curtezanä cum rämäsese, de
a se reintoarce la vechile-i päcate. N-a� vrea sä devin
ridirol �i s-o fac pe ap.'irätorul foarte hot.3.rit al virtutii
Teodorei dupä märiti9ul ei. In afarä cä, dupä o vorbä
cunoscutii , e intotdeauna dificil sä fii sigur cä astfel cle
lucruri, nu tin sä spun, desigur, mai mult decit este ne­
:csar, ca Augusta a fost irepro9abilä .
Cred mai curind cä s-a distrat mult in tineretea ei
�i asta nu mi:i. mirä ; chiar dacä ar fi con,tinuat si· mai
tirziu, n-a.;; simti nevoia sa mä scandalizez, c8.ci la' urma
urmei, singurul care ar fi avut dreptul sä se plingä era
Justinian. Dar faptele sint fapte ; 9i cercetarea lor atentä
aratä cä ele pledeazä mai curind in favoarea Teodorei.
Mai intli estc cert ca nici unul dintre scr'iitorii care
au fast contemporani cu ea, nici un istoric, nici mäcar
din secolelc urmß.toare -(�i totu�i existä printre ei unii
care i-au repro�at aviditatea, atitudinea autoritarä .;;i vio­
lentil., influenta excesivä pe care a exercitat-o asupra lui
Justinian, scandalul pe care 1-a provocat prin parerile ei
cterodoxe) n-a spus nimic care sä ne lngäduie sä pun_€._m
la indoialä, dupä cB.sätoria ei, corectitudinea vietii sale
particulare. Insu.;;i Procopiu, care a calomniat-o atita, care
i-a exagerat cu atita libertate aventurile din tlnerete,
care a povestit, cu luxul de amänunte cunoscut, perfi­
diile ' cruzimile, infamiile maturitB.tii sale, nu-i pune in
sarcinä, dupä cäsätorie, acestei fem0ei atit de birfite, nici
cea mai micä inclinatie cätre vreo aventurä certä. Se va
admite färä. greutate, socot, cä dacä suv�rana ar fi oferit
un cit de u;;or pretext, pamflet<lrul nu s-ar ii dat i!:l lii­
turi de a-i povesti pe larg adulterele. N-a spus Insa ni­
inic : ;;i asta din cauzü ca n-a avut ce spune.
Dar oare n-a spus intr-adevär nin1ic ? Dac5 iti <:sumi
sarcina sä cite9ti cu atentie lstoria secrctif, te vei con­
vinge cu u9urint-J cä nu "€ spune nirnic impotriva �eo­
dorei, nici despre simpatia ei fatä de Teodosie, nici dcs·­
prc cea fat.C1 de Petru Barsymcs, nici chiar despre cea
fatil. de Areobinde. -
Teodosie, pe care-1 von1 gdsi In paginile carc ur­
meazd, cra iubitul oficial a1-- Antoninei, sotia lui Belizu rie
·;d favorita impärdte„0i. De aproape zece ani era in re­
latii cu ca ; o ur1nase in Africa, i n Sicilia, in Italia, fdrd
ca vreodatü slabul 9i indrägostitul Belizaric, In ciuda ano­
nilnelor pe care le primise, s.:l vrea sa deschidä ochii.
f>inü Ja ur1nü totu�i, sotul in9elat, simtindu-se prea ri­
dicol, s-a hotürit sa ia 1nilsurile de rigoare. $i-a inchis
sotia 9i J-a autorizat pe fiul silu vitrcg, Fotios, s;i äC­
tionl'7.e in1potri\'a an1antului 1nan1ci salc. }'ära sJ e;cite,
t.inäru! 1-a sn1uls pc Tcodosie din adiipostul pr; care-1
aflase in biserica Sfintul Ioan din Efes .<,;i, sub pazH bunii,
;;i-a condus prizonierul intr-un castel indcpiirtat di11 Ci­
licia ; operatia a fost atit de bine lnfäptuitä incit nimcni
n-a aflat ce s-a intimplat cu Teodosie. Acu1n intt:'rvine
insi:i. Teodora. Se aratase intotdeauna, se spune, indul­
gentä fatü de avcntura favoritci sale, ca1·e o ftic<>a sd
aibcl autorit:11-e LL<;Uprci ei .<;; i, prin ea, asupra lui Belizarie.
Ea se rnai strJdui'>e o datii sä-i rcdca i\ntoninci an1an­
tul pe care tcarna de r:)z,bunare a sotului il indepJrtase
. in serviciul politiei sale secrete„
mon1entan de Jingü c·11. .t\�a cii' Teodora se puse �i r:1ai
c1ctiv pc trea!Ji'i cind afl.:l de hotärirca lui Belizaric. i\vea,
in acel n101ncnt, obligatii cu totul deosebitc fat;'.i de An­
tonina ca1·e, in rccenta dizgra1;iere a lui Joan de Capcido­
cia, ii adusese, prin dibücic1 ci, servicii inscmnate ; a;;a
cü, nclini�titä pcntru prietcna ci, se gr.3.bi sA-1 recheme
J->c Bclizaric in Bizant, unde socotca ea cd-�i va putl'a
proteja cu mai mult succes favorita .<,;i incepu pria a-1
oh!iga pe genera1 sU se irnpace cu neva.�ta lui. Fiicu chiar
n1ai n1ult. lzbutind sU-1 gAseascä pe Tcodosie, ea il adusc
in tainä Ja palat, �i a doua zi o rugi'i pe Antonin<J :
--:: cumpa mea prietena , ii zise ea, mi-a picat ieri
�
I� '!1lna un giuvaer minunat, cun-:i n-a mai v.:lzut ninieni
p1na acum. Dacil vrei sä-1 vezi, in1i va, face plflcere <.·j
-
ti-1 arät. .
'
$i, dupä ce-i atitä binc curiozitatca Anto1-:iinei il adus ,
pe Teodosie di"n apartamentul eunucilor unde�l ascun'�
sese. Vä dati seama de surpriza favoritei, de bucuria
'
de recuno;;;tinta ei.
- Salvatoarca, bincfäcätoarea, stäpina mea ! nu mai
.
in:eta ea �ä repete. Pe urmä, din prud�nta �i pentru a
�
srapa e razbunarca lui Belizärie, impäräteasa il tinu pc
Teodos1e la palat, veghind ca sä fie bine tratat si s<'i aibcl
ce n:ilnca. Se spune chiar cä Teodora se gindea sä-i in­
crcd1ntezc vreun 1nare con1andamE.'nt militar cind Tco­
dosie muri · pe nea�tcptate de dizcnterie.
. A�a su�ii - cit �e poate de exact redatü - povestea
Iu1 Procop1u ; nu vad nimic care sa lasc sft se creadtt
c[l impäräteasa ii Juase favoritei sale amantul pe care sc
strüduisc sä i-1 aducä inapoi. Dacä autorul Istoriei secrelc
a bünuit intr-adeviir vreo intrigü e1moroasii in aceastü
poveste, n-ar -Ci folo<;it, desigur, atitea perifrazc si atita
,
discretic.
}'entru Barsymcs, de asen1encci, sc spune c:Y ar fi fost
amantul fn1püriitesci. Acesta era un sirian care :incepu'>c
a facc avere prin schil1)b de bani �,i care parvenise re­
pcde prin iscusinta �i neru�inarea opcratiilor sale necili­
stite. Intrat mai tfrziu in birourile prcfcciurii prcto1·iului
arJtfl atjta iscusintü, lnclt ii pl<'icu Teodorei care-1 nun1i
Impins de ea, ajunse in curind la :inalla functie de
prefect, 9i, pentru ct explica r<ipicli-1 sei avansare, ' blrfi­
�orii din Const�ntinopol povcstt'au cü, prin filtre .<?i vräji,
termecase cu s1guranta pe imp<lrt1te<Jsü. Prefcctul Bar.s,y­
mes, ca sü reu�easca, n-avea dcloc nevoie de astfel de
artificii. Prin iscusinta admini ·,tr·clrii sale, acest bun ini­
nistru de finantc, $tiu Intotde;1una .s<l iie in n1üsurä sä
furnize?e bani la orice cerere n n11p[trätesei ; si asta cra
de ajuns ca sa-i asigure creditul. C�aracter ' dur, f;"irü
scrupule, a cirmuit cu asprin1c, tr.aficind orice, tolerind
orice hotii, fi'tcind speculä cu griu cu o �1tit de uin1itoare

indräznealä, incit, in fata räscoalei amenintätoare, Jus­
tinian trebui sä-1 concedieze. Dar continua protectie a
impärätesei care a incercat in zadar sä-�;:i salveze favo­
ritul, il cons0lä cel putin pentru dizgratierea lui. La putin
timp dupä cädere, acest slujitor util fu numit ministru
al tezaurului �i aici Se fäcu din nou apreciat prill felul
in car� reduse cheltuielile �i organizä monopoluri lucra­
tive. In istoria acestui administrator si a relatiilor lui
cu suverana nu existä intr-adevar nici · o umbrä, de dra­
.goste. „Teodora, spunea Procopiu, il 'iubca enorm pe Bar­
symes". In afarä de faptul ca acest cuvint intrebuintat
de scriitor n-are nicidecum semnificatia pe care-o are in
greacä, adicä „iubire trupeascä", pamfletarul �i-a asu­
mat sarcina de a ne explica motivele simpatiei imperiale.
„II iubea din pricina räutätii Sale, a asprimii cu care i�i
cirmuia .supu�ii .:)i de asemenea pentru cä era foarte pri­
reput in cicele practici magice de care ea se ocwpa cu
r1läcere. 'i Nu existä altceva in Istoria secrel6, iar atita
nu-i de ajuns ca sä faci din Petru amantul Teodorei.
Dacä a reu�it sä parvinä, asta s-a datorat altor pricini 0i
dovada constä in faptul c;J, chiar dup:l nioartea ünpärä­
tcsei, increderea de care s-a bucurat a däinuit. La �apte
<1ni, dupä ce murise Augusta, el a revenit la prefectura
pretoriului �i, in ciuda urii poporului, protectia lui Jus­
tinian 1-a mentinut cu incJpätinare in functic pe acest
pretios �i devotat servitor al tronului.
Cit despre Areobinde, acesta era u.n tlnilr barbar,
foarte frumos, ata�at pe lingä Curtea impi'lrätesei, .;;i Pro­
co11iu spune, intr-adevär, cä suverana fusese bänuitä de
a fi fast foarte indriigostitä de el. Dar trebuie remarcat
faptul cä autorul lstoriei secrete, atit de prompt de obi­
r-ei in informatii nu cutcazä sä ia asuprä-�i isto.rioara
pe care o povesteste �i e de ajuns sH fi parcurs lucrarca
sa, pentru a .:)ti cit pretuie�te ceea ce Jnsu�i pamfletarul
pune pe seama celor spusc in public. In oricc caz, reiese
din povestire cä, dacä Teodora ar fi simtit un oarecare
imbold al inimii pentru Areobinde, ar fi avut ea grijä
sd si-1 ascundä fatä de ceilalti �i, la urmä, sii-1 indepär­
tez� pe tinärul bärbat „inainte de toate dornicä", se spune
iextual , „sä se spele de orice acuzatie{'· Departe de a-i
atribui o släbiciune, va trebui, in mod corect' n1ai curind'
s-o felicitäm de a fi rezistat ispitei .
:;;i chia: ci �d Pro�opiu ii va atribui in mod precis
.
an1ant1, ch1ar �1 atunc1 vom avea dreptul de a ne indoi
de asertiunile sale. Dealtfel Sardou a spus foarte corect :
„T�t ceea ce se bazeazft pe spusele lui Procopiu, n-are
�
ma1 muita valoare istoricä decit pamfletele". Tocmai
pentru asta e semnificativ faptul cä Istoria secretii nu-i
atribuie Teodorei nici o aventurft galantä. N-as vrea sa
se spunä cä proslävesc calitätile morale ale ·Teodorei.
Dar in afarä de faptul cä nu 'mai era prea tinärä cind
s-a urcat pe tron· - avea in jur de treizeci de ani si la
aceastä virstä o orientala este i n pragul blttrinetii -
9i cä nu mai era deloc tinärä 'in epoca in care ar fi pu­
tut sä-i aibä ca amanti pe Teodosie sau pe Petru Barsy­
mes - avea la acea datä aproape patruzeci &i cinci d e
ani - era, i n orice caz, prea inteligentä �i prea ambi­
tioasä ca sd ri�tc sä-�i compromita, in intrigi amoroase,
situatia pe care a $tiut sä �i-o cucereascä. Puterea su­
prem.i avea atlta pret incit, pentru a o pästra, ea luä
unele mäsuri $i dcmnitatea viet�i sale face tot atita cinste
simtului practic al Teodorei, cit $i simtului ei moral.
Totu$i, dai;ä-ti a.sumi sarcina sä studiezi cu oarecare
atentie psihologia suveranei, anumite träsäturi te fac sä
te ginde�ti cä a existat, in corectitudinea atitudinii sale,
altceva decit o ipocrizic intcresatä �i 8.:) crede cu plh­
cere, in ce mä prive$te, cä simtea oarecare cäintä $i oare­
care dezgust pentru trecutul ei. Se aräta päzitoarea se­
verä. a moralei publice, foarte grijulie de a face sä fie
rcspectate legäturile _sacre ale cftsatoriei , foarte putin in­
du!gentä, orice-ar spunc lstoria secret(I, cu aventurile de
dragoste ; fu, mai ales, plinä de solicitudine fatä de ne­
norocitele pe care nevoia le ducea la pierzanie mai mult
decit viciul, se preocupä, cu o ardoare pfttima�ä, sä le
salveze, sä Ie scape, sä le ridice ; o vedem cum toatä
viata ei, dupä spusele unui contemporan, a fast „incli­
natä in mod firesc sä ajute femeile in nenorocire". Oare
nu cumva se observä in acest fapt, cä regreta poate de
a nu-�i fi väzut proprla-i tinerete protejata impotriva co­
ruptiei .;;i ispitelor lumii ? Eu cred cä Teodora a gttsit in
69
 V
a fi curtezanä, mult mai 1)utinii pläcere decit insinueazä
Procopiu. A fost astfel, ca o consecintä aproape inevita­
bili'i. a meserici sale de actritd ; dar se plictisi destul de
repede de o asemenea viatri. Reljgia o aduse curintl la VERZll �I ALBA�TRII. RASCOALA NIKA
c{i,fntä, ambitia contribui la totala �a transformare. Urcat<'i
pe tron, aceastä femeie cu un '.>pirit superior, de o inte­
ligentä rarä, cu o vointä hotäritä �i l)Uternicä, aceasli'i.
fiintä despoticä $i pätima�ä, lacon1ä de putere, avu in
cap alte griji decit aceea de a se preocupa de capr1c11
'\'ulgare. Ea poseda unele din acele calitttti rare carc in lunci ianu<lrie 332, Constanti11opolul era foarte tul­
rnotivcaLä tendinta ci'i.tre autoritate, o E>nergie mindri'i., bura t : ilgitätia factiunilor circului dcvenise mai primej­
o fermitate bärbäteascä, un curaj calm de la inältilne3 diocts<l ca niciodat<'i.
IJupil. suirea ci pe tron, din urä fatü de \-'erzi, Teo­
ilnprejur8.rilor celor n1ai dificile. Ea voi s8. fi e in1pü­
rJteasä, nu una tr:indavä, indrii.gostitä de recenta sa 1nü­
Uorä ·1e lüsase Albasti;ilor' toatü libertatca de a comite
:cetie. Timp de douiizeci �i unu de ani domni alBturi
cele mai crincene excese. In zadar sc Sllpdra Justinian :
de Justinian, guvernA tot atit clt �i cl, poate chiar mai
sl'lr�ca intotdeiiuna prin a ceda dot·intrlor sotiei salc ,
rnult, amestec ciudat de bine $i de räu, de virtuti �i
:��•u, eine! din intimpl are sc hot{1ra la vreo müsurc" t n1ai
de vicii, de patimi de femeie 9i de calitäti de b3rbat
:-1.spi<i., b3tea repede in retragerc in fata miniei �i rcpro­
de Stat, nelini�titä �i complexü, adesea surprinzätoare,
�urilor lmpil.rt1tesei. Siguri de protcctia .suver3nci, Al­
dar intotdeauna ncspus de scducätoare.
b;.i·)tr·ii se obi:;;nuiserii cu toatc cutezantele ; le displilct'a
un functionar, un guvernator avea cura_iul si'! le reprime
ob!·Azniciile, in1ediat partidul sc ridica :;; i vcnea sii. ccari'l,
·
cu 7.arv3 mare, basileului, dcstituirca '!i pcdepsirea dus-

111a:1ului säu. Un comite din Orient, pentru c8.-�i. ingü­

duise .et porunci sä fie bätuti cu vergi citiva riizvriititi ai
fac\iunii Albastre, a fost el lnsu'!i supus unui tratament
a<.,e111/i.nätor in m3rea piatä a Antiohiei. Un prefect din
CilicL-1, peniru cü omorise doi Alba9tri care-1 atacasera
cu arinele in miini, pc sträzile di.n Anazarbe, fu<;ese, din
ordinul Tcodorei, crucificat in capiiala provinciei sale,
victim{1 a dorintei de a facc ca legea si'! fie respectatii.
l,:i Constantinopol se asasina in plinä 7i ; pinä J a poFtile
pa1atu-l ui, pin8. $Ub ochii impäratului, Alba�trii se arun­
C<.< u , <'ll sabia in minä, asupra adversarilor lor. .';)i daci'i

basileul, din intimplarc, nu pärea dcstui de gräbit sa

fc1cü dreptate plingerilor lor, daca pH.rea dispus sä pro­
ic,jcze. pe vreunul de care ei socoteau cü aveau drepßll
sü fi� nemultumiti, i$i fi::iceäu, fiir3 scrupule, singuri
drpptate, atacindu-.�i du9manul la ie�irea de la audienta
imperi.alä, näucindu-1 cu lovituri �i. adesea lüsindu-1 mort
pe loG:". Neput�nciBas�, pol!tia nu in�räznea sä-i pedep­
seasca _ ; sau c1nd, d1n int1mplare, sf1r9ea prin a inter­
ve..r;i �amenii factiunilor rezistau curajo.;;i , cu armele in
•.
m1m1, in fata soldatilor.
Ceea ce sporea gravitatea situatiei, era cä \.'erzii,
foarte supärati de partialitatea Curtii, lncepeau sä dea
opozitiei lor o culoare politicä. Multi dintre ei riimaserä
ata9ati familiei vechiului lor protector, impäratul Anasta­
sie, ai carui nepoti Hypatios �i Pompeios locuiau in ca­
pitalä '.$i, din aceastä cauzä, se arätau pe fatä ostili noii
dinastii. Intre tiranica prietenie a Alba.;;trilor si dusmA­
nia prost ascunsä a Verzilor, guvernul, destul ae incu'rC'at
mentinea cu greu ordinea temlndu-se, pe bunä dreptate:
ca nu cumva vreun incident sä ducä la coalitia ' fac-
tiunilor.
Pe deasupra, proasta administratie .;;i hotiile celor doi
princip<:tli mini,.;;tri ai I1npäratului, chestorul Triboninn
�i prefectul preturii Ioan de Capadocia, intretineau o
starc de nemultumire generalä. Unul, om foart� savant
�i jurisconsult eminent, dar extrem de lacom �i 'gaü:i Ia
_ e entru bani, fäcea färii ru9ine trafic cu dreptatea,
or1c r:
. .
fals1f1c1nd legile dupä ne·voile si därnicia solicitantiJor
, zii nec.J.are, \Terzii incepurä pe parcurs sä se infurie. Il
CelJ.lalt, administrator �e�arcabil, dar dur, fär�
scrupulc, vulgar, nu se dädea inapoi din fata nici unui
lucru ca sä smulgä supu.;;ilor banii necesari chcltuiclilor
imperiale, torturind .;;i mergind adesea pinä Ja uciderea
celor pe care-i bänuia cä-.;;i ascund averea, ingAduind
agentilor si'ii cele mai cumplite atacuri . Amindoi, detcs­
tati de lun1e, aveau mare trecere la impärat car!? Je cu­
no.;;tea devotamentul si J e pretuia serviciile. Din tonte
aceste pricini se näscu o stare de främintare de te;nut,
de unde avea sä iasä formidabila räscoalä, cunoscuta �ub
numele de räscoala Nika �i care, inceputä la eire, s-a in­
tins curind in intreg ora.;;u l fiind cit pe-aci sii-1 facü pc
Justinian sä-$i piardä tronul.
La 1 1 ianuarie 532, intr-o duminicä, la Hipodrom
aveau loc, ca de obicei, curse.
Impäratul cra de fatä, �i, färä indoialä, cä in 'ilosul
ferestrelor cu zäbrele ale bisericii Sfintul 9tefan, c-are
dädeau spre eire, se afla .;;i Teodora, cu toatä Curtea �i
72
de patricii .;;i de doa1nne de onoare ; eticheta, intr-ade­
vär, la aceastä Curte bizantinä foarte pätrunsä de obi­
ceiurJle oriei:tale, :iu ingäduia suveranei sä se arate prea
des 1n publ1c. As1sienta era agitatä. In zilele care tre­
c.userä, in p��n ora.;; n1ai inulte persoane fusesera . asa­
s1_:ia !e .; Verzn, pe . deasupra, mai aveau a se plinge de
part1n1rea unu1. of1ter al palatului, marele sambelan si
spatar Calopodios. De aceeä, din tribunele oc0upate de �i
se ridicau intruna 11uiduieli si strigäte furioase atit de
puternice incit, pinä la sfirsit'1 Justinian neräbctätar po­
runci crainicului care stüte� in picioar� lingä el s� in­
terpeleze poporul �i sä afle ce vrca. Pästräm proce­
sul-verbal autentic al dialogului uluitor care se angaji:i.
atunci intre purtätorul de cuvint al \Terzilor si cel al
impüratului ; este unul dintre documentele cele 'mai cu­
rioase, care ne-a r<J.mas din acea cpocä, unul dintre cele
mai caracteristice de asemenea pentru obiceiurile bizan­
tine si pentru libertatea pe care o pastra in Hipodrom
in fata inipäratului atotputernic, aceastä plebe care-.;;i
n1ai an1intea cä e urma9a poporului roman.
La inceput, respectuo;;i fatä de persoana imperiala,
Etbi3 cutezind s<J.-i desemneze pe persecutorii lor prin alu­
numira pe Calopodios c.3.läul lor, amenintarä cu justitia
lor pe oricine lc va mai face vreo nedreptate.
\toi n-ati venit deci aici sä vedeti spectacolul, le
strig.3. .Justinian, infuriat, ci sä insultati cirmuirea !
$i din amindouä pärtile tonul incepu sä se ridice.
Tüceti, urlä crainicul imperial, täceti päginilor !
Tc'.i.ceti sau vä tai capul !
- Iuda ! Cüli:i.u, ucigas, replicarii Verzii exasperati.
Dacü tatäl tJ.u, Sabbatius t n-ar mai fi väzut lumina zi­
lei, n-ar n1ai fi zc'tmislit u n uciga.;; !
Ironia sc amcstecä apoi cu insultelc, judecata cu in­
vectivele. \Terzii se plingeau de a fi exclu9i de la palat
�i din guvern, de a fi lipsiti de orice libertate, de a fi
victimele ve.;;nice ale autoritätii publice.
1 Nur.e)e de Sabbatins, purtat de tatii.l Iui Justinian, s�a
pft�trat �i in titulatura of1cialä a impäratuJui carc-�i s punea
Flavius Petrus Sabbatius Ju�tinianus.
73
 - Sft n i se supri me culo
area :;;i justitia nu va n1cd <t'x.z:lamatia : „Cinste impäratului
avea nici o treabii cu noi !
Justini<1n", urn1arü stri­
._;i:ite de ten1 llt : „Viatd .Iungi:i. \lerzilor �i Alba.?trilor, unil;i
in f<itit, crim cle coinisc• fi­ j)rin milH !•• :,;i näpustindu-se in stradd, dfndu-�i drept
$i aruncindu i printului,
�
asasinati, strigard ei 'in1-
re:;; te de Alba-"?tr1 : „La�i sä firn
-cuvint de ordine strigätul Nika (victorie) -- de aici r:lz­
,.,�, ••e .•n ,·,,· .)!· pedCp·
pclratu lui, �i pe deasurira ordo
'>c�isca !'�
' ni ,„ • vr:ttirea .)i-a luat numclc pc� care :o,;i-l pdstrf'nzr1 in is­
·
torie - räsculatii sc rJspindirä prin ora.'.j. Se nclpusti rrt
Acun1, 'in circul pl in de zarv
<l, intrarcl Ja rindul Jot la prefectura ora:o,;ului :,;i-i cerurä prefect11lt1i si'i.-i p n:1 u
i'n sccnU Al ba.�trii,
i n libcrtate pc prizonieri ; Ja refuzul acestuia, {Lldur<'t foc
·
sustinind prin strigätclc lor,
vorbcle
z rainicului :
palatului, fortarä inchisorile, eliberarJ. pe prizoni12ri, n1a­
- Cnndidati Ja spfn scicrlnd pe soldatii carc in cerca>;erü s<:l restabilca<;c:l or­
ai Don1nului, n-aveti de gind sil. täcet
zurdtoare, blao;femntori dusn
1ctni
i din g rLJ. ? · � ;.linea ; in tin1pul noptji, poporul in ficrberE' str;;btitu strc1-
- Daccl Majestatea-ta poru /i1e ca1}ita1ei cäutind, ca sä-i ucidii. pe fun ction a rli pc
ncc�te, ripostard \lerzii
rat, i mpJ rat, dar Jmpo triv
vo i1 t dcca, dP trei ori venc C\lrP-i ura.
; A doua zi, poporul veni si:i. 1iati1 in grilajul p<1lat l ui u
:
\"�)1n!e1_ noastre. $tim tot, auzi �i tu tot
-o;" i d CC!l"J . .'.'-.ro<.!pt(' bunii !
; dar c mai bine C'erind dc:stituirea lui Calo;=-odios, a p:-c·fectului Eudemon
Drcptat"', iatti-te 1noartJ.
! Plc­ ·,i, in plus, pe cect a celor doi consiliei·i ai prin\ului, Ioan
de Capadocia ;;i Tribonian . Justinian ceclti, ii nu1�1i p;'
(;im , o sJ. ne facen1 ptigini !
/\lbaslru !
Mai bine sa fii päg:in decit

Bazilide la chestura, pe Focas la prefee::tui·a pretot·iului

dromul ; era cea niai si, un moment -,väz:ind aclamatiile si imnurile de sL.1\':J.
.$i '.'e-rzii pi'in:1sird in n1a<;J ITipo
.
:,u care poporul ii prirni, cind se pn::_•:centar5 in fa\u .s:1,
singcroa<,Ü ofensi'i. carc st" pute
a <.1duc0 majestRtii iin-
])E' noii 1n ini�tri, crezu pcricolul Inl:1turat. Din pctcaie,
perialc.
·

1;1 tin1p ce la ie�ireä c.lin eire, n1ul1;

imc<:i inini oas;) se coneesia iinperialii. venea prea tirziLl · e<1 nu f:lcu clecil
cctsp1 ndea pc .�träzi, Justinian
�

reintr5 in pcilat socotind sa incurajeze o multime furioasä, care-�i düdu s2a:Tta

Ju�3. ��
obic;i, cd fi e itat.ea Alba9tr.ilor
�
va cal a repedc
'
c'.c; pc,iterca ei. Revolta deveni o revolutic.
Iui 1 a celu1l�lt part1d. Din nenoror1rc
1 ul ora:;ului, facu o prostie. Dintr
, Eudc1non, prcfcc- Plnä atunci, totu)i partea chibzuitd a popule1tiei � r;
-un frun10.<; exces df' timll'>t�la o partc de cvenimente �i n u era incä totul
;o:el, el arestä u
. . r: numdr oarecare de rJ2vrät1ti �i, f<:lrü sJ
�.: 1;il o�mcze du c
� :
i; partid fä:eau parte, condamnii pe
J�ierdut. Justinian crezu cä e bine sä incerce i..1n act de
pw:tere. J_,a 1 5 ianuarie, trin1i�e cisupra ir su1·g:nti or �'.��
1nc1 d1ntre e1. sa f1e decap1tat1 , . :
•
1ar doi spinzur<iti. Dar soldatii barbari d i n gardä sub comanda lu1 Bel1zar1c. Din
in privinta acestora din urmä cdläu
ca lum�.-i : funia se rupse de trei ori· sub
l nu-si fäcu 'treaba neno�ocire, in cursul luptei, aee�ti aspri mercenari, ii
. an1na i:-
reutatea con­ inghesuird pe preotii de la Sfinta Sofia carc, tin ind , l n
: tilor. Atunci multim�a de fatJ incep
u sJ ceara n1i:o;'i sfintele taine, ies;iserä d i n bisCrieä pentru a in­
cerca sii-i desparta pe eombatanti. La vederea acestu1 sa­
ll:'rtare pentru victime ; pinä la s f .
irs;it ii eli berii cu
forta 9i ci'i\ugärii de la mänästirea
Sfintul Conon ii clu­ crilegiu, pioasa populatie a Bizantului se dezlüntui fürä
serü intr-o bi<;cricil aläturatä. Or, se
aflä ca unul dintrc nici o n1Hsurfi. De pe ferestre, din inaltul acoperis;urilor
:in t.erase, incepu sä plouä cu o grindinä de tigI: s;i �
pri:1.onieri era Verde, iar celälalt
Albastru ; celc doufi e
f;-1ctiuni se trezirti. astfel apropiate prin
prin1ejdia n1or­ pi:etre, �i femeile mci.i ales, atltate, se amestecara a:t1v
tii. Astci se väzu a treia zi in Hi11odro
m. Cu insistcntü in luptH. Deconcertati, soldatii bliturä in re�rag�re c<:tre
\ e1 zii si Alba.�t.rii cerurd ·
de comun acord, impär<1tul�i
palat, .)i pentru a le grdbi deruta, popQrul v1ctori c:;� dad�
-<l-i i ert& pe vinovati ; printul nici nu �
voi sä audä. Irn foc edifieiilor publice d i n vecinätate. Senatul, ba1l; lu1
J l'.·udenta gravä : acum in circul unde
i n ajun se auzise l_,eux.ip, Sfinta Sofia cdzura pradä fldcdrilor ; insu91 pa-

74 75
I�tul . imperial fu atins 9i Calceul arse cu 0 pa"te d'in ca- : con­
dädea insurgentilor singurul lucru care le lipsea
. 1]e garz1 • ']or. T'1mp de trei zile focu1' imp,·n"
'
zarm ·' de un
v1nt v·10lent, A191• spor1• ravagiile asUpra orasului ducJ.torii.
" · ' distru­ nian,
gi�� d biserica Sfinta Irina, Xenodochirnul ,din Eubule La 18 ianuarie, intr-a 9aptea· zi a räscoalei, Justi
fäcu un efort supre m.
b� '.le lui -".lexandr�. marele spital din Sampson, car� carc nu dormise toatä noaptea,
' , u din palat in loja impe rialä,
81 sc cu tot1 bolnav11 lnchi9i inäuntru, prüväliile
din ba­ Pe coridoarele care ducea
idi:i u--;;ile
""ar, �n numär n:are de palate somptuoase $i de case par­ ajunse la Hipodrom $i, poruncind sä se desch
tinin d in minä Evan­
.,
ticulare, tot cart1erul, unul di11tre cele n1ai frumoase din mari de bronz ale tribunei, apäru räscu -
n sä-i ierte pe toti, dacä�
gheiia --;;i fägHduind solem -
ra.'. ;, car� se intind a din Piata Augusteion, pinä Ja Fo-
� � latii läsau jos armele.
1 umul lu1 Constant1n . Mai bine - de un sfert din oras fu umilintä,
. - Eu singur sint de v1na, spuse el cu
pre:s�hun �at �i1: <'enu.�ä. .'?i printre grämezile de coiine, in­ at ceea ce mi-ati
.'\stea sint päcatele mele cä v-am refuz
negr�te, r�ma91te de clädiri dispärute, in mijlocul fumu­
C'erut in Hipodrom !
lu1,_ 1n m1rost�} . de ars ;are fäcea ora�ul aproape de ne- Citeva aclamatii timide prim1ra aceste cuvin
te, dar
.
t� din toate pärtile se ridicarä ocäri :
1oru1t, pe straz11e prcsarate cu cadavre printre ca
: .
vedeau multe le-$uri de femei, bätälia c�ntinua . ha s:
_

- Mincinos, mi:i.gar, sperjur.. .

