Detecția bioaerosolilor prin metoda

flow-citometrică

Grupa 2, Anul 4
Universitatea de Medicină și Farmacie ,,Grigore T. Popa” Iași
Facultatea de Bioinginerie Medicală
Subgrupa 1: Iancu Joshua, Sălăvăstru Oana
Subgrupa 2: Șerban Alexandru, Ureche Cătălina, Ungureanu Mădălina
Subgrupa 3: Cojocariu Mădălina, Bătrînu Clarissa, Pascu Roxana
Subgrupa 4: Ursache Teofil, Popa Diana, Andronic Mădălin

1
 I. Introducere
Bioaerosolii sunt particule suspendate în aerul atmosferic, deseori denumite și “praf
organic”. Aceste particule pot fi de origine animală, vegetală (polen), fungi, bacterii și
metaboliții secundari ai acestora, virusuri etc. și pot produce probleme de sănătate în cazul
oamenilor și al animalelor.

Aerul respirabil include un număr semnificativ de particule, care variază în mărime

și compoziție. Majoritatea bioaerosolilor au dimensiuni care le permit a fi respirați, precum
următoarele exemple din tabelul 1:

Bioaerosoli Dimensiuni (μm)

Virusuri Aprox. 0.003
Bacterii 0.25-20
Polen 17-58
Fungi 1-30

Tabel 1 – Diferite tipuri de bioaerosoli și dimensiunile lor

Aceste fracții inhalabile sunt un motiv de îngrijorare deoarece majoritatea

bioaerosolilor au posibilitatea de a ajunge în aparatul respirator și îl pot afecta până la cele
mai mici structuri (alveolele pulmonare).

Conform studiilor realizate în ultimii ani, există două tipuri de factori care afectează
dispersia și comportamentul bioaerosolilor, prezentate în tabelul 2:

Factori fizici Factori de mediu

Dimensiunea umiditatea din mediu
densitatea particulelor într-un volum dat densitatea aerului
forma picăturilor dispersate temperatura relativă
rata de circulare a aerului
activități umane

Tabel 2 – Factori ce influențează dsipersia și comportamentul bioaerosolilor

2
 Temperatura și umiditatea ridicată a mediului favorizează creștrea microbiană pe
substraturi propice, aceste culturi reprezentând o sursă de bioaerosoli. De asemenea,
curenții de aer, direcția și viteza acestora au o contribuție majoră în concentrarea
particulelor, transportarea și relocarea dintr-un mediu într-altul.

Bioaerosolii cu o dimensiune între 1-5 μm por rămâne, în general, suspendați în aer,

în timp ce particulele mai mari au tendința de a se depune pe suprafețe.

Un alt factor important este activitatea umană dintr-un spațiu. Gesturi normale și
fiziologice precum vorbitul, tusea sau strănutul împing aerul forțat, sub presiune, prin
cavitatea nazală sau bucală. Acest proces are ca rezultat ejecția microbilor din tractul
respirator superior în aer. Strănutul este cel mai efficient mod de împrăștiere a
bioaerosolilor deoarece produce aproximativ un million de astfel de particule, cu diametrul
mai mic de 0.1 μm.

Pentru cuantificarea încărcăturii de bioaerosoli prezenți în aer există în prezent

diverse metode. Acestea pot fi împărțite în două clase: metode ce necesită realizarea unei
culturi a microorganismelor din bioaerosoli și metode care nu necesită realizarea culturii.
Tehnicile sunt prezentate în tabelul 3:

Cu realizarea culturii Fără cultură

Microscopia clasică
Metoda celui mai probabil număr
Fluorescența indusă de laser
Matrix-assisted laser desorption/ionisation time
of flight (MALDI-TOF)
Spectroscopia de descompunere indusă de laser
Microscopie de epifluorescență
Metoda reacției de polimerizare în lanț
(PCR)
Flowcitometria
Secvențierea de nouă generație
Electroforeza cu gradient de denaturare
Biomarkeri

Tabel 3 – Metode de cuantificare a încărcăturii de particule din bioaerosoli

Flowcitometria
Flow-citometria este o tehnică utilizată pentru detectarea, măsurarea caracteristicilor
fizice și chimice ale unei populații de celule sau particule.
În acest proces, un eșantion conținând celule sau particule este suspendat într-un fluid
și injectat în flow-citometru. In mod ideal, cate o singura celulă trece la un moment dat printr-

