Nume:

Prenume:
Grupa:

Facultatea de Litere, UB
Anul III, seria I

Istoria limbii române

examen – restanţă

Se dă textul:

Văzduhul aceştii ţări iaste neastîmpăratu, că vara acele tunete de groaznice sîntu, cît de frică mulţi mor
din oameni şi sîntu călduri mari şi aciiaşi frigu şi omeţi mari şi acelea vînturi sîntu de mari, cîtu de multe
ori să tîmplă de oprescu pre om călătoriu cu calul şi-l surpă jos, copacii din rădăcină oboară şi multe
pagube fac. Iarna niciodată nu ploao, vara foarte puţin şi cînd ploao de abiia jilăveşte pămîntul. Rodeşte
aceia ţară grîu, orezu şi altă pîine, mătase să face, imbir, scoarţă dulce, piper, raventu, zahar, muşcatinu,
smoală, pre alocurea şi aur şi argintu scotu, iar vin pre puţine locuri să face, că la ţara Cataiia nu să face.
Află-să şi stînci negre de piiatră de facu foc cu dînsa, deaca o sapă şi arde în loc de lemne pentru lipsa
lemnelor; şi toate dobitoacile să află multe. (Grigore Ureche, Letopiseţul Ţării Moldovei)

Cerinţe:

a. Explicaţi evoluţia fonetică de la latină la română a cuvintelor: rădăcină (< lat. radĭcina), scoarţă (<
lat. scórtea), argint (< lat. argentum), căţel (< lat. catěllus), mişel (< lat. misěllus). (5 p.)
b. Identificaţi în text cinci cuvinte de origine latină, trei de origine slavă veche/slavonă și două de origine
greacă. În ce câmpuri semantice se încadrează? (1 p.)
c. Izolarea geografică a Daciei după retragerea aureliană a favorizat dezvoltarea ulterioară a unor
trăsături lingvistice particulare românei. Plecând de la textul de mai sus, comentaţi această afirmaţie,
aducând argumente şi exemple relevante. (3 p.)

(+ 1 p. oficiu)