f�c'.--11 faceau ravagit �i oan1enii de treabä, in fat� pri e:)-�
�

Pietrele zburarä cätre tribuna imperialä ; ocärile

d1e1 c�re cre�tea, fugcau in
forului.
_ masä de cealaltä parte a Bo - �
·
r;louau asupra lui Justinian $i a Teodorei. Nu 1nai avea
altceva de fäcut decit sä se retragä.
La Palat, dezordineo. era mare. 1n ciuda intäririlor Se intimplä ceea ce era de preväzut. Poporul gräbit
_
chemate in 15-rabä din ?arnizoancle vecine, lipseau tru­ s5. punä pe tron un alt impärat - de mai multe zile
� ele. Corpur1 �e de garda, soldati frun100i de parad5., pu­ ·aclamau in toate ocaziile pe Hypatios - se duse la pa­
t1n preocupat1 .de lov.1. tur1, . fusescrft dintotdeauna un des­
latul acestuia, unde insu�i Justinian il trimisese, ca sJ-1
�ul de sl�b a2ut�r, 1.ar pe deasupr"a fidelitatea lor era
caute pe ncpotul lui Anastasie. ln zadar sotia sa Maria,
li se agäta de vc9minte, plingind, strigind cä-i duC'eau
l oar_te nesigurci_ �1 ce1 mai multi dintre ei, a--;;teptind .sä
\'a?a c
_ _
� 1n �orsatura vor lua lucrurile, rämaserä neutri ·
bärbatul la moarte, -$i rugindu-se de prietenii lui sä-i
prin at1tud1nea lor ambiguä paralizari'i apäraiea Ca �.:
' vinä in ajutor. 1n zadar se apärä el insu�L Multimea en­
reziste, Jus�i�ian nu putea conta decit pc cite;a regi�
tuziastä il duse in Forumul lui Constantin ; acolo il a�e­
n:entc vech1 intoarse de curind din Persia cu Belizaric
<;;1 P? \;'etcranii ca.re alcä�tuiau garda particularä a gener.:�­
zara pe un scut ; pe frunte, in loc de diademä, ii pusera
lul� 1, �? total ab1a doua sau trei mii de oameni, pe cei colierul de aur al unui soldat ; i se aduserä insignele in1-
1 re1 n 11 de heruli ai l�i Mundus, care se aflau Elproape
periului �i roba imperialä luatä in jaful pärtii invadate
; a palatului. Apoi, luindu-1 pe sus pe noul säu �ef, mul­
dE' ?_�r1�:to,area c�nstant1nopolului, pe spahiii -$i pc snmbe­
, 1t pe un rnic nurnär de creP,incio:<:,j care time<1 se precipitä spre Hipodrom, il cocotä pe Hypatios
l�nn_ sa1, :n sf1r--;;
. in· loja i)nperialä �i 9efii räscoalei, in ciuda sfatur'ilor de
r?1na �esera legati de el. Era putin in1potriva unui oras
rascul�t. De aceea, foarte nelini9tit, crezind cä vcde in ju� aminare · pe care le däduserä citiva oamcni intelepti, in­
cepurä sä discute despre cel rr,tai bun mijloc prin carc
�;il lu1 ,nurnai conspira�ori $i �sasini, irnpäratul i�i pierdu s5. ia cu asalt re�edinta imperialä. Acum, din toate pär­
�-In ce in. ce capuL. lnc? de la 1nceputul räscoalei, Hyp<1tios
-<;;I Po1npe1os, nepot11. lu1 Anastasie, vcniserä Ja palat sii-�i
ti!e,_ p�rtidul insurectiei i�i ingroa--;;e. rindurile cu toti ne­
multumiti, cu toti nehotäritii ; un mare numär de sena­
aratc devotamentul ; in ciuda rugämintilor lor Justinjan
le porunci sR .se intoarCä acasä. Nu int�Iegea �ä astf€l el tori, de nobili, se pronuntarä pe fatä pentru nepotul lui
Anastasie ; �i incepuse sä circule zvonul cä Justinian �i
76
 cu Teodora fugiserii. Tinerii din partidul
Verzilor care
patrulatt cu Clrmele prin ora�, credeau victo
ria sigurü,
incit pinä 9i nelini�titul Hypatios i.�i recäpätä
increder0a
in <.,oartu sa.
So'>i dupä-amiaza zilei de 1 8 ianuarie.
Momentul era
clccisiv. 1nsu�i imperiul, dupä un cuvin
t al unui con­
ten1porc:in, piirea in ajunul pr<lb
u�irii sale. Orasul era in
Iliicäri_ ; Ia Hipodrom, P Porul triumfätor
. C:
Hypat1os �1 acoperea cu insulte numele lui
il �clama pe­
Justinian si
al Teodorei. Palatul pärea pe punctul de a fi luat
cu asalt.
Färä sperante, färä armatä, impi'iratul era
deznädäjduit
ca nu putea potoli revolta, 9i se tcmea chiar
de a nu-si
inai pulca apHra nici viata. In grabä, prin grädi
nile car'e
dddeau spre mare, se incärrarii pe vase bogät
iile trezo­
reriei �lnperiale !)i Justinian i)i fäcea socoteaia
- sä fugä
pc acela'i
i drum. Intr-un consiliu suprem, basilieul de­
liberä cu ultimii säi credincio�i : I3clizarie,
Mundus, Con­
stantiolu<;, ßazilide, citiva �an1belani.
Teodora asista la consiliu.
In �ceastii tragicä zi in care J usti nian
, ingrozit, pier­
,
z1ndu-91 capul, nu mai vcdea salvarea decit
in fugd, in
care 1nini�trii �i generalii ii impHrtä�cau
släbiciunea, in
descurajarea generalä, singuri'i Teodora i�i p.'istri'i curaju
l
.')i calmul. Incii nu spusese nimic ; dintr-o datä, in mij­
locul tiicerii, se ridicd 9i indignatä de la9itatea generalä
le an1inti, ilnpäratului 9i mini�trilor lui, de indatoririle
pc care lc pHriiseau.
-- Chiar cind nu va mai rämfne ,declarä ca, altü scd­
pat·e decit fuga, �i tot n-am sJ vreau s�'i fug. Cei car12 au
purtat coroana nu trebuie sä mai supravietuiasc{
i clupü
picrderea ei . J\Tu voi \rcdea niciodatä ziua in care lumea
va inceta sii 1nä mCti salute cu titlul de .impärüten„ü .
Dacä vrei s;1 fugi, Cezar, foarte bine ; ai bani, vasele c;int
prcg3tite, 1ncirea ti-e de'>chisä ; eu rämin ! Mi-e dragd
ciceastA vcche n1 axi mä, cum cä purpura este cel n1ai f:-u­
n1os giulgiu pcntru u n impärat.
fn ;-:iuci aceca Teoc!ora i-:1 salvat tronul Iui Justi n ian
�i in acea luptä supren1ä, in care crau in joc imperiul
sau via\a sa, ca s-a ridic;1t, din anibi1ie, plnH la eroic;m.
7R
aceste vorbe energicc, Justinian 9i consilicrii säi:
La
venirii in fire. in acest timp dibaciul Narses, unul
isi"
ct'intre oan1en'ii impärätesei, se sträduia si'i-i rupä pe Al­
bastri de revoltä, izbutil.1d, cu pretul aurului, de vreme
ce 'in urma acestei divcrsiuni, discordia prinse sä ..-,e facä
simtitä printre insurgenti, ba incepuserä chiar sä se auclii
si aclamatii de credintft ca : „Träiascä Justinian ! Doamnc,
�crotcstc-·i pe Justinian 9i pe Teodora ! " Belizarie '?i Mun­
dus pfcgf1teau asaltul llipodromului . �träbätjn � repede
.
ruinele infläcHrate. Belizarie se indrepta spre loJa impc­
rialft unde se afla Hypatios ; dar soldatii din gardä, care
ocupascrJ palatul J{athisn1a, refuzarä sä-1 asculte �i se
inciipätinarft sä nu i se aläture. Disperat, generalul se
retrase in palat, socotind partida pierdutä ; de data asta
trebui ca Justinian sä-i intäreascä curajul . Pinä -la urmii.,
prin Calceu �i porticurile Alba'iitrilor, B:ti:ari: reu�i� c:u
mare greutate, sä-9i croiascä o trecere �1 ?a patr:_1.nd;; 1 ?
arenä si cu sabia in n1inä ii atacä cu fur1e pe rascu1at1.
La zgoinotul bätäli�i, Mun:ius, care nu �;5te�ta d�cit acc.�t
scn1nal, näväli la r1ndul sau, cu barbarn lu1, pr1n extre­
n1itatea opusii a Hipodromului, fortind i ntrar;a care sc
numea Poarta Mortilor ; :;;i, in timp ce, din inaltul cu::­
loarelor amfiteatrului trupele imperiale fäceau sä ploua
asupra multimii o grindinä . de ;sä$etJ , al tii, cu .scutul i.n
niinb. i"i tdiarU largi desch1der1 ins1ngerate pr1n mult1-
mea 'coi�1pactii .;;i fiirfi. apärare. Atunci izbucni il1 .�irc o
adcvüratil panicä . In zadar voi�u si'i fugä : . riisc1:.Iat11 erau
.
\nconjurc1ti din toate pärtile. In zadar \'01au sa r:z1ste :
bätrinii o<;tac;i ai Jui Belizarie infigeau spada in tot1 91 n n
, .
. s ara ; t.ot
crutau p e ni meni ; se masacrä färä milä, pinä �
ccca ce eü z u :in miinile soldatilor fu trecut pr1n sab1e.
Noaptea, cind carnagiul se opri, ma� b�ne .de trei.�eci d?
n1ii de cadavre dupä unii, aproape c1nc1zec1 de m11 d npd ,
rnürturisirile altora„ erau prf!särate pe pämintul insln­
gcrat al Hipodromului.
Hypatios, arestat de doi nepoti ai imp�ratulu1, fara
. V V
ca vrc un ul din partizanii säi s5. incerce sa-1 apere, fu,
tniprc11ni'i cu vdrul sau Pompeios, condu-� in fata lui Ju�­
�
tinian. Pompeios, suflet slab, rau cro1t pentru even1�
.
111ente atit de tragice, se ruga �i plingea ; Hypat1os, ma1
fer1n, l.�i ari'i.ta nevinov{Jtia, jurind ci'i poporul il luase cu
 s-a mai zis cu mult spirit, ea 9i-a m:ri tat intr� adevär i.n
_ atu c1 nu- da­
consiliul irnperiului, Iocul pe0 care p1� a
forta, adäugind cä dind rebelilor ordin sä se stringä in � !
tora poate decit släbiciunii impäratuluL Ea �1 1-a ��strat
Hipodrorn, o fäcuse cu unicul scop de a-i prada färä luptJ _
s i pe mai departe � i Justinian, recunoscator, nu ma1 ?v�
lui Justinian. Era adevärat : din nenorocire, din cauza de ce sä soväie. $i cum avea simtul ma�ilor afacen 91
coridoarelor intortocheate ale palatului, me»ager>ii lui d ·nta d� a le face sä izbuteasca, sent1mentul foarte
IIypatios n-au putut si'i ajungä pinä la impärat. Atunci p��� is al necesitätilor cirmuirii �i viziunea clara _ a re­
Justinian, care-9i recäpdtase singele rece, räspunse cu o alitätilor posibile Teodora nu numai cä guve�na _ ca o
ironie crudä celor ce se rugau : stiipinä, asociatä ia toate actele autoritätii imperiale, dar,
- Foarte bine. Dar pentru ci'i aveati atita autoritate ·?i n1ai mult, guverllii bine.
asupra ace]or oarneni, ar fi fast rnai bine sii vä fi fo­
losit de ea inainte ca ei sä-mi ardä capitala !
$i porunci sft fie executati, a doua zi in zori. Cada­
vrele furä aruncatc in Bosfor.
Totu::;i Justinian, se spune, i-ar fi iertat poate, soco­
tind suficienta ca pedeapsä ingrozitoarea mäcelJrire care
pusese capät acestei bätälii de $aSe zile. Tcodora insä, de
o cruzime n1ult n1ai mare, ceru sa fie executa�i . Se ju­
rase, poveste.�te un contemporan, pe numele sfint al
Domnului $i pe propriul ei cap, sa nu-i crute pe $efü
räscoalei $i-i smulsese ,")i impäratului un astfel de juri"t­
mint. Ceru deci indeplinirea fägäduintei 9i el trebui sä
se supunä. Urmarft alte prigoane. Un anumit numär de
patricii 9i de senatori, cornpromi�i in räscoalti., furä con­
damnati la moarte ori trirni.")i in exil ; bunurile lor fura
confiscate in profitul trezoreriei sau distribuite ca re­
cornpensä intimilor palatului. Furä urmäriti, cu o as­
prime deosebit<'i, toti cei care päreau a fi trädat guvernul
legitim, curtenii care se indoiserä de tJria lui, soldatii
din gardä care ezitaserä sä-1 apere, oamenii factiunii Al­
bastre care fäcuserä cauzä comunä cu Verzii. La ordinul
impäratului, prefectul ora�ului incepu 0 lungä ancn-eta
:;;i in capitalä domni o vreme teroarea .
Insurectia era inäbu9itä 9i Justinian putea, pe drept,
1ntr-o proclamatie adresatä tuturor cetätenilor imperiu­
lui sä anunte cä-i invinsese pe uzurpatorii ridicati im­
no triva lui. :Dar mai ales Teodorei li datora el triumfu\
�i de accea, in viata irnpärätesei, räscoala Nika a marcat
un ccas hotdritor. In acea zi de crizä, ea se dezväluise
ünperialului ei asociat, ca un adevärat om de Stat, su­
perior prin singele rece 9i energia sa. $i prin asta, cum
ü - c-do. 986
 VI
CIRMUIREA TEODOREI
Intr-o piesa in versuri adresatä lui Justinian, dupä
aproape cincisprezece ani de la moartea Teodorei, cele­
brind amintirea „minunatei, frumoasei �i inteleptei. su­
verane", Pavel Silentiarul, curtean �i poet, arHta cü ea
fusese, in viatä, in toate marile evenimente, colabora­
toarea activä a sotului ei. Toti contemporaaii sirrt de
acord sä spunä cä uza färä scrupule de influenta fJra
rnargini pe care o avea asupra impäratului, Cä-�i exer­
cita autoritatea tot atit cit $i el, ba chiar mai 1nult, �i
ca insusi Justinian fäcea uneori aceastä märturi<;ire. In
fruntea , 1narei ordonante din 533 care a reforn1at adn1i­
nistratia monarhiei si �are a fast unul dintre actcle cele
mai a·e seamä ale a"omniei, i-a pläcut sä constate cä 9i
de data n.;; ta, lnainte de a hotär-i ceva, el a tinut sä se
sfätuiascä „cu reverendissima sotie pe care i-a dat-o
Dumnezeu". Indrägostit cu pasiune ;;i pinä in ultimele
zile de fcn1eia pe care a adorat-o de tini'ir, irezistibil
subjugat de aceastä inteligentä superioarä, de aceastä
vointä hotäritä ;;i puternicä, el nu i-a refuzat nimic, nici
onorurilc, nici semnele putcrii supreme. Timp de dou<l­
zeai si unu de ani clt a don1nit ea s-a amestccat ln
toate, ' in administratia pe care a �mplut-o cu protejatii
ei, in diplon1atie, in polit.ici'i, in bisericä, �i dacä influenta
ei a fost uneori supärätoare, 'dacä liicomia, violenta, min­
dria sa atitind ;;i mai n1ult orgoliul $i läcomia impiira­
tului inspirarä )i mi'i.suri rcgretabilc, trebuie sä recunoa)­
tcm si faptul cä a avut adeo;ea o vedere justä in intere­
sele Statului ;;i cä politica la care visa, dacä timpul i-&r
:t;i ingäduit sä-;;i realizeze pe deplin opera, fä�ind �mpe­
riul bizantin mai puternic 9i mai tare, ar f1 sch1rutiat
poate insu9i cursul istoriei. Astäzi incä, multe märt'l-
12
risiri atestä locul pe cara 1-a ocupat ea in cirmuirea
monarhiei. Fe zidui<ile bisericii pe care a clädit-o lrus­
tiniun, pe deasupra portilor cetätilor pe care le-a con­
struit, se cite�te, aläturi de numele impärafului, numele
T-€od0rei ; pe capitelurile Sfintului Sergiu �i ale Sfintei
Sofia monograma sa figureazä al.5.turi de cea a basileului
·':;j inscriptiile laudä, cu pietate, activitatea, munca ne­
obositä a impi'i.rätesei „incununatä de Dumnezcu('. La
San,..Vitale din Ravenna, in absida solitarä unde strälu­
cesc ·mozaicurile de aur, imaginea ei face pereche cu cca
a sotului ei imperial ; ba chiar in mozaicul care doco­
reazä apartamcntele Falatului SacrY, vointa lui iJustinian
a asociat-o pe Teodora plnä .;;i in victoriile militare sl
in gloriile cele mai strälucitoare ale domniei. Fe pecetile
imperiale, ea apare aläturi de suveran ; intreg imperiul�
ora;;e, provincii se mindreau ca in cinstea ei sä li se dca
numele de Teodoriade �i de Teodoropolis . Ca .;;i lui Ju.s­
tinian, recuno$tinta cetfitenilor i-a ridicat statui ; �i, ca
�i lui Justinian, functionarii prcstarii jurämint de fide­
litate celei carc toatä viata sa a fost egala in1päratu}ui.
Episcopi, magistrati, generali, guvernatori de provincii
jurarä „pe Domnul Atotputernic, pe fiul säu Isus Cristos,
pe Sfintul Duh, pc sfinta .;;i glorioasa Teodokos, pe Maria
intotdeauna Fecioarä, pe cele patru Evanghelii, pe sfin­
tii arhangheli Mihail si Gavril, de a prcsta un bun -ser­
viciu preapio�ilor .;;i preasfintilor suverani CT"ustinian '.?i
Teodora, soµa majesti:l.tii-sale imperiale, �i in exerrita­
rea magistraturii pe carE: lc�o incredintase bunävoint-a
celor doi printi, de a munci färä dol, nici fraudä intru
prodresul autoritätii lor comune". Astfel, stäpinä pe tet,
$i sigurä pe puterea sa, Teodora reglementa totul dupä
bunul plac, in Stat ca �i in biscricci. ; �i chiorr atunci cind
.;;imtea scäpindu-i uneori firea nchotiirltä a lui CT"ustinian,
chiclr atunci cind in fata imprejur:J.rilor sau in fata in­
fluentelor mai puternice, pärea pe moment cii cedeazä,
lntot<lcat.lna spiritul ei tndräznet $i sup1u a $tiut sä päs­
treze pentru viitor revan9ele sträluC'itoCJre ; ambitioasä �i
$ireatä pretindea intotdeCJuna $i in toate lucrurile sä ai.bä
ultirilul cuvint ;;i reu�ea .
Dupä capriciul säu fäcu .-;;i desfäcu $i dupä intcr�sele
sale numi �i destitui papi �i patrlarhi, n1ini�tFi �i ge-
nerali, la fel de avidil sä forteze norocul favoritilor sa1,
pe cit de pätima9ä era sä distrugä 'increderea !?i puterea
adversarilor säi. �tia sä iubeascä $i sä urascä in aceea$i
mäsurä. Oricit de inaltä ar fi fast situatia unui om, oricit
de mari s-erviciile pe care le-ar fi iadus tä·rli, oricit de
drag ar fi putut sä fie insu9i lmpäratului, pieirea sa era
sigurä dacä avea ghinionul sä nu fie pe placul Teodo­
rei ; mai devreme sau mai tirziu, ea tot ii smulgea im­
päratului dizgratia lui. Dacä vreun functionar izbutea
sä-9i croiascä drum färä protectia ei, nu-1 costa deloc
mai putin : mai curind ori mai tirziu, o destituire bruscä
il fäcea sä invete cä in afarä de Teodora nu exist.ä nici
o cale sigur.ii cätre onoruri. ln schimb, „impäräteasa fi­
delä11, cum o numeau prietenii, nu se menaja citu9i de
putin pentru cei de care se ata9ase o datä, necerindu-le
in schimb decit s-o slujeascä cu o credintä oarbä. Toatä
administratia $tia cä a-i merita favoarea era cea mai
sigurä garantie impotriva tuturor dizgratiilor, un mijloc
infailibil de a parveni repede $i de a ajunge cit mai sus,
�i toatä administratia se comporta in consecintä.
Se $tie cum ajunse Petru Barsymcs prefect al pre­
·
toriului ; de asemenea eunucul Narses ii datora intreaga
sa avere. Ajuns in slujba de servitor palatin acest omu­
let cu o aparenµ fragilä $i ginga9ä, cu o infätio;; are deli­
catä, cu maniere elegante, o;;tiu sä-$i facä repede apre­
ciate de impäräteasä inaltele sale calitäti, inteligenta sa
pläcutH, abilitatea suplä, 9i ingenioasä, energia fermä 9i
rece. Teodora fäcu din el confidentul ei, instrumentul
planurilor sale politice ; fäcu din el un diplomat, care
izbuti de minune, in misiunile de incredere cu care-1 in­
särcinä ; scoase din el un general care fäcea sä se clatine
renumele 9i gloria lui Belizarie.
Sigur cä uneori se in9ela in alegerile sale ; a9a se
intimplä cind il sustJnu impotriva tuturor, pentru cä
se insurase cu o rudä a favoritei sale Antonina, pe ti­
närul $i incapabilul Sergius numit in guvernHmintul ge­
neral din Africa, $i care, prin stingäciile sale, a subminat
acolo autoritatea impäratului. Dar, in general, cei pe ca­
re-i proteja se arätarä demni de bunävointa sa 9i devo­
tati cu infläcärare oricäror fapte cerute de ea.
84
?e va ��dea mai departe cum n1c1 in domeniul tre­
bu:1lor rel1g1oase nu vädea mai putinä statornicie in a-si
ai::ara sau a-.�i aj �ta favoritii. Antim pe care-1 fäcu pa­
tr1arh a� Cons�an�tnopolului, yigi�iu pe care-1 fäcu papa,
St;ver d1n Ant1oh1a 91 Teodos1e d1n Alexandria' Ioan din
Tella _o;;i Iac?b_ Bara?eu. Se va vedea mai ales cu ce aprigft
energ1e lov1 in tot1 cei care päreau sä scape de sub in­
fluenta sa o;;i care incercau sä-i submineze puterea ge­
nerali c� _Be!izAarie sau Butzes care nu se aplecau cu' des­
tula_ um�l1nta in �ata autoritätii sale, mini$tri ca Ioan de
Capadoc1a sau P;iscus, care riscarä sä-i dispute fätio;; pu­
t:rea, pap1. .ca S1lvestru care refuzau sä-i asculte porun­
c�le. fmpotr1;-ra acestora ea recurse la orice, perfidie, cru­
z1me, brutal1tate. �i gratie acestor lectii grHitoare toatd
lun;iea i�telese cä poruncile Teodorei trebuiau sä fie pre­
t1:'t1nd;r.1! resJ?ectat: $i cH, dacä erau in contradictie cu
-d1spoz1t11le lu1 Just1nian - lucrul se intimpla uneori
_
era mai prudent 9i mai politic sä asculti de impäräteasfi
decit de impärat.
Teodora, intr-adevär, cind era nevoie, nu ezita sä
con�racareze pe fatä poruncilc sotului ei. Unul dintre in­
.
t1m1, preotul monofizit Iulian, care träia in anturajul
Teod�re1, _ un fost atriar� din Alexandria, i�i fäcuse pla­
nul sa se duca_ sa-1 _ i:: cre$t1neze pe päginii din Nubia. 1m­
pi'iräteasa il incurajä din toatä inima in hotärirea sa ;
dar la tl�eastä veste Justinian se incäpätinä sä incredin­
.
t:ze rn1s1unea preotilor ortodoc9i 9i pregäti o solie care
sa. ducä regelui Nubiei, bani, daruri pretioase, o;;i ve9-
m1nte de botez ; fu expediat guvernatorului Tebaidei
ordinul de a sprijini din toata puterea pe trimisii basi­
leului. Ce f?cu att.�nc� Teodo;a ? Trimise la rindul ei gu­
vernatorulu1 Teba1de1 o scr1soare scurtä, dar energicä.
Se putea citi in ea cum cä impäräteasa intelegea cä emi­
saru! i;'i :'a aj �nge in Nubia lnaintea celui al impHra­
t.ulu1 91 ca daca guvernatorul nu aranja, sub vreun pre­
text oarecare, sä-i retinä pe trimisii bctsileului i.n asa
fel inc�t sä-1 lase pe Iulian sä le-o i·a inainte, i9i1 prime]­
du1a . v1ata. Intre aceste ordine care se bäteau cap in cap,
dar care erau la fel de auguste, guvernatorul Tebaidei
nu mai sova1 : misionarii Teodorei Lrecurä primii in Nu­
bia, bine escortati 9i strao;;nic echipati. Cind sosirä o;;i cei
85
ai lui Justinian, li se explicarä prezentindu-li-se toate
scuzcle cä nu mai aveau pentru un moment nici mäcar
o singurä vitä de povarä, disponibilä, cä oamenii impä­
rätesei rechizitionaserä totul 9i arätaserü ordi�e in toatä
regula pe care nu indräzniser.:l sä le calce. Trimi�ii ba­
sileului ajunserä deci prea tirziu .<;i, gäsind locul ocupat,
nu mai puturä face nimic. Istoria nu ne mai spune dacä
guvernatorul Tebaidei care-o slujise atit de prompt pe
Teodora obtinuse vrco avansare : s-ar putea crede cä da.
Dar se poate judeca cu u.c;urintä cite asemenea incidente
sporeau prestigiul .<;i puterea basilisei .
Teodora nu se ocupa numai sä umplc ad1ninistratia
.::·u oamenii ei, ci sä .<;i determine pe functionari sä-.<;i
facä cea mai inaltä pärere despre putcrea ei . Foarte
grijulie fatä de interesele vitale ale St:1tului, ea avea
ideile sale in privinta cirmuirii, politica ·':;i diplomatia sa
personalä. Existä in legislatia lui Justinian o serie in­
t1·eagä de mäsuri care au fost sigur inc;pirate de ea.
Unclc, asupra cärora vom reveni, au in vedere unul din
obiectivele obi�nuite ale preocupärilor s:tle, umcliorarea
situatiei femeilor ; altele de9i de mai m<1re rüsunet, sint
lcgate de reforma administratiei publice. Cu inteligenta
sa de om de Stat, Teodora vedea cu claritate cele douä
mari rele care compromiteau soliditatea imperiului : criza
financiarii 9i criza religioasfl. Mäcar ca avea mare nevoie
de bani, simtea, ca 9i Justinian, imprudenta pe care o
fflcuserä de a-.;,i stoarce supu�ii 9i de a �pori astfel o ne­
multumire crescindä. Pentru acest motiv ea i-a inspirat
impäratului marea ordonantä din anul 535 car_: �egl: ­
menta datoriile functionarilor si le recomanda sa f1e c1t
se poate de echitabiii, cinstiti,' paterni cu cei pe � arc-i
administrau ; pentru asta, cel putin in parte, ea a intrat
in lupti't cu ministrul venal, dur .<;i corupt care era loan
de Capadocia.
Tcodora nu era mai pwtin preocupatä de problemele
religioase. In vreme ce JHstinian, sedus de grand?�re�
amintirilor romane, se ambitiona in conceperea. une; 1de1
rind pe rind märeatä .<;i tulbure, in vreme cc v1sa _sa re�­
taureze imperiul Cezarilor .;;i sä asigure acolo, J?fl� :ini:
rea cu Roma domnia ortodoxiei, Teodora, ma1 f1na .<;1
mai perspicac�, i9i intorcea privirea cätre Orient. Simtea
86
c�1 <ic:le boß"ate .;;i . infloritoare prövincii ale Asiei, Siriei
91 E�1ptu�u1 const1tu1.au . intr-adevär fortele vii ale mo­
narh1e1 : s1m �ea pericolul pe care-1 constituiau ele pentru
�on �1-h1e, d1zidentele religioase prin care in acele re­
g1un1, r:ationalitätile orientale i.<;i manifesfau tendintele
scparat1ste ; simt12a necesitatea de a aplana prin con�sii
oportune i,ii printr-o largä tolerantä, nemultumirile ame­
nin� �toa e ; i,ii sträduindu-se sä dirijeze cät're acest scop
:
poht1ca 1mper1ala, . . se poate afirma, färä paradox cä ve­
dea mai just decit asociatul ei imperial si presim'tea mai
· '
limpcde viitoruL
��na in ultima ei zi, cu o atentie constantä cu 0 te­
nac1tc�te p�odi ?ioa;ä, cu o ingeniozitate nemalpomenitä,
ea ;'>-d stradu1t sa rezolve problema religioasä sau mai
cur1nd problema politicä ce se ascundea de fapt sub
aparentele religie�. Dar n-o f�cca ca Justinian, din gus­
t�l de ·Controv�rsa, pentru placerea stearpä de a dogma­
ti�a. Teod.ora facea parte din familia marilor impärati ai
B1zan�ulu1, care sub forma trecätoare .;;i schimbätoare a
cc->rtur1lor teologice, au �tiut sä vadä intotdeauna fondul
problemelor politice. Iatä de ce, in numele intereselor
St� tului, ea . .<;�-a ur n;at cu �otä:ire calea, protejind pe
fata_ pe eret1c1� �rav1nd cu 1�draznealä papalitatea, an­
,
tren1ndu-l dupa s1ne pe nedcc1sul i;;i tulburatul Justinian,
R:uncindu-�e cu trup 9i suflet In luptä, fiirä ca vreodatä
sa se recunoascä infrintiL
Pinä in ultima sa zi a luptat pentru credintele sale
cu .tcnacit_ate, ca un om de Stat, pätima.;;ä ca 0 adevä�
rat� fe'!1e1e, �upla. sau brutalä dupä imprejuräri, destul
de 1ndrazneaµ pentru a cuteza sä aresteze si sä destituie
un. papä, destul de abilä pentru a-1 supune pe un altul
vo1::te,1 sale, destul de curajoa.")ä pentru a-.<;i proteja prie­
te;in_ pe.rsec;utati .<;i a le furniza mijloace spre a-1,ii recon­
st1tu1 b.1ser1�a, destul de .;;ireatä pentru a-.")i impune ade­
sea, p�1n once mijloace, politica sa impäratului.
Toodora n-a fast mai putin atentä in conducerea tre­
burilor monarhiei. Primea cu pläcere pe ambasadori si
nce.;;tia, care .<;tiau citä putere are, se inghesuiau .s-o adu·­
l �ze. Purta coresporu:lentä cu suveranii sträini, �i ace'?­
t1a, pentru a se mentine in gratiile sale, ii mäguleau cu
87

pläcere vanitatea de parvcnitä 9i gustul neinfrinat al pu­
terii. Cu ei, peste capul impäratului, 9i dincolo de birou­
rile cancelariei, lntretine::i o <liplomatie secretä.
Cind Justinian, hotärit sä porneascä un ri'izboi contra
Italiei, se pregätea sä rupä relatiile ('LI Teodat, regele
gotilor, ambasadorul bizantin Petru, insärcinat sä-i aduci'i
la cuno9tintä printului barbar ultimatumul imperial, era
de fapt un servitor devotat al Teodorei 9i corespondenta
destul de misterioasä pe carc Teodora o avu in acel mo­
ment cu Curtea din Ravenna, pare si'i arate cä ea 8V€<;t
in vedere alte planuri decit proicctele formulate ln mod
oficial de sotul ei. Sä credem oare, dupä cum poveste9te
/storia secretii eil ea puscse la cale asasinareä Amalasun­
tei, fiica marelui Teodoric, fiindcä In aceastä printesä
inteligentä, distinsi'i 9i frumoasä se temea de o riv8lä ca-­
pabilä sä farmecc inima sotului ei ? Nimic n-o dovede9te.
Dar reiese din scrisorile sale cä-9i proclama cu pläcere
putcrea asupra lui Justinian, in relatiile diplomatice. 11
invitä pe Teodat sä tran.smitä prin ea cererile pe care
voia si'i i le adresezc basileU.lui ; tot ea ii scrise minis­
trului Jui Cosroe, regele per9ilor : „Impiiratul nu hotA­
rä9te niciodatä nimic färä sä mi'i consulte".
Sigur ca aceastä influenti'i n-a fost intotdeauna la fcl
de fericitd 9i se ridea citeodatä, la Curtile vecine de acest
imperiu unde guverna o femeie. Sub calitatile ei de om
de Stat, Teodora räminea intr-adevär femeie, 9i prin a.sta,
prin violenta pasiunilor �i ardoarea mlniilor sale agita
adesea n1onarhia. Iulx-a banii : propuse, pentru ;:1 "ii-i
procura, mäsuri nedrepte �i jignitoare. I�i iubea prie­
tt>nii se ocupa de ei adcsea cu prea marc solicitudinc.
Asigurc1 viitorul alor si:i.i cu o grijä poate excesivä. 'Sora
sa 1nai mare, Comito, ac!rita de odinioarä, se cäsiitori,
datorita grijei salc, cu un ofiter de rang inalt, Sittas,
care fusese tovarä�ul de tinerete al impäratului �i ri:i.m<l­
sese confidentul säu. Teodora incercä sä-1 insoare pe ne­
potul ei Atanasie cu fata lui Belizarie 9i si:i.-i asigUre ast­
fel imensa avere a generalului ; il fäcu totu�i, cind acest
proiect a e�uat, nespus de bogat �i foarte influen Ua
Curte. A märitat-o pe nepoata sa Sofia, cu nepotul lui
Justinian, curopalatul Justin, 1no9tenitorul prezumtiv al
88
•
imperiului . Unchiul ei Teodor, fratele mamei sale, de­
veni patriciu 9i pre9edintc al Senatului ; in räzboiul cu
per9ii, el fu insärcinat cu comandamente' importante, 9i
rämase unul dintre sfi'ituitorii cei mai ascultati ai impä­
ratului pinä in ziua in care renuntä la lume pentru a se
retrage la mänästirea Cora. Tot astfel multe alte neamuri
ale Teodorci ücupaserä datoritä, -ei, slujbe inaltc 9i bä­
noase.
Teodora iubea, in sfir9it, puterea ; pentru a o pästra
färä s-o impartä, nu se dädu inapoi de la nimic 9i cind
interesele sale furä in joc, se arätä, färä sä ezite, per­
fidä, violentä, crudä, inflexibilä pentru toti cei care me­
ritaserä ura sa �i tulburä astfel, prin nenumärate intrigi,
palatul 9i Curtea.
Toatä viata sa, Teodora regretä amarnic de a nu fi
avut fii care sä se poatä urca pe tronul Bizantului ca
urma9i directi. Cind, in 530 n1arele solitar al Paleistinei,
S&bas, sosi Ja Constantinopol 9i fu primit cu onoruri
aproape regale, Teodora ca 9i Justinian, ven1ra sä se
prosterneze la picioarele preafericitului 9i sä-i ceari'i, cu
umilintä, binecuvintarca. Apoi lntr-o zi, ea il luä deo­
parte 9i-l implorä sä roage cerul sä-i dea in sfir9it copii.
Sabas lnsi'i. refuzä net :
- Tu, femeie, spusc el cu brutalitate, nu vei putea
acluce pe lume decit du9mani ai Bisericii !
Ea nu sc consolä niciodatä cä aceastii cäsätorie a sa
rämäse,se stearpii. Dar cel putin, atita cit träi, guvernä
ca stäpina, -'?i oricare ar fi fost cusururile 9i viciile sale,
Teodora �i-a Jäsat adinc amprcnta in cirmuirea lui Jus­
tinian. Dupi:i. moartca ei, incepu decadenta, care isprävi
trist o domnie glorioasä sub un print obosit �i imbä­
trinit.
 VII Pentru toate aceste ratiuni, era räu väzut la Curte.
Prea iubit, prea populdr, nelinistea intr-un fel spiritul
mereu bänuitor al impäratului ; prea serios, prea dis­
'

DU�MANllLE TEODOREI tins, prea liberal, displäcea >,;i mai mlilt impärätesei, cä­
reia atitudinea lui pärea o criticä la adresa felului obi�­
nuit ·de a fi al suveranilor. !n el Teodora, detesta in
plus pe mo�tenitorul ptobabil al acestui imperiu pe care
<Jr fi dorit atita sä-1 asigure ea posteritätii ; poate cä ii
displäcu de asemenea �i mariajul prea ilustru pe care-1
fäcuse cu o nepoatä a lui Teodoric cel Mare :'}i care su­
�
Printre print.ii fan:il ei · in1periale, patriciul
Germ:i­ blinia cam tare umila na�tere a basilisei. Dar mai presus
1 , s_ ? �potul lu1 �ust1n1an, :ra cel mai remar
cabil si de orice, simtea in el un rival posibil, cäruia voia cu
lTiä.I P?PUlar. Soldat adm1rabil, general ener ic
1 v
·

c�l
,

d;­ orice pre� sä-i anuleze influenta. A!ia cä nu pregetd sii-i

p,vn1a� ab1l, el yeu9ise in toate treburile pe
1 n�red1ntase basil eul : se distinsese in inod deoseb
�
ca e ' i Je arate dizgratia.
it in
/1.fr1ra, unde pr1ntr-u _
n amcstec ingenios de concc::.11 P!itin cite putin, sub influenta sotiei sale, Justinian,
''i ne\en1'te $1 de r1goare fermä a stiut in -·t
lui
. . care la inceput apela cu pläcere la talentele ncpotu
·

c 1 eva. 1 uni
,,
.

.'
.
·

aproape
·sA pololeasca o 1nsurec . ' ' la distantä , färä slujbä,
,

säu, sfir9i prin 'a-1 tine

·
t1e formidabilä si . sa · restab1 leasca
_1nea �l pacea. Peste tot pe unde a trecut dizgratiat, läsindu-i totodatä sä lincezeascä in functii
-
·

in �r�v1nc1 · · i: o;d"
·

obscure $i pe cei doi fii ai lui Germanos, ale cäror firi

•

a lasat arn1nt1r1 glor1oase. Armata il adora ; de indat5 .

n1nbitioase $i infläcärate :ii trezeau bänuieli In curind
rc-a fost descn1nat cornandant-scf , , mercen ar;. 1· se ·Ingl1e-
apärurä färd 11ici un echivoc, semnele dizgratiei impe­
�
;,u1sera sa se 1nroleze sub steagur1 .
-
.
le s::i.le si ch rar 91 ba 1 -
.
.
, lä­
__ � _

riale. Germanos avea un fra.te, Boraide ; acesta muri

, . ·

.,cir11
·
. · . .
sc_ .1:n1c
.

au onorat1 s a slUJeascd sub ordinele lui.

"· ·

_ ; $i fiilor säi cea mai mare parte

prov1nc1a111 1 1 1ubeau pcntru curai"ul säu, pentru gr11a sind lui Oermanos
n
·
·

. . uria$ei sale averi ; dar imediat Justinia n anulä testa­

1Je care-o avea de buna adm1n1stratie $i de justitie
c
fatii,
tru _g_roaza pe �a�e nu1nai numele siiu · 0 inspira' ��� mentul sub pretex cä mortul läsase o sotie $i o
_

J ­ Teo­
'.11an1lo: n:_onarh1e1 . Era de ase1nenea foarte apreciat Si care nu puteau fi astfel cu totul dezrno9tenite. Ura
JJ� c�p1tala. Preocupat de bunul rcnume al cirmuir u .: , d0rei se rnanifestä $i rnai pe fatä incä, in a9a fel, incit
I
eas­
r;astrator scrupulos al legilor aducca la polot
. .· - n V13· tJ de tearna Teodorei nimeni nu indräzni sä se incuscr
c
w
·publ1c<1 o d emn1· (ate calmä �i mindrä tinindu-se
- SI

c5. cu familia lui Gern1anos.

•

· · u a t en­
c
' ·

. ie deopa�te de �ntrigile carc tulburau prea adesea

. In afarä de fiii säi, printul mai avea 9i o fatä care
Curtca 1 :-11 Just1n1an, nesacrificindu-9i timpu.J. - Jllcru se
la optsprezece ani nu era incä märitatä. In sfir9it,
rar la B1zant - nici pasiunilor circului , nie'"1 r1va
. .
lui
,„uc1.1 n1lor. · 1·1·t··
1 ::i .1 1 din armata
. prezentä un pretendent. Era un ofiter
Foarte bogat, liberal, "
imprumuta odinioarä,
� pe toti cei Belizarie, Ioan, nepotul lui Vitalie, cel care
care-1 cereau bani färä sä pretindii vreo doblnctä In moment
. la Curtea lui Justin, fäcuse sä se clatine un
�fir9it, o fire pläcutä 9i veselä care nu socotea cä ran­ väzut la palat din
soarta lui Justinian. Destul de prost
. .:;u_l lui <lc print 1-ar obliga la o rnorgä inutilä stia sd ri, dar brav, indräz net 9i nemäs urat
cauza acestei inrucli
de ambitios, Ioan i9i fäcu socoteala cä, neavin
_ foarte d mare
·

pr1n: casca, indatoritor, in casa $i la masa 's�. Prin

irii, v a avea un
n1ar1le saI: calitäti, prin rarele sale virtuti, Germanos lucru de nädäjduit din partea cirmu
-era ui;a d1ntre cele mai nobile figuri din anturajul lui norocu l in opoziti e ; ceru deci lui Ger­
profit cäutindu-�;;i
crä pentru
.,Just1111an. manos mina fiicei sale. Era o partidä medio

90 91
 Belizaric 9i But­
o �epoatä de impärat ; Germanos· acceptä totu� cu en­ denuntascrd ca pP principalii vinovati,
de la com <inda men tuJ säu, cäzu
tuztasm . pe acest ginere nesperat �i cei doi bäroop.· zes . ·Primul, destituit
chia pentru viata
r
ave'.1-u f1ecare asemen·ea , teamä de a nu se n·ru· a t acf'S·t. in dizgratie 9i un moment se temu
,
pro1ect Ja care 1.1ne�u, 1nc1t se legarä intre ei prin juril- sä inapoiezc Ia gine­
sa. Cclälalt, invitat de Teodora se
·
cele ma1 solcmne. 1 La aceastä vestc. pc Teo- com unic are imp ortantä, fu ares­
n1inte a1n ccul imperial pentru o
� ; prin toate mijloaccle
. " · cump itä
0 minie
subterane unde
dora . o
·
apucä
. tat 9i intemnitat intr-una din celulelc arä in tainä
a sä-i disp
p:1n intr1��· pr:n �menintäri, ea se strddui sä impi.:-� lmparäteasa - se spune - f8.ce
•

. doi ani zäcu el in acel infern,

dice accasta casator1e. Nu izbuti insä Sfirsi atu . victimele. Mai bine de
� d e:Ia:a i1: mod deschis cä Ioan �r puiea sä� �� �;�� träind intr-o noapte ve9nicä, ncvorbin
d cu
u
nici
ordi
o fiintä ;
n sa nu-i
easca . in?razneala �u capul �i cum de foarte , multä . tcmnicerii care-i aduceau de n1inc. are avea
. ä Ium ea il credea
vreme of1tcrul er.a 1ntr-o dezbinare fä\isJ. ' cu Bel1zar1e adrE>Seze niciodatä nici un cuvi nt Toat
entä.
nLmta, odat'a inchera . ,.a, roan,_ nu fi:i.rä o oarecare teama' mort 9i nimeni nu mai <::Uteza, nici
mäcar cu prud
ne­
_ din Italia Antonina5' fa�ori.t�' ntea de istor ii intu
se . re1ntoarse la .armatc;e sä pronunte un nume care ami
:;;i sufletul päcätos al Tt>odorci ;e �fla acolo, 1 n1men1
· äru. Pinä la urm ä Teo ­
cate, cind deodatä Butzes reap
so jndora· . :a- ll!lpar<iteasa ' iina sa. Dar redi ndu -i Iiber ­
nu
. : - . , i-ar fi trecut aceStei abile dorei i se fäcu mili'! de vict
lunga sa captivi­
1i;i.tr1g·ante gr1Ja . ra�bu�ärii sale. Trebuie adäugat, sprc tatea, il fäcuse de nerecunoscut. Din
� 1nstea Teodore1, .ca _g1nerelc lui Germanos nu pare sä tate Butzes ie9i, spune Procopiu, cu vede
rea aproape dis­
1- .av�t . de ce se �a1 pcntru cd a cutczat sa infruntc
_ totd eaun a.
trusä, cu si'i.nätatea ruinatä pentru
du�man1a suveraneI. ,Totu'?i Gcrmanos ."i -· fura
,. fiii s<11 ' secretarul
0 dizgratiere asemänätoare il
· lovi 9i pe
·
nhl1- pu ,1 . fer1c1.i.
. fn ·i At1ta timp cit· trdi basilisa. ei räma­ inia n il - ridic asc la
' I-'riscus, pe care favoarea lui Just
c

.
sera in d1zgratie. si . , pr·In ca , 1omn11le
· ':>ale 1nterest1te, Teo- ilor 9i care , 1nin dru
�:
d a a, �t1:-it at1t �e bine sä-1 atite pe Justinian imp:i-
.·
:inalta functie de comandaht al garz in star e
a prin tul, se crez u
_ �l;uar dupä moartea nev0stei sale, im ä­ de silnpatia pc care i-o arät
t a �o�,- 1nc1t un om dest ul de räu­
r�tulu1 II �re�u1 multii vreme plnä sä creadä in fid li­ � sä lupte in1potriv.a Teodore i.
ti'i.cios, carc prin functia sa fusese
Era
impins in intimita­
tatea lor 91 sa Je deschidä din nou calea cätr<" onoruri. d pe zelosul �i pc
tea basileului ·9i 9tiuse sä-i placä fäcin
�s:fel, P�r_i�ru a�l tine pe Justinian in rnina sa, Teo­ devotatul .
�:
_

, a �vu gr1Ja sa-1 indepärteze pe toti cci a cilror in­ sä-9i alcätuiascä
Mai intii profitä de situatia Iui ca
l ent� put�a s-_o an�hileze pe a sa. Razbun<1rea ei fu . intir zie sa viseze la �i
o foarte frun1oasä a·v-ere Nu
:·sl 1n�1 nem1_lo'::s� fata de cei care cutezau si'i.-i contt'stc
·
e, dest ul de imp rudent in pric­
1nai 1nult : increzindu-s
c1utor1tatea 91 sa-1 submin·eze influenta functii in care fu­
tenia impäratului, ametit de marile
�
. Era in anul 542. Justinian zä � a grav bolnav d" sese lnältat 9i de consulatul cu care abia fusese investit,
are fatä d�
c_ruma care fä�ea ravagii pe atunci la Constantinopoi i9i Iuil aere arogante , o atitu dine insu ltäto
� f
�� es! a mort11 . sale se .;;:i räspindise in capitalc't si in basilisä, i$i ingädui chiar sä vorbeasc
ä desp ea in ter­
eia
re
care sä tolereze
i !n uri e arn;i atei. Mai multi generali, dorniti sä 'pro­ meni d·e ocarä. Teodora nu era fem
frte de o sch_1n1barc a cirmuirii, ·de�lararä cä dacä priI1- ; dar atit de adin cä era influenta
astfel de necuviinte ä afec1iunea
� ul .::n�rea . . e1 nu vor läsa Bizantului, adicd palatului si favoritului asupra stäpinului, atit
de real
imparatese1, dreptul de a pune pe tron un alt impäraf:. säu, in{'i t la inceput ba­
lu1 Justinian pentru sfätuito.rul
Vorbe _ P: c<;re Teodora n-avea sJ le ierte. De indatii silisa nu putu obtine nim ic Se hotä ri atun ·c i la un act
_
ce in�anato91rea basileului ii reintäri autoritatca, ea 11 ·· indräznet. i9i imbarcä deci cu forta
du'?m anul spre Ci­
chcma 1a constant'inopol pe cei pe care spionii si:i.i ii in ordi-
�

obli gat sä intr e

zica, unde acesta fu cälugärit $i
92 93

nul mänJ.stiresc. !11 fata faptului implinit, Justinia.Q,
cu obi.;;nuita lui släbiciune, se inclinä. Niciodatä nu s-a
mai inforn1at ce s-a intfinplat cu Priscus ; s-a multu­
mit doar sä confi�te, flll. profituI säu, imensa aver'e a
favoritului de odinioarä .
$i alti oameni incer<,::arä implacabila violenta a rhi­
niilor Teodorei. Bassianos, ca .;;i Priscus, i.;;i J.ngädui
unele necuviinte pe seama impärätesei. Era Ul'l rise
mare, mai ales cind, cum _era cazul acestui tinär bfir­
bat, aveai nenorocul sä apartii factiunii Vcrzilor. A�a
cä Bassianos, �tiind la ce era expus, a cäutat azil in
biseriea Sf:intului Arhanghel Mihiail. Färä nici un rcs­
pect pcntru sfintenia locului, Teodora l-a arestat chiaF
acolo ; dar cum era foarte '?ireatä, avu grijä sä nu facä
Cäz de ocärile asupra persoanei sale ; Bassianos a fast
inteinnitat sub invinuirea d-e moravuri infame 9i con­
damnat repede de un magistrat binevoitor la pedeapsa
capitalä cu care legca pedepsea aceastä crimä. Jn zadar
muitbnea, en1otionatd de gratia .;;i frumusctea elegantu­
Jui tinär, ceru prin strigäte puternice eliberarea sa.
l'�rintr-un rafinament de cruzime, Teodora porunci' ca
pedepsei obi9nuite sä i se adauge o agravare printr-o
rriutilare ru9inoasä ; dupa care, ·conform obiceiului; ea
confiscä in folosul tezaurului averea victimei .
Tcodora nu era mai putin pätimaeyä in a riizbu.na
ocärile aduse prietenilor säi ca �i sie insä�i. Cind Fo­
tios, fiuJ vitreg al lui Belizarie, luä initiativa sä apere
önoa:rea conjugalä a tatälui säu adaptiv �i cutezä,' 1n
plinä zi, sä-1 räpeascä pe ainantul Antoninei din bh;e­
·rica din Efes, Tcodora il fäcu sä pläteascJ. scump acea'stä
violentd indräzneaµ. Arestat, bätut cu vergile ca ·un
sclav, Fotios fu supus celor mai cumplite torturi, ca
sd i se sn1ulgä secretul Iocului unde-1 ascunscse pe pri­
z6nierul säu ; dar, Iucru nea�teptat, acest öm cu o sänit­
tate delieatä, acest elegant fo<:irte· grijuliu fatä de tru­
nimeni nu va cuteza sä-1 smulgä din acel sanctua� ve-
11erat ·in.tre toate. Dar Rimic nu potoli ura Teodore1. . L�
porUnca ei, clerul ·din n1area bü;�ricä, �uprins �e f�1ca,
i-1 dädu pe Fotios. �cntr°: a !re1.a " oara aces�a .1nt:a l�
inchisoare. Bämasc a1ci tre1 an1, �1 incepu?e sa-'?� p1ar_da,
oric�, nädejde cind iatä . ca .pentr� � t�e1a oara Fot1es
reusi sä iasd din temn1ta 1mper1ala �1, ?.e dat� . as!a:
1n.;ü'- n'orocos, ajunse, iz:i.9elin�u�i _pe �1n:sar11 tr1�19� _s�� '.
urinä'i'cascä, Ja Ierusahm. A1c1 intra 1ntr-o ��nast11 c
socotind eä numai astfel putea sä scape de m1n1a Teo­
doreL · Mai tirziu, dupä rnoartea lUi Justinian, .re_intra_ in
gratiil� palatului 9i, lucru curios, deveni favor1�u� UT�­
.
päräteseii Sofia, nepoata pers-ecutoarei sale de od1n1oara
Toti 'cci care l-au ajutat pe Fotios in fapta sa ii im­
pärtq_9irä dizgratia. Multi din fa1ni�ie au fast_, d.in po_�
runca Teodorei, sau bätuti cu vcrg1le, sau e.x1lat1 ; a!t11
au di.'lP.ärut intr-un mod 9i mai misterios. Prret.enul sa�,
senatOrul Teodosie care luase parte la lov1tura cl1n
Bfes a fo::,t tratat 'cu o cruzime deosebitä. Arun-cat in
tem�ite.Ie subterane ale impärätesei a fast l<:ga�, �!1- un
·
�nimal la 0 iesle cu un lant atit de scurt 1nc1t 11 era
imposi�il sd se a�eze. Träi a?olo, obliga� _sä stea_ mcreu
in picioarc, 1nfncind 9i dorrn1nd c� o v1ta_; _du�a P_.'.1-tr_�
Juni'- de asen1enea regim, innebun1. Atunc1 _11 lasara sa
plece,- �i Ja pu\in tiinp muri. Bunurile sale, f1re.�te, fuse­
.sera· confiscate.
Teodora dddea totu9i adcsea gre.;; in räzbunärile sal_e.
ar in_
Diogene, un om de n_eam ma�e, .�ra f��rte popul
apart1 nea fact1u n11 Verzil or, er': _
fo�r;e
cap1talä 'ii, de9i
astea 1mpar a­
iubit chiar �i de impärat. Pentru t9ate
teasa ·il detesta �i se striid ui si'i.-1 piard a.
�
Pr6copiu a �itat si'i. expltcc de ce in accasti'i. . i:i1pre
· mijlo acc:le sale exped 1t1v� �t
jurare, ea a renuntat la _ . tr1b;-1
secrete fapt e �,a Diogcne fu tradus in fata unu1 �
grf}'.
invinuit de moravuri infa�c. �feodora av.1:1
·

pul säu, a dat dovadä de o energie nea9teptatä. Nu i s - a nal si '

s8.-.'?i pre&Fiteascil. martori r('Crutat1 d1ntr
e sclavu celu1
putut smulge nici o mi'irturisire. Atunci ·TeodoFa l�a
acuzat.
ii�chis intr-una din groaznicele ei temnite subtera·ne. in o;�­
Dar· se intiinplä c;1 jodec3torii, luin��--'ii rolul
'
,

Fotios scäpä �i-�i cäutä azil in biserica lui Teotokos. d_e dovedi­
·
rios · ··nu considerarä depo; citiile ca suf1c 1ent
I,r'ins din nou, incarcerat iaräeyi, el evadä �i de ·data asta pe unul
:;;i _alergd sä se refugieze la .Sfinta Sofia, socotincl 0ä tuar'f'. Pentru a :intari pr0cesul suverana aresta

94
95
dintre intin1ii lui Diogene, Teodor, 9i, alternind blln­ sar. Aventura lui Priscus sau cea a lui Germanos aratä
detea cu violenta, incercä sä-1 determine sä depunä miir­ de ce era In stare cind era in joc puterea ei.
turie impotriva prietenului säu. Cum nu obtinu nimic,
Istoria dizgratierii lui Ioan de -Capadocia eSte 9i mai
il supuse unui supliciu infrico.<?ätor. Porunci sä-i treac:J
caracteristicä ; aceastä intlmplare ne face sä pätrundem
0 vinä de bou in jurul capului prizonierului ?i sa fie
sttins pinä cind ii vor ie9i ochii din orbite ; in ciuda
put:tn in moravurile acestei Curti biza,_ntin<;, atit de o: ?
gatä ln intrigi 9i in comploturi, pun1nd Intr-o luI?�na
tuturor chinurilor, omul nu cedä. Pinä la urmä tribu­ destul de puternicä firea pätin1a.<?.d, ·sufletul amb1t1os�
nalul, socotind afaeerea nu prea limpcde, il achitä pe spit·itu:: räzbunätor, energia färä scrupule, abilitatea
Diogene, in aplauzele capitalei 9i spre marea nemultu ­
perfidä a impärätesei Teodora.
mire a Teodorei.
Dacä vrem sä examinäm mai indeaproape povesti­
rile pe care le-a1n mentionat dupc"i Istoria secretii, voln
gäsi in ele, 9i pe bunä dreptate, un an1änunt care nu
ne ·inspirä incredere. Nu putem pricepe, trebuie s-o
märturisim, cum de-i pläcea Teodorei, care avea la di'> ··

pozitie atitea mijloace tainice 9i sigure de a-.'.ji pierde

adversarii, sä le intenteze Procese in mod public, unde
ace9tia puteau uneori sä fie achitati ? Pe de altä parte,
" sigur cä din acele temnite subterane de tem·ut, despre
care Procopiu ne face un atit de sumbru 9i d e drama­
tic tablou, se putea scäpa - istoria lui Fotios ne-o
aratä - cu destulä u9urintä ; 9i exemplul lui Butzes
insu9i, care dupä ce a fost inchis aici a reapärut mai
pe urmä, nu numai in consiliile> impäratului, ba �hiac
si in fruntea armatei, dovede9te cä nu fusesc adus chiar
intr-o stare de ruinä totalä cum i-a pläcut pamfletaru
lui sd ni-1 infäti�eze pe n·enorocosul general. In sfir9it,
·

dupä chiar märturisirea autorului Jstoriei secrete, teri­

bila femeie care era _Teodora, putea fi cltcodatä capa­
bilä de milä 9i de iertare, ceea ce nu se prea acordä cu
räzbunärile impJ,acabile, pe care i le atribuie, 9i e de ase­
menea un fapt cunoscut cä cei mai periculo.'li dintre ad­
versarii ei plätirä, nu cu moartea, ci cu un simplu exil,
opozitia pe care cutezaserä sä i-o facä, ceea, ce co�tr.::s­
teazä putin cu gusturile singe,1roase c �re i se a t:1bu1e
:
Dar, färä a ingro9a din pläoere 11sta cruz1m1lor �t
.

victimelor sale, nu vrem totu9i s-o facem pe Teodora

prea clementä .'li prea bunä. Cind int;;'resele sale erau
in joc, e a nu se dädea inapoi de la nimic ; un asasinat
n-ar fi speriat-o deloc dacä 1-J.r fi socotit util 9i nece-

96
 VIII
sutä de fcluri, adesea pinä c.ind mureau, oameni de
orice rang, de orice virstä, erau supu.;;i cruzimilor prew
fectului ; din miinile sale, dupä vorba unui contempo­
TEODORA SI IOAN DE CAPADOCIA ran, victimile nu ie�eau declt despuiate de avere sau
moarte.
Fire lacon1ä i;;i , vulgarä, Ioan de Capadocia, tot mun­
ci_nd pentru impärat nu-!)i uitä nici propria sa avere.
�
„l11totdoouna gata sa fure", cum a spus despre el un
scriitor al epocii, prefectul fäcea tot felu1 de afaceri. In
a inal�a
De aproape zecc ani, Ioan de Capadociwa ocup momentul imbarcärii armatei destinatä sä cucer€ascä
facca hn
:
� el 11:
functie de prefect al pretoriului, c�re ne �1
Africa, prefectul cäruia ii revenea sarcina subzistentei
te, 1 stru d inte.r
acela�i timp ministru de finan n:- i; �
JOS,
militare, furnizä trupelor piine de räzboi de o atit de
apro:apc primul mini stru al mon ar � J� I. J;> orn1 � de de proastä calitate, Jncit ar fi putut, pe drum, sä dezli'in­
med 1ocr � , cu
conditie foarte umilä, cu o preg�tire _ � . tuie o adeväratä epidemie in corpul expeditionar ; dar
�

educatie care läsa .de dorit, _a izbu t1t . pr

._ � n sup � r1or1 ta �cd Ioan de Capadocia a ci9tigat o sumä considerabilä cu
.;;1 pr�ctica gen1�­
intelicien�ei sale, prin abi1itatea puter1� treaba asta. Fäcea speculä cu griu, cind obligindu-i pe
, sa �u.cereasc.a,
lui, prin minunata Intelegere a. afac_enlo7 cei din provincie sä pläteascä in aur impozitul de obi­
� ei;1a l,?I Jus�mu;>i;. Prin
putin cite putin, favoarea !?i pr1e cei perceput in naturä, cind acaparind r�coltele pentru
rind u-1 imp aratu lu1 pr1:1: fata a le revinde cu pret de speculä. Reducea solda, pensiile,
fäciäctuieli frumoase, flutu
_ a
l f planuri grandioase de reorgan1
OC h"Io
zare wfinan�1ara, . \ virind in buzunar diferenta ; $i din to,ate ,aceste jigniri,
1 in go a d u a ban1 ·,
desteptat atentia unui print ve�n � �� p . din toatc aceste suferinte, i$i fi:i.cuse o enormä $i scan­
• '

post jnalt d1n adm 11'1:1stra t1a f1 � a'1-

nu�it repede jntr-un daloasa avere.
demn1tatea de ilus­
telor promovat putin dupä asta la . Toatä 1umea il detesta. Dar, in ochii lui Justin.ian,
iru, �l ajunse, in anul 531, in func t1a de prefect al prc­
Ioan avea un merit deosebit ; furniza pe loc banii pe
toriulwL .. . care-i solicitau marile cheltuieli ale domniei.
re �amem: ?1n
Un proverb al tin1pului spune� desp � Prin ce mijloace obtinea aceste rezultate, pe impä­
au din w f1_:e .; da-1
Capadocia : „Capadocianul este �
functie, devine �i mai räu ; aratä-1 cum
� ci91:1.ge ban : rat nu-1 interesa �i poatc chiar cä nici nu $tia. In orice
o:ric are" . Pr1n duntatea �1 ca�, prin ingeniozitatea sa de a crea resurse bän�ti,
devii1e mai detestabil decit prin grija sa constantä pentru care basi1eul il felicita
stific� . pe depltn s�-a�
lipsa sa de sc-rupule prefectul. j 1:1
or sa! . Pt;�tru � ga1:1 in mod public, de a-i spori veniturile �i incä pentru
rätoarea reputatie a compatr1ot1l
t cl 1n;;u�1, cu raceala multe alte inerite, prefectul a .;;tiut sä se facä indispen­
bani, fie pentru vistierie, fie pen � ne�t1. �i
f.ara m1·1rä, färä remuscä ri , a sacr 1f1ca t v1et1 ome .
sabil .;>i sä i se ierte totul. Bun iad1ninistrator, in ciuda
en1lor sa1 ; urina � viciilor salc, avea dealtiel eminente calitä�i de om de
,

a ruinat cetäti. A ingädui.t totul oam

• . • •

•1nsu�1· exem plu · s' Stat, energie, indräznealä, .curaj, prin care se impunea
rind ca ei si'i-i aducä aur, le-a dat el
·