3
un fascicul laser, unde lumina împrăștiată este caracteristică celulelor și componentelor lor.
Celulele sunt adesea etichetate cu markeri fluorescenti astfel încât lumina este absorbită și apoi
emisă într-o bandă de lungimi de undă. Zeci de mii de celule pot fi examinate rapid, iar datele
colectate sunt procesate de un computer.
Metodele bazate pe impingement funcționează similar cu tehnicile bazate pe impactare,
cu excepția faptului că microorganismele sunt colectate într-un mediu de colectare lichid. În
general, aerul este aspirat printr-un tub îngust pe mediul de colectare, unde debitul de aer
prelevat depinde de diametrul duzei de intrare. Particulele suspendate sufera un impact in
lichidul de colectare cand aerul atinge lichidul.

Un flow-citometru este compus din:

 Sistemul fluidic - este responsabil pentru transportul și poziționarea

microorganismelor în punctul de scanare al laserului. Este alcătuit din fluxul de
celule, mostra presurizată și un strat de tampon fosfat (PBS);
 Sistemul optic - este responsabil pentru generarea și colectarea semnalelor
luminoase. Este compus din sursa care produce excitarea celulelor (în mod uzual,
lasere) cu o anumită lungime de undă și o serie de filtre optice și oglinzi care
direcționează lungimile de undă ale luminii la cel mai apropiat detector;
 Sistemul electronic - este responsabil pentru conversia semnalului luminos (fotoni)
într-un semnal măsurabil electronic (curent electric), măsurarea, amplificarea și
digitalizarea semnalului pentru ca sistemul de calcul să poată interpreta datele.

Figura 2 – Principiu de funcționare al unui flow-citometru

4
 II. Erori
 Ce țin de dispersia și comportamentul bioaerosolilor:
Conform studiilor realizate în ultimii ani, există două tipuri de factori care afectează
dispersia și comportamentul bioaerosolilor, prezentate în tabelul 4.

Factori fizici Factori de mediu

Dimensiunea particulelor Umiditatea din mediu
Densitatea particulelor într-un volum dat Densitatea aerului
Forma picăturilor disprsate Temperatura relativă
Rata de circulare a aerului
Factorul uman

Tabel 4 – Factori ce influențează dispersia și comportamentul bioaerosolilor

 Ce țin de colectarea bioaerosolilor:

Conform unui studiu eficiența colectării cu BioSampler a fost de 79% pentru particule
de 0.3 µm, 89% pentru particule de 0.5 µm, 96% pentru particule de 1 µm și 100% eficiență
pentru particule de 2 µm. Un alt studiu demonstrează că pentru particule mai mici de 3 µm,
BioSampler are o eficacitate de 98%, iar pentru particule mai mari de 9 µm acesta are o
eficacitate de 34%.
 Ce țin de flow-citometru:
Este posibil să se întârzie primele impulsuri cu linii de întârziere analogice astfel încât
toate semnalele să intre simultan în canalele de achiziție dar aceste linii de întârziere analogice
au un cost ridicat și pot induce denaturarea semnalului.
Erori inevitabile care rezultă din măsurători imperfecte, statistici de numărare fotonică
și chiar metode de stocare a datelor.
Posibilitatea coincidenței a două particule în flux.

5
 III. Schema bloc a sistemului

Figura 2 – Schema bloc a sistemului

 Bloc de captare a aerosolilor

Aerul contaminat cu bioaerosoli este captat și barbotat cu ajutorul unei „capcane” de
bioaerosoli în vederea colectării acestora în mediu lichid. „Capcana” conține 5 mililitri de
lichid (Viatrap-un lichid mineral conceput special pentru bioaerosoli) și poate funcționa până
la 8 ore. Pentru a se realiza acest lucru aerul este aspirat cu ajutorul unei pompe cu vacuum
(BioLite+) cu o viteză de 12 L/min. După încheierea procesului de izolare a bioaerosolilor din
aer, proba rezultată urmează să fie analizată cu ajutorul unui flow-citometru portabil.
 Flow-citometru
Acesta constă dintr-o sursă laser ce emite un fascicul cu o lungime de undă de 488 nm.
Lumina reflectată de particula de bioaerosol este detectată cu ajutorul unui fotodetector ce
transformă fluxul de lumină captat în curent, cu o intensitate maximă de 2 µA. Pentru a trece
prin tubul de cuarț, proba este aspirată de către o micro-pompa cu un debit de 50 de µL/min.
 Bloc de amplificare
Acesta are rolul de a amplifica curentul primit de la detector și de al converti în tensiune.
Ulterior comparatorul de tip fereastră este utilizat pentru a elimina artefactele de tip zgomot,
comparând tensiunea primită de la amplificator cuo tensiune de referință.