1rGp8.ratului. In ciuda urilor pe care le stirnea, toatä ll1-

·,·

le-a arätat mijlocul de a-1 procura. !n t.

emn i� elc sale d•�
enaJ de 1nstr urrtt> nt<' mea de la Curte tremura ln fata at-0tputernicuiui favo­
Ja pretoriu a instalat lin savant angr rit �i, ca sä-i facä pläcere printului, ii ridica in slH\-j
c:scund. av:­
de torturä �i cei pe carc el ii bänuia cä-�i
rea aflarä acolo clt putea sä-i c.o�te frau c:
d f1�c� �u�. Ba­ prestigioasa abilitate �i succesele administratiei sale.
ptCJo are, sch1n g1u1t 1 intr.-o Räscoala Nika, la a cärui izbucnire contribuirä in
tuti, spinzurati de miini -'!i de mare parte �i vexatiunile sale, fu cit pe-aci la un 1110-

ment dat, sä-i opreascä soarta in loc. Fu dizgratiat in
aplauzele capitalei entuziasmate. Dar el �ra un o� in­
dispensabil ; reveni repede _Ja pute�e, ma1 dur, ma1 l�­
com ca niciodatä 9i nu mai putin s1gur de favoarea sta­
pinului. Ajunse din nou prefect al pretoriului, consul,
patriciu ; 9i Justinian, oare-i m1;1lt�mi P!i�tr-i:n ac� ?fi:
_ _
Cial „de a avea atit de putermc 1nradacinata in 1n1ma
salvarea impäratului", sfir9i prin a se mindri orbe:;;te c.u
acest util si devotat servitor. Atotputernic asupra sp1-
ritului imPäratului, imbogätit atit de nea9teptat, Ioan
inoepu sä fie ametit incetul cu incetul, d': averea sa.
Fire destul de vulgara, _ amator ·de petrecer1 91_ senzual,
iubise intotdeauna puter�a pent:u pläce�ile materiale pe
_
care ti le asigurä. Ii placeau v1ata cost1s1toare, v1_ �u_:_1I�
fine, mincärurile delicate ; pentru o minoare reW?tta
numea pe bucätarii säi in inalte functii publice ; din
Helespont, de la Pontul Euxin, de pe tärmurile .�nde�
pärtate ale Fazului soseau, �entru masa sa: Mt11 c;1
mai rari vinatul cel mai pret1os ; mare m1ncau,, stra9n1c
bäutor Petrecea in companii vesele, nopti intregi in
ospete' nesuportind sä fie deranjat nici chiar pentru
tretUrite Statului · si nu rareori se intimpJia sä-1 gäse9ti
climin-eata beat critä sau atit de sätul de minoare, incit
acoperea podeaua, ba chiar 9i vecinii de masä cu. toren­
tul värsäturilor saile. Moravurile lui erau deplorabile. Era
väzut trecind pe sträzile capitalei inve9mintat intr-o
hainä verde care-i scotea in relief paloarea tenului, in­
conjurat ,de un ·cortegiu gälägiDs de bärbati tiner:_i 9i
de curtezane imbräcate in tunici transparente, care lasau
sä li se vadä toatä frumusetea ; intreg acest al"!.i de. �e- .
mei ·u$oare inconjurau litiera atotputerniculu1 m1n1s­
t:ru il aco f,ereau cu särutäri si mingiieri, in vreme cc
Ioa� Iäsindu-se cu nepäsare dus pe umerii favoritilor
säi, �rmärea prin aceastä aparitie pito�ea�cä· 9� trä�nit�,
prin aceastä pompox=:ä eta�ari:_ a. luxul�1 sau� sa. .ulu1asca
spiritul contemporan1lor � sa-91 pregateasca v11torul la
care näzuia ilmbitia sa.
Ca majoritatea oamenilor din vrem;8; lll:i, Ioan �e
Capadocia era superstitios. Credea ,1_:1 gh1c1!on, ii; prezl­
_
cätori, in cei ·care-1 vesteau cu placere ca va 1mbraca
intr-o zi ve.;;mintul de impärat ; pentru a impulsiona
aceste preziceri, el insu9i se deda la incantatii magice
.;;i, plin de nädejde cä se va vedea impärat, pärea, dupä
_
nostima expresie a lui Procopiu, cä „pä�ea pe noi". Ne­
temlndu-se nici de Dumnezeu, nici de dracul, 9i dealt­
minteri destul de suspectat de päginism, cuteza, la aceas­
tä Curte ortodoxä 9i bigotä, sä aparä rar la bisericä, dar
_
si acolo murmura in loc de rugäciuni, litanii pägine,
Äcasä la cl ii pläcea sä reinvie ceremoniile Greciei an­
tice ; irnbräcat 'intr-un costum de mare preot ii ruga pe
zei sau pe demoni - nu se prea deosebeau pe atunci
intre ci - de a-i intäri puterea asupra spiritului lui
Justinian, a.;;teptind sä sune ceasul ca sä-1 rästoarne pe
basileu. tn sfir9it, cum avea simt practic, i!;d folosi imen­
scle sale bogätii ca sä creeze un partid in imperiu .;;i
incepu sä facä, in provincii, cu scopul de a deveni popu­
lar, cälätorii oficiale cu mare pompä. Nu se temu, pen­
i1
tru a-$i pregäti calea, sä intre in luptä cu Teodora. In
loc s-o lingu.;;eascä, sä-i arate respectul la care ea tinea
atita ministrul isi dädu fatii de ca aere märete .;;i obraz­
, nice '. fäcu si mai mult : o calomnie in mod deschis fatä
·
1' de 'i�pärat,'�sperind sä intoarcä in minie marea iubire
pe care Justinian o purta sotiei sale. Erau lucruri pe
1 care Teodora nu le putea iert.a . lncepind -din acel mo­
ment, Jupta 'inver.;;unatä, inexora'biiä, dintre suveranä
i .;;i ministru, incepu .
Ea, hotäritä la orice, n-a9tepta decit un prilej ca
sä-9i distrugä rivalul ; el, simtind bine cä Teodora era
C'ea mai mare piedicä pusä in calea ambitiei sale, nu
crutä nimic ca s-o piardä.
·
In aceastä asprä .;;i ascunsä bätälie, prefectul i.;;i dä­
dea seama ce adversarä de temut atacase ; o .;;tia in
stare de orice, chiar sä se scape de un du.;;man prin­
tr-un asasinat si noaptea in ciuda miilor de gärzi de
·
care se inconj�rase, gindu1ri sinistre ii tulburau adesea
Iini.;;tea tresärind la fiecare zgomot, credea aay vede
·
apärind' la cäpätii vreun mercenar barbar insärcinat sä-1
stringä de git �i, nelini9tit, cu urechea la p'indä, supra­
veghea u9ile, inspecta colturile intunecoase, färä sä poatä
inchide ochii. Ziua, insä, ii revenea curajul. I.;;i däd€a
v
101
 se-ama ?�. imperioasa ncvoie pe care o avea Justinian
de_ �erv1:i1,l e s!11e, de_ asce�d-entul pe care-I avea asupra
s�1r1t1;1-lu1 Impar".1tulu1 ; se incredea .de asemenea in inex­
�ncab1l19.. �ezord1ne .Pe care avea de gind s-o introducä
ln adm1n1strarea f1nantelor t;;i care, fHcindu-i succesi­
unea f�arte greu de descurat, il fäcea pe el insusi ' indis-
pens.ab11.
.$i färä grijä de ve$nica Nemesis care, cum spunea
<Jr.i- cont:-emporan, räspläte9te intotdeauna räul cu räu
1�1 cont1n:ia färäd �l�gile $i crimele, imbogii{indu-i pe ai
s�1, .
i:-mpl1nd ad1n1n1stratia cu slugile sale, sporindu-si
fara_ 1noetare scandaloasa avere ; datoritä atotputerniciE>i
sal� toata� lumea se inchina in fata acestui dusman al
legiJor, cel mai räu d�;-itre toti oamenii" - asife:I 'vorbesc
d_:sprc el cronicarii - $i nimeni, la palat, nu cuteza
. imprejuri'iri ea 9i-a arätat puterea dibi'iciei sale ; $i a
sa-1 pronunte numele färä sä i-1 acopere de laude.
�oa? de Capadocia nu-9i dädea seama de adincimea
_
1ntr1ge1 Teodorei. La inceput, impäräteasa inoercä sä-1
Iä:n�reas:a pc Justini.an despre suferintele pe care ad­
m1n1strat1a prefe:tului le cä9una supu$ilor säi, dcspre
n1area nemultum1re pe care o producea despre perico­
lul cu care ea ameninta insä�i monarl1ia. Foarte abil5
s:iverana läsä de-o" Parte plingerile sale personale '?j
.
faci; ap:l la bunu� snnt al basileului, la dragostea lui
pasionata pe care 1-0 cuno$tea, pentru ordine r;i exacti­
�te, la gr11a cu care se fälea cä o are fatä de poporul
•.
sau. Te�d0!"3:_ nu obtinu insi'.t nimic. Justiniian nu se pu­
t?a hotar1- .�a s_e despartcf de un ministru pe care pinii.
�� dur;m�n11 Sc�; " ,11. proclamau
„geniul t-el n1ai puternic
a. vrem11. sale , '?1 care era un 1ninunat -expert in a
pc·evedea toate eventualiti'ttile $i a rezolva toate <lifi­
�-ult3.tile'�. Atunci Tcodora se strädui sä-i trezeascä basi­
J.�u.!�i bdnui<:_li i11 '.egäturä c.u faptul cä ambitia prefec­
t�!l,.u punea ln per1col autorrtatca, ba chiar si viata su­
v::t·arrului ; Justinian, atit de prompt de obicei sä cu­
Ic�gä denun\urilc calomnioase, atlt de gräbit, la ccl mai
n1'1_c d�mcrs . car:-i i:-elini�tea gelozia, sä-�i päräseascd
��l :na1 bun1 prreten1, nu voi sd audä nimic. Ca toate
tttr�tcle slabe, czit8. sä alunge u11 consilier, fatä d-e care
;: '.'.1ngä obi.5nuintä �i o oarecare afectJ.une realä päreau
.ö.C1-l fi legat adinc. Teodora incepu sä fie foarte incurcatä.
102
Pcntru a invinge incäpätinarea impäratului, ea nu putea,
cum fäcuse cu Priscus, sä ri�te o loviturä de fortä in1-
potriva ministrului atotputernic ; loan se päzea prca
bine ca. e a sä poatä nädäjdui sä se descotoroseascä de
el, prin inchisoare· sau prin pumnal. Dar Teodora ·er<i
femeia solutiilor ; pentru a-1 pierde, ea imaginä o ma�i­
na�it� 1nachiavelicä.
Antonina, so{ia lui BE>lizarie, tocn1ai s� intorsese din
ltalia la ConstantinopoL Mare stäpin8. a palatului �i
foart(j ata�atä basilisei, aceastä femeie inteligentä �i in­
dräzn·eatä, pätima9ä �i ipocritd, era neintrecutä, spunea
Procopiu oare a cunoscut-o bine, sä innoade o intrigä
$i sä izbuteascä sä realizezc pinä � i imposibilul. In multe
adus ilnpärätesei servicli insemnate ; in acel momcnt
ea tinea in mod cu totul deosebit sii-i facä pe plac su­
veranei, care-i cuno9tea secretele �i putea sä-i ocro­
teascii a1norurile. Fu deci cu totul cuceritä de planurile
.
.­
Tcodorei. Dealtfel, personal, ea il detesta pe prefect
.$tia cit de mult il deranja pe Ioan de Capadocia gloria lui
Belizari-e, cit era de gelos ministrul pe prestigiul $i pe
popularitatea gen,eralulu i ; ;;i mäcar ca nu se fälea cä
ar fi o so{ie prea fideli't, sc temea pentru sotul ei de o
di.zgratie pe C'are ar fi in1pärtä9it-o $i ca . AcceptH ·dcci
propunerile Teodorei, �i, ca sä-i placä depuse tot zelul
[ in intrii;;a tcnebroasä pc care o puserä la cale impreunä.
Ioan avea o fatä, Eufcmia, incä foarte tinärä, Cdn­
<
didä �i naivä ; singurul -copil, ea era bucuria �i n1indria
pcefectului. Antonina :;;i -a fäcut-o prir.tenä ; prin vizite
zilnice �i cuvinte mägulitoare ii cl�tig8. cu abilitate pri('­
tenifl, �i, f8.cindu�5i-·o confidcntä, se prefäcu a-$i des­
chidc inilna. Jntr-o zi, cun1 discutau singure, An,tonina
/:l.cepu sä vorbeascä despre nemu1\umirea lui Beliz<irie,
ol1ng1ndu�se cu am§.r8.ciu11e cä dupä ce cucerisc Africa
Si Iialia, aduclnd in Bizant ·doi regi prizonieri i?i bogätii
nen1äsurate, gencralul victorios nu 'intilnise decit ingra­
titl1di11f� din partea stäpinului säu '.?i incepu, cu acest pri­
i.�,j, !13 critice cu \'iolen�ä forma de g'uvernä'mint. Eufe-
1nia, firä nici o bänuialä, asculta accste vorbe pr i mej ­
�uocise �i cum �i ca o dctesta pe itnpäräteasä in care �u
103
vedea decit o dusmancä a tatälui säu, incepu sä spunä
cu i1evinovätie : ·
- Dar, <lraga mea, de ce dacä aveti armata in 1nini
suportati sä fiti atit de nedemn tratati ?
·
Tocmai asta a9tepta $i Antonina.
- 0 revolutie in tabärä, replicä ea' este un lucru
imposibil dacä n-ai un aliat in capitalä : Ab 1 Dacä tatäl
dumitale ar vrca sä fie acest aliat' n-am avea prea
n1are bätaie de cap sä reu9im !
. Discutia. f� , fire.�tc, raportatd de fiicä, prefectului,
$1 acesta, inc1ntat, crezind cä $i vedc indeplinindu-sc
_ .
prez1.cer1le care-i fägäduiau tronul, ii transmise Anto­
ninei cä ar fi fericit sä discute cu ea chiar a doua zi.
Pcntru a-1 in9ela pe .rninistru $i pentru a-i indcpärta
din suflet orice bünuialä de trädare, sotia lui Beli:2'larie
eefuzä sä dea curs acestei intrevederi. Asta insemna
declarä ea, si'l joci un joc prca primejdios. fntr-o capi�
toilav Plin �de spioni $i de tri:idätori, risca sä se piardä
. � .
pe .s1ne $1 sa p1arda totuI. Dar in citcva zile urma sft-si
� llneasc� bJ�batul ii_: tabära din Orient ; ar pute.a, 1a
nt
_
ie91rea d1n Brz nt, sa se o reascä la vila izolat?t pe
� l?
ca�e�o avea Bel1zar1e . ,
In
cart1erui Rufinianes, pe co.;ista
As1e1, nu departe de Calcedonia. Pretextind cä vrea s-o
s::ilute, prefectul ar putea veni acolo färä teamä si in
ac.el loc ar fi posibil sa discute liber 9i sä pregäi.easc<'i
alianta 0 �t1t _ de
prudentä abilitate ii pläcu lui Ioan
rlP Capadoc1a, carc hotäri ziua intrevederii. [n vremea
ao;ta Teodora, tinutä Ja curent de favorita ei cu me.risul
acestei afaceri, iI in9tiintä pc Justinian.
Impäratul se incäpätinä totu9i sä nu bänuiascä ni­
� conspi ra impoiriva
� � !!
m c, nepu i �d crede cä min s rul sä
!u1. Nu fara greutate, ,imparateasa 11 dec1se sä trimitä
1� ceasul intilnirii hot ritoare, pe doi dintre credincio�i
.
� i
sa1, eunucul Narses .51 Marcelus, comandantul g<'irzilor
la vila lui BelizaFie ; ascun9i cu grijä de Antonina e i Niciodatä Ioan de Capadocia 11u s-a reseninat cu
trcbuiau sä surprindä .di.o;;cutia �i aveau ordin dacä :rä­ 1
dar a li se pärea sigurä, sä-1 arestezc pe P
ref.ect iar
:
da:a ac:;esta se opunea sä-1 ucidä imediat. Teodora nädäj­
d 1 a
� !1 c_ �
u�m?nul :i va disr:iärea astfel in invälmä9ealti
fara sa arba t1mp sa se expl1ce sau sä se justiftce.
104
In vreme ce se pleca astfel vointei impärätesei, Jus­
tinian, dintr-un ultim rest de afectiune, il in9tiintä in
secret pe favoritul säu nu se du.cä in casa fatalä.
Ioan de Capadocia nu tinu ·seama de nici un sfat 9i a9a
cum fusese conv·cnit; noaptea, in mare tainä, trecu Bos­
forul �i veni la Rufinianes ; avu grijä, din prudentä,
sä fie bine päzit de oamenii lui. Primit de Antonina :in
grädina vilei, el fttgädui tot ceca ce-i ceru aceasta, .c,;i
se angajä in mod solemn sä concure la cäderea impä­
ratului. In acel moment, Narses $i Marcelus, care as­
cun$i in spatele unui gard viu auziserä totul, ie9i rä
brusc cu oamenii lor $i inccrcarä sii-1 aresteze pe mi­
nistru. Auzind zgomot, oamenii lui loan alergarä .c,;i in­
cepurä sä se batiL Marcelus fu ränit in invälmä9ealä,
dar pinä Ja urmä prefectul scäpii $i pärft<>ind in grabä­
capitala alcrgä sä se refugiezc in inviolabilul azil al
Sfi ntei Sofia.
Lucrul acesta 1-a pierdut pe acest om dibaci, care
de obicei di:idea dovadii de. mult singe rece $i de multä
prezenta · de spirit. Dacä ar fi cutezat sä se prezinte cu
indräznealä fn fata fmpäratului poate cä ar fi izbutit
sd-1 convingä de ncvinoviitia lui ; fugind, sc recuno�tea
vinovat, $i mai alcs ii läsa cimp liber T·codorei. Ea ii
sn1ulse lui Justinian destituirea prefectului. Dupä uzan­
ta dizgratiilor bizantine, ministrul cra ·obligat sä se cä­
lugäreascä. In grabi:i, chiar in biscrica Sfinta Sofia. il
1 unserä in ciuda rezistentei sale, .;;i, cum n-aveau la ·in�
deminil haincle necesare noii sale situatii, ii aruncarä
pe umeri, pentru ca treaba sd se facii mai repede, inan­
tia unui eclcziast ata9at vistieriei bazilicii carc se gäsea.
chiar atllnci acolo. Procopiu aratä cü acest prcot se nu-.
mE'a August $i cä astfel, fägäduind prefectului cd va ,
purta intr-o zi ve9mintelc lui August, or'.lcolelc nu inin­
tiserä.
noua conditie ; niciodatä n-a vrut sii indeplineascä func­
tfile de preot pentru a nu-9i incl1ide färä intoarcere­
drumul cätre onorurile publice.
increzätor in soarta sa, eI i9i pästrä nädejdilc min­
giindu-se cu gindul cä va reintra totu9i repede in gra-
105

i;ii. Intr-ad€vär Justinian 1-a tratat cu o clementä ex­
tre1nd. Exilat in mahalaua din Cizic, Ioan s-a väzut re­
intrat, prin bunävointa imperialä, in posesia majoritatii
bunurilor sa.te la inceput confiscate ; 9i cum avusese pe
deasupra, in vremea prospcrit.J.tii sale, prudenta de a-�1
J)Une in sigurantä o ·bunä parto din avere, räminea ne.-·
mäsurat de bogat 9i,· in nelini;;;tita �i somptuoasa sa re­
trager�, träia pe picior mare, intr-adevär feriCit, dacü
s-.:tr fi putut consola d:e marea sa pierdere. Opinia pu­
blicä din Constantinopol, se indignä 9i pe bunä drepiate.
9eascä piinea de la trecätori ; lumea 1-a putut d-eci ve �
dea pe acest vechi prefect al pretoriului, pe acest vecht
patriciu, pe acest vechi consul, despuiat de tot C€ �ve� ,
cersind ca sii poatä träi. Pinä la urmä '1-au surgh1un1t
la Antinoes, dar chiar �i acolo ura Teodor-ei nu 1-a �it �t .
Ea sd strädui sä regäseascä pc asasinii episcopu u1 din �
•
Cizic :)i, prin amenin�äri :)i fägiiduieli, ? eterm1nä p•2
unul dintre ei sä-1 acuze pe Ioan de a .fJ pus la cale
\ omorul · dar celälalt -in ciuda torturilor, nu voi sä mintä
�
si sä s� sal\reze d nuntind un nevinovat. Astfcl Ioan

c.'3. un asen1enea om riiu 19i ispä.<?ca atit d·e pläcut criinele

,;;i ducea, impotriva oricärei justitii, o viatä mai pliicutä
'{'a niciodatä.
Din fericire pentru moralä, Teodora veghea'. In
.aceastä crizä de temut, cea mai serioasä prin care trc­
cuc;e in viata ei de impärät€iasä, un moment tremurase
pentru put€rca sa ; niciodatii nu i-o va icrta omului
ca!·e-i amenintase influenta, ura ei, insuficicnt satisfd­
cutJ., nu va dczarma impotriva lui, niciodatä ; du�mi.'1-
l visa incä Ja imperiul la care sperase. A doua zi d�pä
� �
�cäpä ; dar, pinä Ja moartea persccutoare sa i:' :r_: mase
.
�
in. exil, särac 9i adesa räu tratat de temn1c1er11 sa1.
·rotusi1 chiar si in säräcia sa lucie, niciodatä acest
om cnerg ic nu �i�a pierdut curajul, increderea in sint.:„
obräznicia. Acest prizonier de Stat nu pregeta sä le .aduca
aminte oamenilor din Alexandria cä-i datorau ban1 pen­
tru tezaur. Acest exilat, särman 9 i päräsit de toti, mai
.
moartea Teodorei, reapäru la Constant1nopol, mereu ii:i-­
�
dräznet .<;;i cutezätor, avind o ci"�dintä ncstr�mutat_a . in
_

nia ei incäpätinatä nu va cruia nimic ca sä-.c;i piardä ·• steaua s·a. Dar cra prea tirziu. In �apte an1 Just1n1an
riv:.ilul ; i1 va persecuta plnii in ultima ei zi. \ avusese vreme sä-1 uite pe vechiul säu favorit ; Ioan
La conducerea bisericii din Cizic se afla un prelat 1 P �
de ca adocia nu putu sa reintre n g�at11 �1, 1nur1 . 1�
1
pc nume Eusebiu, dctestat de toatä lu1nca. In zadar se
C.cru<>e impäratului destituirea Iui ; prin intrigilc 9i ln·
·crcderea de care se bucura la Curte, i,;;i mentinuse sta­
! ::icel ve9mint de .Preot pe care-1 rmbro.case impotr1va
vointei sale.
In acest ministru atotputernic, intcligcnt, a1n�itio-;
t01·nic locul. Pind la urmd nemultumirca crescu p.inä
si färä scrupule, T<;odora giisise In adevär un adversar
1:1t1·-atlt, incit ilnpotriva lui se puse la c.ale un con1plot :­
demn de ea. lmpotriva lui �i-a epuizat ea toate rc.�ur ­
ir:; plin forumul Cizicului, cl fu asasinat. Or, sc �tia cü
I:.J.r.: cra in relatii proaste cu episcopul. T·eodora sesizc:i.
l sele unui spirit neobi9nuit in näscocirilc p e care 1 J e
ar.ribuiserä croni·carii, 9 i 1 n lupta dificilä in carc �-a
Jr: ;:::'abä prlJejul de a-1 con1promite in accastä aiaccr2
angajat, putca pe drept sä se socoatä n1 nd�:i de. v1c­
�
tri'11itlnd imcdiat o comisie senatorialä pentru a dc.s­
torie. Prin alte mijloace, dar nu. mai put1n ingenroa.,,c,
C'.h�dC' o ancl1et[1 ; Ioan fu_ arcstC1t, Jntc1nnitc.it, b:itut cu
a stiut sä mentinä in spiritul datoriei �i nl fidelitätii pe
\'�'r;ile ca un }Jot sau ca un tilhar de drumul 1nare. Ke­
v',:t-::\'�t\ia .o,a era totu.�i atit de ·cvidentä lncit fu in1po­
'.ln. alt bärbat de a cärui influen\ä putea sä se teamä la
fcl. Istoria rel<itiilor Teodorei cu Belizarie :)i cu sotia sa
:,i..Jil sä-1 condamnc la inoartc. Totu�i, pentru a fi pe
Antonina, nu 8ste, ca si'i cunoa�tcm :'ji meti bine . firea
p!.c<-:::u: impiirätesei il deposedarä de toate bun1_1rile salc,
suveranei mai putin instruc-tivä decit cea a lupte1 .o,ale
i �·C\ 1uarä pinä 9i ve':?rnintelc �i, ncläsindu-i-sc decit o
Inan de Capadocia.
tu�1:2a mizerabilä, il imbarcara pentru lndcpärtatul
,�·u

E.;tp: ; pentru a punc virf umilirii fostului ministru,

- :Ji r_1nul navei priini ordin ca in fiecarc port unde
- �� :oseau sä-1 dc:barc0 pe Ioon ·'?i sä-1 oblige sft-'$i ct>r-

lOG
 IX
1 statura inaltä, infäti$-area pläcutä, aerul nobil $-i mindru,
TEODORA �l BELIZ I se läudau virtutile, curajul, victoriile ; il aclamau,
ARIE
se inghesuiau in jurul lui ca sä-1 salute, ca sä-i vor­
beascä. El, amabil, se läsa inconjurat, avind pentru fie­
C'are iin cuvint ·binevoitor ; �i, in mijlocul .armatei de
$-apte mii de osta$-i devotati cu credintä persoanci sale,

)1
pärca, in acest apogeu al carierei, un rege atotputernic
�ri1 sträluci:ea victoriilor sale, pril1 prestig inapoindu-se in capitala sa.
��' t;� 91: popul�r1!a tea sa, izarie, ca 9i Ioan deiulCapb�­ Era idolul soldatilor �i al poporului. Trupele fl adö­
i putca sa . 1 se para_ Bel
_

rau pentru märeata sa bravurä, de asemenea pentru

si. poate cel r:ia1 �e tcmut, Teo dorei un rival de seamä
generozitatea promptä, pentru u�urinta cu care impär­
•

a�m':lta, care in B1zant era instrun cd{'i el avea in minä fort '
_ 1entu1 necesar al o;.':• tea bani -'?i reco.mpense.
care1 rascoalc. ,1-
!Era o cinste färä egal sä fii ata�at casei sale mili­
Belizarie
:�� �� .fc�[9�_ �era cel lnäi mare gcn
'

tare ; cei mai bravi dintre invin�i erau mindri sä-1 slu­
or, �� �s�rogotilor, alera�landal epocii. Invin ä- .jeascii plini de credintä ; ca sä fie Iäudati de el, oame­
1 l 1 , �lilor,· . cucerfio­
cioarcle lui J�stinia1�1.' a��:�se
mor. ile .iu·1 Genserrc ' 1� 01c:�\ caJ?tlvi
s an t1nop o lla eo-pi­ nil. din garda sa sfidau toate primejdiile, fericiti sä inoarä
pentru generalul jor. Provincialii il iubeau pentru mo­
· 91 Teodoric dublind Intinde ' 1
destia pe care le-o impunea solclatilor, pentru grija pe
�e�·�u/u1. . „D��ü cäderea �a:tagii'iei, trez
. n scir a ?are: o ultima an1intire a ise, pe H��Jr�=
:
]
' care-o avea de a ocroti tara, pentru solicitudinea de a le
plätl cu exactitate rechizitiile. La Con-stantinopol poporul
glo
{?1e�utet O�c in 91r, _f.�cuse sH dcfileze, pe sub or romane riil uitase cu ce asprime singeroasä reprimase odinioarä räs­
.1m11 en uz1aste, praz1le bogate din_ Africa ochii mlil­ coala Nika, nu-$-i mai amintea- decit de victoriile sale, �i-1
�ratul sau _ , tronurile de aur, vasele pretioa su usä de proclama primul general al lumii. Chiar $-i adversarii se
se, g�H�ezlle
.nes,��n
.�,�er1�� temate, vesela de pret, VC-'?mintele mag
��1�o�_se: Iui:gul cortegiu al captivilor nifice trä­ fnclinau in fa1;a strälucitelor sale calitäti. Prezenta sa in

-
fruntea trupelor pärea, ea singurä, un gaj al succesului ;
- � �a a ica,
ii:i?ra. cat in purpurapr1n tre care se zärea Gelimeb;r r
bari
:i'nc:'i numele säu pi-etuia cit o victorie.
reg alä si
Vl�lle melancolicc $-i ironicc. 'Din inältim plim bin du- �i in ,·u� f In sfir$-it, nu depinsese decit de el sä devinä rege al
trru.mfal, Beli�ar � ea
· re aruncase generos poporului vase cle caru al u1 . �' sau­ Italiei cucerite, sä domneascä asupra acelor goti pe care-i
supusese �i care, buni cunoscätori ai valorii militare, ii
·

arg�nt: centur1 de aur, pumni de monezi c oferirii tronul invingätorului lor. Inconjurat de o strälu­
u ef·
per1ala ; Constantinopolu
tea accstci victorii statuil recu noscätor ricli· case ;;ia ,�ims'. - citä aureolä, bogat, de o bogätie regalä, Belizarie pärea
clc aur si 'pentfu. ce1-e,'. ra­ adeväratul stäpin al imperiului.
11

.tmaoria rom.anilor�' pusese, pe mect'a'Ju" Je -.vmeamoria

ci

„gl .

g1nea lu1 B �lazarie aläturi cle a lui Justinian 1ve

• .-.�
„Cred, spunc un contemporan, cä dacä ar fi dat un
�aI�a �avenne1, u Dupä ordin, nimeni n-ar fi inclräznit sä-i r-eziste, toatä lumea
s r 1 c1· ea renumelmu1.plu se säptämini intregi Biza�tui cu s-ar fi griibit sä-1 asculte, atit din stimä pentru vir­
de �it�reasca sa escortäsäucl� Cin d trece tr � .
soldati gotf, �!r:i, ��u�r-;a�
tutile sale, cit �i din teamä fatä cle puterea sa".
Amestecat ln toate marile afaceri ale Statului, con­
van a 1, mult1m _ ea nu �e put
·

ea abtine sä , nu-i ad�ire silier cu atit mai ascultat la palat, cu cit il �tiau destul
de puternic, Belizarie era omul cel mai bineväzut din
108 Biz.ari.t. A�a cä, färä sä vrea, färä sä.se gindeascä, ii ne-
109
 lini'i?i€a pe toti cei care det deele urite $i dizgratiile. N-a fost crutat de nirnic. In
docia il detesia väzind in ine u. _pute�ea. Ioan. de Capa­
e'1 armata din Africa, prudenta palatului a p1'asat pinä ;ü
Teodora nu-1 ·iubea citusi d u� r� :al e :nare 1nfluentä ; in statul säu major spioni care raportau la Constan­
vinä intr-o zi gustul � , e Plltln, temmdu-se sä nu-i
tinopol, rästälmäcindu-le, demersurile sale cele mai nc­
Justinian, in ciuda i�c�d���e reo. loviturä de Stat ;
"

��a�ive pe 0.:r: o avea in vinovate. In arrnata din- Italia i s-a dat ca tovarä.;;, sau
tovarä9ul säu din tinerete mai curind ca supraveghetor, pe Narses, omul de incre­
lui de uri succesor. Si a ' se _te�ea_ un;or1 I� persoana dere al Teodorei, inarmat cu o scrisoare de scrviciu carc-i
ri:-a cä Belizarie :pu �9tep-'?fa s3e��sp1nd1s: i.n ca�1ta!ä päre­ ingäduia sä-1 tinä in friu pe generalissim. De trei sau·
c1rn1uirea stabilitä. un prileJ ca sa rastoarne
de patru ori, brusc, färä nici o justif.icare, i s-a retras
Din fericire pentru p�_a��t· co1nanda .armatei ; au mers pinä la a-i lua pe sus casa
litic. Era un soldat loi im 1 d
8€1"l�a;"le . n._u era om po­
militarä, pinä la a-i confisca bunurile. Dupä prima cam-­
sä fie altceva. Compat�io.i1 3{ �l ; .1mci�ata n-ar fi voit panie, atit de glorioasä, din Italia, i s-·au refuzat onoru­
351 eu1u1,
puriu' incä ina'n' - de su1rea pe tr n perata so�
.o;;at de tim-
- rile triumfului i s-a creat si a doua oarä aceastä si­
sc considera legat de
stäpinuI sä n° ·a�gaJ�e1ent0 . ' sale, el tuatie imposibilä in care i s-'a näruit pei1tru totdeauna
' i.t:: - · ·

�trinse decit cei1alti supu.;; i .;;. i ein� usttn1a?- 1-a cereutmai

) prestigiul militar. Pentru a-1 mentine solid $i constant
Jure cä niciodata
�it va tra el' nu sä pe BeliCZ"arie in indatoririlc sale, Teodora aflii un rnijloc
a fäcut CU läcer' , · .! " . V'.1 asp1ra la tron, e]
e a 1 �1 1-a tinut. Dealtfe1 $i mai bun : sc folosi de Antonina.
firea sa nu-f inde���
1S: ��� :;��i1�loase. Daca trebuie sä dän1 crezare Istoriei secrete, J:!nto­
Sen 'b'l 1
tindca �u�er:a,0��;� t�a�a
bun gener,al'. 11
r
· eau . .
"' iips
t11��:·.�a.
J n
pop�laritate, nu pre­
i senos. Soldat brav
t
nina, ca $i Teodora, avust>se o tinerete de.stul de fur­
tunoasä . Fiica unui vizitiu de eire .;;i a unei curtezane,
cut pentru a executa Ide 1Ie personale .;;i initiativa . näs
tru a sluji,· e1 nu vo1 sa fie�
a inceput prin a duce o viatä foarte de.;;äntatä ; apoi s-a
decit un bun slujitor 'u pen . t u ent
l
märitat destul de mediocru, dupä cit se pare, 9i din.
'w

ocil
·

periale. Foarte respe�tu�s �=t� : �re al s

V?i.n!ei im­ aceastä cäsätorie a avut mai multi copii ; 1-a intilnit pe
un suflet cam prea umil . r�n . doare P� ab1l
� ! ita, avea Belizarie �. cu toate cä nu mai era tinärä in momentul
ori si' ca · sä nu ias . aw in' gev1den a sa Il 1ncurca une-
. in eare Justinian s-a urcat pe tron (avea patruzeci de
decit era necesar �tia cä lmp wµ se cobora ma1 mult .ini impiiniti) 1-a cucerit pe general. Acesta s-a insurat
0
·

"
·

. ara
'

de putin . pentru a o d eza eas

t a nu-1 iubea citusi cu ea 9i toatä viat;a a iubit-o cu a.tita patimä, ioclt pala­
rma se ostene
V

f a
t�u ea cloiiar �i treburile cel pe ­ vragiii din Bizant, dupä obiceiu1l lor, n-au putut sä ex­
e �a i urn
· '

ile.
• V

8s: :a :.a:. J u>;t�I­

w

n1an era gelol'O pe gloria, �e · pli.ce o -dragoste atit de statornicä ..;;i de credincioasä decit
se st:rädui d'n prea ulta a�e�1:8• pe prest1g . 1ul sau .
;Jrin farmece. In orice caz el o adora pinä la nebunie,
'
Acest "solctat c'are pe Clmpul r;i sla b1c 1un e, sä-I lini .;;teasca·' pinä Ja släbiciune ; neputindu-.se d.ecide sä se desparta_
strälucitoare, era lipsit de cur d e bwt vl-'
Je ara !a ? bravurä
· � de ea, o lua intotdea4na cu el, in campaniile sale din
tcmu de mfniile Teodor01. �1. aJ c�!VI . Toata v1ata sa se
·
v

Africa, din Orient, din Italia, � o läsa sä se a1nestccc

ma1 mult Incä sä se certe
•

cu ea. In consfätuirile sale. Pcntru ea a ajuns sä sacrifice ex­

Toatä viata sa pentru a-$1· pas ]ieditiile militare cele miai decisive, sä-.;;i uite datoriile­
. ," tra -mcrcderea se
cu . 1 ;.
u am
liisil de general 9i interesele superioare de Stat ; pentru ca s-a
cs�ecat in intrigile femeil�r.
Belf;;�e��:: ���� f peetat la cele mai <leocheate intrigi 9i pentrhl a-i satis­
_ 'v V

un om dintr-o bucata,w ���1- epoc1 de decadentä ; nu oi;te f;;i.ce. capriciile, mlniile s.au ui;_:ile, nu precullletea nimic .
w cu un caracter puternic ca-lit To·
via
. \a sa s-a lasat fcira
" " s�" protestew, calomniat um "·o Pinä 9i prietenii lui Bclizarie par sä fi �ost .;;ocat-i de
'
toatä viat,a sa a acceptat, färä iliJ· .
·
a1.c1

sä spunä n;.m1c, . ' proce- excesul acestei pasiuni mai mult dccit conjugale ; supus,
' '

111
 ·�u totul influentei sotiei sale, n-a in;;elat-o niciodatä 9i
a ascultat-o intotdeauna. Trebuie sä spunem cä Anto­
nina era foarte ihteligentä, capa.bilä de 1ndräznealä 9i (
de sfaturi bune. ln timpul asediului Romei, ea a fast
destui de curajoasä pentru ca sä ri9te, sub protectia unei
esC'Orte nu prea numeroase de cavaleri, sä sträbatä li­
niile asediatorilor, cu scopul de a gräbi sosirea ajutoa­
relor. In tirnpul celei de a doua campanii din Italia, a
asistat la atac ispititä sä deblocheze Cetatea Eternä. Spi­
ritul ei ingenios se ocupa de cele rnai mici detalii. In
timpul traversärii cu escadra care ducea armata Iui Be­
·lizarie in Afric.a, ea singurä a gäSlt mijlocul de a servi
la masa generalului apä potabilä, pästrind-o in amfore
mari de sticlä ingropate in nisip, in fundul calei, la
adäpost de razele soarelui . Dar mai ales ea s-a arätat
intotdeauna de o atentie devotatä fatä de soarta lui Be­
lizarie de care depindea 9i soarta sa ; ca sä obtinä intä­
·
ririle de care avea nevoie, n-a ezitat sä intreprindä o
cälätorie lungä din Italia la Constantinopol 9i sä facä
:uz, pentru a-�i sluji sotul, de toatä increderea de care
se bucura la Curte.
f
,!\. �i-ö apropia pe Antonina, insemna a-1 supune 9i
pe Belizarie ; Teodora i9i dädu seama de acest lucru
numaidecit. La in,,ceput impäräteasa, se pare cä avusese
prea putinä simpatie pentru nevasta generalu,lui ; o de­
testa chiar in mod foarte cordial. Nutrea fatä de ea oa­
recare ani,mozitate pentru scandaloasele aventuri prin·
care aceastä femeie pätima9ä, il fäcuse repede de ris pe
sotul ei Belizarie ? Se poate. Nu se temea cumva mai
curind ca ea. sä nu-i dea generalului sfaturi periculoase
pentru tronul lui Justinian ? Antonina era foarte intri­
gantä, foarte iscusitä in a-.;;i duce cu bine la capät ma.;;i­
natiunile destul de lipsite de scrupule, ascunsä 9i tot­
datä violentä ; era de asemenea ambitioasä, lacomä de
putere 9i de influentä .;;i mai ales mult rnai inteligentä
.')i mai indräzneatä decit Belizarie. Puteai deci sä te mai
indoie.;;t i cä o astfel de ferneie nu-1 va abate intr-o zl
pe patriciu de la cinstea sa plinä de credintä ? De aceea
Teodora se strädui sä ·Capete influentä asupra ei, cu
scopul de a o avea la discretia sa ,9i prin ea 9i pe Beli­
zarie. Or, in anumite privinte, Antonina ii dädu prile-
jul. In momentul in care, la · 22 iunie 53_2," flota bizan-­
tinä päräsea Constantinopolul pentru a se indrepta spre
Africa, patriarhul Epifanie imbarcase pe .v':isuI-a:ntral
un tinär soldat proaspät convertit la cr�t1n1sm ;;1 bo­c
tezat in ajun. El se nurnea Teodosie !';ii fuse? e. ata�at �
citäva vrerne casei Iui Belizarie ; a;;a cä patr1c1ul 91 sot1a
sa tinuserä sä-i fie na9 .;;i na.;;ä 9i datoritd acestei in­
rudiri il considerau ca pe fiul lor adoptiv. Antonina nu
intirzie sä se intereseze de el intr-un fel mal concret_.
In trindävelile acelei lungi traversäri, ea sc indrägost1
<le tinärul bärbat ; .;;i cum, odatä lndrägos:titä, ea nu era
femeia Care sa fie of)ritä de nici un scrupul, in curi?d
h deveni amantä. La inceput legätura fu destul de d1s­
cretä apoi, foarte repede, se afi9ä pe fatä cu T·e odosi?.
'fott scrvitorii ii cuno.;;teau aventura : singur Belizar1e
nu' stia incä nimic. fntr-o zi totu.;;i, la Cartagina, ii sur;­
priu"se pe amanti intr-o_ c�rnerä "din. subsolu� palatul
u1,
in costu1ne care nu mal lasau c1tu91 de �ut1n loc vrc­
unei indoieli, �i fire.;;te cä se minie cu1µpl1t . Dar Anto­
nina dind dovadä de cutezantä, zise S3.
:
- Tocmai eram pe cale, acest tintir 9� cu m1n·0,ret,
. �
ascundem in aceastä subtera nä citeva ob1ect� de r:_
provenite din pradä, ca sä nu cadä in miinile irnpara­
tu!ui !
Patriciu1ui ii pläceau banii ; dar 9i inai mult o iubea
pe nevastä-sa. Se li:i.sä deci. :onvins 9i pr-eferä s�. nu
creadä in märturia prea ed1f1catoare pe care-o _ vaz�s�
cu ocllii säi. Incurajatä de accastä orbire, AntontnAfr1 a l�sa
deoparte orice retinere, 9i clnd _Belizar .e " i päräsi :;a
pcntru a se intoarce in Bizant, c1nd ·apo1 in anul urma­
tor- porni cätre Sicilia, c� !9i l�ä . �est� tot am�.te�,l cu
ea ;;i obtinu chiar, dator1ta slab.1c1�n�1 sotulu1 1c1ulu1
0
� c_a.
Teodosie sä fie numit 9eful case1 c1v1le a pat:
. felu
La Siracuza, ea provocä :i-n �devä.rat . sc�n·dal . p"r1n1uru- �
in care afi9ä aceastä legatura. Tcitu91 n1me_m. �nunea lu1�
nu indräznea sä spunä nimic ; sc cuno�tea slab1c� �l de
Bclizarie pentru sotia sa, 9i ,n� se ignora . Pe:1col
a te expune veninoaselor m1n11 ·ale 1?-nto�1ne1 ; f1ecar;
socotea deci cä e mult mai pruden t 9� ma! de folo: sa
räm.lnä in termen i buni cu ea decit sa-1 lamureasca pe
 bär at. 0 camer stä, Macedonia, rlemultumitä
t:_ i Patriciul il adusese cu el in armata -din Italia, pe fiul
_ desigur de
si_'.lpIna sa, se decise totu�i, sub pccetea tainei sä-i AQtoninei, Fotios, arätindu-i acestui tinär o afectiune
_ dez­
paternä. Or Fotios il detesta pe Teodosie, a cilrui legä­
valu1e lui Belizarie nefericirea sa, .5i aduse,'
. ca sä-si
intim �l
confiri:ne denuntul, douä ·sclave din serviciuJ turd cu mama sa o bänuja, �i pe care de asemenea era
n . n i.
� ton1 e Furios, ·patriciul ordonä moartea Jui Teodo­ gelos pentru tre cerea pe care-o avea pe lingä Belizarje ;
s1e ; dar gärzile insärcinate cu aceasta treabä 'feodosie, care nu era prea curajos, declarä cä nu va
socotirii
11:J ai 1 te eP sä-i dea e este tinärului ; el put sä
n ! ! � � reveni �tita vreme cit Fotios se va afla in anturajul gene­
,:v fugil
'iI . alerga sa caute az1J in sanctuarul din Efcs. 1n cc-0 ralului. 1ntre fiu 9i amant, Antonina nu ezitii ; manevrä
pr1ve�te p€ istea\a Antonina 'ea stiu si de astii datfi atit de bine 1ucrurile, incit Fotios, plictisit, dezgustat,
sJ
1c-:sä cu bi' e din incurcäturä. II incredintä pe Beliz
arie
si'itul de procedeele .sale urite, insistä sä fie retrimis la
::.? era v _1�t1:n:: Bizant ; �i, sub ochiul ingäduitor al lui Belizarie, Teo­
�
a unei o ioas: ·:atomnii �i nu-i fu prea greu
Sc�-1 coi�v nga de nev1novat1a sa. Dupä care pentru dosie �i Antonina i:,;i reluarä legätura amoruasä. Cind,
: ca
sa prev1na rcpctarca unor accidente asemiinätoare il .'iomll dupi'i luarea Ravennei, generailiul se intoarse la Conslan­
pe s�tul -ei de a-i da ei pe calon1niatori. C
ameristci prea
o
tinopol, Antonina reveni triumfät are, in capitalä, intre
vorbarete �1_ sclavclot ecred cioase li se täiarä Iimba
n in o
s t :;>i amant.
T·eodora aflä repede despre aceastä legäturä care
<lpoi, cusute in saci, furä _
aruncate in
mare. Antoni o �
>;:_e räzbu;:ä tot a� de rud i P? Blti du�1nani pe care dura ·de 9apte ani �i despre care toatä lumea vorbea in
<; � �
H avea 111 antura1ul lu1 Bel1zar1e. Unul dintre ofiterii mod public ; �i Antonina 9tia cä impäräteasa nu ignora
statului 111ajor, Co stanti , i�i fngädui sä spunä :
n n nici una din ave turile sale. Acest ucru le aprop e pe
n l i
·

- Eu l-ct$ läsa ptö! a1nant sä se ducä si a.c; uci<lc fc- ccle doua femei. Pentru a dezarma reaua vointä a su­
meia ! veranei, sotia lui Belizarie ieyi puse toatä 1scusinta, in
' ·

ltalia, sä dea o minä de ajutor la ciiderea dufJtllanului

Anionina nu uitä aceste vorbe. Cu o räbdare plini'i
C! E� dibäcic, ea il i depJrtä putin cite puti pe
. 1'eodorei, papa Silvestru. Teodora, care aprecia iscu­
.
n n Constan­ t.inta Antoninei, intelese la rindul ci cä, protejin·dU-i
n
t1 de sufletul patriciului ; �i cum ofiterul era foarte or­
.
golios #i U·!;ior insolent, nu-i fu prea greu Antoninei sä-.i amorurile, va face din ea instrumentul devotat al po­
f � P:! Cei doi am� i �ä se certc. Constantin, in plus, liticii salc eyi gairantu,1 fidelitätii politice a lu Belizarie.
i
ac o n Unite prin comunitate de interese, de indatä ce se c-u­
111a1 facu gre!;ieala, 111 t1mpul campaniei din Jtalia, sä
furp mai multe obiccte pretioase de la un noscurä mai bine, se pläcurä. AntonitJ.a deveni favori\a
oficialä, pr ctcna intimä, confidenta · Teodorei ; ea fu nu­
notabil din i
Raven_na $i, mitä in inalta slujbä de stäpinä a casei imperiale $,
numit Presidius, i
CU toate ins stente e genf'­ l
v
ralulu1 sau, el' refuzä sä J e restituie. Räb<larea patriciu­
sigurä pe soarta sa, nu mai crutä nimic. Teodooie incepu
lui
:ijun�ese l
la capät. Iritat, i intrebä pe ofiter dacä
totu�i- sä se nelini$teascä din pricina acestei legäturi pu­
pcrs1sta in refuzul säu de a asculta' si cum celällfllt se
impotrivi, el c:hemä gärz le. i
'
blice �i poate cä era eyi putin sätul de o stäptnä atit
de laeomä. PJecä din nou, 9i .de data asta, ca sä fie
- Ca sä mä ucizi , desigur, exclamä Constantin care
ttni9tit, inträ intr-o mänästire. Atunci Antonina fu cu­
prinsä de d sperare ; se imbräcä i n doliu, nu mai voi
cuno$te'a ura pe care i-o
purta Antonina
'
färä sa mai ·
si i
a�I>pte, scotindu-�i pumnalul, se näpusti a upra lui Be­ � s;'.i vadä pe nimeni, �i, inläcrimatä, nu tnceta s'ä geama,
lizarie. Arestat �i azvfrlit in inchisoare, fu ucis in celula f}inä eyi in prezenta lui Belizarie, dupä credinci_gs.ul, plä­
sa. Antonina era räzbunatä. cutul, fermecätorul prieten pe care-1 pierduse-. Se väitä
Fire.<;;te, la rugäminte.a sotiei sale, Belit:arie se gräbi atita incit minunatul ei bärbat sfir�i prin a cere .audi­
si'i-1 recheme pe Teodosic. Dar Teodosie se läsa rugat . entä la Justinian �i Teodora, �i declarind cä nu se pu-

'" 115
 abia il cucerise. Pentru prim a oarä "in via " t� sa o primi
tea. lipsi de indispensabilul slujitor care era Teodosie, pe Antonina prost ; o _puses-o se, i� �ecr ! et, a "i se
sf t��p� Fo­.
V

il rugä pe print �ä i-l dea inapoi. Fi'lcu chiar mai se zice ch1ar uc1da . n a��la
Cum tocmai pleca in Orient ca sä ia in :primiremult. co­
gindi
tios, 1u1ndu-1 la intrebäri peos1:, . unul din eunu . cn..
mame1
_

ama11-
_

n1anda armatei din Persia, consimti, 'in ciuda obiceiu­ sale si aflind unde era Teod 'll 1 ula pe sus pe
Efes
.

d"
.

ul oan
V

cu
ril'.)f sale, s-o lase pe Antonina in capitalä. De indatä tul 'Antoninei din biser ica Sf1nt lll
'
t
·

cc�-o porni la dru1n, Teodosie, care protestase zdravän complicitatea plä�itä_ a episcfera, opi:Iui �in ac:l ��
r
nevoind sä päräseascä mänästirea, se gräbi s-o intilncas­ averea favoritulu1 $1-1 trans su . pa_
. ar1e $1 Fot1o z b�� i 1;[J:
. s '·ldii
cJ. in tainä ·pe stäpina sa. Fatima Antoninei o fäcu im­ Gastel indcp ärtat din Cilic ia. Bel1z si iei'­ s
pr-udentä ; r<imas singur, färä s;l mai fie supus altor in­ , -
duserä ��sa vrer:iea d , sa-1 pomanä'· Teodora nu era pu · ä
fiuente, ·Belizarie risca sä deschidä in, sfir$it ochii. Fo­ J igni
sa adm1ta ca pr1et_ena a : •n 1. e . n a i1 chemä· in grabä
J tä Foa rte neli ni�t itä
tl:Js i!7i asum;l sarcina sä-1 lämureascä . in fata urii ma­ de cee� cq_ i �e i��imp;· :: :��; ��·r: a satisfäcut ocärile
!:' •

mei sale care sc striiduia sä-1 compromiti't pe lin.gä �e­ pc Bcl1zar1e 1n izan · u ti
•

fu1 säu, 9i se gindca chiar - se spune - sä-1 facä sä o at rietenilor säi �i

<, • •

dLsoarä el luä o mare hotärire. li dovedi lui Belizarie

cu ·citä 'neru$inar-e, soti1a sa $i amantul ei, i9i bäteau joc �� �� 11�1���� c���:�1t� 1-� fusese rap1t. nvorite
i-� ��a� � i; t �i
ace
: :al�in\�
a 'i
1
, 1 ei ·aman t care- d� ag ost� : g��
de statornicia lui. De data asta, simtindu-se sustinut, 1 ���:��ce. in cäsnicia lui5. Beli zarie � �ar ea. _ _
generalul se supärä de-a binelea, 9i-l rugä pe Fotios sä-1 neralulu1 pcntru 5?.13 t· _ ii Jmbl 1nz1s e, 1nca 1na n e
de . Con­a
Ant onin
·

ajute sä-9i r<izbune onoarca ultragiatä. Dar, pinä 9i in , toarcerea in ,cap1tala'bnie sen t'1mentele fatä.
d

in . 1 birf itor ii d1n

acest moment decisiv, nu se putea hotäri s-o pcdep­
scascä cu asprime pe Antonina. · ndu-l atit de grva
!iii , v8.zi sc1h"m
p 1n1 . . bat de' curiozitate acea. stä
stant1n-0pol: care urmareau
- Imi iubesc incä nevasta, spunea el. Poate tragicomedie, se 1ntrebau caro - r farrnece avea sä ma1 1.Je
a� pedepsi omul care mi-a mlnjit cu noroi casa,cäeidacä
_

nu supus bietul om. . sa�1 .. ,

impace '""" cei doi
i-a'! face nici un räu. Dar atita timp cit träie�e Teo­ Teodorei nu-i fu prea greu · sa
dosie, n-as putea s-o iert cu adevärat. soti. Generalul se läsä totu91 put.in rugat· Dar ce
!:'�
-

ln ciuda ;cestor rezerve, in ciuda putinei baze pe vezi ?

care o punea pe energia lui Belizarie, Fotios se angajä Teodosie muri chia r atunc1. 91,. ::2um id��: · ta impära-
oi . e An­
sA-: slujeascä. Cei doi oameni schimbarii, pe cärtile sfinte,
tesei era categoric�, Beli �ari e e
legJminte solemne, se jurarä sä nu se päräseascä unul 1 , :U�tt �c infe . . re!a
prea
� altul, :;;i sä sfideze impreunä cbiar .<;;i moartea. Apoi
t0nina . · ' cu nepasarea sa ot:
si
sa1. sa
put1. n de soarta lui Fotios si: se a tovarä$ilor C f1�
a')teptarä o ocazie favorabilä. -�rata lab � � ! 1�f jur � Ies 'a1
a

pe placul basilisei, Belizari m1c_

,

pa e s
, .

e
•

t
V

Era in anul 541. Antonina tocmai ii fäcuse Teodorei din aceastä intimplare I?uy1nsurd $o:a .
ser-.riciul pe care 1-am mai amintit : fusese sufletul in­ fi pästrat o oarccai:e_ m 1n1_e � l��tltriva celo r doua
trlgii care-1 rästurnase pe Ioan de Capadocia fain1a femei care l--0n umiltt. Reindetorsneg1 lijent la com.and. amen­
et crescuse $i mai mult. Crezu deci cä nu va9i intim­ destul oper':1"i1uru1: ��� i
pina nici un pericol ducindu-se s,\i-9i intilneascä bärba­ tul sau el conduse . se spune - n1s e t c vi
tul ; trimitindu-9i amantul in Efes, ea o porni la drum Jitare, �i-�i permise .�11.1�r . cum p��· t e Teod�ra. s !mp ä­
revoltätoare _care-_o �i�n tra
-

spre 1armate. In ciuda a tot Ce€a ce putea · 3:1?tepta, i:;;i gäsi s ä � lect ie. Sco bru ic
bJrbatul disperat. De indatä ce-o väzu pe sotia sa sositä, räteasa socot1 dec1 �a-1. erafnnece rech e;a t e 'nea step tate Ja
uitind, in graba sa, sä-:;>i punä in ordine afaceril din functia sa, Be�iz�rie toti ban ii
�� interesele de Stat, evacuä teritoriul persan pe care
e, p1na Constantint>pol ; pr1m1se porunca e a )nmina' ·

117
116
� care:i av�a unui �unu.c al basilisei $i de a-si läsa sale 9i-i jurä cä de acum inainte va fi nu numai sotul,
.
armata � �Tl]a oamentlor d1n . ci 9i sclavul ei cel mai credincios. Cu acest pret obtinu
garda personalä, de· a ca
1'
rvr . ,.-.- redm+11
sä i se restituie o parte din avere, sä i se redea onoru­
� nu . se 11:d01a. P:imit cu räoea1ä de suve­
.
„·_

. rile 9i un mare comandament militar. L-au trimis in

aru, t1nut la ?1stantä de prletenii care se temeau sä
-

11U se compromitä, patrici�l pärea in plinä dizgr:atie. E�a
un spectacol lamentabil sa-1 vezi pe marele general
_
curgind acu_m singur sträzile, päräsit de toti cu a } ���
p�e?cupat $1 sobru, temindu-.�;i in fiecare mo�ent viala
v�z1ndu-se <l·7 pe ,acum �nconjurat de asasini. Antoni��
·:a:n·a:>e totu.o;: in . m?re ctnste la palat ; era prietena de
1n1ma, t �varafta 1nd1spensabilil a impärätesei. Dupä po­
v:stea d1n anul precedent rämäsese in r·elatii reci cu
ba:batul e1. _ Teod-ora . foarte dibace, se decise sä-i im­
p_at., ;�· pe depl1n _ pe ce1. �oi soti socotind. cä, dacä Beliza­
r1e �--a�. dator:a Anto�1ne1_ iertarea sa 9i rein:trarea in
grat11, 11 va f1 pe vec1e recunoscätor celei care 1-a sal­
vat..
. !ntr-o zi de�i, :onform 1;1Zantelor, Belizarie prezen­
t1n�u-_se . in -;iuAd'llen� la. i�pärat, intilni a·colo doar chi­
A
ltalia, dar färä armatä, färä bani, färä resUrse ; trebui
chiar sä se angajeze, se spune, cä va suporta toate chel­
tuielile expeditici din punga sa. Nu-i prea u9or sä des­
curci ceea ce cste adevärat in toatä aceastä poveste. Be­
lizarie sä fi avut intr-adevär acele ingäduinte vinovate
Iatä de purtarca Antoninei '? Dupä scurta crizä de ener­
gie, s-o fi reprimit intr-adevär numai pentru a-9i recä­
päta favorurile 9i a reintra in gratiile impärätesei ? Nu
sint decit birfeli care nu pot fi citu9i de putin verificate.
Se poate crede totu�;;i cä, Antonina fiind favorita impä­
rätesei, el o menaja doar din teama de a nu se certa cu
suverana ; in orice caz, e sigur cä s-a slujit de ea pen­
tru ·a-9i asigura increderea la palat. Pe de altä parte e
sigur c-ä o iubea profund. II) a .doua expeditie in Italia,
atunci cind era vorba de a salva Cetatea Eternä, se zä­

päci ca un copil la vestea cä sotia sa cäzuse in miinile

pur1 ost1�e 91 inch1se, 91, s1mptom 9i mai grav, se Väzu
expt.�:" o�ar1lor . gloatei de valeti ai Curtii. Reintors seara
, retragere 9i päräsi tot. Se poate deci crede cä a fost de
�casa, d1n ce 1� ce mai ?evlini9tit de soarta sa, se culcä
In pat, tre�urind de fr1ca, färä curaj �i färä demni­
t� te. Anton1na se afla acolo, 9i plingindu-se cä se simte
rau� se pl1n:ba . pri1:- apartament. Se fäcu noapte. Dintr-o
v _
�ata_� �asu�: o l�v1_tura puternicä in u9ä : „Ordin de la
1mparat:�a , stn.ga un servitor al palatului. Belizarie
crezu ca 1�a sunat :easul ; rämase intins, gata sä pri­
me�sca_ .lov1tura fatala. Dar, in loc de un mesaj al mortii
sos1 o scris?are de la Teodora, pe carc o aducea servi�
.
torul imperial ; iatä ce se putea citi in ea
·
. „$tii, dragul meu, ce-ai fi'icut fmpotriva noastri'i Dar
ai m0;ri obligafii fati'i de nevasta ta, ci'iei datoriti'i �i am
h?tiirit si'i t� iert. Sä $tii, ci'i numai ei ii datorezi viata -
$t numat_ prtn ea poti nädi'ijdui pe viitor salvarea $i aVe�
rea. Vom vedea cum vei $ti sii. te porti fatii de ea."
� .
nt�n1na, care cuno9tea continutul scrisorii, a�tepta
cur1oasa efectul. El fu minunat. Grozav de fericit Be­
liz.arie, se s�ulä, . 9iv pentru a-i da trimisului imp�räte­
s71 _ dovada 1med1ata a ascultärii sale, cäzu pierdut la
p1ctoarele Antoninei, ii $ärutä miinile, o strinse in bra ele t
118
ostrogotilor �i, pentru a o salva pe Antonina, bätu in
bunävoie indulgent ; chiar 9i dupä moartea Teodorei el
rämase orbe9te supus influentei Antoninei.
'ürice--ar fi fost, . in capitalä se credea c ä Belizarie, odatä
ie9it din Bizant, se va räzbuna printr-o insurectie pentru
umilintele 9i dizgratierea sa. Asta inscmna sä nu-1 cuno9ti
bine : Antonina il insotea in Italia �i doar prezenta ei
cra de ajuns ca sä-1 mentinä in limitele datoriei. lntot­
deaun'a gata sä indeplineascä dOTinJ;;ele basilisei, ea se
arätä, ·atit ci't träi lmpärätcasa, devotatä in mod abso­
lut acesteia :'li Teodora, in schimb, nu $i-a precupetit
niciodata protectia. Deci calculul impärätesei se dovedi
just ; ata$lndu-$i-o pe Antonina, 1-a supus pentru toatä
viata pe Belizarie lui Justinian. Ea nädäjdui chiar, gra­
tie 0favoritei sale, sä-9i realizeze cel mai frumos vis. Beli­
�arie era nemaipomenii de bogat. Iubea banii 9i-9i fä­
cea prea putine scrupule in privin�a felului de a 9i� i
procura. Fu deci in mod legitim bänuit de a-9i fi at�1-
buit o mare parte, mult prea mare, din prada din Afr1ca
119
 .<;i din Italia, de a fi acceptat, pentru a deveni cäläul
Papei, daruri de la du.;;manii pontifului. E sigur cä n-a
czitat sä prirneascä. sornptuosul palat al lui Ioan de Capa­
docia, drept recompensä pentru partea pe care-o luase
Antonina la präbu.;;irea acestui favorit. Oricum avcrea
sa, cum spunea un contemporan, era demnä de un Jin­
pärat. Justinian .;;i Teodora n-ar fi fost deci supärati c:lacä
ar fi putut pune mina pe ea ; dar, fie din consideratie
pentru serviciile lui Belizarie, fie din lipsa vreunui prc­
text plauzibil, nu cutezarä s-o confiste si chiar se pre­
fHcurä a nu bäga de seamä cä o par-fe din aceste bogätii
fi:seserä insu.;;ite in detrimentul coroanei. Totu.;;i impä­
rateasa nu disperä in a-.;;i ajunge scopurile prin alte niij­
loace.
Belizarie avea o singurä fatä, .pe Ioana, cäreia tr-ebuia
si'i-i revinä aceastä incomparabilä mo.;;tenire. Teodor<'l se
gindi s-o märite cu nepotul ei Atanasie. Proiectul aces1:ei
aliante figura printre conditiile pactului pe care basilisa
il impusese generalului in momentul marei sale dizgra­
tii .;;i , in ciuda silei sale, patriciul trebui si'i consimtJ.
la logodnä. Dar o datä ce ajunse in Italia, se rüzgindi <;-i,
lucru nea.'/teptat, se bucurä in aceastä treabä de sprijinul
Antoninei ; fic cä ea vedea cum impäräteasa1 bolnavä
me:gea sprc declin, fie din alte motive, socoti cä poat�
rez1sta dorintelor suveranei. In zadar basilisa trimitea
scrisoare dupä scrisoare, cerind sä se gräbeascä celebra­
rea cäsätoriei ; pärintii inventarä o sutä de pretexte ca
sä scape, invocind motivul cä ttebuia sä se 3$tepte i11toar­
�erea lor in Bizant, apoi gäsirä motive pentru a amina
J r;.apoierea. Teodora se nelini�ti. Ea o cuno.;;tea pe Anto­
�
n1na. I$i spunea cä dupä moartea stäpinei sale, favorita
va uita repede angajamentele pe care .;;i le luase $i recu­
no�tinta pe care o datora protectoarei sale. Voi deci sä
forteze lucrurile.
Fäcu in a..;;a fel incit sä-i apropie pe tinäruI bärb<Jt
�i pe tinära fatä �i lucrurile ajunserä repede intre ei Ja
acel punct in care cäsätoria nu mai era decit o forma­
litate necesq,rä. Atanasie .;;i Ioana se indrägostirä atit de
tare unul de celälalt, incit träirä impreunä, pe fatä, cu
complicitatea suveranei. Legätura lor dura de aproape
120
opt luni, cind Teodora muri. Putin dupä asta, Antonina
se intoarse la Bizant $i atitudinea sa aratä clar $i pro1npt
cit de bine o judecase basilisa. Uitind tot trecutul, ea
nici nu voi sä audä de unirea proiectatä ; ..;;i, nepäsindu-i
de reputatia fiicei sale, foarte compromisä Jn aceastä
aventurä, päsindu-i -';ii mai putjn de disperarea celor doi
indrägostiti, ea ii despärti 1n mod. brutal, declarind cä
nu intelegea sä aibä ca ginere un urma-';i al Tcodorei.
Cind Belizarie, putin dupä asta, v�ni O?i el la rindul säu
din Italia, fire.;;te cä- aprobä, dupä obiceiul säu, tot ceea
ce hotärise Antonina.
Dar tiacä, asupra accstui punct, moartea fäcu sä e.�uezc
proiectele pe care 9i le fäcuse Teodora, linia de conduitä
pe care-o trasase ea, in privin�a .lui Belizaric, fu ur­
matä cu atentie, chiar dupä ce ea dispäruse. Pinä in ul­
tima sa zi, generalul fu bRnuit cä aleargä prca mult dupä
glorie, cä nutreO?te sperante prea ambitioase 9i, de.;;i il
coplesisc cu onoruri, Justinian nu-1 crutä la bätrinete
nici de un1ilinte. nici de dizgratii. Chiar � doua zi duPä
ce, printr-un suprem efort, patriciul salvase capitala �i
pc impärat de atacul hunilor, gelozia nelini.;;titä a prin­
�ului il implicä intr-un complot pregätit impotriva suve­
ranului ; �i, mäcar cä nu se putu dovedi nimic in ceea
ce. prive9te complicitatea sa, basileul, intr:-o scenä vio-.
lentä, dädu friu liber miniei sale impotriva lui Beliza­
rie -';ii incä o datä ii luä garda, il destitui din toate func-­
tiile .;;i dernnitätile .;;i-1 puse la arest in palatul säu. Ast­
fel, impotriva acestui supus prea de temut, spiritul Teo­
dorei il insufleti de dincolo de mormint, pe slabul Jus­
tinian.
!n acela.;;i timp, in amintirea impäriitesei, impäratul
acordä toatä favoarea Antoninei care fusese confidenta
�i prietena ei. Pinä la moartea sa, ea i.;;i pästrä situatia
inaltä de care se bucura la palat. Astfel se perpetuä po­
litica prin care Teodora voia sä-9i facä simtitä in cäs­
nicia generalului atotputernicia vointei imperiale .;;i , aici,
opera i-a . supravietuit. Belizarie ascultind de Antonina,
rämase pinä la sfir9it, un umil, fidel $i docil �ervitor al
lui Justinian.
 X socotite de basileu ca necuviincioase .;;i contrare intelep­
FEMINISMUL TEODOREI
Dacä trebuie sä aan1 crezare Istoriei secrete, Teodora
-avu pentru släbiciunile altora o inepuizabil<l indulgentä,
-l:!a o femcie care cuno9tea viata 9i fragilitatea firii ome-
ne:;;ti. Intr-un mare ora:;; cum era Constantinopolul, mo­
ravurile nu erau irepro9abile ; cäsniciile nefericite nu
er3.U rare, adulterele frecvente ; ingäduitoare, basilisa aco­
perea totul cu mantia ei impäräteascä. Dacä o femeie
avea un amant 9i era destul de stingace ca sä fie sur,...
prinsä, alerga repedc Ja palat, 9i, cu ajutorul impärä­
tesel, ie9ea intotdeauna din incurcäturä� Nenorocire so­
\uiui care plcda pentru divort, dacä nu aducea in fata
justi�iei dovezi de necombätut ale celor afirmate. Con­
-damnat sH pläteascä sotiei sale o sumä egalä cu dota pe
care aceasta i-o adusese, risca in plus biciul :'li inchi­
·soarea. In timp ce doamna, sigurä cä nu va fi 'pedepsitä,
fäcea chiar paradä de in.;;eläciun,ea f3ptultä.
A;;a cä multi soti judecau cä este mai intelept sä in-
2hidä ochii ; .;;i astfel, gratie Teodorei, capitala cunoscu
o rnare deciidere a moravurilor.
Cu toate aceste träncäneli, cärora li se opun insem­
-r,ftt·ile pe care ni Je -furnizeazä documeri.tele oficiale, con­
:;,tatäm totu.;;i cä toti se limflau in pene cu pretinsa vir­
tute a Palatului Sacru. In legile foarte numeroase in
cac-e Justinian s-a ocupat de cäsätorie, divo:rt, adulter,
revine färä incetare un cuvint : moralitate, fatä de care
impäratul arc o grijii deosebitä : „Noi vrem, a scris el
undeva, ca femeile sä 'sc paarte cu intelepciune, sä nu
ducä o viatä zbuciumatä .;;i nelegiuitä-, .;;i nädäjduim cä
,
·vor· aiunge la a.sta". E bine sä vedem cite lucruri sint
122
ciunii. Dacä o femeie este destul de neru.;;inatä pentru
a se duce sä facä baie .impreunä cu bärbatii, sotul poate
sä cearä divortul ; dacä, färä autorizatia sotului säu, ea
va lua masa cu sträini, dacä färä �tirea sotului, in ciuda
opreli9tii acestuia, se va duce la teatru, la curse, la lup­
tele cu animale, toate aceste ingäduinte erau tot atitea
cazuri de divort pe care le recuno.;;tea legea. Pentru ra­
tiuni foarte puternice, se aplica .;;i repudierea dacä fe­
mcia i9i petrecea noaptea in afara casei conjugale, dacä
in timpul vietii sotului ei ea se gindea sä se märite cu
altul, sau dacä i9i lua un arnant. In accst caz, sotul avea
dreptul, dupä trei avertismente prealabile, sä-;;i facä
singur dreptate dacä-i gäsea impreunä pe femeie 9i pe
seducätor, fie in propria sa casä, fie in casa amcintului,
fie in vreo tavernä, fie in vrco mahala · docä-i sur­
prindea astfel, de exemplu in bisericä - bisericile ser­
veau in mod frecvent ca locuri de intilnire - el il putea
da pe vinovat pe mina autoritätii publice .;;i, dacä fap­
tul era vädit, bärbatul corupätor era condamnat la moar­
te, färä nici o altä forma de proces, iar femeia inapo­
iatä sotului ca sä fie urmäritä conform legii. $i aceastä
lege nu era deloc blindä pentru femeile adultere ; dupä
Givort, vinovata era inchisä la mänästire .<?i dacä, dupä
doi ani, sotul nu consimtea s-o ia acasä, era tunsä 9i
inchisä acolo pentru tot restul zilelor salc.
A consolida institutia cäsätoriei, „acest lucru sfint in­
tre toate" cum spune undeva Justinian, a o inconjura de
toate garantiile care pot s-o „facä durabilä .<?i indisolu­
bilä'", era pentru impärat o preocupare esentialä. El in­
terzise divortul prin consimtärnint mutual ca oferind un
motiv prea u.;;or de a rupe legäturile sacre ; restrinse nu­
märul cazurilor legale de divort, socotindu-le pe toate
cele admise de vechile legi ca fondate pe argumente
slabe. Nu mai voi ca inchiderea unuia dintre soti sau
cond1:1mnarea perltru diverse pricini sä fie un motiv de
a rupe cäsnicia ; nu mai admise ca nevasta soldatului,
123
pcntru cä nu prime9te ve9ti de la sotul ei, sa se creadä
Jiberä ; era nevoie, pentru ca ea sä se poatä remärita,
de dovada oficialä a mortii sotull,li ei. Promulgä pedep­
sele cele mai severe impotriva acelora'� care, pentru a
duce o viatä cit· mai desfrinata, imaginau pretexte ca sä
se desparta. Doar dorinta de a te consacra religiei gä­
seu iertare in ochii basileului dar trebuia ca vocatia sa
fic durabilä 9i scrioasa 9i legea pedepsea cu asprime pe
cei care icseau din mänästire pentru a-9i relua viata lu-
mcascä.
Nu ignor citu.'?i de putin faptul cä in toate tiinpu­
rilc si in mai toate tärilc legea 9i practica nu prea sint
intotdeauna de acord. Totu9i, asprimea acestei legislatii
ne face sä credem cä asupra acestui purret, ca 9i asupra
atitor altele, Istoria secreta a calomniat-o putin pe Teo­
dora. Ce este adev.'.lrat - 9i poate cä aici trebuie sä cu­
noastem influen.ta ei - este faptul cä situatia femeii i n
casätoric a fost · i n multe privinte amelioratä. Femeia a
fost protejatä impotriva tratamcntelor proaste 9i capri­
ciilor bärbatului. Ea putea nu numai sä cearä divortul
pcntru purtare� nedemnä a sotului . - „lucru :are, �pune
Justinian, le infurie in mod deosebit pe feme1, ma1 ales
pe cele carc se poartä bine" - ci chiar sa �i obtinä pe­
depsirea lui dacä sotul era ispitit s-o indemne 9i pe ea
Ja desfriu ; in plus, femeia nu se mai teme sä fie repu­
diatä färä motiv sau acuzatä pe nedrept de adulter. L7-
gea _cerea, in acest caz, dovezi pere�ptorii 9i . ing�du1�
femeii dacä acuzatia era recunoscuta calomn1oasa, sa
cearä divortul, färä , prej udiciul indemnizatiilor pccuniare
9i al alungärii la care SQtul ar fi putut s-o co�da1!1ne„
Sotul :nu mai putea sä-9i batä sotia färä un mo�iv c1t se
poate de legitim, nu mai putea, färä motive ser1oas:, s�o
alunge din casä, 9i legea adaugä, nu färä oa�e:are 1ron1e
.
cä dacä din noaptea petrecutä in afara dom1c1lulu1 con­
�
ju al ar rezulta vreo consecinta supärätoare, bärbat�l .nu
va putea decit s-o ia asupra lui. Dar in ciuda aceste1 .1n­
tcrventii salutare si binefäcätoare in favoarea feme1lor
nefericite in cäsnicie sau brutalizate, Teodora ca $i Jus-
124
tinian - �i faptele o dovedesc - nutreau un respect
deosebit fata de institutia sacrä a cäsätoriei 9i mani­
fcstau o grijä deosebiti'i in ceea ce prive�te respecta­
rea ei.
Artaban era un frumos ofiter armean, pläcut �i de
neam mare. !nrudit cu familia regalä a Arsacizilor ve­
nise sä-9i caute norocul in imperiul bizantin $i prin cu­
:rajul, hoti'irirea :;;i firea sa generoasä, a devenit repede
popular in toata armata. Se afla in Africa in momentul
räscoalei militare in care a pierit guvernatorul gencral
1\reobinde �i a fost cuprins de o cavalereascä pasiune
pentru tinära sotie a celui mort pe care evcni.mentcle o
Lisaserä la discretia :;;efului räscula\ilor. Prejecta -
acesta era numele tinerei väduve - era o nepoata a lui
Justinian 9i ambitiosul armean nädäjduia sa tragä unele
foloasc din serviciile pe care i le-ar fi putut aduce ace­
lei mari doamne. Nu se in9ela. Salvatä de el, Prejecta
nu-i re'fuzä nimic cliberatorului ei. Nemultu1nitä sä-1 co­
ple.7eascä doar ou bogcltii, ii fägädui in cu_rlnd n1ina sa ;
'?i Artaban, ametit de soarta sa, se 9i vedea prin acea:stil
strälucitil c.'.lsätorie, pe treptele tronului.
Totul ii mcrse dupä dorintä ; printesa se rcintoarse
la Constantinopol 9i Justinian, ca sä se facil pläcut in­
drdgostiti1or, il autorizase pe Artaban s-o urmeze. Pen­
tru a mic9ora distanta care-1 despärtea de iubita lui, il
coy)lc9i cu demnitäti 9i onoruri. 11 fäcu comandant-9ef al
contingentelor sträine ale gärzii, apoi consul. Dar in acest
moment ceva ii tulburä fericirea. Artaban uitase cu de­
siivir�ire cä ·odini,oarä, undcva in Armenia, contractase
o tiisätorie ; intr-adevär, trecuse atita vreme de cind se
despärtise de aceastä primä sotie 9i de atunci niciodatä
nu mai auzise vorbindu-se despre ea ! Or, iata ci'i ca
apiiru pe nea9teptate la Bizant, reclamindu-�;ü drepturile
de sotie legitimä 9i gäsind un puternic sprijin la in1pä­
räteasä ; Teodora fu inflexibilä intr-o problemä care
privea legäturile sacre ale cäsätoriei ; ea il obli�ä pe Ar-
taban sä se into.arcä la nevasta lui �i, ca exces de pre­
cautie, o märitä pe Prejecta cu un altul.
Impäräteasa nU fu mai _putih asprä in grija sa fatä
de corectitudine -7i bunele moravuri cu douä femei de fa­
milie mare care, rämase väduve, se consolau cU prea
marc u�urintä de pierderea sotilor lor. Proasta lor pur­
tare cra un räu exemplu ; Te"odora i�i puse in cap sä le
märite din nou �i, pentru a le pedepsi umilindu-le in
orgoliul lor, le propuse pretendenti de conditie foarte
urnilü. Inspäimintate, cele douä surori se refugiarü Ja
Sfinta Sofia socotind sA scape astfel de o atit de :supä­
rätoare uniune. Dar Teodora era incäpätinatä ; ele tre­
buirä sä se intoarcä �i, de�i le ceruserä mina bärbati de
rangul lor, consimtirä cu stringere de inimä la aceste cä­
sJtorii nedcn1ne de ele. Trebuie adäugart cä, dupä ce dädu
acest exemplu, basili<;a ifi;i luä sarcina de a-�i consola
victimele ; se ocupä activ de' avansarea sotilor lor, �i-i
cople�i cu onoruri �i binefaceri.
Se poate ca - datoritä firii sale autoritare .<;>i cu obi­
ceiul pe care-1 avea de a subordona toate lucrurile sco­
purilor sale politice - Teodora sä se fi amestecat cite­
odatä cu prea multä indiscretie in treburile de familie �i
in ciisniciile care n-o priveau. 1 s-a repro9at de a fi pus
1
la cale cäsätorii cu acela9i despotism pe care-1 punea in
cirmuirea Statului, de a fi unit 9i despärtit oameni färä
ca mäcar sä-i lntrebe, numai pentru cä a�a-i pläcea ei.
S-a väzut cum s-a sträduit sä impiedice cäsätoria filcei
lui Germanos 9i cwn .<;-a sträduit s-o punä la cale pe
aea a fiicei lui Bclizarie. Dar astea nu erau doar -ni9te
treburi märunte ale 'iJ11pi'irätesei : procedind astfel, Teo­
dora avea planurilc ei politice. Cind, de pildä, a märi-
1at-o pe Prejecta, cu un nep�t al acelui Hyi)atios care odi­
nioari.i, in räscoala Nika, se proclamase impärat, cra pre­
ocupatä de fapt de a reduce la neputintä un pretendent ;
ratiuni de acela:;ü ordin au determinat-o de la ineeput
_sä protejeze amorurile Antoninei, apoi s-o impace cu
126
Belizarie. Cind interesele Teodorei erau in joc, sau einet
trebuia sä-�i serveascä rudele sau prietenii, scrupuJe]e
tnorale nu cintäreau citu�i de putin. Se 9tie cit de bine
le-a 1näritat pe sora sa Comito .�i pe nepoat_a sa Sofia ;
o m5.ritä de asemenea pe fata lui Crisomallo, favorita
sa, cu fiul lui Hermogene, maestrul oficiilor. Saturnius,
- acesta era numele tinärului bärbat - era logodit. cu
una din rudele sale, o fatä fru1noasä, purä 9i de r.ea1n
bun ; impäräteasa rupse cu brutalitate c.3.sätoria proiec­
tati.i �i-1 obligä pe Saturnius s-o accepte pc fiica lui Cri­
son1allo. CB.sätoria avu loc ; dupä nuntä Saturnius se
plinse prietenilor säi cä nu ,�i-a -gäsit mireasa neatinsi'i.
Dar o päti. Tcodora porunci sä fie arestat �i bi'.itut_ cu,
vergile pentru a-1 lnvi'ita - spunea ea - si'i nu n1ai fie
atit de flecar. $i alte cäsätorii silitc au fost - se pa:re -
opera sa, 9i n-au izbutit intotdeauna prea bine. Cunoa�­
tem putine amänunte ale acestor intlmplfiri ; un fapt 1o-­
tusi. este demn de remarcat. 1n toate accste aventuri,
Teodorei ii päsa prea putin de bArbat ; ea insä9i fen1eic,
era lntotdeauna, dupä cuvintul unui istoric „pornitft ln·
n1od firesc sä ajute femeile in nenorocire".
Astfel apare ea, mai ales in mä<iurile pe care i le-a
inspirat lui Justinian cu privire la cintärete, dansatoare
�i Ia femeile pierdute. Cui:io�tea, pentru cä trecuse prin
asta, drojdia capitalei, ?i $tia c:itä mizcrie $i ru�ine as­
cunde ; de la inceput uzä dcci de influenta sa pentru a
aduce in acest domeniu imbunätätiri. Cred ca la ea face­
Justinian o aluzie discretä, cind intr-una din ordonan­
tele sale privind reforma moravurilor, vorbe�te de per-­
soana care de multä vreme il inf)tiinta in secret la Con­
stantinopol 9i cä ei i se datoreazä ancheta care s-a
soldat cu mai multe legi reparatoare �i salvatoare. Se
poate, in orice caz, crede, ca ea a coritribuit la ridica­
rea actritelor pe care le Jovise mizeria, fie ingi.iduindu-le
sä p.3.räseäscä scena, fie fJ.cind sä cadä ultimele bariere
care se opuneau la cäsätoria lor. Cäci in acel n1on1ent
devcnise un obicei gcneral in societatea bizantinä de a
127
 U-bliga adcsea femeile SÜ intre, impotriva VOintei lor in
te�ti·u, 9i de a le face sä contracteze, sub cauf:iune 1an­
_g-a1amentul de a nu-;;i pi'i.räsi·niciodatä profesia. 'pe v1iitor,
legea dcclara nule toate acele contr acte imorale si le
a;itor-iz� chiar pc comedienc sä rupä legäm
facusera, salvarea nevinovätiei lor fiind,intul in
pe carc-1
ochii lui
Dur:nnezcu, un act in stare sä scuze un sperjur. S-a dat
o:d1?: sub ped.epscl.c cele mai severe, guvernatorilor pro­
"'1ncn lor 91_ ep1scop1lor, de a veghea la asigu
tbl.�ii actritelor 9i de a reclama impäratului dacärarea
nu
liber­
se
pecta legca . Pedepsc foarte aspre ii lovirä pe cei careres­ in­
cheiau contractc abuzive ; in afarä de confiscarea averii
0i de exil crau pasibi li de o amendä de zece Iivre de
.3u:· - cctm unsprezecc mii de franci - ncfericite cu propriii ei dinari ·; 9i, dind in plus fiecäreia
re<;pective ca sä poatä trüi in mod cinstit.plätite Astfel
femeii
rein­
ti·atc in viata normalä, comedicnele
puteau sä c�ntr�·c­
teze cäsätorii cu cci mai inalti demnitari färä sa' aibä
nevoie, a�a cum ordonase odinioard Justin cu
suratorii nepotului säu, sä ceard in acest scop ocazia in­
autori­
:>:a�ie imperialä ; aceea�i inlcsnirc fu acordatä fiicelor co­
0
·medienelor.
.Le fu iinpusii doar o singurä obligat,ie : accca de a
nu <-c mai urca niciodatä pe sccnä.
Dar, mai alcs, p.3.zitoare severä a morale
Teodora t,inea morti$ sä-$i moralizezc capitala.i public Se
e,
stie
<"e loc ocupa acolo criminala industrie a lenonelor si �ite
ncnorocite erau antrenate, prin fJg.3.duieli frumoa.�e. in
meserii infume. Se �tie in ce mäsurä casele deocheate
'cimpleau Const<:1ntinopolul �i prin ce angajamcnte rusi­
noase erau re.tinute acolo, adesea impotriva
vointei ]�r.
victin1ele acestui deplorabil trafic . Teodora voi sä punä
-0r<li1:e in toate astea. 0 ordonantä imperiald interzi
cea,
sub pedeapsa cu moarteH, de a tiri' impotriva vointei
-sale, o fata tinärä in desfriu ; furä interzise casele de
tolerantä ; furä inchise cele care existau, re.stituind u-se
fen1eilor inchi<;e acolo' banii pe care-i däduserä pentru
'Cautiune ; in sfir9it, se expulzaserä din ora9 lenonete ca
„o::i.meni väti'imätori �i corupätori ai moralei publice"
.
„Poruncim, spunea ordinul lmpäratului, ca toti supu9ii
no�tri, sä ducä pe viitor o viatä 'inteleaptä, intelepciunea
fiind singura 'in stare sä apropie sufletul oamenilor de
Dumnezeu."
lnsä9i Teodora veghea sä se execute mäsurile la
care-1 indemnase pe impärat, de a smulge pe bietele fete
pierdute „din jugul ru9inosului lor sclavaj". Din ordinul
säu au fost strinse, laolaltä cu victime1e lor, lenonele,
si impärätea.<>a le-a cerut sä declare, sub jurämint, eu
�lti i;)ani le cumpäraserä· pe acele nenorocite de la pd­
rintii lor.
La räspunsul lor ca le plätiserä 'in medie cinci bani
de aur de persoanä, impäräteasa le cumpi'i.rä pe toate acele
{'ite un, ve9mint curat 9i cite un galben le trimise 'inapoi
la familiile lor. Acelora färd familie, impäräteasa se
preocupä sä lc deschidä un azil. Pe coasta asiaticä a
Bosforului, intr-un vechi palat imperial, ea fondä, pen­
tru fetele care se pocäiserä, mänästirea zisä Metanoia,
adicä a Pocäintei ; 9i pentru a evita orice ispitä viitoarc
a acestor nenorocite, pe care adesea numai nevoia le
ad11sese la pierzanie, ea inzesträ cit se poate de bogat
accastä caritabilä institutie. Se poveste9te cä unele din­
tre noile schimnice se acomodarä destul de g_reu cu
accastä nouä schbnbare a ex istentei l')i .preferarä sä se
aruncc in präpastie din inaltul zidurilor 'inchisorii lor.
Se poate. Opera nu face totu9i mai putinä cinste Teo­
dorei si gäsim o noblete deosebitä in aceste cuvinte ale
ordon a'ntei imperiale pe care färä nici o indoialä ea i-a
inspirat-o lui Justinian : „Am numit magi: trati pentru
a-i p€depsi pe tilhari 9i pe hotii care fura ban1. : n-a�
trebui oare cu atit mai mult sä-i urmärim pe t1lharu.
care furä cinstea 9i pe seducätorii castitätii ?"
Trebuie oare sä credem cä toate aceste mäsuri 9i
aceastä simpatie fireascä pentru femeile aflate in särä­
-cie· $i nenorocire erau determinate, la Teodora, de vreo
9 -c du.986 129
amintira sau de vreun regret din trecutul ei i eB, ar fi
� Partea a treia
gindit, dupä cum se spune, ca $i poctul :

„l\'on ignara mali n1iseris :)Uccurere disco" ? l

I,U(Tul e<;tc probabil, ca sä nu spunem sigur, �i el

nu poate schimba pärerea pe care nc-äm fäcut-o des­
pre Teodora . ..\ceasta dansatoare de odinioara, urcatä pe
PREACUCERNICA TEODORA
tronul Cezarilor, nu era la urma urmei neden1nä de
soarta sä. Pornitä de foarte de jos, ea $tiu sd fie, in ciuda
('usururilor '.';i viciilor sale, o mare impäräteas·1, $i din
furtunoasa ei tinerete ci'ipätä, niai ales, printr-uo straniu
.;;i nca'.';teptat contrast, dragostea de lucruri serioase, grija
constantä fatä de morala pubJicä �i de propria ei dem­
nitate.

1 Cunoscind ncnorocirea, �tiu sä-i "-jut pe nenorociti (lat.).

 1 guri cä in orice incurcäturi, in or.ice pericole, Dumne­
zeu i�i intlnde asupra basileului mina protectoare �i il
ajutä.cu inspiratia sa, amestecat in toate ceremoniile cul­
tului �i in toate treburile bisericii, stäpfnii Bizantului
PIETATEA TEODOR
EI duceau intr-adevär o viatä pontificala.
Justinian simtea in aceastä existentä o pläcere deo­
sebi�ä. Foarte evlavios �i chi<ir superstitios, el se cri!dea
obiectul solicitudinii speciale a Providentei, 9i-i pläcea sä
constate a�a-zisele minuni care se inmulteau in favoa­
v ta .vechiulu i Biz�nt, religia ocupa un r� sa. l9i amintea cum, intr-o zi, pe cind era foarte
fru!�e l� . , loc
ea c.onstituia chiar deo
bolnav, �i cind $tiinta omeneascä nu mai era in stare
parte din p;���:or.n�ia i�:caräte �?· sä-1 salveze, cei doi mari doctori, C:osma �i Damian, pe
de numeroase' ale ortod x .ae:e _ineran marile s3rbätori, atft
a, inve�m�n tatä in
care tot Bizantul ii �tia �i cärora le venera puterea mi­
raculoasä, coboriserä in mod special din inaltul cerului.
p;irpurä �i aur, se duce� �::ri de un !�;
g1u, la marile biserici di� ca�italä.' la Sf1n �plend1d . corte­ ca sä-1 vindece pe printul aflat pe moarte. I9i amintea
la Sfintii Apostoli, la Sfin tul ta � ofta, sau cum altä datä, grav atins de reumatism $i aproape pa­
S r u 1 ralizat, s-a vindecat doar prin ungerea cu mir sfintit
����h��n�an5�tuarul �fintei Ma�i: ��: 81� c�� �{ ����o��j scäpindu-$i trupul de chinuri. $i, pätruns de gratitudine,
tia�ii säi, ' 1rl�o�}����� �= ���ii���nt[�p������<i 1
rii ;:;i o.�- se sträduia färä incetare sä-i dovedeascä recunO$tintä
acelui Dun1nczeu care-�i aräta astfel dovezile ocrotirii
lit�rghia divin nJ•tar1,.e as1s
lor a marilor -dem . ta,
a
· p�inä de dcvotament,
a eme1-
la sale. A pasha puritatea credintei, a apära cu orice prilej
•.

Iumfn3:i, sli rige��n�h� �=ap��io���i!0�ta�;i1;d f Biserica, a reforma in spiritul disciplinei 9i al dogmci,

_�age in �ata r�licvelor sfinte. Str !� s� �: a-i intinde :;;i a-i propaga influenta, era grija lui con­
- pr?ces1unea imperialä i�i
�.u, äbätind stra'ziie cet·" stantä. Ii pläcea sä clädeascä biserici 9i mänästiri. Ii plä­
xu.l p1torcsc al costumelor ofic desfä!?ura färä incetare l�� cea !?i mai mult incä sä se amestece in controversele teo­
cer1ntele ceremonialului. iale, mereu altele' dupa �
logice. A prezida concilii, a discuta cu episcopii, a i:;e
Procesiunea se ducea, cu marc pompä cind sä . . ccrta cu dizidentii, erau --distractiile lui favorite. Bun vor­
gurczc. vrco bi�ericä nou ä, cfnd sä venere�e niste m�:��� bitor, foarte mfndru de· elocventa sa, de puterea erudi­
r�num1te ca sa. obpna de tiei sale, de logica demonstratiilor, socotind, nu färä oare­
c1nd la vreo fa1moasJ män5.la'>tire eJc \rindecäri miraculo��e
ca sä ceara binecu�.n� care naivitate, ca nu-9i avea egal in arta savantä a con­
r .
eunu1 ascet renumit : alteori troversei, ii pläcca sä dea e:xen11)le prelatilor prin pre­
�:
. �:r;;�e, m�ltumca Domnului pentru prin actiuni solemnc dici mieroase �i pline de blinde\e ; isi fnchipuia cä-i co»­
�e �r?v1denta armatelor imperiului ; une victoriile acordate vinge prin argumente de nezdruncinat �i c5-i converte$te
a1ne negre de doliu, cu miscätoare ori lam
veneau toti
ent
pe eretici ; f�i petrecea noptile discutind cu teologii �au
alciituind scrieri polemice, cu care apoi se läuda peste
r?age �pe a�otput_:rnicul Du1nnez�u sä-9i potoleaatii sä�l
Ii1

a, �a p na capat fla�elurilor, ciumei sau cutremu �cä mi- tot. Toatä viata s-a amestecat, adesea chiar indiscret, fn
3� pam in� cu carc EI tngrozea capitala. relor treburile Bisericii ; �i cei care voiau sä-i placä il feli­
Fern;- ��on�'in9i cii �n impärat estc alesul lui Dum 'Citau fiindcä izbutea sä inmänuncheze in discursurile
nez. _eu, Insarc1nat. cu c1rmuirea lucrurilor orne ­ sale „blindetea lui David, räbdarea lui Moise, c1ementa
ne�ti, si- apostolilor �i sä realizeze sub domnia sa epoca ideal5.
133
 '
sevcr
nu eru mDi put\n
� dur cu �1 insusi
„
trupu ui: Foa1 te . . i ta a cu tcz ut, la
Se 0'tie c� -�i ä
predicatä de profeti, in care filozofii vor fi regi :;;i regii len
. . ·an si
vio
lY'
ca pe JllS,1n1
filozofi". nic1 fata de altu. ·. Teo-
cas
·

, 1 doJ · en
palntul Sacru
. 1 --
.
.
•

. ,... ut '�111pä
.
So co-
.
-"d
i.
ora. Tocn1a1· I)entru
asta 1-a p 1a�
ese
'_.

Teodora manifesta .;;i c<J o grijü foarte n1are fa� de rüt

�
. .

exigentele etichetei pentru a nu se sustrage pioa:>1elor

°: , sfint trebuie sä fie atotpt1te rn1
c

\
t1n d ca un "t de
ninü la pal � t� 1\/Ia _­
.�:1 . l�a rug at sä rä1
o1�
datorii care se impuneau unci in1pJrütese.
pe llll ''i.l Dun1ae.o.L.
. � U, Cct tie rn1 cu l
in vis
i-a trimis �tunci, pr
•
e1,
·
Ea avea prea rnultä finete .;;i siint politic ca sfl nu-�i
r;s a "'refuLat. :Ea t in-
, . · · Cu u;1 dispre ·
:ire .
en 11
t
l ,
to
dea seama care era, lntr-un Stat cre.;;t in, importanta pro­ {' mc pe - ntr u m1 os
sum a . v1g uros
·
o ar lu i
blemelor religioase :;;i ce prin1ejdie ar fi insemnat sd nu , d cu puninul
·

scuturin
' -
l,
co]cnt' preafericitu , t 'no ' ' dP au r in
grozi�i
_,
ne ·" •l"
se intereseze de ele. In sfir$it, pc ·deasupra, era in n1od e3 ban u, Jn
si
·· a aruncd
sacul carc con�1n 0.• 1uc iti
-

s1_ a samb e1an1"]o '

- ·

r ·
sincer pioasä. Avea, ca o ·1unii bizantinü, un mare res­
fata -1mpa -1 ese·
- ra
• Ia Curte · dar T
.

eo-
c
- ·
.1 -. 0

})ect pentru persoanele ecleziastice, pentru acei cdlug&'ri

"F'a0ptul fäcu oar � �·c �� �
F tt�
·,

i
pe cea­
l Ise
vil vä
��
e�c
cu chipuri au.sterc, cu lungi V€$ll1inte negre, pcntru acele aJa „ Prca cr1 reträs
dora nu se dt>scur : n1ahalaua Sikc,
pentru
fc1nei evlavioase carc renuntaserä la lume „ca si:i imbrace de ".-u r, n i
Iultii parte ö. Cornv _ ' -
•
f' 1 eure se obi)-
lu
Ve$n1intul ingerilor $i sii devina cetätenc ale cerului" · guratate asp . ra x·c · t„n tä cu
a-�i duce, 111 s1n
_ mi. linta bas1. 1.i·sa •1_„
. _' ' ,,
"' p'e'"'en
tat scuzc pcn-
·

J,e era, ca toti oamenii din vrcn1ea sa, profund recunos­

nuise. P l.1na - de
·

u
ispitei ' si -
. pr1. n c.iaruri ·
l-a in-
ciitoare pcntru virtutile, peniientele, rugAciunile p1· in 1 sunu
tru ca a cutezat s�i- ·
· '

na · .
c1t
-
ta
t .1n vrea sa pr1. me
asca d e l a ca at1
i
care ,completau n1eritele insuficiente ale altor cre'.)lini -
· '

trebat daca cel pu .

�

Ca ;;i Justinian, ea admira sinccr „acc.'..lsta viatA 1uon'1;.­ : . .1 sa .- audü

� w= Mo.ras·
, 1 nu vo
m . m� . . n1c
pe oin in legii.tura dirc('i;� cu TJumnczeu, . 1 � �re d
·

ticä, ce-1 pune nsc e '

ic in tine, raspu
carC-1 face pur, puternic prin meditatii, supcrior tuturor -- Nu exist5. nim :pun1nezcu,
' - nevoie slu.gile Domnu1tn . , declt teama de
a d e ea 1.
grijilor omenc'.)tP'. ai" ba
� sd dai dova d"
li pläcea sä se inconjoare de siha�tri $i de asceti ; dac3. esti in start . . pJec{1
tärilor imperiale,
S1 penti·u a se ·
.

ii primea in mod fan1iliar la I_)alatul Sacru, discuta cu ei ,us · trage solici . . . .

1t.
despre lucrurile spiritului, se supunea cu pldcerc Ol're­ tc un loC rna1 lln.1>?t
c�
·

· .
0 • „,

mai depart_e sa-�1

·

11
�

fhc ur3. celebru. Pala:

;;i avea incredere in cuvlntul lor. ud
• .

s ci·
tntre t1mp ace ? >?i s:1-i cearci
rilor lor äten ii
sä- l va dd
. let ele pt�ase se dusc - rd
S-a ;;i väzut cum, pentru ca si'i.-1 vindcce pe Justi­ gii i �1 suf ta Curtea1
favoarea Pe "ar '-- e i-o ara
vra
·

nian bolnav, ea a fäcut apel la c.;llugärul sirian Zooras ;

tru e1
sä se roage pen n1ra sa-
-
i ve
. 1 11tr-o noapte
tilh ari
. •

t
·

v1 1te
se >;tie cum 1-a rugat pe marele sfint al Palestinci, Sabas, ii atrac;e �i al e �
. . •

' l 'lleze in cortul sau

.
ce �i-a tr1· m1s b
·
sä intervinä pe ling<l Dumnezeu ca sä-i dea un UH.iat. a•o a-
, •
1 -au cp
., us , tot
I.;;toria relatiilor sale cu anähoretul M.aras nu este n1'1i - Dacü nu ne dai
putin instructivd, nici n1ai putin picantä. pe loc !
silisa, te ucidem
itu1 a spus ,
Maras era unul dintre acei impetuo�i sirieni a cd.ror Atunci pce_aferic a;;
r. D3. cä a� fi voit aur, n-
m au
cvlavie infläcäratä �i zel, adeseä temerar, nu se OJ!lrcau Crcdeti-mä, n�a
ln fat"- nici unui obstacol. Spre virsta de treizeci de ani, n1ai. fi sta t aic i !
_

e spadii si unul
chiar in ziua in care trebuia .s:=i-�i celcbr�!ze nunta, fu­ i , puserä lll ' �� ;i
NenorGJcire lor !
�

Dar ho�il, incredul b a., o

clintre c1· l·1 1 ovi· pe
.scse, ·chipurile, atins pe nea�te1Jtate de harul divin �i Maras cu un un
atlet robust :· cu
preierase jugul u�or al Domnului „funestelor incwnodi­ sirianul era un
1na1. nte de a fi sfint . . ul dintre adversa
r11 sa1,
- · ,·
tr1.11t1 pe pr1�
<los de minä il
s1
täti ale unirii trupe�ti11• I11trat la mJnästire, s-a fäcut re­
.

mä gi rin d pe
n1arcat prin austcritatea pcnitentelor sale, prin asprimea ei ii cio
bastonul v1ct'm
inarmindu-se cu
I

aproape excesivä a tratam!!'ntului pe carc �i-1 aplica

135
13•
 rind pe- ceilalti 9ase hoti ; ii legä cu grijä, punind aJä­
turi spadele 9i reteveiele acestora ; dupä care le spUfie cu
o 1ini�titä ironie ;
- V-am rugat, fiii mei, sä mi'i läsati in pace ; päcat
cä nu m-ati ascultat : a.cum faceti-mi pläcerea 9i stati li­
ni9tit! piNä la ziuä, .;;i s.'.'i vä intre in cap cä nu trebuie
sä dispre�uiti niciodatä nici chiar pe omul ce1 mai särman !
Dimineata le dädu drumul, oprindu-le doar bitele si
säbille. 1ntimplarea fäcu mare vilvä la Curte si cind
.;;ambelanul trimis sä afle amänunte, aduse ia Paiat, pen­
·
tru a aräta stäpinilor säi, trofeele victoriei preafericitU­
lui, Justinian 9i Teodora cäpätarä pentru Maras o 9i mai
mare admiratie. 1ntimplarea fu de folos in primul rlnd
sirianului. Catadicsi, in sflr9it, a primi sä ":i se clädeascii
o mänästire 9i träi acolo multä vreme, nepierzind totu9i
prilejul �sä-i oci'irasci:i zdravän pe impi'irat 9i pe impi'ird­
teascä or� de cite ori i se ivea ocazia. Astfel cind, in
542, murt in marea epidemie de ciumä, printii J1otärirä
sä-i facä funeralii solemne 9i trimiserä, pent;u a asista
Ia aceste funeralii, pe oamenii cei mai ilu.;;tri .;;i mai nobili
de la palat, cubiculari 9i senatori, episcopi, oJerici si cälu­
gäri. :;li m�artea sfintului päru la Constantinopol 'o cala­
mitate publicä.
Pentru aoe.;;ti asceti ciudati T-eodora manifesta o ne­
silr.;;itä indulgentä. Orgoliul ei le accepta musträrile, in­
solentQle, asprimile ; märe�ia sa se umilea in fata zdren­
telor lor. Atent.ä sä-i protejeze, avea pentru ei o gene­
rozitate inepuizabilä, mila ei se concr-etiza in construi­
rea de mi:inästiri, de spitale, de orf-elinate. Justinian vor­
be.;;te undeva desprc darurile märete pe care basilisa le-a
fäcut biscricilor, .'>pitalelor, azilurilor, episcopilor .5i cü­
lugärilor. Ea i-a düruit cälugärului Zooras,· pentru a se
retrage cu discipolii slii, un vast domeniu in mahalaua
Sike ; a curnpärat, pentru a-i oferi azil patriarllului Ale­
xandriei, Teodosie, o vilä frumoasä Ia Derkos, in Tracia ;
1-a rugat pe Jacob Barad-eu sä primeascä o casa In ca­
pitalä, cu tot ceea c.e-i era nece'>ar ; a fondat ·o mänüstire
chiar in interiorul Palatului Sacru.
Pentru a-i primi pe sträinii säraci pe care afacerile
ii aduceau la Constantinopol, ea a construit mai multc
hanuri intinse. A ridic<it biserici, spitale pentru bolnavi
136
si aziluri pentru cei säraci ; s-2 sträduit sä imbogäteascä
�ele mai ilustre sanctuare cu daruri somptuoase. li plii­
cea sä fie infäti9atii- In aceastä liberalä t?i caritabilä ati­
tudine : pe o splendidä tapiserie brodatä cu aur, care al­
cätuia o invelitoare pentru masa altarului din Sfinta So­
fia, o vedeai vizitind, impreunä cu Justinian, spitalele �i
bisericile, opere de seamä, scria un -contemporan, ai
acelor stäP'ini ai lumii, ai acelor prptectori ai cetätii".
Printre fundatiile sale, existä una care a rämas cu­
deosebire celebrä : constructia bisericii Sfintii Apostoli.
Pe colina nnde moscheea lui Mahomed al II-lea i�i
ridicä a.stäzi cupolele cu semilune, Constantin cel Mare
a zidit o bisericä inchinati'i Sfintilor Apostoli t?i fiul säu
a strämutat aici, cu mare solemnitate, a�ezindu-le in­
tr-un sicriu de ciur, rämä�itele apostolilor Andrei, Luca
$i Timotei. In intentia fondatorului imperiului cre9tin,
acest edificiu trebuia sä .slujeascä in acela9i timp 9i de
mormint lui 'ii urma�ilor lui. !n vremea lui Justinlan,
biserica primitivd cräpase de vechime ; impdratul o dH­
rimä si Teodora isi asumä sarcina s-o reclddeascä mai
vasta �i mai frumOasä.
In anul 536, impäräteasa puse in mod solemn prima
piaträ a noului edificiu, 9i marele arhitect care chiar in
acel moment termina Sfinta Sofia, Antemius din Tralle'.:>,,
inaugurä, cu concursul lui Isidor cel Tinär, constructia
sanctuarului. Ca �i la Sfinta Sofia, se folosi 9i la Sfintii
Apostoli de toate splendorile �i de toate posibilitc"1tile de­
coratiei bizantine. 0 pädure de coloane, smulse färä in­
doiaiü din templele p,Jgine, alcätuia de jur imprejurul bi­
sericii ur.i dublu etaj cu Jargi coridoare ; pe jos, pe ziduri,.
marmurcle de pret erau a.<;;ezate intr-o strälucitoare mar­
chetiirie ; pe bolta cupolelor, pe peretii basilicii, aläturi
de Crist triumfätor, lnconjurat de Fecioarä 9i de apostoli,
se vedeau' episoadele principale din viata 1'.erestrii a Min­
tuitorului. Dar noua constructie era remarcabilä mai ales.­
in privinta planului. Avea fÜrma unei cruci grece�ti ; �i
in vreme ce Ja Sfinta Sofia o singuri'i .;;i imensä cupolä
incununa edificiul, aici cinci cupole dominau intersectia
.;;i extremitätiie bratelor crucii. Aceasta dispunere care o
amintea, se pare, pe cea a bisericii Sfintului Ioan Evan-
137
 vrell!'e et� unii cronicari orientali o nun1L,1 ,. u „Teodora
caricrü in
Efes avea sa faci:i o stri:ilucit5. · · t1 1n . .
- listul din d3rul lui Dtni1nezeu" , ,-n vrcn1c cp 1or·>eten1
g11e - · 1 e1
·
in vre1 ne ce ta Sofi a, S1ria
'

istoria arhitecturii biza ntin e. Sfin

o proclamau „.impdra � .- 1easa „ r<-irc-1 iub-e.ste
;
f-h.� D umnez
rica
, . eu,
ape. unic 5., bise
prca grcu de imitat., a rämas apro <; In1p3ra
Sfin ­
spu nc . c .
a r C>- 1 .
1ub c.< te l)C Cr isto
· teac;.a crcdinciO'-!<, ·)" i
cinc i dom uri, curn ·,
\ii 1\postoli, „no ul firmament cu
,

'
. _ _

it in mod �ren1e ce inul� i o socoicau „o.;ustinutcl de insusi r)urn ' nc­

•

aicu ri de aur" a serv

un poct, instelat cu n102 zen pentru a-J protej'-l r:- c1 net·aJ1t1 in11)otrivä ao.;pri-
torilor din secolele urn1ütoare.
n
.
·constant ca model construc
�
_ •

_ .
. . .

este decit "o replici:i a n1i'iretei

.

n1ilor furtunii", alt· , l cron1car1, Indeo';ebi cei din 0cc1den­

"

San-1\llarc din \Tenctia nu .

bi<;crici construitii de Ju<; tini an )i Teoclora. tu] lat1n, avcau pentru ea doar o� c1r1 " . .„1 ble"'tf'Jnc. :\ce;i.<.ta
.

urmi:irca progresul cdificiu­ din pricin;1 ci:i in ochii ortodo . ,

�

pios , Teo dora �� ;�:-�J<;d �r�a �ra . . c'. i

'"

Cu un zel
stJ constructic· i-a prici­ vche:ncntA suc.;pect3 tJ d0 erczi f�l'>�;J�Jr < <'t � . P-1tr1ar­
lui .�i legenda poveste�te c:t etCC3
. de 13 ince put au exi<,tat greut�iti hului Scver, ea profesa pe· fata - , doct11.·.n a n1onofrz1t<'i-, care
nui t n1ulte griji Incd
.

ii solide din caUza riului respingea Concil'1ul d in . Cdlcecloni'a �a nu admite'� cJcc1t

pentru stabilirca unor fund3t
-.
.· , - -p ntru
prin i nfiltr;'-ltiilc sale. o s1ngura ..
funta
, ,
ln persoana lu· Cr i" . to_:. :3-s1 apüra
l"ycus care sldbise terenul �
·

tn n1on1cntul in cni·e trcb

ui
.

este. prietenii, a sridat·, pe fa\a Rom'a �1, . p1na In ult1n1a s· 1·

.t\poi urmä 3ltä po-v bi'tg ä de sean 1J . p •
aicuri, Teodor a i ncapa\'?a�e partizanii lrnpotriva ft�g��
:.;ü inceapä decorarea cu n1oz
. .• ,

.
_

feri circ Ea re,n cu. l zca spune un IS

. _

tinu c Jucr ul. Din ;�J�ir ���li�1c�l� · tor1c, zel ul

cä nu mai. avca bani a sd con c
ridica biserica �i ale cäro r 'lab·1 1 1·i·1 In I . ··' co 1e :;, ca cu daruri bo­
·

ecet1·,.1 , · 1oc ,, - 1rnpcr·

.
apostol ii in cinstea cärora sc
· "

f!.
·

� 'n''r ""0 nu era totui C

rä dcs cop erit e in mod miraculos sub par­ p pc cei din st in tate
. :-d fi
,a a "
rämii�ite fu<,ese g at .
ir d in a.iutorul in1piirütesei o b1.7 n u1ta ci ardo?re, isi i �pinse bJrb3tul pe acclasi d1-u�
doseala vcchei bazilici, vcn '
·

in cetre Andrei, J.uca 9i Ti­

·

r e c-are .," e- angaJase Pa in a- · · �·n num le. int crp,;clor

(�dci min une , ea avu un vis
: Stat1ilui, 1-a antre�at intr-� ol��· � ' ica :e ne �In1stea C'atoli-
motei i se 3rätarä 9i-i spuserJ
.
.
Nu tc nel ini� ti 9i ntt ccrc nic i un ban sotului tüu , ci<;r.1ul . In vreine- ce ,�cnt· 1n1e.nte_e , rehgioäsc mp
-
,
i ­
·l]
ul mürii, <lincolo de poarta .
.
tulu1, respectul säu faü1 . ' . de ortodoxie, '1ncl�1na ' sa i
� mentin;I u. ci
�

Justini an ; ci. du-te pe ßrm

· . -

lui· Dexiorate ; vei gäsi aco
sprezece va5e pline
ü­ . . . d 1· T
lo ingropate in p5 inin t dou unirea - cu i oma -�I sq_-I persecute pe dIZl C>n 1
R eodor·1
cu aur !
.
d1n<ll pu1·1n d. 0�1·1·a �1. mai finä, f�i fiicea• alte .
pl��uri · Tim'r'
vär, Ja locul arüt<:1t, se de-. ­ e douazeci _ SI unu de ani cu su�1u� �1 tcnace di�1<1cie,
·

Teodoret ascultä ,9i in ade

·

n1n ate cu cfig i3 sfin - trecind peste. toate piediciic, s.1 a u1n1dr1, scopul s· 1 si- a ·�
nczi inse
.
coperirä vaselc plin e cu n1o e edi fi­
erana put u si1- ';'.i ter min i .nr�u<; adesca vointa in fata 'sotulu·1 t'J· . SI. (1.3C,·l mo ' , ·1rtL'iJ
1ilor apostoli . Astfel suv
·
.
" '
sI ta prec; .curind, a in1piedicat'...o .sfi-si 'r�alize;c din ' n11
so 1 ·n'
·,

ciu l �i sä-1 impodobea

scii din bel�ug.
bucur3 sil-1 vadü isprüvit Opcra pol1t1ca n ma · terie · de religie pc care a dus-o facc
Teodora totu�i nu s-a putut
·

.
'

3ni dupä n1o artea sa, in 28 iun ie 550 , cinste' inteligen�. et 53le dc om de Stat si ne dä pe de lin
ilil Jntregim e ; la doi
·

pul vie- - .
mnä . Totu�i. inc ä din tim 1 n a a exercitai-o asupra spirftu-
avu Joc in3 ugurarea sole m voi nte i lui Con­
ut �i. confor f���\1rc�r���i�'�i J�� )�s�7�fa�
1ii, cscn1ialul fusese füc eri ulu i grc c din Ori ent,
nis al in1p
stantir.i, in 3ccst Setint De tru ea �i
ptuoasä capelä, pen
so­
s-au pregfitit, irtr-o som urä , und e mrm au sü
de marm
tul ei, rrlinunate s3rcofage de aur a1e cel 0r doi su-
sicrie le
fie a�ezate mai tirziu
ver ani .
rcle de binefacerc �i
zclul
Cu toat5 cucernici_;;i,. ope ra 3 fos t jud <'­
credintä, Tcodo
pcntrH-Cele privitoare la ericä. ln
�i adesea sever de Bis
·;::ottä in diverse chipuri

133
 II veni.rea lui Justin 1, de inc1atä ce, mai ales, JUIStinian
9i-a impus, in treburile Bisericii, puternica �i aspra sa
ten'acitate, o altä politicä invingea :;;i, in fata persecutiei
declarate, monofizitii trebuirä sä dea inapoi. Dar, cu
POLITICA �I TEOLOGIE toate asprimile :;;i persecutiile, partidul räminea puternic
in Siria, in Palestina, in Mesopotamia, 9i mai ales in
Egipt, unde toate eforturile ortodoc9ilor se vädirä nepu­
tinci@ase ; :;;i peste tot, in comunitfltile monofizite se a9-
tepta mult de la Teodora.
eun� cu Incä din tineretea sa - s-a vi'izut - Teodora fusese
In momentul in care Teodora se urca, ill1;pr _ in relatii de prietcnie cu cre�tinii din Egipt 9i din Siria
.rustinian, pe tro11ul Cczarilor, un g: . av confl : _ rel1g1os
ct
;;i despre acele indepärtate relatii, ea pästrase o amintire
In�� �in _seco­
tulbura de multä vreme intregul Oi_:1ent tandrä 9i plinä de recuno9tintä. Pe de altä parte, se �tie
lul al V-lea , teolo gi subti li crezu sera d
.
e c 1:1vunta sa ;x­ ce socotcli politice inclinau sä-i favorizeze pe dizidentii
plice cum in persoana Iui }Iristos, se imb1n au uman1t�­
profund B�- orientali :;;i sä le sporeascä �i mai mult ardoarea fireascä
tea cu di�initatca si aceas ti:i. unita te tulbu ra
din Calc<:_don1� a simpatici pe care le-o aräta. lncä inainte de a se urca
. · a In
ser1c zada r ifi anul 451, Conc iliul
'
con ce l Mare , sa fac'i pe tron, pentru a tempera furia persecutiei, ea r-e fo­
fusesc tentat, cu aprobarea Pape1· L
·

. · < '
losise in mod activ in favoarea lor de influenta atotpu­
ra acest 1 punc t �1 con­
.

luminä in doctrina ortod oxä asup � . ternicä pe care o exercita asupra lui Justinian. Ajunsii
�es�or1us care
damnasc cu aceea�i ao;;prime atit ere:;:ia lu1 pe cea � impäräteasä, ea se folosi pe 'fatä de trecerea pc care o
ncte , c1t �l
deösebea in rrristos douä fiinte dist1 ' ? s1ngu . r� avea, pcntru a .;;i-o pune in slujba lor. Ei i-a datorat
in Hri stos de c1t
·

lui Eutvces, care n11 admi tca . . .

fiintä . Partiza.nii lui Nestorius ca )l ce1 . � .
1 lu1 Eutyces :Egiptul eretic anii indelungati de ingäduintä ; ei i-a da­
m0Fto f1z1t1 - :efuza.u i.orat Siria ereticä reconstituirca Bisericii sale nationale
acestia din urmä erau numiti
_

in t?galä mäsurii sä subs crie la cond amn area lor 91 P��­

en1 .e
persecutate ; datoritä protectiei sale, diz-identii au putut
t inde oseb i, avin d in frun tea sa oai:i- 1nai intii sä reintre in gratii, apoi sä-::;;i inceapä liber pro­
dul monofizi e I? p1t
majo ritat paganda, iar mai tirziu sä sfideze excomunicHrile conci­
mare valoare sprijinit pe o puternicä . 91�ne-
t1c1
51· ·1n 5 ,· "• ·, a' s�s\inut de hoar de de cälu gäri fana liilor :;;i asprimile puterii seculare ; incurajärilor �i con­
ot ma1· stäpin pe
il'l.duplecati, devenea, pe zi ce trecea, t.
·

-cursului ei :;;i-au datorat misiunile monofizite succe,sul lor

� aceste1. clez­
Biserica bizantinä. Ccea ce sporea ?ra:-:1tate
.

biniiri teologice era faptul cä prov1nc11le ,

or1entale, un e 1 in Arabia, in Nubia, in Abisinia. Toatä viata, Teodora
s-a sträduit sä caute un� teren de conciliere :;;i de intc­
nu erau prea str1n s legate. . n
stäpinea monofizismul, legcre _prin care, risipind neincrederea :;;i infr:ingind opo­
rnic constitu1te,
E�·pt in Siria se aflau nationalitäti pute zitia orientalilor, sä restabileasc;1 in Bise-ricä 9i in Impc­
g ata sa_ se des-
;
tr indu-:;;i propria lor viatä, intotdeauna . .
1oase _nu ' erau
riu unitatca !')i pacea 9i n-a depins decit de ca c·a dog1na
rindä de monarhie ; credintele lor rebg � rnonofizitä sä devinä, chiar in ciuda Romei, credinta uni­
� ltceva decit forma sub care se manif:st�
de la sf1rs
u tend1ntele. lo
1tul secolulu1 a
versali'l. a monarhici. Ca dar la suirea lui pe tron 9i c::t
separat,1ste. Asa . cä impilratii gaj al bunelor intentii, ea incepu prin a inspira pio<=• -iui
de ·
al V -
J· 1 ea, ·
z enon > Ata. nasie :Justinian o nea:;;teptatä mäsurä de tolerantä ; f';'�i·-..:opii
V-lea si inceputul celui ; �act:1e mo­
·

esii care ?� de sat1s

fuseserki preo
nofiz itilor
cupa
prefe
ti
rind,
de conc
pent ru a resta b1l1 un1ta
�
�
tea 1n 9 ent,
. �i cälugärii fugari sau proscri9i furä chemati din_ exil 9i
reintrarä, dupä ani indelungati de absentä, in bisericile
Roma. 1 nca e 1a
sä sacrifi�e, dacä era nevoie, unirea cu :'j:i mHnästirile Ior prädate :;;i pustii. La chemarea impärä-

"'

tesei, monofizitii reapdrurq in c r� · �•a, ba chiar :,.
... r'a­
l•1tul Sacru ; cu toata impotrivirea ortodoc9ilor, furä vä­
zuti cäpdtind incredere Ja Curte. Curind Teodora :fäcu
si n1ai n1ult : il determinä pe Justinian sä intre i n relatii
directe cu dizidentii . incä de n1ultä vreme avea o mare
adn1iratic �i o vie prietenie pentru Sever, patriarhul, in­
li'tturat din scaun, al Antiohiei, pe care-1 cunoscuse odi­
nioard la Alexandria. Pentru credinta, �tiinta �i eloc­
venta sa, pentru curajul ferm de care däduse dovadä in'
timpul persecutiei, acest prelat era o glorie a partidurili
n1onofizit ; spirit inalt, conciliant, du9man al disputclor
de�arte, piirea mai mult decit oricare altul dispus la o
intelegere . Basilisa il f<1cu pe bärbatul ei sä priceapä, in
ciuda silei sale, ce avantaj ar fi avut sä se punä de acord
cu un astfel de personaj, atit de influent, 9i reu9i sä-l
convingä cd o asemenea cucerire ar adute din intregul
Orient, nenumärate adeziuni l<i politica imperialä. Cu
foarte n1ultä curtenie, cei doi suverani ii scriserä deci
lui Sever peritru a-1 ruga sd vincl Ja Constantinopol ; dar
patriarhul, nesperlnd nimic de Ja acest aranjament, se
eschivd, �i pretextlnd vlrsta sa inaintatii, släbiciunea,
pletele lui albe „care, spunea el imi vestesc moartea
apropiati'i" insistä sä räminä la Alexandria. Teodora nu
se descuraja . ln lipsa lui Sever, discipolii säi furä in­
vitati sä se reuneascä intr-o conferintü cu ortodoc�ii
„pe�tru a restabili urtitatea", 9i, intr-adevär, avu loc la
13izant un colocviu. Cuvintul de ordine, foarte caracte­
ristic, · era de a aräta dizidentilor o blindete perfectä �i
0 räbdare nemaipomenltä. Ministrul basileului, care con­
ducea dezbaterile, vorbi pe larg despre „dragostea de
iatä", carc umplea inin1a impäratului ; Justinian, care
prezidä el insu9i �edinta de inchidere, manifestä . 0 pu.:
tcrnicil dorintä de conciliere. ln ciuda bunelor 1n1cntu
nu s-au putut intelege totu�i, spre marele necaz �l '�co::­
_
dorei. Dar faptul de a fi fäcut sä urmeze at1ta bunavo1nta
dupä infläcäratele persecutii de odinioarä cr:i un mare
puncl ci�tigat. 1ntre timp, gratie noului rcg1m de to�e­
rantä, monofizitii reci�tigarä terenul pierdut. ;n �s1a •
.
Ioan de Tella unul dintrc cei mai ilu�tri pred1cator1 a1
sectci, in ciud� ezitärilor celorlalti episcopi din partid, fä:
cea o activä propagandd. Rcunind in jurul lu1 grupur1
n1ici de credincio�i, instruindu-i cu räbdare, ii punea sä
citeascä Scriptura, sü einte Psalmi, �i-i primea in aceastii
c1·edintä . In zadar 1-au denuntat autoritätilor, 1-au amc­
nintat cu moartea. Curajo<;, i.5i aduna, i n taina, noaptea,
adeptii in jurul lui. De$i sHr;1c'dcios imbri'lcat, in ve.�minte
sacerdotale zdrentuite, el nu fdcea asupra.jluditorilor säi
o impresie mai putin proiundä ; mereu pe drum, cind la
Alexandria, cind Ja Constantinopol, convertea, poruncea
preotilor, umplea toatä Asia cu emisarii säi. Se spune cä,
in citiva ani, a convertit Ja doctrina monofizitä aproape
o sutü .)aptezeci de mii de persoane.
In ca'1)italä, gratie protectiei declarate a lrnpärätcsci ,
activitatea dizidentilor era �i mai mare. Din intreguI
Orient, cei mai ilu)tri reprczentanti ai Jor alergau la Bi­
zant : Pe>tru, bätrinul episcüp din Apameea, c8.lugärul
7.:ooras �i altii. Insu9i Se>ver, in ciuda ezitärilor _')a]e, a
sfir.�it prin a ceda in fata insistentclor basilisei, in fa\a
repro�urilor coreligionarilor säi, care-i blamau aparcnta
inactivitate.
- Nu v:J faceti iluzii, le-ar fi spus el ; Cu i1npäratul
actual , nu von1 stabili niciodatä pacea. Totu9i, mä voi
duce la Constnntinopol, ca sä nu par o piedicä in calea
n8.dejdilor voastrc ; dar mJ. voi reintoarce färä sä fi ob­
tinut nimic !
Faptele pJ.rurä la lnceput sä-i dezmintä temerile . Pri­
mit cu mare pompä de bas.ileu, instalat, datoritä prie­
teniei Teodorei, chiar in palat, foarte ascultat de suve­
rani, Sever nu intirzic sä exercite asupra treburilor re­
ligioase o influentä atotputernicd.
Acum, mönofizitii päreau intr-adevär stäpinii capita­
lei . Siguri de favoarea impärätesei, declararä cu indräz­
nealä razboi ortodoc9ilor, opunind altare altarelor 9i bap­
tistcrii baptisteriilor. In ciuda opreli9tii formale ·a lcgii
ei tineau conciliabule, prcdicau in biserici, in casele par­
ticulare, in vile �i in mahalale, fäceau scandal in bise­
ricile ortodoxe ; cum erau binecunoscuti la Curte, ni­
meni 11u sc opunea uncltirilor lor. ln mAnästirea ca.re
fusese construitä pe un teren dat de impäräteasä, Zo­
oras era pildä pentru toata lumea in ceea ce prive�te
credin\a, umilinta, mila sa ; in fiecare zi, pentru a par-
ticipa la pomenile pe care le impärt_:a, säraci! se in­
ghesuiau cu sutii!le la poarta ma y äst1_ r11 sal ; az1nd
� � -...:
citii rtrccere se bucura la palat $1 cum h-0tara in tt'e_bu-::
rile ccle mai serioase, oamenii de lume, senator1 �1
curteni nu se inghesuiau mai put;in sä-.;ii ara� devota­
mentul. Fcmeile, m·ai ales, erau pline de entuziasm pen­
tru predicatorii sirieni. Adversarii monofizit�lor le re­
pro$all pe nedr€pt acestora cä au pentr� pen_1tentele lo:
indulgen�e deosebite, ca $i le r�arutea�a ma1 cci se:=i-ryia
dintre curtezane, dansatoare, f11nte p1erdute de v1c1u,
de Jux de adulter. In orice caz popularitataa lor prin­
tre fe�ei cra considerabilä $i prin ele €i obtineau suc­
cese uimitoare .
Gratie relatiilor pe care lc avcau la Curte, gratie,
protecti.ei fHti$� a anumitor m·ari person!1jc " de la palat,
.
fäceau färä incetare progrese, ma1 ales in .�?-al!ele. clase
ale so cietätii. Li se aduceau c:u u tele copn1 sa f1e bC:-::
s teri i . Pentru a-1 insta ln pe protejatul impär:ltesei, a tre­
1ezati, $i pinä $i in anturajul lui Justin1an :;;ambelan11
:isi fäceau o glorie din a duce In lume austera $i aspra
�:xig€ntä a pustnicilor sirieni. . .
Pentru a ating€ gradul 1or de sf1nten1e, mari:Ie $a.1�­
belan Teodor i9i risipi toata avcroa ln. pome'?-1, . fer1c1�
de a ajungc särac ; comitele Tribon1u_s, :t1:�!ndi.:-.;;
_ 1-91
Jndatorir ile la Curte, se retrase intr-o cl11l1e_ �
timpul lntr-e rugäciuni $i grija c€10r s ärm.an1 ; 91 ;ei . d:
ia palat se str.3.duiau sä:i imite P: a_ce9t1 o �_m_en1
n.3.däjduind sä merite c1n�v� bunav c:1nta S�c1p1nu
srt-si asigure salvarea V€$Uica. Tocma1 atunc1 patr1arhul
coUstantinopolului, Epifan, muri. Aces!a _ a . fost pentru
dizidenti prilejul unui alt triumf. In man�st1rea P_� care
Jmpäräteasa a fondat-o in palatul Horm1s�as tra1a
om sfint care se numea Antim. Fuses.e ep1scop
bizondei �i monofiziti i 11 stim au mult pentru :Jo�tr1na;
inoravµrile, dispr€tul säu fatä de cele _ lu·me9t1 91 m;i
ales pentru curajul cu care „se despr1 � "::
n es
turi mincinoase 9i predica adevärata cr;�1n
ta" . Cucerit
in tainä la cauza ereticiQor, el a !ost r1?1c�1t _ pe t!on.u
n-a 1nt1rz1at
patriarhal cu sprijinul Teo_dorei 91 . _
purtc puternica influentä a lui Sever 91 �a ceara ��a!u­
rile acestui om in care vedea pe unul d1ntre mar11 1n­
vätati ai Bisericii.
Carn in _acela$i timp muri �i Tin1otl'i, patriarhul
" de
Alt>xandriei. Teodora, care-1 iubisc foarte n1ult pe :acest
pätin1a� apärätor al doctrinci n1onofizite, voi sä-i dea
un urma<;; 2icn1n de el. 1ntre intransigcentul Gaeamos,
pe carc-1 sustinea· armata Ianaticii a cLilugä rilu r .;;i Teo­
dosie, ca il alese pe accsta din urn1U, n1ai U$or de n1i­
nuit �i n1ai supus ; �i cun1 partidul exaltatilor se incä­
pü\ina sJ.-l vrea pe Gae<1n1os, ea ac\ionü, conform ob i ­
ceiului, cu toatä vigoarca. 1,a Alexandria, era dalin ;i
ca patriarhu l dcfunct sii fic veghea t pe patul sHu mor­
tuar de:' v iitorul urma.;; care, luind mina dreaptä a mor"
tului �i-o punea j)e cap �i apoi, luind paliumuJ 1 sfin­
tului 11arcu .;;i-1 trecea in j urul f!)tului. Cu tot spriji­
nul au toritätilor �i p rezenta unui e1nisar al Teodorei.
prietcnii lui Gaeamos au izbutit s{i-1 impiedice pe Tco­
dosle sä indeplineascä accst ritual de transmitere a pu­
bu it sd se facLi npel la trupe, sü sc .delcge, jn Egipt,
un cornisar cxtrnordinar, eunucul Narses, �an1bclan �i
intim al Augustei. S-au bätut pe s tradft. timp de mai
inulte zilc, femeile luind 9i elc parte l:i bLitülie, de sus,
de pc acoperi$Uri ; la sfir$it, pentru a l ini$ti räzmcri\,a.
s-a recurs la foc. C u acest p rct, puterea fu de partca
1
1
m�art
. 1
cirmuirii �i Teodosie se urcii in scuunul episcopal. .-
I>rin i ntcrmcdiul lui Sevcr, Antin1 din Constantino­
�10?.1 pol se gräbi sü intrc in legäturä cu noul ,episcop al
�u1 :;-1 Ai<'Xandriei - �i sub p atronajul basilisc"i $i cu complici­
_
tatea impäratului, cei tr ei patriarhi urn1ärirJ pc fatti,
„in iri.teresul pclcii'�. cum zicC'ciu ei, o politic;1 favora­
bilh n'l.onofizitilor. in zadnr cülugä r i i ortodoc$i, paznici
un fideli ai credintei lor, denuntau prin scrisori 'inflii­
al 1.'re­ cärate atitudincn ercticilor ; in zadar il infäti �ara pe
Sever ca pe un pägin , slugä a den1onilor '!i suspect de
1
p ractici magice, pe Petru din Apa1ncca ca pe un dcsträ­
bälat ,.avir1du-$i drcpt Dun1nczcu pintecele�', :;;i ingH-­
de leg � ­
duindu-�i cu fen1eilc fa1niliaritdti ru�inos de dc.;;äntate,
l pc Zoora'> ca pe u n nebun, pc Antim <ba pc un i poc rit .
fmpäratul se fäcc:a rc"1 n-audc 9i cu tot n1arelc scandal
sa su­
y
1 Fi�ie de llnä <i.lbä cu cruci nC'grc purtatä de in;;i]\ii prelati
p<'sle vc.511'.l'i!'ltele de 5lujb<l.
IO - cda. 986 14.5
 al catolicilor, ope�a de coruptie - cum spuneau ei
f3cea prügrese lnirico�ätoarc.
Din nenorocire pentru proteja'tii Teodorei, un adver­
sar neprevdzut sosi in aceI mon1ent la BiZant. Era
Pana
Agapit. Trünis ca so! la Justinian de cätre Tcodot
gelc gotilor, �i primit cu foarte n1ari onorufi '
c­
Ia curte
cl 11-a intirziat sä se prcocupe de chestiunile rcli·.,ioase'
�i a rcfuzat cu hotärlrc sii inire in relatii cu 0;cticu
Antim. ln zadar s-a supärat ünpärti.iul .
.
- Fii de pärerea n1ca, i-a '.:>pus el Papei, ori tc cxilez.
ln :-:adar Tcodora, rnai abilä, a inccrcat sä-1 induplccc
pe pontif, -prin fägäduirea unor mari surne de bani. Sus­
�inut de toatä ortudoxia, i\.gapit n-a vrut sd ciudä nin1ic.
.Si, Prins intre nevasta sa �i suveranul pontif, basileu\
cra foarte incurcat, Cl} atit mai mult cu cit, dacä e
sä
dä1n cr�2zare lcgcndei, 1I1su�i Dun1nezcu se pronuntase
pc Iatä in favoarea mon'ofizltilor.
In afarii de dcstituirect patriarhului, Agapit
alungart>a lui Zooras. Justinian i-a atras atentia C'cl mo­
nethul era u n 0111 cun1plit care nu se tcn1c:a de ni111cni ·
Papa voi cu tot dinadinsul sd dea ochi cu sirianul tic.nit
pcntru a-1 obliga sä sc supunä. Cind trilnisul pontific:-tl
se prezenta la miinftstirca preafericitului, gftsi portile .ln­
.
ch1se ; Zooras porunci s5. se räspundä ca cra in _pE'rioad::i
. de hotärlre. In luna 1nili :i36, in Biscrica }""'ccioarei, vr:­
postului rnare <;; i cd legea divinä inte�zicea sü se (ll scutc
in acel n101ncnt des.prc vrco problcm<l, fie, chi;ir $i
impfiratul.
- Nu ma i an.1 nin1ic de spus, addugä Pi ; <lacä vr0ti
sa uzati de forta, 11-avcti decit.
Descunipänit, triini�ul se intoarse la palat. linpära­
lul, furios, porunci atunci $efului oficiilor sä se duc;J el
insu';>i cu un detci�an1t.'nt de ,solda\i din r,-ardä ca sä-1
arestcze pe prcafe"ricit. Dar, in 1non1entul ln rare minis­
trul se lntorcea pentru a strübatc Cornul de Aur :;;i a
ajunge in mahalaua Sike o izbitura nea:;;teptatd de vint
ilruncd nava inapoi pc n1al. Plccard din nou ; cind '5:i
cl€barce pe 1nalul ce!AJ.alt, o ciltä furtuna impinsC va.>;ul in
mijlocul vctlurilor. r:::xasperat, �cful oficiilor ii injur.ä pe
marinari ; fortarä vislele>. Dar u11 fulgcr cäzu dintr-o dat:i
peste bastin1ent 5i dcspiccl puntea de- la un C!apUt la celi1-
lalt. Socotirä atu11ci, in mintea lor proastä, eil insu�i
Dun1neze11 s0 lupta pcntru Zooras ;;i, fugind degrabä,
trirni*ii lui Justinian alergarä sä-i ducii $tirea basileului
stupcfint. Providenta puse n13i putir1 zcl in a-1 apüra
/ pe Antim. lmpilratul, dupJ o scurtcl r!:'Zisten\cl; il sacri­
ficä reprezentantului autorizat al ortocloxiei. Patriarhul
fu d(0stituit, :;;i -n locul lui, Agapit i1 puse pc preotul l\:Tc­
i nas. Era un succes de scamä. Papa n u mai avu cind �,1
se bucure. ln n1ai putin Oe o lunfl. n1uri subit. Dupü obi­
cciul partidelor, catolicii pretinscrä ('i'! a cäzut Yicti,r,a
bleste1n(:'lor advcrsarilor sii.i ; inonoiizitii se bucurarü �1e
n1oartea sa ca de o ped('apsa dreaptä a Domr,ului. l'·i
rl'cdpcitarä curajul, mcrcu siguri de ajutorul Teodorei,
si-�i reincepurü propagetnda cu o ardoarc ncstävilit.'1.
1n n1od public, Zooras nu sc temu sä botcze .de Pa';ti
un n1arc numär de copii apartinind familiilor de J a
Curte ; ;:i, Jn exaltarca lou, dizidentii merserä pini\ l a
ccrea a ino;ulta p c fa\ä pe insusi impäratul pc care-1 acuzar<l. de
a-i fi trhdnt. LTn ·eneri:;umen, Isaac persanul, cutezii. s5.
lo\'casc.'i cu l._i.;1<;tonul o ima�inc in1perialä $i sä-i scoaL1
: ochii. Eferves('cnta era marc in. capitalä $i era de tcrnut
ctt r)artid<:::lc v n r incepe sä sc inca.icrc.
fn aceastä crizä, J\1enas, noul patriarh, dädu dovadfl.
cina cu Sfinta Sofia, sc ;idunä _'un Conciliu prezidat de
cu · el ca sä dea curs executärii poruncilor lui Agapit. Ti1np
dr> 1nai 1nnlt-e zile, prin ·fala episcopi1or aduna\i defilar,·t
sefii .;;i reprezcntan\ii mi'1 n3·,tirilor örtodoxe din capitalil,
ai coinunitätilor din Siria, Palestina .;;i Sinai. Timp de
"i
mai multe zi e. se citirä din Sfi"ntii Pärinti rugftciuni prin
care. aducind in sprijin dovczi,acE'i paznici austeri ai
credintci catolice ii denuntarci Papei sau impäratului pe
Antim .5i pe Scver, pe Zooras $i pc Pctru din Apan1eea.
Tirnp de trei zilc, trimi:;;i i Conciliului il cäutarä pe An­
tirn prin tot Constantinopolu l ; se prczentarä rind pc
riI1d la Sfinta Sofia '?i la patriarh, la biscricile in care
prela1:1.i ar fi putut sä caute azil, Ja 1113.ndstirea Sfintul
Sergiu unde se bäriuia cU 1-ar fi :iscuns partizanii s;li,
ba pinä $i Ja Palatul Sacru t?i in Oratori.uJ r-.1ihail, unctc
se spunca cii fusese vdzut. Peste tot gäsird po:·ti int'hi�,r�
„.

�i o ar:ieni g-;ta sä jure cä 1-ar fi väzut 'Pe partiai"h, dar
c �re 1n re_'.llltate habar 11-aveau ce se lntimplase cu el.
, foarte 1ncurca1;i, emisarii ConC'iliului i i interogau pinä
,';)1,
�i pe oopiii de pe sträzi ca �ä capete ve�ti despre acu­
Zdtul de negäsit. Teodora ar ii putut sä�i informeze pe
1
s-a putut ducc in Egipt ca scl-9i sfir$eascä in lini:'ite zilele.
Zooras a fost exilat in Tracia si, in fa\a persecu\iei ame­
nintätoare, toti cei care n:1välisera Jn Bizant atra'li de
nädejdea vi-ctoriei, clerici, cJlugäri, laici, se risipirä dis­
perati, pe drept nclini'ltiti in ccea ce prive.;;t e viitoruL
in curind, intr-adevär, in Siria sc aprinsera noi ruguci

�i, sub energica impulsiune a lui Efr·cn1, patriarhul An­

episcopi. Prin grija ei, Antim gäsise o sigurä si discretä
a o,c�unzätoar� chiar in gineceul palatulul impe;ial : dato- tiohici, 9i CJ. episcopilor säi, cu concursul sustinut al autu­
. _ ritdtii laice, mänästirile furä inchisc, predicatorii intem­
11ta proteGt1e1 sale, ;;i alti acuzä\i izbutirä sä sc sustragä
Si!1odul nu se opri insä pe loc pCntru atita Jucru . el ni1;ati sau uci$i, norodul credincio'lilor monofiziti läsat
' pradä säräciei. lnsu�i Egiptul fu atins de aC'castä reac­
ufurisi i n toatä legea pe ·Antin1, pe Sevcr, pe Petru din
tic. Patri-arhul Teodosie, prietcn cu Antim ::;i cu Sever,
Apameea, pe ZooraSJ, le conda111nä scrierile, declarä per­
:.:oanele lor despuiate de toate dcmnitätile ecleLiastice fu chemat la Constantinopol, invitat :sä�9i dea demisia.
�,tcrse numele lor din rindurile catoliciior. Dupä care : (?Xilat in Tracia, cu tot clerul säu, inlocuit Ja Alexan­
preo1;ii psalmodiarii, inainte de a sr' despärti, in acla­ dria de un prelat capabil de a faee sä sc fringä orice
iTidti ile rit�ale : „\'ia\ä 1ungä in1päratului· ! Viatä lungä rezistentä, fie !}i prin teroare. in rutin,-1 vrcme, in in„
_ trcg imperiul nu mai r<1.maserc"1 decit trci a�ezi:iri epis­
patr1arhulu1 ! Afurisenie asupra Jui Pctru, Zooras si Se­
afurisen:ie asupr4 du$n1a.nilor lui Dun1nezeu ! Avern cop;ilt' ocupatc de dizidenti.
un impürat cre$tin ; d€ ce sä ne temem ? Sä distruge111 'feodora nu cra. insJ fe'n1eia c <1 r c sJ indure accst
vrT,

\'izuina lui Zooras ! 1''oc grotr•lor ereticilor ! Sä däm - nä­ e)ec. A trebuit sä ccdeze imprejurä1-ilor, sii asiste llepu­
valä peste mänästirea lui Petru ! Avem un impärat or­ tincioasa la ruina prietenilor ci 0i la triu111ftil papali­
todo:x1 1 de ce s ä n e temem ? Afurisenie asupra lui1 Se­ t.ätii cu o abi!itate supl<l .7i cllll'/.{1toare in_cercä sc1-�i'
vcr, Petru $i Zooras ! ,Credinia cre$tinilor· triumfii !'� Li rPvan0a. In timp ce Concilinl di11 536 culinina prin
Trei luni mai tirziu .Tustinian, revenit cu totul. Ja afurisE'nii sterpe, ea profitä de n1oactca lui Agapit pen­
ortodoxie $i supus docil influentr=i nun\iului pontificai tru a incerca sü puni'i pe tronul pontifical un Papä ales
Pelagius, sanctiona, printr-o ordonantä imperialä, sen­ de l'a. fn tin1p ce, sub influcnta nuntiului ron1an Pel<i­
timentele c;onciliului. Le cra intcrzis lui Antin, lui Se­ s_;ius, ultima citadela a n1onofizitilor, Egiptl.JJ, pärea pe
ver $i part1zanilor lor sä locuiascä l a Constantinopol sau calc de disparitie, Ja Constc1 ntlnopol, chiar in palatul
in orice alt mare ora$ al imperiului ; le era "interzis tu­ imperial, impiiräteasa pregätca cu rJ bdare Victoria Bise­
turor sä-i primeascü sau sa Je ofcrc azil sub pedeapsa ricii persccutate.
confiscärii averii. Cartile lor furä proscrise :'ii se inter­
zise sä se facä copii dupä ele sub pedeapsa täicrii miinii ;
p1·edica Je fu intcrzisi:i, �i pinä �i administrarea botczului
�i a impärL3$aniei. Astfel Justinian se fälea cä a resta­
bilit pacea :in Biseric5. ·'?i a asigurat prosperitatea Sta­
tului.
1'eodora sc increzuse prea n1ult in puterile sale in
c<'eci cc privet_;te infl.uenia asupri-l. in1päratul ui ; impotriva
Papei 'li a ortodoxici eforturile sale au fost zadarnice.
Tot ccea Ce a putut face a [ost si-i-'li salvezc prieten'i1 .
S e $tie cum 1-a ascuns pe Aniin1. Tot l a fel j-a procu­
rat lui Scver n1ijloacc ca sä fugü =;,i patriarhul Antiohiei

"'
 III de cäl ugä ri originari din cclc n1ai diverse täri, vorbind
limbile ccle mai vari.ate, furä a.-;;tfel adunati intr-o pioas<i
cun1unitate ; �i-n tot l ungul zilei, pe coridoare, in curti.
i n s<llilc somptuoase ale palatului, n-auzeai decit 1nur­
CHIPURI DE CALUGARI :,1 DE APOSTOLI
murul rugäciunilor $i psalmodierca cin�ecelor sacrc, nu
mai vcdeai decit cälugäri bätrini , cu barbä albä, pr_ostcr­
na�i la picioarele altarelor, sträduindu-se prin. veghc,
austcritatc �i pos t, sä merite salvarea ve$nicä. In curind
prin pio.;;cnia lor sirienii devenirä populari in capitalä .
In vremea in care' din intreoul ()rie La inceput se n1irarä toti de ciudätenia lor ; apoi repede
nt, ca" !ugaru ajun.;;erä sä-i admir,e. Credincio9ii alergarä cu miile la
rnonofi ·t· . 21 .i, persecu lat1. d!i! ?rtodoc$i, _.., naväleuu
•

s t�nt1nopol, �eodora , dorn1c::i sil. le ofcre

spre Con- n1ii ni'istire, curio.;;i de acest spectacol nemaiväzut sau dor­
UCd o dovada rasunätoare a prote
. _ azil si sa Je nici sä pri mcascä binecuvintarea preafericitilor ; pini'i .;;i
ctie;' S"le
" , nu ' crezu partizanii Conciliului din Calcedonia, surprin$i .;;i incin­
�il ar pu tea proccd a mai binc decit ·strin0indu
tati, simtirä, incetul cu incet l.11 , remu9cäri , ci'iinta le; pii­
"� ·

,.., -i in Pa-
latul Sacru.
trunse in suflctc >?i multi dintrc ei se convertirä la doc­
Palatul din 1-Iormisdas era una dintre depe trina n1onofizitä. Pätima�a Tcodora mai ales, se ducea
ndiqtcle
rc �cdintei in1periale. Situat pe 1nalul drep sä-:o;;i viziteze proteja\ii. La fi('.'carc doui:i sau trei zile, ea
t al Märii dC'
1viar1nara, el :rujise ca locuin\ii lu1 Justinran
_ aturici cind yenca si'i ingenuncheze cu pio $enie la picioarele ccnobi­
nu era 1nca 1no:;;ten itorul prezumtiv al iinperiului. tilor, sä lc C€arä binccuvintarca .;;i rugdciunile, sd le im ­
� ,rcat pe tr
. .� . on.' prin tul . tinuse sä-,.;;i pästrpz,; aceasLl lo ­ partii pomeni mi:irete. Sfir�i chiar prin a-l hotäri pc Jus­
c�in_t d d1n t1nercte ;a o restaurase cu n1Jrctie in- tinian, in ciuda prcjudecätilor, s-o insoteascil ; >?i impä­
1 ta ex t"1nsa a palatuhi i . Tocinai cas c1
'
ratul insu�i, cuprins de admiratie, fu atit de adinc con­
c•uzt nd-o in inc"n
·
- ·

Cl'a<;ta _fu alcas{t de Teodora ca

sü-�i instaleze prieten ii
·

� . vins in u r1n a discu\iilor pe care le avu cu cälugärii in­

111. e
8: �1 nt'.-1 . fu grcu s-ä obtini'i prin ·bunävointa sotu­ cit voi, ca :o;;i sotia sa, sä-i cinsteascä -'!i sii-i ocroteascä .
lu: ei. Ju�t1 n1an nu se supftrasc de a-i avea
111_1_a s.a �� sub sup av gher a. ?irectd a politi
asifcl s·ub Fire$te, in acest entuzias1n general, mir8colele oare
� . � ? � ei sale pe se pTn du ceau prompt, chiar atunci cind era nevoie, fä­
.,cf11 ce1 mdJ de sean1C1 a1 opoz1t1e1 1nonof1.zite .-
curil sii creascä $i inai mult, in Bi zant, reputatia acestei
Prin g_!"ija �asilisei. vechiul pa lat din Horin comunitäti.
isdas se
tr<111sfo :n1a_ dec1, cum scrie un contemporan,
„ intr- un 1ntr-o zi cre dincio.;;ii se inghesuirä in mare numär
n1�re �1 m1�unat . p;isti1:1 al cälui;;ärilor". !n ap
S-du arr;.e�aJa� ch 1 h 1 ; d1ntr-una din marilc sä.
arta mentc ca si:i primeascä impärtä$ania. Ca de obicci, in asisten�ä
o , b1. �cr1�a, din alta un refectoriu. Pentru s'e a flau multe fen1ei 9i copii.
· li s-a f;.lcnt
Cei n1ai in
v1rsta d1ntre cä1ugäri, pentru cei carc cerca
u 0 grii ä Deodatä se auzi o trosniturä puternicä. Sub picioarcle
. v
deo::b1ü1, ai:ah?re�i .;,i schirnn icii alungati din sihJ.Stri�'. n1ultilnii foarte Compacte, edificiul se präbu$i, ingropind
.
st l1!1 :onstr1�1�1. sa coboare de pe st!lpii Jor, s-au sub cl sute de victime. De prctutindeni sc ridicau ge­
� con­
sL u�t ln curt1 �1 sub porticuri, colibe
de lemn, acoperile n1et0, strigäte de groaza :o;;i de moarte ; zgomotul ajunsc
c:i t1ple .sau Stl'.f, unde putur[i Sd träiascä izol at i, ÜT n1e­ plnä la Palatul Sacru, $i, in curind, vestea despre cum­
d1ta.t1_e 1p rug� v c1un e � celorla
lti cälugäri li se puse la dis­ plita catastrofä se räspindi in intreg ora.c;ul. Dar Dom�
poz1t1e ? casa vasta, . unde, sub conducerea unui nul, jn mila sa, veghea asupra ale$ilor säi. Dupä 1.tn
abate,
duceau in comun o v1atä austerä. Mai binc de ciilci sute scurt moment de· stupoare, zice-se cä toti cei de fatä se

'150 151
 ridicarä intrcui si zdraveni fara nici o ranJ, fi'irä nici
o contuzie, liudind �i cclebrindu-1 pe Domnul care-i
sal vase de la o n1oarte sigurä. In fci\a aee.stci n1inuni,
suveranii, bogüta-'.'ii, intreg ora.;;u l, 1i venerarä $i ruai
1nult pe preafericiti, $i insu-'.'i Just'inian tinu sJ. le faci'i
cinstea sd rcconstruiasccl, pe cheltuiala sa clädirea care
' tului· martir Isidor.
se ptäbusise.
1n ti�pu! anilor grei carc urm.arä dupä Conciliul d i n .
5.38,- atunci elnd in intreg impcriul persecuti a continuc
eu turbare, Jnün<1-;tirea monofizitä a Sfintului Sergiu -­
'.1cestui hra1n ii fusese cons3cratä - datoritü protectic1
�mpdri'i.tcsl "i sc�pa de furtund. In, realitatc, cii.lugärii erau
1ntr-un fel pr1zonieri in a{'eastä asezare ·le ti·ebuia ca
sJ päri'iseascä orasul, autorizatia ciDnuirii.° CU toate a�e�­
tea, influcnta pe r·etre o exercitau in jurul lor era consi­
derabilä 'ii cu toate cä, cu timpul, num5rul cenobiti!or
a sc<1zut, o parte dintrc ei avind ingäduinta sa sc · in­
toctr-eä in �inuturile natale, totu:;;i , atita vrl'n�e cit a trb.it
Teodora, n1änästirca a prospcra t ; chiar dupd n1oartea
bas_ili�ei, Justinian, in a.1nintirea sotiei sale, a ocrotit-:o
mal departc.
Can1 tot in acca vreme, '?i tot gratie .sprijinului im­
pärätesci, o altä cornunita1-t� 111onofizitä o.e mcntinea Ja
portile capit::lH·i. ln n1ahalaua Sike, pc! • n1alul 'orienlal
;11 Cornului dE' .'\ur, se ridica, in fata bisPricii si a pa!a-
· vlre Ja credincio�i�'.
tului Sfintului l\·t1ras, 1nUnüstirea sirienilor.
Fu<;c."e fondat;:i pc un tert•n däruit de Teodora cälu­
g.:l rului Zoora." �i n1ul\i dizidenti care veneau in cnpitalä
gäsiser;l aici sigur;-1ntü '?i lini�te. Pe un teren invecinat,
piosul Ivl.'.!1-;1� f{1cusc un cimitir pentru coreligionarii säi
.<;i un n1<1re nun1är de oarncni ilu�tri ai f)artidului fuse­
scrä ingropati ln ace�t pämint. Dcvenit astfcl un Joc
sfint al n1onofizis1nului, inänästirea era cit se poate de
infloritoare ; :;;eful ci, abatele Ioan, u11 cülugär oriqinar
djn Armida, il1 I\.1csopotan1ia, avca mare trccere in fata
in1pärbitcsci �i chiar a lmp;-iratulu i ; pentru zelul lui de
a coinbate :;;i a clenunta päginismul, consbnti s{1-i iertc
!ui Justii:iian credintf•lc <>retice. In acest adclpost sigur,
incetu! cu incctul, se adunarä toate notabilitätilc parti­
clului rare-�i af!arä acolo C'E"ntrul de aCtiune .<;;i de propa­
gandcl.
152
Astfel, in ciuda edictcl0r, in ciuda opreli�tilor legii
.'.)i a persecutiei, Teodora isi sustinea �i-�i pro�eja pric­
tcnii. Peste tot le pregäti inonofizitilor aziluri. 'In insu!a
Chios ea intcmeie, pentru cpiscopii expulzati $i cälugärii
proscri�i, o casä de refugiu, aläturi de mormintul sfin­
La Derkos, pe Ilontul Euxin, unde a fast obligatii, in
tin1pul erizei din 536, sa accepte ca . inonahul Zooras,
patriarhul Teodosie :;;i clerul säu sä fie exilati, ea nu
cruta nin1i c ea sä in.dulccascä sen1icaptivitatea partiza­
nilor säi. Nu se multumi, sä se fngrijeascä doar de ne­
voile lor, ci Je incurajä in mod discret propagand:a, fd­
cind astfel incit sii lase sä ajungä pinä la ei pe nume­
ro-;;ii credincio$i care \'eneau lingä piistorii lor sä caute
ajutor >;i mingiierc · se strddui mai ales si'i le inlesneasc<i
inapoie�ea in capit�lä, cu scopul de a grupa in jurLil ei
-� i de a organiza toatc for\elc partidului.
ln timp ce, intr-cidevar, populatiile orientale, in ciuda
·]Jcrsecutiei, in ciuda exilului sau a mortii preotilor lor,
--,e inciip<:l tinau in crcdinta lor, marii >1efi ai sectei inte­
leseserä, abili, cä singur palatul putea sä vinä in ajuto­
rul Bisericii l o r �i cä toate cforturile trebuial'l. depuse l a
Constantinopol j:Jentru „a-1 imblinzi p e impärat, cun1
pri­
zice un cronicar, �i a infläcüra zelul in1pi'irätesei cu
Adoptind pentru ur'! moment o prudenti'i rezervä, ei
�0 fJceau cd respectd ordinele cirmuirii, nefäcind o pro­
pagandii prt'a activä, evitind sd predice sau sä porun­
ceascä preotilor ; contrru pe timp 9i pe 'feodora. Dar ati­
tudinea lor nu pläcu tuturor coreligionarilor lor ; exis­
tau, printre inonofiziti, entuzia�ti .<;;i fanatici �i ace:;;t ia
\·oinu sä sc in1punä solicitudinii suverar).ei.
Printre oamenii cci m::li pi:l.tima.;;i ai partidului cel
niai intransigent era Ioan, odinioarä episcop la Mem fis;
in Egipt. 11 ur1nase in exilul sau pe patriarhul T-eodosie,
dar suiletul lui t'ncrgic �i pasionat, J.acom de gloria mar­
tiriului, n-a intirziat sJ se plictiseascä de viata pr-eü li­
ni?litii �i prea prudentä care se ducea la Derkos .
-- Ne numesc, spunea el adüs€'a, pästorii bisericii lui
Dun1nezeu :;;i totu�i noi ne ldsüm mieii ca sä fie sfi�iati .
153
d� lupi. Stä1n Iini:;;titi acasä aind ·ar trebui sä murin1
pcntru credin\a noasträ.
Sc intrista sä-i vadä in jurul lui pc episcopi refu­
·
zind, de teama cirn1uirii, ajutorul credintci, celor care
nlergau de atita de departe p:tnä la ei.
- Pcntru Du1nnczeu, mai spun·ea el, nu -'itiu ce n1i1
tine sä nu mi1 duc, de fatä cu toti, in Marea Bi.sericä
sau in Forum, qi sä mä inohin l
Sfir:;;i prin a obtin�. sub pretextul ca cra bolnav,
autorizatia de a mergc la Constantinopol pentru a con­
sulta ni.;;te n1edici. Foarte bine primit de impäräteas�i,
care se ocupä ea -Insäeyi de gäzduirea -'!i intretinerea lui,
el incepu in curind sä predice foarte liber, restabilind
altarele -'ii ü1struindu-i pe credincio-'!i. Politicicnii" sectci,
putin nelini'ititi .de acest zel nepotolit, socotirä ca Ioan
se c:irunca in. gura leului �i cä prin pati111a lui nebu­
neascä .p'lvea sä compron1itH: grav parfi.dul ; �i cun1 egip­
lcanul nu voi.a sä audii nilnic �i dcclara dispretuitor cä
�;ura· leifor se il1chide cu cuvintul Domnului, cerurH pa··
triarhului sä-1 rcchc1ne la Derkos. l'eodosie, incintat in
tainä de opera discipolului säu, se eschivä spunind cä
.in1päräteasa era la curent cu intentiilc lui loan $i cü
ea ilJ primiS€ bin{:·. Se rcintoarseri:i. deci cätre Teodora.
Episcopii monofiziti o rugara sJ-1 indcpärteze pe egir)­
tean din capitalä �i, voind prin asta sH fie pe placul
preafericitilor, ca consimti bucuroasä. Dar cind venirä,
in numele basilisei, sä-i. spunä lui Joan cä trebuia sä
Dlece ncintirziat sub pedeapsa cu n1oarte;J, prcafericitul,
tl
Cu obi�nuitul l i curaj, alergä drept la palat $i de in­
datü ce sc aflä in fata suvcranei, incepu sH-i reprci.�eze
cu vio1entä cä s-a inteles cu Justinian ca sä nnihneascä
biseric� Domnului. 9{ cum Teodora nu priccpea nisoic,
el zise :
- Nu tu mi-ai spus sä päräsesc ora:;;u l ? rclud cl.
Nu tu ai poruncit sä mä on1oare ? Ce-ti trcbuie mai
inult ?
Se explicä tmpäräteasa, foarte nemultumitä de tri­
io'1i, riu consimti sä-L .ierte decit la rugii.­
·
n1isii nccredi � .
miiltile preafericitului. Totu�t, ea se strädui sä-i poto­
leascä pu\in excesul de zel :
154
- Ai <;rijä, ii spuse, sH rt1n1ii la palat, ca sH nu te
pascai vrco nenorocire ; poartü-tc bine, cun1 fac 0i Cl'l­
lalt) .;;i nu n1cli hirotonisi alti preoti in· capitala !
N-n111 nici o dorintä, fäou el ; dacä a1n vcnit niCi,
-
ain fäcut-o - CU· unicul scop de a-ti cere ingäduinta sä
petrec treizcci sau patruzeci de zilc lini9tit, intr-o cas5.
Ja tarü, cäci slnt foartc bolnav.
fncintatä, 1'eodora ii acord<:l c{·ea ce voia .. Dar lo3n
profit5. de at'eastä i'ngäduintä de a .absenta c.a si'1 se
ducä sä predicc "in Asia Minor ; deghizat in cer�etor,
i.!junse pinä Ja Tars -'!i obtiI1u n1ari succese. Totu�i or­
todoc�ii Prau nelini$titi de uneltirile sale ; episcopii ii
i.rin1iserä lui .Tustinian scrisori dcstul de tari care-1 anun­
�au cä un cälugär crctic, sCiipat din capitalä, tulbura
toatü tura. .)i de data asta, prin istetimea sa, sfintul
�tiu s-o scoatH cu bine la capät. lntors in grabä· in Bi­
zant, se grHbi sä-i scrie Tcodorei cä rcgretä de a 11u fi
venit de atita vren1e s-o salute, dar sänätat€a sa subredti
il ln1piedicase h1 tot accst timp sH iasä din cas<'i.' Astfel,
cind din anchE'tit deschisä pärea sä rezulte cä episcopul
incritninat putca foarte bine sä fie Ioan ·Egipteanul, Teo­
dora i l lui'i ca insä9i pe garantie sustinind cä sffntul nu
püräsisc casa de la tarä in· care_ ii ingiiduise sä se rC'­
tragä ; �i cun1 il gäsira 1ntr-adev5r acolo, denuntütorii
st:> fdc"urä de ris, !n mai multe ririduri, prin ingeniozi­
täti de acest fcl, Ioan - putu sä-9i reinceapä -Opera sa de
evanghelizare. Preveniti dinainte de trece.rea sa, credin­
cio�ii se adunau la intilnirea fixatä ; noaptea, in 111;;rc­
tainä, in timp ce st.räjile vegheau· asupra sigurantei adu­
nHrii, episcopul impHr"tä.;;e.a, hirotonisea preoti, incuraja
pe credincio:;;i ; 9i · cind ortodoc:;;i i cra:u in.�tiintati de so­
sirt>a sa, el era ·de acu1n departc.
In capitalH, activitatea sa nu era mai putin sustinutd
.-;;i in.s;i�;i politicie11ii au sfir�t prin a se inclina in fata
;,dnürabilului curaj �i neobositului zel al prcafericitului.
lntre tin1p, prin alte mijloacc, ei ii urmiireau opcra.
Gratie impärätesei, Teodosie 0i prletenii säi fuseserä che-
1nati la Constantinopol :;;i , curind, vechea casä a patriar­
hului cl.cveni centrul partidului.
155
 I,a el se i ntilncau toti oamcnii mai activi si mai ener­
gici ai sectci . .'\läturi de v.cchi luptätori ca Zoora<> sau
'
P<'tru d in Apa n1cea, g�seai acolo oameni ca lulian, vi­
ilorul a postol al Nubiei, ca Teodor, viitorul episcop al
Arabiei, ca Sergius di.n Tella, viitorul patriarh al Anti o­
hit>i si prietenul süu Iacob Baradeu, care avca sä ocu pe ­
<,caunul Jin Edessa �i sä reconstituie biserica monofozitd,
si in.cä cil\ii, loan, abatele mänätirii siriene, care fu mai
tirziu episcop al Efesului �i Constantin, care ajunse epis­
copul Laodiceei. Ocroti ti pe fa\ä de Teodora, care cuno�­
tca de multä vrcn1c pe cei mai multi dintre ei, toti fura
bine prirni\i la Curte ; !Jasilisa ii rccomanda färi:i ince­
tnre, adcsea chiar ii in1punea impärcitului ; ·'?i din nou
catolicii sc pl inserä cü rnonofizitii, pr in perfidia lor, in­
\esaserä palatul �i cea 1n ai n1C1re parte a capi talei .
!n_ curind ei fäcurä $i 1n;-d 1T111lt. Pf'rsecutia ortodox;l
n1äturase din scauncle lor maj r ! ri tatea ·episcopilor dizi�
denti, .:,i cir1nuirea veghea cu foarte mare atentie sä im­
picdic<'! recrutarea clerului schismatic. Luerul cel mai
i inporta nt atunci era sä li se d0a $efi crcdincio�ilor ; in
l'iuda precauti ilor luate in1potriva lor, 111onofizitii reu�irä.
cu con1plici tatca Teodorei, acest lucru. ()('azia se ivi Tn
a·nul 543. JJarit Gassanidul, printul triburilor arabe din
dcsertu l Siriei ii ceru Tcodorei sä-i tii1nit:\ doi sau trci
t•piscopi pcntru a intrctin t;! crcdin\a printr(' <.,upu'iii Jui.
Cu grnbä, basilisa 1i cäutä pe acci preo\i printr(' prietenii
n1onofizitilor, $i lucru dcn1n_ de remarcat, ales;c'rea ei fu
pe placul lui J ustinian . irnpäratul, destul de incur c at de
clerul säu dizident, folosea cu bucurie in mi siu ni externe
zclul devorant al predicatorilor schisn1atici ; se mai fo­
losise de ei ca sä-i cre9tincze pc arabii din Yemen $i pe
abisinicnii din regatul lui .'\ksum. ca sJ-i cucereascA Ja
credin tC1 crc9tinä pc pägin.ii din Nubia �i din tinutul Ble­
mvs si sc stie cum a secondC1t Tcodora, din toate putc­
s�-ile, a�cst apostolat. Cei doi suverani se arätarä dec_i
r ile
de acord sä alcagä dintre monofiziti cpiscopi i pe carc-i -
ccrea pri11tul d in dc$ert .
Ca1n de vreo cincisprczece ani tr;:üa Ja Con»tantino­
pol ufi ci\lug:'ir din 'Tcllil, numit Iacob Baradeu. Om
foarte .saYant, hr<'init cu �tiin\a sirianä--- �i grearä, era ?i
' Siri<i., Arn1enia, Capadocia, Cilicia, Is aur ia, P.amfilia, Asia
156
n1ai cclcbru incä prin posturile sale, austeritatea, sim­
p1ita tca vietii �i excesul modestiei. De tinär voi'Se sä fie
s;lrac '?i-�i in1 pär \ise toat ä ·avere a s i:irac i lor ; dpveni re­
pede Jaimos prin ne�:;lijen\a vc�n1intelor. as pri tnl'a ino­
ravurilor �i vin decärilor mirC1culoase. \lenit 1nai tirziu
in capitalä $i prirnit fo<1r tt: bine de impc�räteasä, s oco ­
tise n1ai in\clept sil S(' I8rl';isc3 de ispitcl e lu1nii ; se in­
chist:' intr-o chilic strin1 tä. nevoind sii vadä pe ni incn i,
nei.;urbind cu nimcni $i cu atit 1nai a d1n i rat de toti. l-l�ll ·i t
Ga'is:tnidul. care avu prilejul sil-1 int llneascä �i sü-i ad­
inirc profetica sa clarviziunc, aveC\ o dcosc bitü stilnä
pent:·Li cl . Teodora , carc-1 cu n 1 J )tCC1 bi ne, sin1tea pcntr u
el o vic siinpatic. A�a cä pe accst ginditor, pe acest c;in­
gura tic, pc acest ascet il alesese ea ca sil-i cre�tinez0 pc
arabt '!i sä rcconsti tu ie biserica 1nonofiziti't. Int fn1pl at'ea
avea sii. arate cä nu se in�elasc.
J_.ci sfaturile basilisei, Tcodosie il dese1nnJ pe Iaco b
Baradeu pcntru scaunul din Edesa si numi in .<.,caunul
d i n Bostra u n alt ci'llu.�iir din anturajul säu, pc C1rabul
1'eodor. Cu toatä sila lor, cei doi trebuirä sä cedeze in
fata dorin\Pi for1nale a Tcodorei si sii r eintre in :ict'a
via�a activä pc care ei spera u s-o pi'träseascä. Confir ­
ma\i episcopi de bi'itrin u l patriarh al Alexandriei cei doi
plecärä la di occzelc lor. Dar, pe ling{1 misi u nea oficialü,
cei doi apostoli primiseri:i �i i nstructi uni secr0te. Cu acor·­
du-1 .suveranei, Teodor fusesc ilnputcrnicit si'i h irotoni ­
seasca preoti. sJ nw11casca cpiscopi , intr-un cuvint sä
rcconsti tuie clerul n1onofizit in Ori rcnt. Drept cimp de
acti un e Teodosil' atribuisc - depar-tc 1nult de lbn itel e
iilguste alc diocezelor lor lui Teodor intrcaga Ara-·
·--
Lie, Pa:lestina �i de9('rtul, iar lui Iacob Baradeu Siria
o;;i Asia '1\1inor inin trcgime . Impi:iräteasa, de acord cu pa­
t.riarhu!, in curaj a aceastii propagandä $i fc;�äduia sä-'?I
pun'.'i inJ1Licntct in slujba prelatilor.
In riti:va ani , Jacob Baradeu, prin pnergia, zelul ::.i
.:·urajul säu reconsiitui intr-adcvJr biscrica monofizitü.
Rcluind opera pe care o intr·cprinsesc in prov inciilc asla-
1 i_cr= n1.'.li intii Ioan (1in Tella �i d upii .cl Ioan Egiptear.i ul ,
ei p a rc u rsC', adt>sea ascvnzindu-se sub str ai c de c ef9etor,
157
:;; i insulele Rodos, Cipru, Chios, l\.1ytilene predicind si· in­
struind, hirotonisind preoti pentru 11oilc coinunitJti or­
ganizind dipceze �i numind in ele cpiscopi, „räspind nd"',
dupJ cuvintul cronicarului, „fluvii n1ari de sacerdoti Jn
intregul in1pcriu ron1an". in zCJd_ar, SptC>riati de agiiatia
p c carc o provoca apostolul, prelatii ortodoc�i sc ;e;trft­
. din care fäcca parte �i-)i acopori dioccza cu biserici ':i
d u1serJ. sil.�l arestezc pe Jacob ; in zadnr Justini2n, Ja
CE'rerea lor, puse un prerniu pe capul sJ.u ; sfintul dejuca
toate intrig,ile pcrsecutorilor �i-:;;i continÜa n1ar�ul
clrumul dreptätii", Mercu pe jos, ducind peste tot o exi.;;­
t.cr:tä de ascet, il gJseai cind la Constantinopol, cind in
As1a, cind in Alexandria, mereu neobosit, inereu de nc­
gäsit. Prietenii säi crau convinsi c} insusi Dumnezeu il
proteja �i intuneca 1nintea du�n':ianilor sai ")i ;;e povcstca
in cercurile rnonofizitilor, nu färä 01arecarc ironie, cuin
dp n1ulte ori cavalcrii cirinuirii il intrcbau chiar pe cl :
„�T-'<li �1uzit spunin9u-se cä Iacob-i1npostorul a fost in
cutarc lor ?1' $i cun1 cl i?i bi:itea joc de ei räSpun�ind :
nfiriale din chiar partea cirn1u1r11. A::;;a se. face cä Ioan,
nun1it in secret episcop monofizit in Efes, a fost trimis
de Justinian in Caria, in Lidia, �i in Egipt ca sä ceimbatI1
i <1colo pi'iginismul. l$i rea.lizä cu con�tiinciozitat.e opera .�i
meritii, prin zelul säu, s5 fie numit „distrugätorul id0-
lilor, h5.r\uitorul piiginilor ; dar el sluji �i. mai bine secla
1nän5stiri monofizite.
„pc Doj p8triarhi, douc'izeci �i sapte de cpiscopi un:;;t , mcti
liinc de o sutü de 1nii de pr('oti ::;;i diaconi hiroionisi\.i,
ac·estoa furä in ci�iva cini rezultatele apostolatului lui
Ic1cob Bar�tdcu. Gratie activitätii sale, cea mai m-are parte
a Orientului revenise acum 1:1 ceea ce nun1t'aU toti „crc-;
dinta preafericitiloF Iacob .;;i Teodosie'", �i, chiar dincolo
de l1otarele monarhiei, i11 Persia, in Arabia, in .i\bisi11ia,
in Nubia, biserici put€rnice märturiseau credinta mono­
arca
fizitJ ; · . Teodora, carc fusese intOtdeauna protecto
acestei crc�tin3 ti:iti indep8.rt ate, care J ucrase cu energie

toatd \'ia\a Si1 pcntru triu1nful monofizismului, putca

sa
,.- Da, n1i s-a spus intr-adevär cä a fost vtizut in cutare
clistrict -- =,;i le indica o dire<::tie cu totul opusä cclci fic 1nindrd d·e op€ra sa.
pc care se gindca el . s-o nrmeze - daci'i. vä gräbil'i un Cä1ugArul obscur pc cCJrc ea il v�1zus,� od1n1oa1 ;1 1n
pic caii, cu sigurantä ccl-l veti ajungc ! " PriDtenia 'Tc'.J·· vis, adclp.ind cu cip,-1 vie mul\imea ron1anilor, pustnic
ul
clorei �i dibiici.a corcligiondrilur säi din capitalä il. pro­ µios pe car!C c a i l adusese odinioci. rd la Constan tinop:!i
nddej­
tejau $i inai sigur pe apDstol. si-n care avusese int:redere, ii ri:i.splätise din plin
Cuin legea canonicä cerea P<'ntru ronfirmarea uriui dea. A putut, pe patul de moarte, viizipd succesel e crc:­
C'piscop, prcze11ta a trei dintr � Cole.c;ii sUi, Incob, Ja sfa� cincle alt> apostola tului lui lacob, sä cread:l c5 visu1 poli­
tul patriarhului Teodosh·�, n trebuit sä se intoarcfi. la ticii seilte! in n1ateric de religie ·era in.fäptuit.
Alexandria : aici a q<lsit prelati carc, ia porullca vcchiu­ Dac5 astüzi, in Egipt $i in Siria, n1ai existü incä bise­
lui lor n1itropolit, conferiri'i cu plüccre episcopatul Ja rica iaf'obitä, faptul se dCJtoreazä nuinai lui Jacob Bar(�­
doi dintre insotitorii sfintului. Cu concursul lor, Bar�­ <lcu ;-.i Teodorci.
dcu, la rindul säu, confirmä alti episcopi in principalele
ora)c ale Sirici $i Asici. In; acela$i timp, prt'latii rc'tinu\i
Ja . Constantinopol nu1ncau doisprczecc episcopi p..-ntru
1:;r.:;1pt ::;;i Tebaidrr $i, in fruntea patriarh:ttului din i\ntio­
hia, \;acant dupJ moartca lui Sever, numirä pe un prie­
lc'n al lui Iacöb, savantul ::;;i piosul St'rgiu -din "rclla.
Astfel, un intreg episc0pat neoficiäl St' constitui pentru
a dirija noua· bisericä ce trebuia, du.pa marele ei invä­
tätG1r, sä-11i p<'istrcz0 numelc d e iacobitä. Cu foarte mult{1
iscusintii, Teodora, cn sä favorizeze ·actiunea protejatilor
sili, a gdsit n1ijlocul s5 dea 1nultora dintre ei lns;'irci!'li\ri
 IV
PAPA �I IMPARATEASA
Cind, in 536, Pap·a A gapi t n1uri pe nea.7�ptate la
Constantinopol, Tcodora conce pu cutczAtorul proiect de
a o a
pr fi i de elibcrarea ncprevAzutil a scaunului pont i ­
Iical. D e citiv a ani, träia l a Bizant c a nuntiu ap ostol ic,
un diacon ntunit \'igiliu. Era un suflet ainbitios, lipsit
ci� s cr up ul , Cäpabil, ca sä parvinä, de J'nulte fa ptc re­
probabilc ;;i de compromisuri. Provenit dintr-o fan1ilic
P
�,enatorialä, fusese odatii ispitit sä se urce pe scaunu l
0fintului Petru si s-a l äsat, in acest scop infi a t de Bonl­
L1ciu al 11-lea ca urt11a� al säu. Obligat, in L1ta opozitici
clerului 1·on1an, sä renun te la nädc]dile s<Jle, cl s-a ln­
to rs c.'itrc bizantini �i �i-a folosit n1isiunea diplomatic.·�
in capitalä pentru a ci=;tiga, ru multä iscus inta , favoarc::i
Tcodorci. Cind basilisa furioasa de a fi ccdat pretentiilor
lui At;apit se gl ndi , pentru a-:;; i lua revan�a, s� alea,:;ä
ca un PapJ dispus sä cadJ Ia invoialä cu monofizi�ii,
\'igiliu, i:.Jine v{1zut la Curte .;;i a cärui a 1nbitie ii garanta
:1scultarea, päru ornul care trebuia s:i punä in practicC!
plDnurile ünpJ.rätesei.
l,ui Vigiliu ;,;i Teodorci 11u lc fu d','l oc grcu scl se in­
f.c'leagfi. Bnsilisa ii oferi nuntiului locul lui A'.TaPit
li:ig8du i in schin1b cä va fi, Pe tronul pontifical , insiru -
el
' ·
n1entul C'u totul devotat al nJzuintelor ilnpJ.rätt:sei. Se
povesti chiar, n1ai tir,;iu, cJ in sch·i nbul protectiei bi­
«antin c, el sc angajU in 1nod .;; i n1ai oficial : fägi:i<lui s:1
i
ren cge Conciliul din Calcedonia,, sä-1 repunä ln scaun pc
Antiln, s,�1 scric n1arilor �efi ai monofizismului, Teodosie
"i -Se\'cr, ca sä le dovedcasc& totala sa conformitatc de
vc•df'ri cu ci. Drcpt rüspL:it5. a strvi cii l r pe care le as­
tepta de la el, Teodo:-a, 1i in1ninä lui Vigi l iu o mare sunv-1
o
de bani . „Pe11tru cel care a stu.diat carilctcrul lui Vigiliu
!GO
- a spus un foarte pätrunzator istoric - nici o stipulati.e
nu pärea a fi departe de problema initialä. Era capab1l
de orice; fi:i.gäduialä, sau cel putin era in stare sä te lase
sä nädäjduie�ti oricc.
Ceea cc este siaur e cä a plecat in grabä la Roma
14
ducind scrisori pe;tru Belizarie ;;i sotia sa Antonin� :;.i
cä aoeste scrisori ii indicau generalului ce are de facut
in tenneni care nu mai ingiiduiau nici o obiectie. !n nu-
1nirea noului Papä, Justinian era hotärit sä-i lase minä
liberä Teodorei, dorind sä-i oferc aceastä compensatie
:in urma ·e.;;ecului pe care-1 incercase, '?i poate cä in se­
cret satisfäcut de o solutie care si:i. restabileascä unitatca
Bisericii, punindu-1 pe p�ntiful roman d>e acord cu orien­
talii.
!n timp ce Ja Bizant se negocia acest pact, in Ce�tea
Eternä evenimentele merg-eau inainte. Cu toate ca la
acea datä Belizarie debarcase in Italia, Roma era incä
in miinilc ostrogotilor. Regele Teodot, simtind din in­
stinct ce importantä avea, in acea conjuncturä sä sc asi­
gure de suveranul pontifical, numise cu toatä graba un
succesor dupä Agapit, in persoana diaconului Silvestru,
pe care-1 presu·punea devotat intereselor sale. Cind Vi­
giliu sosi in Italia, pcntru a se a9eza in scaunul sfintului
Petru, conform dorintei Teodorei, trebµi mai intli sä-l
dea jos pe Silvestru. Lucru greu .;;i cu atit mai nepläcut
cu cit, pentru a se face agreat la Constantinopol, noul
Papä avusese .grijä sä-i eherne pe bizantini in Cetatea
Eternä ;;i sä-i predea Roma, In 536, lui Belizarie.
Vigiliu era foarte deceptionat ; Teodoria, prea putin
multwnitä. Ea incercä totu�i, indiferentä in fond in ceea
ce Privea persoana, de a obtine de la Silvestru ceea ce
nädäjduia. de Ia Vigiliu �i-i ceru sä-1 ·repunä. pe Antin;i
pe tronul pontifical. Noul Papä refuzä cu energ1e. Atunct
irnpäräteasa se hotH.ri sJ. se apucc de treabä. Ordine ofi­
t'iale ii furä trimise lui Belizarie poruneindu-i sä-1 des­
tituie pe Silv·estru .<?i sä-1 punä in locul lui pe Vigiliu.
Patriciul ezitä, ·d<estul de plictisit de silnica treabä c�r:
i se cerea dar aläturi de -e!, Antonina, foarte dorn1ca
s:ä-i fie ·pe 'plac 'Teodorei, ii combätu scrupulele �i, pen­
.
·
tru a triumfa, ambiP,osul Vigiliu, agitindu-se in JUrul
 rea o suveranä care prime.;;te un supus ; la picioarel::o'
generalului, folosea, - se zice, argumente nu ma!i. putin
sale, Belizarie, a.;;ezat ca un indrAgostit, pärea un ser­
hotäritoarc. li fägädui patriciului bani .!;ii cum nu putea .
vitor ascultä,tor al tuturor poruncilor sale
sä contracareze färä pericol, dorint;a basilisei, Belizarie
- Ei bine, sen1or Papä, exclama sotia patriciului
sfir.;;i prin a se preta la complotul urzit impotriva bie­ �
ce v-atn fäcut, noi .;;i ·ro1nanii, ca sä vreti sä n·e predati
tului Silvestru.
gotilor ? . . .
Dar chlar in acel moment ostrogotii, sub ordinele re­
Geea ce spus.e dupä aceca, nu se ma1 .;;t1e. Se :=;tte
g€lui Vitiges, reluarä ofensiva. 0 armatä formidabilä
doar ceea ce se intimplä. Despuiat de ornamentele �;::lle
aseilie Roma ; pentru apärare, Beli:ziari-e avea doar cinci
sacerdotale' Papa fu imbräcat in hainä de cälugär ; apoi
mii ·de oameni ascun.;;i in spatele meterezelor prost re­
un slujitor ·al lui Belizarie se duse s5. spunä clerici'lor
parate, in inijlocul unei populatii ne1nul\umite care su­
rämasi in antican1erä :
Lerea pe nedrept grozB.viile as-ediului 9i peste care sufla
� Seniorul Papä a fost destituit .;;i fä,cut cälugär r
vintul trfäd::irii. Cind i se aduserä deci pretinsele s<::risori
ale Papei, prin care pontiful se oferea sä predea regelui in toiul consternärii generale Vigiliu fu ales Papä
gotilor poarta Asinaria, vecinä cu re.;;edin\a sa din La­ chiar a doua %i sub presiunea autoritätii bizantine.
tran, patriciul fu putin emotionat ; dar bägä rcpede d e Asta se intimpla in martie 537.
seamä <'ä acestc piese „doveditoare" fusesera pläsmuite Nenorocitul Silvestru, expediat de Belizarie in Lycia
färd TU$ine ; cuprins de sünpatie fatä de victimä, fäcu n-avea sä mai revadä niciodatä Cetatea Eternä.
in taind de acord cu Antonina, un ultim efort pe lingä Un mon1ent Justinian inspäimintat de amploarea ne­
Silvestr�. fi sugcrä sä facä el insu�i, in fata Teodorei , legiuirii sävir�ite impotriva pontifului, s-a gindit sä in­
concesiile pe care le a.;;tepta de bunävoie de la Vigiliu teilteze un proces in toatä r€gula .;;i sä-1 rea.;;eze pe sca­
si sä scape astfel de soarta care-1 ameninta. Cu curaJ, unul säu dacä se dovedea nevinovat.
�mintindu-9i cä era päzitorul ortodoxiei, Silvestru refuzä.
ln ciuda Teodorei, el a porun<::it sä fie retrimis la
Evenimentele av·eau sä-.;;i urmeze cursul.
Roma, $i ·Vigiliu, foarte nelini:';tit, se .;;i intreba oe-i va
Pe11tru a dezminti zvonul trä<lärii care circula pe sea­
aduce viitorul .
ma sa Silv€stru päräsise palatul Latran ';Ji se retriisese
Din fericire, Antonina era acolo ; mereu dorni?i �ä
depart� de ziduri, pe Ave11tin, in vecinät.atea biser�cii
_ fie pe placul i mpärätese! , �a . �l determin� . pe Bel1zar1c
Sfinta Sabina. Aici a trimis Belizarie sä fte cautat, JU­ . _
sä-1 predea em1saril-or lu1 V1g1l1u pe nefer101tul ,�au pre­
rindu-se pe fiul säu \ritreg, Fotios, cä nu i se ya intil-r:pla
decesor. Exilat in insula Palmaria, redus „la p11nea du­
nin1ic supärätor. In ciuda temerilor celor. d1n l?rca11na
rerii si la apa spaimei'�, Silvestru n1uri la putinä vren1e
sa care-si bäteau joc de jurämintele grcc1lor, S1lvestru
dupä 'asta, victimä nevinovatä � ambitiilor. l'ui Vigiliu.
se' duce '1a palatul Pincio .;;i , in adevär, aceastä primä .
a intrigi,lor Antoninei ;;i a pol1t1cii Teodore1.
intruvedere se terminä f:';:·ä violente. 1n ultimul mo­ _
Impäräteasa pärea sä fi izbutit ; �i . f.ä<::u� un �apa
ment Belizarie ezitase. La citeva zile dupä asta, Papa
credincios ei. Dar, odatä instalat, V1g1l1u i91 sch1mbti
fu din 11ou <::hemat de general. Dar pontiful, nelini.;;tit,
a.titudinea. Cu toate sfaturile Antoninei, cu toate soma­
refuzä sä päräseascä biserica ce-i slujea d e azil ; in sfir­
�iile. lui Be.lizarie, el incercä sä meargä pe c�� oc_:�lite �i
sit se decise si cu o suitä numeroasä plecä, incre<lint1n­
sä amine indeplinirea fägäduielilor. Du�man1:1 sat s pu�
du-si cauza Do1mnului. Dar abia sosit la palatul patriciu­
cä a sfir.;;it prin a ceda, .o;:i cä. a adresat mar1lo� .;;ef1 �
lui 'Silvestru fu despärtit de insoti,torii 2äi care furä re­
1nonofizismului, Teodosie, Ant1m �i Sever, o scr1soare 1n
tin�ti in anticamerä ; singur cu Vigiliu, el fll:, introdus
. care a aderat 1a doctrina Ior ; dar documentul este de o·
in apartamentele intim·e. Un speciacol strarnu 11 a.;;teptva.
autenticitate ·mult prea suspectä 9i recunoa9terea pu-
Pe un pat de odihnä, Antonina culcatä cu nepäsare, pa-

blicä a credintei oficiale pe care Papa a adresat--o impä­
ratului :;;i patriarhului Menas nu e.ste impotriva ortodo­
xiei. De asemenea :;;i imprejurärile �-au suge-rat pretexte
ca sä nu se execute. Italia, devastatä de räzboi, era in­
tr-o situatie prela criticä pentru ca Papa sä nu fie scuzat
de a fi uitat oarecum de probleme1e religioase ; ata�a­
mentul fatä de Occident al Conciliului din Ca1ce-donia
�i traditia' sfintului Leon justificau, pe de altä parte,
tergizersärile pontifului. lnsä.;;i Teodora pärea sä fi in­
tele.s pericolul pe care l-ar fi adus o bruscare a 1lucru­
rilor, $i, increzätoare in Vigiliu, ,a:;;teptä, la inceput cu
räbdare, ca acestuia sä-i -fie propice momentul de a-f}i
indeplini fägäduielile. Cit despre Justinian, foarte supus
atunci influentei nuntiului Pelagiu, prieten bun al Papei,
n-avea nici o dorintä 1Si:i.-i favorizeze pe monofiziti. Vi­
giliu ,putu deci, färä prea mare greutate, sä ränu llä,
färä a se certa cu Teodora, fidel ortodoxiei rol'!Jane. tn
concluzie, i.n ciuda intrigilor impärätesei, tcntat1va de a
pune mfna pe scaunul apostolic a �uat total.
Totusi ' Teodora nu era f.emeia care sä se lase in:;;e­
latä färä sä pedepseascä ; o dovedi chiar in acest mo­
me-nt. Avusese odinioarä ca favocit pe un anume Arse­
nios, am ·destul de pätat 9i pe deasupra apartinind sec­
tei eretice a samaritenilor, pe care ea il fäcuse bogat 9i
senator ilustru ; in momentul revoltei samaritenilor in Pa­
lestina ea primise cu pläcere sugestiile sale impotriva
cre.,;tiniior. Dar de atunci Arsenios i9i schimbase parti­
dul' se convertise la cre9tinism, primise botezul din mii­
·
nile' sf.i'ntului Sabas si depunea un zel de neofit sä apere
noua sa credintä. L� Alexandria, unde se reträsese, s-a
gindit sä se facä pläcut impäratului, favorizind din toate
puterile reactiunea calcedonianä pe care o illaugurase
;
cu sprijinul guvernului, patriarhul Paul, u:ma�ul l�t
_ !u invitat sä-9i dea adeziunea Ia edictul prin care impä­
Teodosie. Teodora fire.;;te, 'ii pästrä ranch1una, ·dln pr1-
cina acestci gre9eli ; 91.-1 f�cu sä vad� asta. Opozip-a n:o­
_ 1n­
�ofiziti't se inchega in Egipt $i patnarhul era fara
cetare obligat sä actioneze cu asprime. Arsenios fäcu P�
il determinä pe Rodo.s, prefectul augustat, sa
zelosul
'.
·
exe.cute färä judecatä, pe unul dintre .adve-rsarii ar�ie­
�
piscopului. Actul era ilegal ; raf name:it�le de �zune
care insotiser-ä iacest act, sporisera grozav1a. Imparateasa
gäsi repede ocazia sä se räzbune. Ars.enios $i Rodos furä
arestati, judecati, executati ; bunurile le furä confiscate.
Patriarhul Pau1, in ciu,da tägäduirilor sale, fu implicat,
ca pärta9 in aceasta.. afacere 9i pus la dispozitia sinodului
din Gaza. Basiiisa putea sä fie mindrä ·de opera sa ; cu
aceea9i loviturä fäcuse sä fie destituit un prelat odios
monofizitilor, dind un räsunätor exemplu de pericolul
care-i pä9tea pe functionarii ce slujeau cu prea multä
docilitate - chiar din ordinele impäratului - interesele
ortodoxiei, $i pedepsise in sf'ir�it pe un vechi prieten
deV,enit un trädätor. Vigiliu trebuia sä ia iaminte $i el la
tenacitatea urii sale 9i la imprudenta de a in9ela spe­
rantele Teodorei.
Acestea s-e petreceau in vremea in care biserica mo­
nofizitä incepea sä se reconstituie ; $i prelatii Curtii, ca
sä placä suveranei, se sträduiau 'Sä caute un mijloc de
intelegere cu dizidentii. Unul dintre ei, Teodor Askidas,
episGop din Cezareea, avu norocul de a dibui printre
textele aprobate de Conciliul din Calcedonia trP1
opuscule, „trei capitole", cum li se spuneau, atinse in
mod notoriu de crezie nestorianä -$i ai cäror autori erau
foacte odio9i monofizitilor. Foarte mindru de aceastä des­
coperire, prin care nAdäjduia sä-i joa.ce un renghi serios
rivalului säu de influentä, nuntiul roman. Pelagius, il
i119tiinta pe Justinian �i lingu9ind mania teologicä a im­
päratului il rugä sä analizeze aceastä ehestinne. Ii arätä
in plus cä avea mijlocul de a risipi neincrederea mono­
fizitilor, ;;i Conciliul „reinnoit 9i curätat" va fi färä di­
ficultate acceptat de toti. Justinian care, sub influenta
Teodorei, revenise atunci la politica de reconciliere, se
Iäsä sedus ; dizidentii, inc'intati de a vedea comp:romisä
opera Sfintului Leun, ii impirigeau pe toti, chi.ar -$i pe
cei mai intransigen�i la noua_ formulä a uniunii. Cearta
„celor trei capitole11 incepu.
Aici. ii cazu, Teodorei in mlnä Papa Vigiliu. Acesta
:ratul pronuntase condamnarea textelor incriminate 9i,
pentru a:--1hotäri la asta, Justi.nian folosi, cu destulä bru­
talitate, forta. La 22 noiembrie 545, cum Papa celebra
slujba in biserica Sfinta Cecilia din Transtevere, biserica
165

11:1 pe n.ea9teptate inccrcuitä de soldaii. Secretarul ünpe­
r�al de care ascult<: deta$amcntul, inträ in sanctuar si-i
�acu cuno�cut pont1fului s3.-l urmeze färä intirziere. !�a­
u_it_? ·ca as1stenta s:�-9i poatä da seama, Vigiliu fu arestat
91 1n1_barca! in grab:'i pe o nRvti care stationa in apropj.ere
?c T1bru. In vren1ea asta, pe mal, rindurile mul\imii .se
1ngr 9�_u. Un grur:> de credincio9i carc..:1 urmascrd pe
�
Papa 11 ccreau, prin strigäte puternicc, binccuvintarea.
Pe pun ea nav·ei, 'ligiliu rosti asupra lor 0 rugäciune.
� nu mai fu sigur cä ar avea dreptate. Cu toate amenin­
Int1 e t1mp funct1on . rul in1perial grB.bi pornirea �i
� , � tul imperial, socotind cä urma9ul sfintului Petru nu se
cur1nd vasul incepu sa coboarc pe fluviu. Dar atunci avu
� �
oc o alt int 11,nI?lar� :, m�ltimea, care-1 dctesta pc pon.ti.f.
.
I�cepu sa hu1au1asca in t1mp ce o grindinä d e proicctile,
p1etre, bastoane, se abätu asupra navei.
- Moarte tie, striga poporul, nenorocire· tie ! Ai fi'icut
. romanilor : riiu si'i-ti fie .;;i tie acolo unde te duci !
rau
In sfir9it, nava, impinsä de curent, fu in afara Yalu­
lui o.celor turbati ; Vigiliu putu sä ajungä la Porto si , de
acolo se imbarcä pcntru Siracuza.
11naginatia popularti. ii artribui o parte din aceastä
. licrii säi care protestau 9i, in aiunul Pa�telui din anu.l
lov1tura de teatru, Teodorei. Se poveste.;;tc cä ea a fost
cc-a care a ordonat aocastä räpire.
„AfarJ sau in biserica Siintului Petru, li scrisese ea
c�isarU!l;.ii säu, � arestevazä-1 pe \.rigiliu oriunde il vei. gi'i.si
-'$1 adu-n1-l nouä. Daca nu, pc bunul Dumnezeu, tc jupoi
de viu ! "
_?-
In ifcrent �c acest_: scornel'i, se pare cä Papa s c te­
mea intr-adcvar de razbunarea suveranei alc cärei nä­
� ejdi, le trädas� ; putin dornic de ascmenea sä sc anga­
Jeze in a�est „v1espar teologic al celor trei capitole", puse
·prea Put1nä grabä in a se prezenta la Constantinopol.
. .
Nu a1unse aici dccit dupä paisprezece !uni, Ia 25 ianua­
rie 54 7 ; dar cum avu intre timp rägazul sä reflecteze
9i sii-9i recapete curajul, cum se sin1tea sustinut acum
de opozitia intrcgului Occidcnt' sosi a'ici cu 'scntimente
foarte diierite de ccle pe .- carie le a.;;tepta Curtea. Ca 11i
Agapit odinioarä fat8. de Antim, el refuzä sä intre in
1egäturd cu patriarhul Menas $i-l excomunicä in mod
brutal impreuni'i cu toti aderentii si'ii. Dar in curind se
166
mai domo1i ; stingherit de amintirea angajament-elor sale
de odinioarä, cedind obsesiilor basileului, energicei vo-·
irrte a Teodorei, mägulit de asemenea de politetile teo­
logilor de la Curtea bizantinä, admis-e posibilitatea de a
afurisi cele tr-ei capitole.
lncepind din luna iunie, ca sä fie pe placul impärä­
tesci, se impäc3. cu patriarhul ; putin dupä asta mai fäcu
un pas. 1 se dovedi c3. s-ar putea, färä sä se atingä d�
Conciliu, sä condamne cele trei capito1e ; in curlnd, nici
tärile insä, refuzä cu incäpätinare :<:ä subscrie !a edic­
putea cobori pinä la simpla ratificare a deciziilor impä­
ratului in materie de credintä ; dar se angajä oficial,
in prezenta basileului 9i a mini�trilor säi, sä condamne
cele trei ,capitole :;;i, ca gaj al fägäduielilor sale, tn­
m'inii lui Justinian :;;i Teodorei dotiä declaratii exprese
intärite de semnäturä. /?i, foarte mtndru de a fi rezol­
vat toate dificultätile situatiei, entuziasmindu-se ia gin­
dul de a fi judecat o atit de inaltä cauzä, se umflä. in
pcne cä redäduse, prin intelepciunea sa, pacea Bisericii ;
1nchi<;e deci ctt brutalitate g11ra acelora dintre consi­
ri48 i9i publicä scntinta. Pästrind in mod oficial a11tori­
tate3. Conciliului din Calcedonia, el condamnä scrierile
ce]or trei doctori incriminati. Acesta fu ultimul triumf
al Teodorei. !n ajunul rriortÜ, ea a putut sä creadä, vil­
zind umilinta Papei $i progresul crescind a] Bisericii
monofizite, cä $i-a räzbunat e9ecul din 536, cä a pedepsit
trädärile lui Vigiliu, cii a fäcut sä izbucnea<;cii., cu pu­
terea unei energii tenaCe, politica religioas<i La care visase.
Biserica nu i-a iertat Teodorei nici brutala destituire
a lui Silvestru, nici fidelitatea incdpätinatä pe care a
pästrat-o monofizismului, nici violenta autoritarä de care
s-a folosit ca sä-9i satisfac8. miniile impotriva persoa­
nelor ecleziastice, 9i din pricina cäreia in special Vigiliu
a inccrcat o amarä experientä. In ceea ce-1 prive�te pe
Vigi1iu, in virtutea unei vechi axiome care nu se po­
trive9te decit bogatilor - acesta a indurat unele afron­
turi in afarä de cele poruncite de ea, de care impärä­
teasa nu putea fi fäcutä räspunzätoare, ca, de exemplu,
167
 asprele tratamente care i-au fast aplicate acestuia si care
slnt in mod incontestabil posterioare mortii Te�dorei
Din veac in veac, istoricii ecleziastici au 'acoperit nu�
mele impärätesei de blcsteme 9i de ocäri !?i existä ceva
aproape ridicol in animozitatea cu care unii dintre ei
väd in sotia lui Justinian, „o a doua Evä preasupusä
!?a;p�lui, o n ::uä Dal �lä, o �lti'i Irodiadä, inäditä la singele
sf1nt1Ior, o f11nta a 1adulu1, tulburatä de Satan, intepatä
�
de mus1?8 d :.acul1ui, inver9unati'i sft rupä paoea räsClnnpä­
rata� pr1n s1ngele preotilor .�i martirilor". Teodora me­
ritä sä fie judecatä altfel decit prin acest val de vorbe
de9_arte. :Sigur cä a pus prea 1nultä ardoare pätima9ä in
a-91 real1za planurile, prea multä violentä autoritarä,
prea multe du9mänii incäpätlnate, prea multä cruzime
�
rece uneori, ; a dat totu9i dovadä, in aceastä proble1nä�
de calitäti eminente : o fermitate bärbäteascä, un senti
ment foarte ascutit al necesitätilor cirmuirii, o inteli­
genta, lucidä 9i puternicä de om de Stat. A fost constantä
in planurile sale, credincioasä prietenilor 9i politica com­
plexä pe care a impus-o lui Justinian in materie de re­
ligie a fost, in ciuda ezitärilor si schimbärilor bruste de
atitudine, destul de demnä, dup'i'i toate aprecierile' ' chiar
de un lmpärat.
V
MOARTEA TEODOREI
La 29 iunie 548 Tcodora muri de cancer dupä o des­
tul de lungä suferinti:i.
Pentru a aduce ultimele omagii impc'i.rätesei moarte,_.
multimea curtenilor si demnitarilor s-a adunat in jurur
ei 1U sälile Palatului Sacru. In Tric1iniul celor nouäspre­
zece paturi fusese expus, conforn1 ceren;on,ialulu!, cad?­
vrul imbälsämat al suveranei. Pe patul 1ntreg1me d1n
aur, ea sc odihnea inve�mintata in purpurä, incununatäc
in
cu diadema imperialä, cu picioarele incältate in papuci.
rosii de purpurä ; pe chipul ei descoperit, moartea nu-9i·
pu,sese incä pecetea ; putin mai palidä ca de obicei pärea
cä doarme linh,;titä. In jurul inaltului catafalc pe care·
stri:iluceau bijuteriile cele mai pretioase ale coroanei, ar­
deau, infipte in coloane, mii de torte de argint 9i de aur ;
lncet, In aerul ingro9at, urcau printre fläcärile luminä­
rilor norii tämiiei de Arabia, parfumul greu al plantelor
cu miros de rä9ina ; la picioarele culcu9ului funebru,
eunucii, cubicularii, fcmeile din casa imperialä plingea1>
sfisietor.
,Pentru ultima
oarä, prin fata suveranei moarte de­
filä intregul Bizant intr-o procesiune solemnä. Patriar-·
hul Menas, urmat de numerosul cler din marea bisericä ;.
Papa Vigiliu insotit de cälugäri 9i de episcopi ; apoi Se-·
natul in haine de ceremonie, patricienii, magistratii, inal­
tii sefi militari multimea demnitarilor palatului 9i a ad­
�in:istratiei ; a�oi lu�gul 9ir al femeilor : patricii cu cen­
tura de onoare 9i magistrisse, sotii ale prefectilor, consu­
lilor, chestorilor, doamne de la Curte 9i cameriste ; toate
venirä rind pe rind, la chemarea prepozitului, sä aducä
169
 -un ultim omagiu basilisei. La sfir�itul lungului cortegiu
inaintau printii din familia imperialä :;;i insu:;;i Justinian,
inläcrimat, cople�it de gravitatea pierderii pe care-o so­
cotea, pe bunä dreptate, ireparabilä. Femeii pe care o
adorase ii aducea, ca ultim dar �i supremä amintirc, bi­
juterii somptuoase, stofe minunate brodatc cu aur �i fn­
stelate cu pietre scumpe, dar funcbru care trebuia s-o
insoteascä pe defunctä in mormint, simbol al ultimei strä­
luciri a acclui lux !?i a acelei pompe pe carc ea le iubise
atita. Cuprinzind in brate scumpul 'trup neinsuflctit,
bätrinul basileu, cu ochii s'Cäldati in lacrimi, i�i luä
ultimul rämas bun de la Teodora sa.
Atunci, la un semn al suveranului, purtätorii cimpe­
riali ridicari'i sicriul ; dupä care marele maestru al cere­
moniilor se apropie de moartä, :;;i repetä de trei ori, cu
voce tare, cuvintele rituale :
- Ie!?i de aici, basilisä ; regele regilor, stäpinul stä­
pinilor te cheamä !
$i, urmind sicriul pe sub boltile palatului, procesi­
unea imperialä se alcätui 9i se desfä9urä pentru ultima
oar8. Afarä, sub porticurile Augusteionului, o multiJne
in doliu a:;;tepta trecerea cortegiului ; la porii, pe terase,
la ferestrele caselor, femei cu pärul despletit plingeau
in täcere sau scoteau strigäte ascutite : pe sträzile aco­
perite cu covoare, presärate cu nisip aurit, unde tämiia
urca in nori de�i �i inceti, sträbätind valul de norod
.atras de grandoarea spectacolului, cortegiul funebru ina­
inta, märet �i pompos. Cintecele sacre ale prcotilor, psal­
modierile fecioarelor se amestecau cu bocetele de doliu,
cu sunetele orgilor de argint, cu strigätele ritmice alc
factiunilor ; mii de luminäri se leg5.nau intr-o proce­
_
siune luminoasä ; �i, sträbätind lunga Stradä a Slujbei,
prin Forumul lui Constantin ;;i Piata Capitoliului, toatä
Curtea se indreptä spre biserica Sfintii Apostol_i s-o con­
ducä pe Teodora in ultimul ei läca�.
In bisericä se celebrä slujba oficialä a mortilor. Din
nou maestrul de ceremonii apropiindu-se de caduvru ii
'Strigä ;
170
- Rccapätä-ti odihna, basilisä ; regele regilor, stä­
plnul. stäpinilor te cheamä !
Apoi prepozitul ii luä diadema de aur �i o inlocui
cu o fi�ie de purpurä ; in sfir�it, in marele sarcofag de
n1armorä verde de Hierapolis pe care ea insä;;i poruncise
55-i fie pregätit la Denis, se depuse sicriul de aur care
inc11idca rärnä9itele impärätesei. Incet, multimea se risipi
:;;i Justinian, zdrobit de durere, reinträ impreunä cu
·Curtea in palatul si'iu pustiu.
Cind se auzi in in1periu de moartea ten1utei r;uve­
rane, toti cei care suferiserä din pricina ei simtirä cum
li:< renasc curajul ;;i sperantele. Ioan de Capadocin rca­
päru Ia Conc;tantinopol minglindu-se cu ideea de a recu­
ceri favoarea lui Justinian ; Artaban, alungindu-�i sotia
pe care i-o impusese Teodora, crezu cä a venit momentul
sä se räzbune conspir1nd impotriva impäratului ; Ger­
rnanos -:;; i fiii säi, foarte atitati, socotirä cea<;ul potrivit
pen.tru. a ie:;;i din lunga dizgratie pe carc o in·duras2r;{ ;
chiar �i Antonina, protejata :;;i prietena Teodorci, i9i uitä
binefZtcätoarea �i cäutä un nou sprijin pcntru a-;;i asi­
gura puterea. In ochii tuturor, moartea basilisei pdrca
sä aduc.� dupä sine o reactie ;;i politicä !?i religioa<id ;
chiar ;;i ortodoc!?ii, uneltind pe lingä in1pärut, ccreau noi
legi impotriva mono fizitilor lnfrico�ati de moartca n1arei
lor protectoJre. Se :;;i vorbea sä se curete Palatul Sac:ru
<lc toti acei cälugäri nelegiuiti care murd8.reau de atita
"\'reme Palatul din Hormisdas ; il �i atitau pe print acum
cind impäräteasa era moartä, sä supl1nä cu forta cre­
dintei Calcedoniei pe acei erctici care se bucuraserä de
ingäduinta impärätesei ;;i cutezascrä sä reziste porunci­
lor impäratului.
Uitaserä insä de dragostea adincä pe care Justinian
o pästrase Teodorei, de lunga obi;;nuintä pe care o avca
de a-i urma sfaturile ; de grija pe care o avusese, ina­
inte de a muri, ca sä-i explice sotului ei supremele sale
dorinte 9i sä-i recomande pe toti cei care o iubiscrä ;;i
o slujiserä cu credintä .
„Dornic - dupä cum spune un contemporan - de
a se conforma in toate lucrurile vointei sotiei sale, chiar
moartä", basileul rämase cu incäpätinare fidel sfaturi-
171
lor cu care ea il inconjurase �i politicii pe care ea o tra­
sase. Ioan de Capadocia, cu toate eforturile sale, rämase
dizgratiat ; Belizarie, in ciuda onorurilor, fu '.intotdea­
inteleapta suveranä, care dupä ce fusese in lumea aceasta
una bänuit ; Petru Barsymes �i Narses i�i pästrarä favo­
colabor·atoarca sa credincioasä, se ruga acum Don1nului
rurile ; Antonina, in amintirea prieteniei Teodorei, p<isträ pentru sotul ei.
Trebuie sä märturisim cä existä un oarecare exces in
increderea suveranului ; Germanos �i fiii säi furä sin­
gurii care reintrarä in gratii ; d.ar printre printii din fa­
aceastä apoteozä. Teodora dansatoarea, n-a avut deloc
milia imperialä, favoritul dintotdeauna al bätrinului im­ rai ; Teodora impäräteasa,
pärat fu curopalatul Justin pe care Teodora il insurase . care s-o ducä drept in
virtuti
cu toatä evlavia sa, a avut cusururi �i vicii care nu se
cu nepoata sa �i pe care-1 desemnä ca mo�tenitor prezum­ prea potrivesc cu aureola �fintilor. Dar. � tr�säturä me­
tiv al monarhiei. ritä sä fie notatä ; aceasta mare amb1t1oasa care, sub
in materie de religic, Justinian nu ·Urmä cu mai inaltele sale calitäti de om de Stat, a :o;;tiut sä räminä
putinä fidelitate, instrucµunile Teodorei. Cind in gine­ femeie, dä dovadä pin.ä �i dincolo de moarte de o in­
ceul imperial 1-au descoperit pe bätrinul patriarh Antim, comparabilä putere de farmec :'ji de seductie.
pe care ea il ascunsese?, impäratul ii fäcu o bunä primire
patriarhului eretic �i, spre stupoarea tuturor, ii vä·zurä
pe 1narii �efi ai monofizismului, Antim, Petru din Apa­
meea, Teodosie din Alexandria, 'primiti ca prieteni la pa­
lat .�i pe print cäutind impreunä cu ei mijlocul a·e a re­
stabili pacea in Bisericä. Pinä in ultima lui zi, Justinian
se strädui sä realizeze politica de concilicre la care vis-ase
Teodora ; Vigiliu, prost tratat, inchis, constrins sä fugä,
trebui pinä 10t urmä sä se resemneze �i sä cond'amne cele
trei capitole pe care Conciliul ecumenic din 553 le ana­
temizä in mod solemn. Pentru a-i reduce pe dizidenti
impäratul multiplicä colocviile �i conferintele ; �i dacä
efortnrile sale furH pinä la urmä inutile, ele dovedirä
cel putin pinä la ce punct rämäsese el fidel sfatarilol"
Teodorei.
Niciodatä Justinian n-a uitat-o pe seducätoarea fiintä�
colaboratoarea inteligentä �i indräzneatä pe care soarta
i-o scosese "in cale. In amintirea ei, tinu sä-i pästreze in
serviciu pe toti cei care-i fuseserä apropiati ; pinä in ul­
tima .sa zi , ii pästrä, cu fidelitate, memoria. Muiti anl
dupä aceea, cind voia sä facä o fägäduiali:i so1emnä avea
obiceiul sä jure pe numele Teodorei, �i cei care· doreau
sä-i facä pläcere ii aminteau de minunata,_ frumoasa �

!'12
IMPARATUL JUSTINIAN
 €nigma acestor mä�ti de nepätruns, sä ghice9ti misteru �
vietii si al gindurilor dispärute. Cäci acest bärbat 91
aceä.sta' femeie au jucat pe scena lumii, cu treisprezece
secole in urrnä, marile roluri ale istoriei ; ei au guver­
nat al<lturi ani indelungati ca ni9te stäpini absoluti, tot
ceea ce alcätuia atunci universul civilizat ; nimic n-a lip­
��
sit märetiei lor, nimic, nici prestigi�l gloriei m l tare,
.
nici strälucirea marilor reforme adm1n1strat1ve,. n1c1 ra­
finamentele civilizatiei celei mai elogiate, nici minunile
unei arte creatoare nimic nici chiar farmecul unei exis­
'
i
tente rornantioase, care 9 astäzi ne suscitä curiozitatea,
la numele inseparabil unite de Justinian 9i Teodora.
Ce a fast ce a voit sä fie acest biet täran ilir urcat
In biserica San-Vitale din Ravenna se väd pe peretii
�
pe tronul C zarilor ? Ce a fost, ce a voit sä fi a�eastä
�
dansatoare umilä care, printr-un JOC al soarte1, 3JUnge
absidei douä tablouri mari de mozaic. La stinga, un im­ .
pärat, imbräcat intr-un costum bogat, strälucind , de aur din coridoarele circului in splendorile irnpärätiei ? De­
-:;;i de pietre scumpe incältat cu papuci de purpurä, cu
·coroanä pe cap 9i inconjurat de aureola pe care bizantinii
}
sigur, problema este greu de rezolvat ; sarcinä de icatä,
poate imposibilä, dar cu sigurantä nu indiferenta nici
·Q atribuiau regilor, aduce darurile sale bisericii isprävite
curiozitätii noastre, nici istoriei. Pentru a intelege ce a
prin grija lui.· E intovärä9it de douä grupuri de perso­
fast in s€colrul al VI-lea acest imperiu grec <lin Orient,
naje ; din primul. fac parte arhiepiscopul- de Ravenna 9i
luminat atunci de o razä de glorie nea9teptatä, sä incer­
--elericii säi, in lungi ve9minte .'_iacerdotale ; in al doilea,
cäm sä pätrundem secretul acestor vointe suverane, c�re
·strälucitorul cortegiu al demnitarilor aulici 9i al· gärzilor,
au Pus in mi9care toatä ma9inäria domniei ; sä incer�am
totul scinteind de bogätia broderiilor, de luciul scuturi­ ,
sä citim in aceste suflete despotice 9i mindre care 91-au
lor si al armelor. De cealaltä parte a absidei, o impära­
pus pecetea profundä 9i de ne9ters pe tot ceea ce au
teasi inainteazä spre u9a sanctuarului, intovärä9itä de o
atins.
suitä de femei in ve9minte elegante 9i rafinate. Costu­
mul suveranei este de o splendoare färä seamän. La poa­
lele mantiei sale de purpurä violetä, o broderie latä de
aur se desfäsoari'i in cute luminoase ; pe piept ii strälu­
-cesc bijuteriile ; pe capul inconjurat de o aureolä, poartä
·o diademä ; in pär, ciucuri de perle sint amestecati cu
pietre scumpe cäzindu-i pe umeri ca ni9te cascade scin­
teietoare.
Poate nicäieri lumea bizantinä nu träie9te evocatä
mai puternic ca in aceste tablouri celebre. In rigiditatea
1or putin cam solemnä, aceste figuri a9ezate sirnetric,
infäti9eazä ochilor no9tri märetia Curtii imperiale, pre­
stigiul luxului, rafinamentele minutioasei 9i savantei sale
etichete. Ve9mintele bogate sint copiate dupä realitate ;
fetelc atit de caracteristice in hieratica lor räcealä, sint,
fäi-ä indoialä, portretele ins8!?i ale personajelor ; in fata
12- cda. 986
acestor chipuri nemi9cate, te la9i multä vreme pradä vi­
.särii, in absida solitarä 9i färä sä vrei incerci sä dezlegi
 1 din parafa imperlalä, �1 in care suveranul i�i plimba, cu
Prin ultirnii ani ai secolului al V-lea, trei tineri tä­
rani din Macedonia i:;;i päräsirä intr-o bunä zi n1u11tii
natali ca sä sc ducä sä-�i caute norocul ; tot bagajul.
toatä averea lor o rluceau in spinare intr-un sac, care
continea o micä provizie de piine uscatä ; astfel echiJJati,
o apucarH pe jos spre Constantinopol. ErBu niste fli'\.cäi
cu infätis;are frumoasä, voinici :;;i energici ; ajun,�i in ca­
pitalä, nu intimpinarä nici o greutate sä sc inrolezc in
garda impcriali'i. Or, in aceastä societate bizantinä care
prin : '1elc laturi era ciudat de democraticä, armata te
putea duce departe; s-a väzut aceasta pentru unul dintre
cei trei tineri. Curajul säu militar, bunele :;;i credincioa­
sele salc servicii ii aduserä o avansare rapidä ; devcni
ofiter, general, chiar scnator. !n anul 518 ciud muri im­
pil.ratul Ana<;tasie, el comanda ca �ef trupele de gardi'i.
Apoi, intriga il aduse oarecum pe tron chi<lr pe 0111uf
nostru ; el a fo<;t impäratul Justin I.
Justin avea un nepot, Justinian, nascut, ca �i el, in­
tr-un Sät nccunoscut din Macedonia de sus, in impreju­
rimile actualului Uskub, spre hotarele Albaniei .
EI fu
pentru 11cest tiniir cel n1ai atent �i cel mal bun dintre
unchi, un unchi de1nn de mo.�te11it. Neavind nici un co­
pil, Justin se interesase de timpuriu de fiul surorii sale ;
il aduscse la Constantinopol, veghoase- l a cducatia lui. Per­
sonal, Justin nu se avea prea bine cu inv;:ltiitura ; abia
�tia sä citeasc<'i, cu scrisul o ducea �i mai prost, incit
alunci cind s-a urcat pe tron, au trcbuit sa confcctio­
neze pentru el, ca sä poata se1nna actele oficiale, o placä
de le1nn cu ni�te crestäturi care corespundeau litereior
178
greutate, pana �ovHitoare. Dar acest täran de la Dur:3re
i11telegea vlrtutea educatiei pentru ceilalti. Nepotul lui
urmä dcci la �coalii ; cl se pätrunse cidinc de cultura :;;i
de traditiile Greciei �i Romei ; �i cind norocul il imbrjcä
pe unchiul st1u in purpurä, el clevcni sfätuitorul �i aju­
torul süu. Astfel, ajunse repede unwl dintre primele per­
sonaje ale imper; ului ; treptat, bunävoinla suveranului il
apropie de trcptele tronului. Devcni con1ite, patriclu,
consul, comandant-*ef c:.l trupelor care-$i uvcau gJr·:1i­
.zoana in capitciL:; ; .in sfir.�it, J ustin il adoptä �i-1 asocie
la in1periu. Prin talentele si indc1ninarea lui, el rii<>pu:-ise
dealtfel speran\elor p2 c::ir0e unchiul säu �i le pllscs e in
el. Clnd Justin a.iun„cse i:;1;;t11·ut, J ustinicn1 se apropia de
treizeci :;;i c\nci d2 ani ; uvea. n ta afacerilor, inin­
cxperie
tr.'a co3-p\il. caroc�crul for1nat. .';aiu sä se debaras2ze, nu
färii oarecare pcrfidie, de rivalii care puteau sä stea in
1:a·1ca nurocului s:lu :;;i sä se fac<'i iubit de to:ite clase!2
,<:-ocict{i�:i bizantine. Pliicea Bisl"ricii prin o;-todoxi:.i sa ;;i
zclul crcdint.�i salc merita �3.udele :;;l re �p2ctul pontifilor
ro:'1ani ; pri� serbä rilc str�1lucite care n1arc'8.rü incepu tul
d�'n1r.itLitilor •;a]e (cind dcveni con:;ul -cheltuia 'ZS 000 .de
ga'�icni, n°ai n1ult de patrtt milioane c!e franci) dcveni
i 1 ',o�ul c.Jlici1nii din Liipcdrom, s;i-n acela�i timp i:;;i sati�­
fjcu propr�ilc sale pläccri pentru Jux �i risipä ; lingu�i
de asen1enea .'3enatul :;;i :;;t iu s;;\ se f2rft pl3.cut aristocr3-
�iei. A ;:ivut, in od,_�vär, faimoasa lcgaturc� cu Tcodora � i
„ciisil.toria c u ea, oarecum scandaloasä, a fost", dupi't cu1n
spune un scciitor ol timp ului , „de ajun<; ca si't te faci'i �;d
judcci calitatea suflC'tu!ui si1u �i sä-i aprC'Ci'C'ze mor�tli­
tatea11. Bunul JmpJrctt Ju·,tin pare s[1 fi privit acest lucru
cu Inai putinii se\:,-'ritate ; cra un soldat b:;trin, cärui<l
prea putin Ji pä sa de nobili:'Yl e ; "'l i:i"u)i s-:: cilsI1t.01·Is2
cu a"1��nta sa plimbatä mult(t vreme prin taberi �i f;'i­
cuse, f<'iri'i scrupul-::, di n ac"!a fe>meie necioplitti ca 9i el,
1rnr,Jr:�i'ceasaP,)za:itului. Deci Jus1in nu protC>stQ prea
n1uit in1potriva p asi,unii nebune a nenotulu i sfiu. Ex\ ,t,1.
o leg0 car(O ü1\0r;:icea se i: at or i ! or �i fn;Itilor den1nitari si'i
179
 �e cäsätoreascä cu fe�:i de conditie umilä, cu prosti
. tuate
sau cu actr�te ; ca sa-1 faoti pläcere lui Justinian,
impä­
ratul a�roga �cea lege ; Teodor-a deveni sotia legitim
. ä a II
mof:?�en1torulu1 tronulu1 f:?i i se dädu inalta demnitate de
patr1cia11_ä, färä ca Bizantul sä se fi scandalizat prea tare.
�stf:1 c1�d. Justin muri !n anul 527, nepotul säu nu in­
••

t1mp1na n1c1 o greutate sa mosteneascä tronul si Teodora

ii;ir:_ar:_ti puterea cu el. Aproape patruzeci de an'.i, din 527
p1na In 565, Justinian avea sä domneascä peste imperiul
grec din Orient.

rPutine personaje istorice sint atit de greu de judecat

ca impäratul Justinian . Poti spune despre el in acela9i
timp mult bine f:?i mult räu 9i dovezile par a se fnmulti
spre a justifica :;;i räul f:?i binele. Ca in atitea probleme
de psihologie istoricä, nu lipsa de documente complicä
aprecierea, ci dimpotrivä, numärul lor prea mare. Jus­
tinian a scris mult f:?i a pus pe altii sä scrie �;;i mai mult ;
monumentele sale legislative sint precedate de lungi pre­
fete, de ordonante minutioase, in care se reflectä gindi­
rea $i ideile guvernärii acestui print ; �i de�i ar fi oare­
cum o naiVitate sä consideräm aceastä literaturä de can­
celarie drept expresia exactä a adevärului, totu�i nu se
poate sä nu tinem socotealä de ea. Pe de altä parte,
scriitorii contemporani au povestit cu multe amänunte
evenimentele domniei, :=;i din povestirile lor se desprinde
chipul viu al impäratului. Dar sä examinäm mai indea­
proape pe unul din ace9ti istorici, 9i anume pe ccl mai
ilustru, Procopiu. Acesta a fo.st secret.arul lui Belizarie,
pe care 1-a intovärä�it in toate campaniile ; a träit la
Gonstantinopol in apropierea Curtii, in rindurile inaltei
societäti administrative ; deci a putut observa indeaproape
oamenii �i lucrurile. Sä privim acum in cärtile sale i;;i
sä vedem ce imagine contradictorie ne-a läsat scriitorul
despre Justinian.
Iatä, de exemplu, tratatul Despre ziduri. In aceastä
lucrare, impäratul este pus, färä ezitare, deasupra celor
mai mari oameni ai antichitätii. El este superior lui Te­
mistocle prin succesele armelor, lui Cyrus prin intelep­
clunea administratiei. EI a redat monarhiei splendoarea
�i gloria, i-a strivit pe barbari, a recucerit provinciile
pierdute, a intemeiat nenumärate ora�e. A fost restau-
 rat�rul re�igiei, campionul ortodoxiei.
A adus 1uminä si pe Justinian-imp5.ratul. Dacä räsfoie9ti cartea Anecdote�
'.: 1 1 e , se desprinde din ea o impresie asemänätoare ; tin1p
� � _ � in 1�tunericul ·'?i con.tradi:tia legilor ;;i a pus ad�­ lor,
: a, d,�le ?"'ze c _ alc
, dreptulu1 SCTIS. A garantat siguranta de treizeci 9i opt de ani de dornnie, Justinian n-a avut
1?;��:r1ulu1'. a 1nfrurnusetat ora-;;ele prin declt o grijä, decit o preocupare : sä stringä bani cu orice
constructii adini­
l'd.ül•.".'· 1'!ä1 cu sca:;it1 . a fost Lun ;;i n1ilos ; bun · cu dus­ pret, fiirii sä tinä seama de cinste sau de milä ; 9i citind
.
n.1 cin11, carora lc-a iertcit intrigile ;;i le-a povestirea .;;ireteniilor pe care Je intrebuinta, te ginde;;ti
1 pen!ru � nu-si amin uitat complotLi.­
r1,e, ti decit de serviciile aduse bun färi:i sü vrei la acel Panurge, despre cace Rabelais ne
pen�1-u sarac� :)i ne!'oroci\i, pe care i-a cople 1 spune cä „cuno9tea 9aizeci 9i trei de feluri de a face rost
·

'?it
P� scu�t, a �acut s� don1i;icascii fericirca pe pämicunt.daDum ruri ;
de Lani pentru nevoile lui, dintre care cel mai onorabil
n zet� 1ns�'il a inti i:s m1na a.supru lui pentru
, ­
9i mai obi;;nuit era de a-i .;;terpeli pe furi9". Cind o po­
.� . ät�nc1 c_rn d� ;;tt1nt
Cnc1 . a omcneascä nu-1 mai a-1 ajuta,
vcstire care se pretinde istoric5, se preteazä la astfel de
. putca salva
pe 1�1parat, a facu.t sa c boarc sfintii din comparatii, riscä foarte mult.
? cer pentru a-1
�ec� . Pentr;i a-1 ä)Ut� Sa e olve odificulta\i Totu;;i, Procopiu poveste9te toate acestc prostii ru
: � le guvernfirii,
Dt�·"nezcu 1 a �ransm1s sp1r1tul sau ; ;;i aerui cel mai serios din lun1e ; cum, pentru a-;;i jefui
� Procopiu poves­
t?.�_ce, c.:-i _.scr-1oz1tate, cum zidurih� nu ;;tiu cRrei supu9ii, Justinian ;;i Teodora se intelegeau de n1inune,
forti'irete
fn�1d dar1mate de o inundatie, in vren1e ce const impäratul prefäcindu-se cä cedcazä in fata ur11 1mpara­
. ructor,ii
c�' _1;:�1 savar: ti nu \tiau. pr�n ce mijloacc
sä repare rdul, tesei fatä de favoritii pe care mai intii ii läsase sii se
J�,,'.t1a
, -- 1an , pr1nt_r-o 1nsp1ratic cerea
. scä, desenA el insusi imbogäteascä, impäriiteasa aduclnd acela;;i serviciu im­
p� anur1le necesare. Pentru a inälta 1najes
tatea alesul �i
-Si-lu, Dumnezeu :il fi'icuse ingincr. pär2tului, ;;i astfel amlndoi asociatii sfir;;eau prin a-9i
satisface ura 9i läcomia ; cum, -in_ aviditatea lui, printul
�.1.:es�ta . este pancgiristu1 : fdrä rezerve, fJril. Jiniite.
_ 1ata ;;1 reversul aceste dezorganizä toatc scrviciile Statului, cum a fost. falsifi­
Dc:r . i 1nedalii . Revcrsul il cnnsti­ cator de bani 9i cite altele ; in cartea Despre ziduri, Jus­
t�1c acea fa1moasA lstori'! sccrettt, i;1 ccir0 acclasi Proco­
pHi a �trins, .'->pre sfir9ilul domnici lui
tinian era alesul lui Dumnezeu ; in lstoria secreti1, Pro­
Justini'1n toate copitt ingri'imäde9te toate mfirturiile evidente ale ininiei
,-.;do'11�1 1:Je,. to'.'ite clevclirile, toate neroziile pe ca
.
lav1<.:g�11 d�n Constantinopol le colportau pe seama
�e pa­ lui Dumnczeu, „care, spune el, di.n urä fatä de acest
r�1t �1lu1. �ici nu '.11 i sint luati ca punct de compa
impä­ om, :;;i-a retras ocrotirea asupra imperiului roinan•!. In
? . ratie ochii lui, Jus.tinian n'u este „decit o plagä ciizutä din
n1c1 Tem1stocle, n1c1 Cyrus, c1 Domitian, cel mai ril.u
din­
tre tirani. :?i iatil. portrctul pe care o.utoru cer, care nu crutä pe nimeni". Este chiar mai mult : 9i
l il face prin­
tului. Era In general un prost 9i un rftutil.cios, d3r un aici i.maginatia scriitorului depä9e.�te in adevfir limitele
prost de ultin1d spet5, ascmenea - cuvintul este scris grotescului. El poveste9te cu seriozitate ca. dupä pär:­
rea sa, Justinian nu este om ; „este, scrie el, unul d1n
acolo - „unui r:1clgar care ascultä de friul stiipinului si
acei demoni de temut pe care poetii ii numesc vampiri
sc n1ultume9te sfi dea doar din urechi". Era un ameste'c si care imbracä formä omeneascä, pentru a-i distruge
de prostie ;;i de coruptle, de prefiicätorie si de cruzime
un suflet perfid, min.cinos, un spcrjur josnic färä einst�
Pe muritori". 1;)i dacä cineva se putea indoi, iatä dovezi.
lnsäsi mama lui Justinian povestea cä av-ea legäturi cu
�i fftril. crcdintä, supus tuturor influenteior n{ai ales celor
' o tiiOtä supranaturalä. $i iatä ceva ;;i mai convingätor ;
rc]P, invidios pc oricine :ii era superior, pläclndu-i trä­ noaptea, dupä cum afirmau servitorii palatului, „care",
diirile 9i intrlgile, in sfir9it, contopirea in acelasi caracter adaugä Procopiu, „erau oameni perfect sänäto9i la cap",
a r11sururilor pc carc n-atura le imparte de obicei intre impäratul se scula deseori 9i rätäcea multä vreme pr1n .
nlai multi indivizi. Acesta era Justinian-omul ; si iatä-1 apartamente ; dar atunci nu mai era Justinian pe care
poporul avea obiceiul sä-1 vadä 1)i sä-1 aclame in alaiu­
rile oficiale, ci doar un trup färä cap, sträbätind sälile
goale, in plimbäri interminabile, pinä in clipa in care
capul, revenind nu se $tie de pe unde, se unea din nou
cu trupul, pe care-1 päräsise in mod atit de ciudat. In
prefata sa, Procopiu a avut grijä sä ne spunä cä va po­
vesti intimpläri „care ar putea pärea de necrezut poste­
ritätii". Mi-e tare teamä cä acest avertisment este o pre­
cautie inutilä.
Nu esbe aicum momentul sä explicäm motivele pentru
care Procopiu, dupä ce se fäcuse panegiristul infocat al
lui Justinian, a crezut de cuviintä sä devinä cel mai in­
ver11unat dintre detractorii säi, nici sä cercf'täm dacä
aceastä lstorie secretQ, care face prea putinä cinste inte­
ligentei $i valorii morale a celui care a scris-o, este in
adevär opera lui Procopiu. Un lucru rämine important
pentru noi : intre aceste portrete atit de contradictorii,
unde anume sä cäutäm adevärul ? Färä indoialä nici de
o parte, nici de cealaltä, nici in lingu$itoarea exagerare
din cartea Despre ziduri, nici in adunätura neroadä a
Anecdotelor; dar pentru a zugrävi omul a.c;;a cum a fost,
ce träsäturi trebuie sä retinem din aceste märturisiri ?
r;Ji dacä adevärul se aflä undeva, la mijloc, cum dealtfel
e !iii probabil, cum sä reu9im sä-1 scoateni la ivealä ?
Fiindcä o altä dificultate complicä problema. Cind Iti
propui sä studiezi aceastä mare figurä a lui Justinian, nu
trebuie uitate douä fapte : una, cä in momentul in care
el se urca pe tron, avea patruzeci .<?i patru de ani ; a
doua, cä a domnit treizeci .<;;i opt de ani, adicä a murit
la optzeci $i doi. Or, cum se intimplä de obicei, la sfir­
.<;;itul unei domnii prea lungi, o lincezealä adincä cuprinse
in ultimii ani toate domeniile administratiei publice. Im­
päratul imbätrinise ; nu se mai interesa, spune un istoric
al epocii, de problemele care-1 preocupaserä in tineretea
$i m-'.l.turitatea sa, pierduse acea vioiciune $i acel orgoliu
imperial care-i inspirau odinioarä hotäririle. Läsä armata
sä decadä, fortäretele sä se ruineze ; asista neputincios la
hotiile functionarilor säi, petrecindU-$i vremea in dis­
cutii teologice vane, märginindu-$i activitatea politicä la
a semäna vrajbä pri:itre barbari $i cumpärind, atunci cind
primejdia ameninta, retragerea lor cu bani.
Se cunoa.<;;te faimoasa impärtire, cu caracter medicat
pe care Michelet o face in ceea ce prive11te domnia
lui Ludovic aI XIV-lea ; la fel s-a incercat sä se deose­
beascä un Justinian de dinainte de ciumä .<;;i altul de dupä.
l}i este sigu:r, in ad·evär, cä in anul 542 impäratul a. fast
atins grav de aceastä boalä .<;;i cä s-a vindecat foarte greu.
S-a incercat de asemenea sä se impartä domnia lui Justi­
nian dupä cum a domnit cu sau färä Teodora ; cäci este
incontestabil cä 9i moartea impärätesei, care a survenit
in anul 548, marcheazä un inceput de släbiciune .<;;i de
decadentä. In orice caz, oricare ar fi cauzele, efectul rä­
mine acela$i : cä Justinian, imbätrinind, a simtit profund
greu:tatea vlrstei. Or, dacä pentru a-1 zugr.3.vi se vor
cäuta in special träsäturile portretului din aceastä peri­
oadä de decädere, nu riscäm sä falsificäm infi'iti.<;;area per­
sonajului $i caracterul lui ?
Cum va trebui oare sä procedeze istoricul, pentru a
schita aceastä impozantä figurä, care incontestabil cä me­
ritä sä fie zugrävitä prin locul impo1 tant pe care 1-a ocu­
pat in lume ? Mai intii .<?i din fericire, s-au pästrat citeva
märturii räzlete despre Justinian ale unor scriitori mai
independenti .<;;i mai putin porniti decit Proccpiu : Agat­
hi1a:s, Evagrius, Malalas, Ioan din Nikion, care ne permit
sä controläm .<;;i sä corectäm afirmatiile acestui scriitor.
$i apoi, nici din Istoria secreti'i nu trebuie inläturat tot,
färä alegere. Dacä sintern nevoiti sä o folosim, .<;;i asta cu
extremä prudentä, cel putin rarele calitäti pe care le
acordä acest pamfletar impäratului nu vor risca sä ni se
parä suspecte. Dar mai ales trebuie sä examinäm marile
evenimente ale dolb.niei, sä cercetäm cauzele care le-au
inspirat, sä vedem rolul pe care 1-a jucat Justinian ; pen­
tru aceasta, istoria räzboaielor sale, pe care Procopiu a
scris-o d� data aceasta cu mai multä impartialitate, ne
va furniza indicatii infinit mai utile ; $i dacä aceste in�
dica�i se vor potrivi cu gindurile pe care le exprimä
actele legislative ale lui Justinian, nu vom avea oare
dreptul sä facem apel la träsäturile descoperite, pentru a
incerca sä zugrävim cu mai mult adevär portretul impä­
ratului ?
 ps�b.icul. Din acest purret de vedere aparentele exteri­
III .()ure sirrt inai degrabä seducätoare 9i mägulitoare ' Ia ·

.ac€astä Curte la care eticheta ocupä un loc atit de mare

in1pii.ratul afi9eazä o mare simplitate. Mai intii, este uso;
de ajuns la el �i e apropiat ; prime�te pe oricine' nÜ.-1
supärä deloc scäpärile marunte In ceea ce priveste atitu­
<li� ea sau lim ?ajul, �cäp�ri care ar putea sä lezc�e proto­
-eo1ul ; vorba lI e placuta, amabilä ; dupä manierele sale,
<leclara.� autorul lstorici secrete, s-ar fi putut spune cä
-acest om era blind ca un miel.
Ca infäti9are, ne spune Procopiu, Justinian era de Trebuie sä adäugäm insä cä acpastä bunatate exte­
:talie mijlocie, bine fäcut, fi'irä sä fie gras ; avea o fatä rioac.'fi. era po;.ite mai n1ult decit -o simplä aparentc"t. Se
rotundä, tenul colorat, capul frumos. Un alt cronicar, citeazä träsäturi de o realä generozitate la Justini�n ' de
Ioan �1alalas, adaugä cä avea nasul drept, tenul deschis bundtate pornitä din inimä.
.'\ avut mare grijä de operele de milostenie -�si mild
�i colorat, un inceput de ch'elie $i pärul $i barba incä­
runtite inainte de vreme. Este interesant sä comparäm cu fntä de cei nefericiti. Aceasta 9i era dealtfel sar�ina sa
aceste douä märturii portretele in mozaic care se väd Ja <le impärat �i datoria sa de crc�tin ; dar multc asemenea
Ravenna, unul in San-Vitale, celälalt in San-Appolinare fapte se datorau �i elanului inimii sale. Malalas ne dä
-exc1nple d2 där11icia lui, care contrasteazil cu läcomia
Nuovo ; atnindouä sint operele unor mari arti9ti contcm­
nes5tioasä pe care i-o atribuie Procopiu ; dä dovexi de
porani cu Justinian $i cunoa$tem $i data precisä a exe­ rccuno�tinta pc care a manifestat-o fatä dr> servitorii sa1
cutärii lor ; cel dintii este fäcut in anul 547, celRlalt cu crcdinc�o9i _ 9i car�-l aratä a fi fast mai pu�in ingrat de
cel putin zece ani mai tirziu ; dealtfel, presupunind cä <"Um af1rma lstorza secreta. �
,sirrt exacte, se vcde cä sint putin intinerite. !n absida de 111 sfir�it, lucru mai rar, acest impärctt a �tiut sä ierte.
la San-Vitale, capul lui Justinian este u,;;or a1lungit, bär­ Nu vorbesc aici despre blindct-2.:-t foarte relativä care a
este
bia hotäritä 9i voluntarä ; fruntea nu prea inaltä urn1at represiunii räscoalei Nika ; blindetea aceiista era
bucle ondu late ; nasul drept , subtir e 9i ener­
un1britä de mai curind un fel de obosealä de a ucide, mai curind
cu buzele
gic ; o mustatä deasupra unei guri mici 9i fine un fel de prudentä decit indurare. Nu vorbesc de indul­
i9i, cu pupilele
destul de pronuntate ; ochii larg desch genta - dealt.fel excesivä - pc care a arätat-o unora
lor. Portr etul de l�
foarte dilatate, privesc fix inaintea dintre favoritii säi ; indulgenta aceasta era släbiciune si
San-Appolinare ne infäti,;;eazä un Justi nian mai �re?1 nirnic mai n1ult. Justinian a 9tiut de asemcnea sä iert'e
,;;i gras : partea inferioarä a fetei s-a ing � o9a � , o barb 1e :;; i pe unii conspiratori dovediti cum a fast acel Artaban,
obra zul, ochii incer cana t1 au o e'?'­ un condotier armean, ani in ;;ir cople9it de bunävointa
dublä ii ingreuneazä
a� a a d1s­ sa �i care, cu toatä trädarea, a fost, nun1ai dupä citeva
presie mai molaticä 9i mai indiferentä ; �must � . e
� i._i �1n�at19a�
stä masc ä gras ä 9i im erba , c luni de dizgratie, avansat la un comandan1cnt 1nsemnat ;
parut 9i acea s �u Probus, condamnat la rnoarte de Senatul i1nperiului,
energ1ca 91 i;:n.�t1n
lJlajinä 9i ipocritä, nu mai are expresra '.?I pe care el 1-a eliberat cu aceste cuvinte tlispre�uitoare,
:
le. Este 1:1� Just1n1ai:
ingrijoratä a chipului de la San-Vita n1e1 ; nu _ma1 care nu sint lipsite de frumusete : „Cit despre mine, eu
e sfir9 itul dom
imbätrinit, a9a cum apar la
van ?-ali �or i al 0 31:_
rogot1lor. iti iert crima ; sä te ierte 9i Dumnezeu J "
0 altä calitate : Justinian a avut multä grijä de dem­
este gloriosul invi ngät or al � ,
; sa ince rcam acum,
Aceasta este infäti9area exter1oara sä-i desc riem nitatea sa 9i de calmul potrivit rangului säu. In impre-
t mai dific il,
·rle9i acest lucru este cu mul

jurärile cele mai grave a eytiut in general - sä räm1na,
stäpin pe el insueyi, sä dea ordine cu singe rece. „Nici­
� nian Intelegea sä-9i facä a9a cum
odata, spune un istoric, n-a manifestat minie sau vio­
lentä impotriva celor care 1-au jignit". Se va zice poate­
cä la un asemenea grad stäpinirea de sine e vecinä cu,
prefäcätoria. Trebuie insä sä adäugäm cä de mlilte ori
impäratul a �tiut sä asculte sfaturile nepläcute, dar loiale·
�i credincioase, fär<l sä se supere �i, ceea ce este mai
demn de luat in seamä, sä le �i urmeze.
Se mai pot mentiona �i alte virtuti. Acest stäpin al
lumii ducea o viatä de o simplitate uimitoare ; masa sa
ar pärea modcstä celor mai mode�ti burghezi din vre­
mea n0asträ. Nu bea vin niciodatä si abia dacä minca
ceva, mai ales legume ; considera ca iucru josnic �i vul­
gar satisfat-erea acestor pläC€ri materi�e si citeodatä i;e
scula de la masä dupä ce abia gustase din bucatele aduse.
Deseori stätea chiar cite douä zile färä hranä �i, cind
religia ii poruncea, primea färä dificultate sä posteascä
o zi :,;i douä nopti. De asemenea nu dormea mult. Nu eytiu
care din curtenii säi il numea „!mpäratul care nu doarme
niciodatä", (basileus akoimetos) ; in adevär, se trezea o
datä cu zorile, se culca foarte t'irziu, noaptea, iar uneori
se scula in toiul noptii ca sä se apuce de lucru. Acesta
este secretul acelor plimbäri necturne care tulburaserä
atita imaginatia lui Procopiu. o calitate care nu i se
poate contesta lui Justinian este acea de a fi fest fearte
harnic : cerea sä fie la curent cu toate amänuntele pro­
blemelor imperiului, �i nu i se pärea citueyi de putin obo­
sitor sä examineze el insu�i totuL Pentru a se informa
cit mai bine, inmultise audientele, primind pinä �i pe
oamenii cei mai obscuri, ba chiar eyi pe necunoscuti ; se
substituia färä incetare secretarilor säi pentru a rezelva
direct problemele cele mai grele ; ii pläcea sä scrie �i
trebuie sä-i recunea�tem o capacitate de lucru neobi�­
nuitä, o extremä drageste de ordine, o grijä atentä pen­
tru treburile administratieL Se peate ca 'in acest sens
sä i se fi intimplat :;;i lui Justinian ceea ce i se intim­
plase lui Filip al II-lea cu care dealtfel se �i aseamänä
Prin multe träsäturi de caracter ; voind sä examineze
,
cen9tiincies toate amänuntele uner probleme, Filip a fost
la un mor:-ient dat ceple.;dt $i lnecat de elc $i, sub apa­
Tent? unut centrol sever s-au predus färä voia impära­
tu�u1 multe dezordini. Acest fapt este verosimil, sigur
.
ch1ar ; dar 1ntentia n-a fost mai putin läudabilä. Justi­
trebuie meseria de
:impärat.
Dealtfel, 'il indemna la aceasta, in möd cu totul firesc
�ire;a sa intransigentä. El nu permitea nimänui, pe toat ä
int1nderea imperiului, spune Procopiu, sä ia vreo ho­
tärire de unul singur. La distantä de mii de leghe, hotära
pentru generalii säi detaliile unui plan de luptä sau ale
unui sistem de fortificatii �i nu admitea sä i se incalce
vointa. In imperialul sä'u ergoliu, i9i atribuia o capaci­
tate universalä in materie de legislatie sau de justitie ca
$i in ceea ce prive:;;te operatiile militare ; judeca si�gur,
cu pläcere, :;;i pretindea sä aibä ultimul cuvint in toate
treLurile. Undeva a scris chiar aceste cuvinte caracte­
ristice : „Dacä vree preblemä pare indoielnicä trebuie
apelat la impärat, $i el, cu autoritatea sa suveranä, sä
hetärascä, fiind singurul care are dreptul de a face si in­
terpreta legen". Nu prea avea incredere in cei mari ·care
päreau destul de independenti ca sä-i peatä discuta or­
dinele ; slujitorii cei mai credincioeyi, generalii cei mai
devotati erau färä incetare expu:;;i la pericolul de a-i
jigni susceptibilitatea despoticä ; acestia au fest intot­
deauna pinditi de pericelul denunt�rilor calomniease.
Niciodatä favoritii säi cei mai apropiati n-au putut sä
se laude cä se bucurä de ade·värata prietenie a impära­
tului ; pentru un merit care-i stirnea gelozia, Justinian
uita cele mai de seamä servicii. Belizarie, mai ales, a
fäcut cea mai crudä experien(;ä. Toatä viata lui a fest
bänuit : impäratul a fost gelos pe gloria lui militarä, pe
averea lui, pe popularitatea lui ; s-a arätat gata sä pri­
meascä toate denuntllrile impetriva lui, sä incurajeze
toate intrigil� ; in ajunul mertii sale chiar, marele si cre­
�
dinciosul general a fest acuzat de a fi censpirat �i a fest
pentru un moment dizgratiat. Trebuie totu�i sä adaug cä
legenda .'ji cintecele al! infrumusetat in mod ciudat aceas-
189
 Accst lucru s-a väzut in acea faimoasä räscoalä din.
tä istorie. Existä un tablou foarte induio9i'itor care-1 aratä: -anul 532, care i-a prilejuit lui Sardou una din cele mai
pe Belizarie orb, silit sä intindä mina trecätorilor, ca
. caracteristice scene din Teodora ; in ziua aceea, el a apJ­
un cersetor ; din nefericire pentru sufletele sensib1le,
•ut intr-adevär <i9a cum il zugräve$te drama, färti curaj
acest t'1blou n-are nici o bazä rcalä. Istoria este totu9i
9i färci t.?irie suflcteasca, gata sä fugä in mod ru�inos din
suficientä pentru a do\cedi cä lui Justini<:in nu-i pac;ü de fata rftsco:ilei, dacä Teodora, care in acel moment critic
recunostintä. Este locul sä arätäm insä ca grija lui Jus­
s-a arütat in adevär demnä de a fi impäriiteasä, nu i-ar
tinian 'cra citeodcita justificatti . S-a comp:otat de rnai
fi insuflat ceva din arzätoarea pasiune care o insufletca.
multe ori impotriva vietii sale ; 9i dealtfel modul in c "..re
Acest lucru s-tt väzut .<,;i n1ai bine sprc sfir!?itul vietii,
chiar unchiul säu 9i el insu9i ajunseserä impära�i, explic<l
atunci cind, ezitind in f3ta unei hottiriri ferme, regreta
9i juo,tificä neincredcrea pe care i-o inspira gloria IJrea
orice dccizie Iuatä, schimbind dupä capricii, politic.a 7i
strülucita a ß':'neroJilor süi vtctorio9i.
pe gcnerali, incapabil de orice energie, de orice pärerG
Iatc'i lncä o tri'i.s5tura de cGracter ; acest print ai.)so­ durabilä, läsind in voia valurilor problemele cele mai
lut, despotic, aveü o vanitate adcseori pu�rild.. Ac�st -par­ grave a ] e Statului, cu o neglijentä de neinteles. Acest
� .
ven!t ridicase Ja un ascmenea grad orgohul s1caat1e1 o,ale stäpin cil lumii cotre se voi.a absolut. a fost foarte adesea·
iinpcriale. incit ar fi vrut ca o datä cu d�n1ni�1, cu nu--:­ jucäria anturajului �i a lingu$itorilor. Tcodora a cxerci­
mele lui sä inccapH. o restaurarc con1pleta a ;ntregulu1 tat toati'l viata ci o influentä cisupra lui Justinian, atit de
imperiu. Desigur, ar fi prea n1ult sa spune1n, im reun3: putcrnicä, atit de netclgäduit, incit poporul capitalei n u
�
cu Procopiu, cä a manifest<J.t o dragoste co:-isecvcnta pe'1- putea s ä s;i-o explice decit prin farinece. EI de asemeni
tru inovatii inutile ; in gcneral, reformelc seile, au avut sufcri la fel de puternic influenta ministrului sau Ioan
motiväri � erioase ;- trebuie sa märturisim insa, ca i-a pl{1- de Capadocia, financiar abil, suflet \renal .;;i corupt. Se
cu1. s<.1--si sublinieze, cu o:irecare cxces, meritclc, , .') i c3 intelcge dec-i de cc n1ulte din inten\iile bune ale lui Jus­
�
,
pare , tin cBn1 ridicol felul in care �i-a aplicat pe lu­ tinian LIU r{t1nas ftirä urmäri, opritc la ju1nätatea drumu­
�
crui·i, i-or �e, ino,titu\ii $i regimente epitetul _:am per�onal lui sau denaturate de sfaturile fa\'Oritilor si'ii . Ar fi ü
de „ju';tini'1ne"
. . I'Ju cred totu�i cä a fost at1t de naiv ca naivitate sä inccrC"8n1 sä ascunUen1 alte cusururi ale accs�
sä-si plece urechca Ja toate lingu::;; iril'" josnice cu care cra tui caractl'r : o risipü ncbunB, o dorinti1 de a arunca banli
_
P
co le<;it. C1nd curtcni i säi spuncau cä ar putea, daca ar
' färä si'i-i nu1ner2, dealtfel mai putin pentru propriile lui
vrt'a, sä se inalte in aer ca o fiintä s1;-pranatura lä ; clnd
. . . nevoi cit pentru ridicarea prestigiului �i gloriei monar­
se
hiei ; o · oarecarc tendinta spre prcfäcätorie, falsitate, per­
ministrul Tribonian ii declara cä, as1st1nd J a Conc1l1u,
ten;.ea ca nu cumva sä-1 vad8 pe st<'ipinul säu l'idicat la
fidie - sint cusururi obi9nuite la aceastä Curte a Rizan­
cer, ca profetul Ilie „pentru credinta sa" '. in1i vine �r-ell
sA cr-ed, sA presupun eil accste J ingu�eli srnt Aex�ct<;- ;;t ca
tului plini'i de viclenii 9i de intrigi ; citcodati'i, in sfir.7it
- n1ai rar decit s-a spus -o cruzilnc, näscutä mai alcs
Iui Justinian i-au f{tcut pliicerc. Ccca ce est:" insa s1gu-:-, e­
su­ din friccl, �i o a<;prin1c inutila impotriva unor nevinovaii
cä sub accstc aparente de absolutism se ascu!ldea u?-
.
Just1n1a n a - nu111ai pentru cä-1 ingrijorac;erd pe print sau indri'iz­
flet ncliotkirit �i slab. In in1prejuräri grave,
fast v2.zut ezitind in n1od ciudat '9i ri
��
ln �:
a co :"l
r ! �
ro niserä s;'i reziste vointei Iui.
_
mitä totul prin· tärägi:'inare:; sa. D1spoz1t1a .u� ;nob1l�
�r In gcneral, .;;i pcntru a rezuma träsJturile accstui st:J.­

schin1hi"ttoare cunoa9te variatii bru�tc : cJ d 11 1$tea 1 se·

r;:
sch-in1ba in n1inii fuJgertito:-i.re, cind hotär1re:i i
dh,1 psihologic, un suflet dezcchilibrat, plin de contraste,
�i fiicind o socoteala - pe lingii incontestabilc calitäti
�
::e tOJ)ea.
d.2 o Väloare mai cu.rind mediocrä, scntimente adesea rr.ec;-
-

.ln descurajäri nea$tcptate.

191
190
<:hine, o vointä uneori nesigurä �i slabä, o vanitate pu­
erilä, un despotism gelos, o activitate sustinutä, dar frä­
mintatä �i nesigurä. Acesta este omul. Dacä n-ar fi aceste IV
cusururi s-ar intelege gre.;;it gloria care-i inconjoarä nu­
mele ; dar in ceea ce-1 prive�te mai existä .;;i altceva :
<lacä firea lui a fost mediocrä, spiritul i-a fost mare, .;;i
inaltä personajul. Acest täran macedonean ridicat de jos
pe tronul Bizantului a fost continuatorul .;;i mo.;;tenito­
rul impäratilor romani .;;i a näzuit in permm1entä cätre
-douä mari teluri : Puterea .;;i Biserica, pe care s-a strä­
<luit sä le punä de acord ; .;;i ele sint suficiente pentru a-i
asigura faima. Printrc impäratii mari, putin sint aceia care au avut,
ca acest parvenit, sentimentul demnitätii imperiale .;;i
cultul respectuos al traditiei romane. Cititi ord-onantele
sale : Justinian face färä incetare apel 9i-9i cautä inspi­
ratia in amänuntele vietii romane, admirabil cunoscute.
Omul, cun1 am väzut, este .simplu, a·proape modest ; pen­
tru .inalta functie pe care o ocupä, el are toate orgoliile
.-;;i toatc ambitiile. Prin faptul cä s-a a�ezat pe tronul lui
Constantin, el a devenit mo.;;tenitorul direct �i legitim �l
Cezarilor ; färä sä tremure, revendicä toatä intinderea
mo.;;tenirii sale. !ndatä dupä urcarea pe tron, Justinian
incepe sä viseze la un imperiu uria.;;. Acea anticä uni­
tate romanä in care aventurierii germani i.;;i täiaserä re­
gate, aspira s-o reconstituie el in intregime ; pretindea
sä ridice .;;i sä facä din nou o realitate din aceste drepturi
istorice imprescriptibile, pe care pred,ecesorii säi le päs­
traserJ. cu grijä ; .;;i cind se gindea cä insemnelc impe­
riului, simbolul autoritätii supreme furate odinioarä de
Genserie, cind jefuise Roma, erau de atunci in miinile
barbarilor, orgoliul säu suferea ca de o ranä de neindu­
rat. Sä recucereascä Africa de la vandali, Italia de la
ostrogoti, Spania de la vizigoti, Galia de la franci, acesta
cra ·vlsul säu. „Näzuia, spune Procopiu, sä cucereascä
lumea intreagä" ; .;;i el insu.;;i scria, indatä dupil ocupa­
rea ;\fricii .;;i Siciliei : „Avem speranta cä Dumnczeu ne
va ajuta sa cucerim 9i celelalte täri pe care le stäpi­
neau vechii romani, pinä la marginile cclor doua OC'eane."
Dcsigur cä in expresia solemna· a acestor vaste sperante
era 9i o parte de iluzie ; dar pinä .;;i detractorii lui Jus­
tinian au fost obligati sä admitä ca ambitia pe care o
nutrea el de a reconstitui unitatea romanä era o datorie

1 Q'
esentialä a functiei sale imperiale 9i dacä ne gindi:rry eil
din acest vis Justinian a fäcut aproape o realitate, cä
Italia, Corsica, Sardinia, Balearele, o parte din Africa
s-au intors la imperiu sub domnia sa, trebuie si'.i miir­
turisim cd existä multä grandoare in omul care a �tiut
sä conceapä 9i sä execute un astfel de plan.
Impäratul roman, al cärui mo:)tenitor se proclama Jus­
tinian, nu era numai un glorios urma� al unor oameni
n1ari din istorie. Justinian a voit sä fie 9i el la fel. A
scris chiar undeva aceste cuvinte caracteristice : „Ce
existä m<J.i mare, mai sfint decit majestatea imperialä ?
Clne ar putea avea iunpertinenta sä dispretuiascä jude­
cata pr�ntului, cind in9ü;;i intemei�torii dreptului au de­
clarat limpede, lämurit, cä hotäririle imperiale au va­
loare de lege ?" De asemenea, a9a cum pretindea sä stä­
pineascä in afarä, ca odinioarä poporul roman, asupra
tuturor natiunilor din univers, la fel revendica �i inä­
untru, pentru coroanä, toatä puterea pe care Le;ll' regia o
conferea pe vremuri vechilor impärati ; 9i, in adevär,
dupä cuvintul unui istoric al epocii, „el a fast cel dint'ii
dintre suveranii Bi·lantului care s-a .arätat, cu numele .<;i
cu fapta, stäpinul absolut al romanilor." Totul s-a cen­
tralizat in miiniie unui print despotic ; toate lucrurile
au inceput sä atirne de vointa sa suveranä : Statul, legea,
religia. Odinioarä, :Roma unise gloria armatelor cu strä­
lucirea dreptului ; din acest dublu izvor i�i träsese pu­
terea care-i asigurase märetia ; pe aceastä dublä bazä i9i
inten1eiase dominatia universalä. Justinian voia sä facä
intocmai ca inainta9ii säi. El era un cuceritor, dacä nu
personal, cel putin prin bratele generalilor säi, pe care-i
alegea .<;i indruma ; voia sä fie �i legislator. - A fast, ct1
absolutismul care-1 caracteriza, atri'buind fun.ctiunii impe­
riale, f3rä sei. ezite, o adeväratä infailibilitate, reclamind
pentru ea dreptul !?i capacitatea de a schimba, de a in­
drepta, de a interpreta 1egea. „Majestatea noasträ, scria
el examinind proiectele care-i fuseserä supuse, indreaptä,
prin inspiratie divina, toate nesigurantele 9i confuziile
lucrurilor, dindu-le forma definitivä. " $i in alt loc, iro­
nizind „scrupulele zadarnice 9i ridicole" ale acelor c<1re
puneau la indoialä infailibilitatea suveranä : „Cine ar fi
194
deci capabi1, spunea el, sä rezolve €nigmele legii �i sä
le descopere oamenilor. dacä nu acela care singur are
dreptul sä facä legea ?" Sigur cä din astfel de cuvinte
räzbate o infatuare cam puerilä ;' dar opera care a luat
na�tere din aceste idei este una din cele mai mari din
istorie. Aceastä legis1atie justinianä a dominat tot Evul
Mediu �i a furnizat Europei moderne bazele dreptului.
$i asta incä nu-i totul. Nu eytiu dacä grija lui :Justi­
nian a avut totdeauna urmärile fericite pe care el le do­
rea ; dar gäsim, desigur, multä noblete .<;>i sincerit.ate in
aceste declaratii in care impäratul afirmä cä-�i petrece
zilele .<;i noptile „in grijä 9i veghe, pentru a crea, pentru
supu::;;ii säi, ceva folositor !?i pläcut lui Dumnezeu." Aces­
tea nu sirrt cuvinte färä rost, cind ii cunoa!?tem con$tiln­
ciozitatea, dragostea de ordine, capacitatea de mW1cä ; de
asemenea multimea de Novele ateitä cu prisosintä varie­
tatea preocupärilor sale. „Dintre toti impäratii ·.care au
'domnit in Bizant, a spus pe bunä dreptate Ranke, nu
exist3 nici unul a ci'irui activitate administrativä sä se
fi oprit asupra atitor probleme ca activitatea lui Justi­
nian." Este drept sä adäugäm cä mai multe reforme foarte
insen1nate dateazä din timpul acestei domnii .'i'i cä, dacä
1ui Justinian i-a pli'icut sä-$i lege n-U.mele de multe lu­
cruri, un·eic fac onoare numelui car·e n u se mai poate
separa de ele.
$i iata �i ultima träsäturä : acest impärat posedä in­
tr-o atit' de marc mäsurä orgoliul rangului säu impe­
rial, incit ar fi voit sä-1 inconjoarc cu tot luxul, sä-1
impod9beascä cu toate strälucirile. El insu$i, dupä cum
am väzut, tinea putin la eticheta : dar Palatul Sacru era
de o märetie extraordinarä. Justinian era modest $i sim­
·plu : dar voia ca numele imperial sä fie intovär8$it de
cele' mai räsunätoare epitete, ca titlurile sonore de ala­
manic, gotic, franc, germanic, vandalic, alanic, califica­
tivele mägulitoare de credincios, fericit, glorios, victorios
.<;;i triumfal sä-i intreacii pe cei mai ilu�tri dintre inain­
ta$ii s�i. Voia, mai ales, ca infäti�area monarhiei sä fie
strälucitoare .<;;i märeatä . Pentru a ridica 9i mai mult
splendoarea capitalei sale, nimic nu-1 va costa prea
scump, pentru cä aceastä capitalä este intr-un fel sim-
195

bolul vizibil al imperiului. Aici stringe comorile artei
antice, inmulte9te capodoperele ; gindul care 1-a inspirat
apare 1impede in acest strigät orgolio<.; pe care 1-a scos
in ziua solemnä a inaugurärii Sfintei Sofii ; „Slavä lui
Dumnezeu care m-a gäsit demn de a s8vlr9i o astfel de
operä ! Te-am invins, o, Solomoane !1' $i aici, ideea in1-
perialä 1-a inspirat fericit pe Justinian. Cäci atit prin
Sfi'nta Sofia ca 9i prin Cod, acest Impärat, care a: ·avut
sentimentul dragostei pentru grandoare, rämine in ade­
vär mare.
Dar aiäturi de traditia romanä, iatä 9i influcnta cre9-
tinä„ In adevär, impäratuI bizantin nu purcede numai din
imperator-ul roman ; el este de asemenea, cum se spune,
lsapostolos, printul asemänätor apostolilor, 9eful sliprem
9i campionul reiigiei, cäruia Bi<.;erica ii conferä un ade­
värat cuit. Deci un nou aspect al lui Justinian.
lmpäratul era foarte credincios. AstfeI, rlvna sa reli­
gioasä a luat na9tere in mod firesc din ideea pe care 9i-a
fäcut-o despre majestatea imperialä. Pentru cl imp.:lratul
era neapärat aiesul lui Dumnezeu, pc care Domnul iI in­
särcinase cu conducerea treburilor omcne!?ti, peste care
i9i intindea in orice imprejurare mina sa protectoa-re, cä­
ruia ii venea in, ajutor in toate nevoile �i in toate pri­
mejdiiie. Era vorba sä ducä la bun sfir9it opera legis­
lativä ? „Lucrul, scrie printul, pare greu, imposibil ; dar,
ridicind mlinile cätre cer 9i invocind sprijinul acestuia,
mi-am regäsit siguranta, care poate duce la bun sfir9it
sarciniie cele mai grele." Era vorba sä paarte un räzboi ?
„Nu in arme, spune im-päratuI, avem incredere, nici in
soldati, nici in generali, nici in gcniul nostru ; ci ne
punem toatä speranta in ajutorul cerului."
Atit de adincä este increderea sa in protectia ccreascä,
incit pe soclul statuii ecvestre, ridicatä in cinstea sa in
centrul forului Augustcion, pune sä se graveze aceastä
inscriptie umil-orgolioasä, care-1 infati�cazä ca pe repre­
zentantul lui Dumnezeu pe pämint : „EI va incäleca pe
caii Domnului 9i cavalcada Iui va fi mintuirea. Regele
i�i pune nädejdea in Dumnezeu 9i du�manul nu-1 va pu­
tca invinge."
AstfeI, acec;tui Du1nnezeu care J] inspirä, care-9i in­
n1ulte9te pentru el n1inunile 9i mila, Justinian ii va fi
profund recunoscätor. Dacä declarä riizboi nu o face
numai. pentru a restabili unitatea imperiului realipindu-9i
provinciile luate de barbari ; print catolic, el suferä sä-i
vad�'i. pc cre9tinii ortodoc�i supu9i ereticilor arieni, „pri­
gonitori ai trupurilor 9i sufletelor." Astfel, actiunile Jui
militare au in ele ceva din entuziasmul unei cruciade.
In treburiie interne, religia este de as�menea nedespär­
titä de politicä. Dacä cincva dore9te sä inteieagä cu tot
dinadinsul aceastä imbinarc de sentimente diferite, care
constituie fondul insusi al sufletului lui Justinian, trebuie
sä citeas·cä m1ai ales piefata unei ordonante pe .care fr:npi'1-
ratul a publicat-o a doua zi dupa cucerirea Africii. Gäsim
acolo credinta cre9tinului care se concretizeazä in actiun�
de muitumire fatä de acel Dumnezeu care i-a dat o noua
si strälucitä dovadä a milei sale imbinatä cu orgoliul
Suveranului care se fäle-'lte de a fi recucerit provinciile
pierdute 9i de a fi luat de la barbari odäjdiile 9i insignele
ilnperiu'lui. Gäsim il1 aceastä ordon:antä u n print care res­
pect5. religia, care multume9te cu modestie Cerului cä
a putut sä räzbune sufcrintele Bisericii aläturi de un
impärat falnic, care aminte9te cu mindrie cä gloria do­
binditS. de cl a fast refuzatä inainta9ilor säi �i care de­
clara ca pentru Africa va incepe o epocä de fericire o
datä cu domnia lui. Orgoliu imperial, umilintä cre:o;;tina
poate 9i m'ai otgolioasi'i, acesta este Justinian, impäratul
care sc descoperä 9i se rezumä in acest monument de
legi caracteristic $i autentic al gindirii saie.
Sigur cä pasiunea reiigioasä care 1-a insufletit pe Jus­
tinia:i s-a manifestat 9i prin exccse. A dus la toierantä
religioasä, a dat na9tere Ja persecutii impotriva oricärui
credea altfel decit el �i aceastii persecutie, oricit de asprä
ar fi fost, a devenit legitiinä 9i sacrä. „El nu considerä o
crimS. spune Procopiu - 9i aici ne gindim tot Ja Filip
al II-lea - moartea datä. oameniior care nu-i imp.:lrtä.­
seau credinta.(4 EI insu9i ·a scri·s und·eva : „Urim pe ere­
tici " '?i toatä viata sa ii persecutä fHrä milä pe toti dizi­
den\ii : e-vrei, arieni, donati9ti, monofizi\i 9i pägini. Altä
primejdie a acestci exageräri religioase : un impärat ab-
197
 politicä ; '?i prin aceasta ideea cre'?tinä a cärei 1ncarnare
solut, care se intereseazä de Bisericä, r-iscä foarte mult
a devenit n1ai tirziu Justinian in credinta popoarelor 1,
sä o ti_ranizeze. Lui Ju�tiniar i-a fäcut lntotdeauna plä­
: se i11tilne9te cu ideea imperialä al ciirei ilustru repre­
cere sa se ame�t:ce _ direct in controversele religioase ;
vorbea frumos, lin dadea seama de asta si-i Jämurea cu
zentant ramine.
pläcere pe episcopi prin predicile lui plille de dulceatä
A
$1_ de blindete, de care auditorii säi erau incintati. Dacä
;i
n-a$ fi auzit CU Urechile mele, SCrie UU prelat, cu ntele
care ie$eau din gura printului, le-a9 crede cu greu, atit
de bine se aflau imbinate intre ele blindetea lui David
räbdarea lui Moise 9i mila apostolilor." Tc 0imbeti reped �
cu astfel de succese oratorice : Justinian, pe mäsurä ce
inainta in virstä, cädea din ce in ce mai mult in mania
teologicä. Se compläcea in fiecare zi tot mai mult in
cercetäri subtile, in discutii zadarnice asupra naturii lui
Dumnezeu ; i9i petrecea noptile, odinioarä consacrate
problemelor serioase de Stat, discutind cu episcopii tex­
tele Scripturii ; pretindea sä dogmatizeze, a9a cum refor­
mase 9i legiferase ; 9i dorind, poate cu bunä intentie,
sä aducä pacea in Bisericä 9i ordinea in Stat, de fapt el
aprinse räzboiul civi1. Acestea sint neajunsurile ideii
cre9tine, cind germineazä in capul unui impärat : dar, pe
de altä parte, pentru vremurile acelea ea a fast totusi
un puternic resort de actiune. Atunci cind pe lingä r�z·­
boaie $i anateme, grija fatä de religie inspirä acele mi­
siuni cre9tine, care au dus, in timpul lui Justinian, civi­
lizatia pinä in oazele Saharei, �i din funduf Abisiniei t Un istoric egipt�an din secolul al VII-lea, eplscopul Ioan

pinä pe malurile Dunärii, opera sävir9itä meritä sä fie
cinstitä.
Sigur cä-ti vine a ride de acel Justinian care regle­
menta prin cantitäti uria�e de legi postul Pa'?telui, sau
care se certa ca la u�a cortului cu cälugärii obscuri ce
gindeau altfel decit el. Sigur cä te doare väzindu-1 cum
uita, in toiul unor certuri sterile, Italia in agonie, sau
cum värsa singe nevinovat pentru zadarnica satisfactie
de a impune un articol de lege. Dar cind se compläcea
sä fie na9ul regilor barb8ri care veneau la Constanti­
din Nikion, poveste�te ln IEgäturä cu aceasta o frumoas.'i le­
gendä : Impäratul JusUnian spunea el, iubea pe Dumnc;;eu din
tüatä inima �i din tot sufletul säu. Or, se afl;:i in acea vreme Ja
Constantinopol un vraci rcnumit ; crcdirrcio�ii ocoleav cu grijä
pe ;1cest C'omplice a\ iadului ; dar unele mari personaje de la
Jucrurile spirituale, il sfätuirä pe imp<irat sa ;:ipele;o:e Ja ser­
Curte, care se QC'upau mal muJt de teatru 5� de curse dccit de
viciile sale. „Acest om, ziceau ei, dupä ce a dus la ruinä pe
per$i, vu aduce victoria romanilor ; prin procedeele salc v!'-1 fi
folos itor imperiului. Va tine in friu poporul si va face s n sc
adune u�or birurile ; cl va trimitc pcr�ilor dcmoni, va stoarce
putcrca din solda\i prin p!B.gi de toate felurile $i-i va face pe
rcimani sä triumfe f;lrä luptä." Cu toate aceste promisiuni sedu­

pe om, dar pentru a-i tine · accst discuro; : „Eu, Justinian, im­
nopol ca sä se boteze, clnd ii cople$ea cu atentii 9i cu cdtoare, iinpäratul rämase neclintit ; totu5i, pinä la urmä il pofti

darurl pe aoe9ti n·eoiiti ciudati : huni, heruli, ibcri, cind

bind a s tfel, n alungä din fata sa pe vraci .�i mai tirziu, a�a cum
pärat crc$tin, nu voi invingc cu ajutorul demonilor." $i vor­
trimitea 'in lumea intreagä misionari sä-i cre>;tineze pe '·
eretici 9i pe pägini, de fapt el fäcea o adeväratä operä se cuvenea, - puse chiar sä fie ars. (N. a.).

198
 V Egiptul �i Siria n1onofizite. Realizarea ideii imperiale a
Nu afirm totu.'ii cä trebuie sa-1 atribuin1 Iui Justi­
nian o inteligentä de prima minä fiindcä a avut aceste
douä mari idei ; in ochii contemporanilor sB.i cum am
�
vJzut de::ilt�el, ac;es�e idei päir�u aproape de edespärtit
de funct1a 1mper1ala. Dar, daca ne gindim cä omul care
le�a pr �mit .'ii le-a in!eles �i� chip atit de magistral nu
_
era dec1t ;in s1mplu täran 1l1r, vo1n recunoa.'ite cä spiri­
tul a:estu1 _ 01n avea fortä .'ii märet,ie. Istoricul are drep­
�
t�l sa se "intrebe daca n-ar. fi fast mai intelept ca Jus­
. � le adopte cu mai mult.ä judecatä. Dar vedeti ce
t1n1an sa
puterc aveau asupra lui aceste idei importante : cäri ori
de cite ori cle il inspirä, se pare cä fmpäratul se trans­
formä .'ii se ridicä deasupra lui inSU.'ii. Atunci apäre un
nou Justinian, mai sigur, mai hotärit, care stie cu toatä
�
opozitia anturajului säu, sä ia initiativa hÜtä Irilo.r in­
dräznete �i sä le sustinä ; aparc, de asemenca, un Jus­
tinian mai binevoitor, 9i, prin unele 1aturi, cu adevärat
mare.- Fi'irä indoialä eil aceste mari idei au 9i cusururi.
� nfäptuirea lor prilej1;1ie9te celui care Ie-a concepu t o
1nfumurare, un orgoltu de necrczut. „Niciodatä plnä
acum, scrie undeva impäratul, Dumnezeu n-a acordat
romanilor a<;tfel de cuceriri cum va acorda sub domnia
noasträ.1� In altä parte, el strigä, in entuziasmul iriu1n­
fului ; „Locuitori ai lumii, aduceti multumire cerului care
a prilejuit seco1ului vostru implinirea unci apere ati: de
me1ri. Ceea ce antichitatea nu piiruse den1nä sä realizeze,
s-a infilptuit in vremea voastrii." Iatä ce fac acestc" idei
din om ; consecintelc lor au fast poate 9i mai grave pen-­
tru imperiu'. Ideca cre9tinä odatä infäptuitä a dat na9-
tere accJei intolerante profunde care a nemultumit pe
supu9i 9i aproape cä a facut sä se desprind? de Bizant,
200
fast 9i mai dezastruoasä, dacä se poate spune astfel. Ma­
rile ambitii ii costä scu1np pe oamenii care sint instru­
mentele lor oarbe. Pentru a avea bani, toate mijloacele
i s-au pärut lui Justinian bune : a sporit impozitele, le-a
inmultit cu o cruzime cumplitii ; „cea dintii datorie a
supu$ilor, spti.nea impäratul, 9i ccl mai bun mijloc pe
care-1. au de a recunoa�te solicitudinea imperial<"i, sirrt
de a pläti, cu devota1ncnt absolut, impozitele publice in
intregime." Pentru ca banii sä intre direct in tezaur, im­
pära_tul a dat friu liber läcomiei 9i hotiilor functionarilor
säi, iar pentru a face fatä nevoilor räzboaielor e1 insu�i
nu s-a dat fnapoi din fata practicilor celor mai necinstite.
Acesta este pretul obi�nuit al gloriei : mizeric profundä,
completa si'iräcire a monarhiei.
Se cunoa'ite aceastä anecdotä celebrä :
- Cind voi muri, intreabä Napoleon I pe unul din­
tre curtenii säi, cc-o sä zicä lumea ?
- Sire, räspunse cel intrebat, lumea va zice ba una,
ba alta...
- Nu, intrerupse brusc impäratul, va zice : „Uf !
Bine c-am scäpat de el !'"
Popoarele au zis �i ele uf ! a doua zi dupä n1oar�ea
lui Justinian. Poetul Coripps poveste$te cä atunci c1nd
succesorul suveranului defunct apäru pentru prima oarä
ii
in Hipodrom, fu primit de o multin1e ru ätoare 9i dispe­
ratä : „Fie-ti rnilä de noi, strigau bärbatii, cäci pierim.
Vino in ajutorul sclavilor täP4• „Tu e9ti credincios, ge­
meau altii, e$ti atotputernic. Vezi lacrimile noastre, U'iU­
reazä-nc rnizeria." Erau toti cei c8rora Justinian le stor­
sese bani, familiile debitorilor insolvabili, sotiile $i ma­
mele prizonierilor, toate victimele regimului trecut im­
plorind mila noului in1pärat. $i atit de adincä era peste
tot ilnprcsia de descätu�are, incit pinä � i retinutul Ava­
grius scrie, sfir'iind povestirea acestei domnii : „Astfel
rnuri Justinian, dupä ce umpluse lumea de zarvii 'ii de
tulburäri ; 9i :iru:J_1ati'i. dupä. sfir9itul vietii, primind pl3.ta
pentru faptele lui rele, fie d.use sä afle, inaintea tribu­
nalului din iad, räsplata pe care o merita�•. Ce are a
201
 f�c� ! Aceastä impresie pe care a läsat-o domn vendicau pentru slavi onoarea de a fi dat na9tere mare­
ia lui Jus­
t1n1-:n este 1� fe cu cea pe care o lasä toate
l luiimpärat. 1
domniila
::;1 Ludovic al XIV-lea Ludovic al
mari. Just1n1an c. a .
Cu trecerea secolelor amintirea marelui impärat s-a
�V-:_le� ca ::;i Napoleon ; $i totu::;i, cu to'ate' släbic
iunile, pästrat, adeseori chiar mai vie, prin unele intimpläri
ram1n et_ oare ma1_ putin mari ? surpri. nzätoare pentru vremea respectivä. Amintim, de
ln sfir9it, färä indqialä cä punerea in practi „
cä a unei pildä, acea tragicä zi a anului 1204, cind ·cruciatii prä­
.
r�ei a träd�t adeseori gindrurile impäratului. O dind., in läcomia lor, mormintele imperiale din biserica
� parte
d'. n ope_ra lu1 a ramas neterminatä ; altä parte s-a dove­ Sfintllor Apostoli, gäsirä in mormintul violat cadavrul
d1t a f1 efemera. � Dar lui Justinian incä intact, dupä mai bine de $aSe secole ;
conceptia in ansamblul ei a fast
nobilä $i inaltä ::;i orice s-ar spune, domnia muti de uimire se traserä inapoi diri fata acelui impärat,
_ . sa n-a fast
c1tu91 �e putin li�si�ä de roade. Africa, Italia, Spania, care 'parea cä iese din- mor1nint in toate stri'i.lucirea ve.<;­
recucer1te de Just1n1an, au fast pierdute de
succesorii mintelor sale .<;i a
pietrelor scumpe care-1 impodobeau.
sa1 ; efortul prodigiaasei sale activitäti admin in sfir9it, cind Evul Mediu Qccidental invätä din nou
istrative a
cilzl_l:t if!- uitare ; sistemul säu ecleziastic s-a schimb din cärtile sale dreptul roman ultat, prestigiul säu crescu
at. Dar
doua d1n creatiile sale mai däinuie si astäzi : Codul lui -'ii mal mult. Dante 1-a a.<;ezat pe Justinian in Paradisul
J.u�t�:iian �:ü Sfinta :5?fia, vor pleda v'e9nic in fata paste­ säu �i a pus in gura sa aceste cuvinte semnificative, care
r1tatu cauza marelu1 1mpärat. rezumä gindirea 9i glaria :
Pasteritatea bizantinä nu i-a precupetit lui Justini
an
numele de cel Mare : ::;i in adevär, cu toate cusururile fui
A dio per grazia piacave di spirarmi
„Cesare son Giustiniano...
sale
, e

impäratul a meritat acest titlu. Dar mai ales legend�

Li alto lavoro. �
populari'i., mai indurätaare decit istoria, i-a consac
rat de­
finitiv gloria. Lumca intrcagä a pästrat �i a infrumuse­ „Am fast Cezar, sint Justinian...
tat amintirea acestci puternice .<;i ,gigantice figuri. In I-a pliicut lui Dumnezeu sii mii inspire
ln marea mea operd.u
Egiptul secolul1li al VII-lea, ca .<;i in Ita1ia secolu1ui
al
IX-lca, se vorbea cu admiratie despre minunatele mä­
Incarnarea ideii de putere, completatä de ideea bin�­
suri prin care Justinian restabilise ordinea in provincii, lui, acesta a fast, acesta a voit sä fie Justinian, $i pr1n
despre constructiilc caritabile .<;i despre splendidele bi­ aceasta a fast intr-adevär mare.
serici pe care le zidise, despre generozitatea superiaarä
tuturor inainta-'iilor säi ; in jurul numelui -'ii monumen­ 1 Aceste trad\tii afirmä cä Justinian s-ar fi näscut dintr-o
'
telor domniei sale, imaginatia poporului a tesut un in­ famliie de coloni slavi stabili\i in imperiu
in apropiere de
de lstokl
U:
trcg ciclu de povestiri minunate -'ii pitore-'iti . In Bizan­ Prizren.d sau de Ohrida : pärintii lui purtau numele
si \'iglenitza, el insusi se numea Ja inceput pravda. Dar pre­
tul secolelor al Xl-lea .<;i al _ Xll-lea, legenda a preamärit "
�
tin�a
" Viatii a lui Justinian, din care Aieman1c imprumuta cel
'
marea operä care a pästrat dintre toate numele lui Jus­ din tii aceste informatii, cu toate ca 1"!1-anuscrisul din Bar eri�a,

tinian, ac'eastä neasernuitä Sfinti'i ·Sofia, ale cärei proportii
colasale uluiesc posteritatea ; .<;i dacä unele povestiri,
preamärind gloria -'!i nenorocirile lui Belizarie, aminteau
ingratitudinea imperialä, in Orientul secolelar al XII-lea
.<;i al XIII-lea, la sirbi, la bulgari, traditii ramantiaase,
cärora li s-au acordat multä vreme o valoare istoricä re-
' Dar nu are absolut nici o valoare istoricä.. (N. a.).
n atribuie unui oarecare cälugär Teof11. fost preceptor al 1mpa­
al
ratului, nu c in realitate decit un rezumat fäcut in secolul
X\;II-lca, : cu tradi\ii J,"omantioase de datä destul d e recentä.
Bryce a demonstrat cä aceste povestiri \l�i au origi�ea In ciclul
. _
de legc:nde carc au Iuat na�tere. la sirbi �1 l.JulgarL, In JUrul nu­
melui lui Justinian si al bisericilor intemeiate de el la Prizrend
�i la Serdica (Sofia} ; 5i prin aceasta cartea prezintä intere!l.

202 203
 C UP RINS

Inlroducere

Partea intit

TEODORA, DANSATOAREA

1 Afirmarea Te-0dorei 12

II Jocurile �i Hipodromul in Bizant 17

III Aventurilc Teodorei 23

IV Teodora �i Justinian 29

\r Legenda Tcodorei "

Partecr a doua

lMPARATEASA TEODORA.

I Palatul Sacru din Bizant 42

II Via\a impetialä a Teodorei 50

III Birfelilc capitalei 56

IV \Tirtutea Tcodorei 65

V Verzii .�i Alba�trii 71

\'I Cirmuirea Teodorei 82

VII Du7miiniile Teodorci 90

\'III Teodora �i roan de C<1padocia 98

IX Tcodora �i Beliz<Jrie !08

X Feminismul Teodorei 122

Partea a treia

PREACUCERNICA TEODORA

I Pietatea Teodorei '"

II Politicä -"?i teologie "'
III Chipuri de cälugäri �i apostoli 150
IV Papa :;;i impäräteasa "'
V Moartea Tcodorei '"

IMPARATUL JUSTINIAN "'

1 "'
II "'
III "'
IV "'
V 200