6
  Bloc de procesare și afișare
Microcontroller-ul numără impulsurile primite din etajul anterior și afișează rezultatul
pe un ecran LCD, sub forma: numar bioaerosoli/litri de aer. Dispozitivul mai este prevăzut și
cu o ieșire serială pentru a putea stoca informațiile prin intermediul unui USB.
Sursă
În ceea ce privește alimentarea, am utilizat o sursă de 12V întrucât pompa și detectorul
au nevoie de o asemenea tensiune. Celelalte componente au nevoie de sursă de 5V, pentru a o
obține am utilizat un coborâtor de tensiune.

IV. Componentele sistemului

IV.1. „Capcana” de bioaerosoli
Se utilizează BioSampler® (Figura 3) deoarece este special fabricat pentru colectarea
bioaerosolilor de tipul bacterii, viruși, ciuperci, endotoxine, micotoxine etc. Este contruit din
sticlă și este autoclavabil. Metoda de colectare asigură o rată mare de viabilitate a
microorganismelor. În asociere cu lichidul ViaTrap, recomandat de producător, se pot capta
bioaerosoli pe un interval de maxim opt ore, în cei 5 mililitri de lichid. Producătorul recomandă
utilizarea BioSampler cu pompa BioLite+ (Figura 3), o pompa cu vacuum ce poate asigura un
debit de 12.5 L/min. Datorită acestor limitări capacitatea maximă a camerei din care poate fi
captat aerul este de 6 m3 de aer, corespunzând unei camere cu dimensiuni de 1.5*2*2m.

Figura 3 – BioSampler și pompa BioLite+

7
 Pompa BioLite+ este o pompa cu vacuum ce are un debit reglabil și o presune maximă
de 850 mbar. Dimensiunea acesteia este de 162*209*303 mm și o greutatede 7.25 de
kilograme. Operează la o temperatură între 0 și 40°C. Aceasta este alimentată la 230V, 1.25A.

IV.2. Laserul LuxX 488-25

Laserul utilizat (figura 4) de tip undă continuă (continuous wave = CW) oferă performanțe
ridicate datorită design-ului său compact (100x40x40mm). Lungimea de undă de 488nm și
emisiile cu un singur mod de până la 500 mW acoperă o gamă largă de aplicații. Modul său de
proiectare de tip standard ajută la integrarea sa ușoară în diverse proiecte. Dispozitivul este
prevăzut cu ieșire de tip USB 2.0 pentru culegerea facilă a datelor. Laserul poate fi utilizat în
diverse aplicații cum ar fi flow-citometrie, microscopie confocală, optogenetică etc.

Figura 4 – Laser LuxX 488-25

Parametrii laserului sunt prezentați în tabelul 5:

Parametru Valoare Unitate de măsură

Lungime de undă 448 nm
Tensiune de alimentare 5 V
Timp stabilitate laser 8 h
Diametru fascicul 1,0-1,5 mm
Divergență fascicul <1,5 mrad
Putere 25 mW
Modulație analogică >1,5 MHz
Tabel 5 – Parametrii laserului LuxX 488-25

8
 IV.3. Fotosenzorul H7422-50

Detectorul utilizat este fotosenzorul H7422-50 (figura 5) cu sursă integrată și un sistem de

răcire format dintr-un radiator și un ventilator instalat pe carcasa metalică a tubului
fotomultiplicator. Poziția acestuia determină o răcire eficientă și o reducere a zgomotului termic
emis fotocatod. Fotosenzorul este caracterizat printr-o sensibilitate ridicată la valorile lungimii
de undă cuprinse între 380 și 890nm. Monitorizând tensiunea de la ieșirea termistorului, este
menținută temperatura constantă a tubului fotomultiplicator. Schema bloc este reprezentată în
figurile 6 și 7.

Figura 5 – Fotosenzorul H7422-50

Parametrii fotosenzorului sunt prezentați in tabelul 6:

Parametru Valoare Unitate de măsură

Tensiune de alimentare 11,5-15,5 V
Curent de intrare 62 mA
Curent maxim de ieșire 2 µA
Aria efectivă ø5 mm
Punct sensibilitate maximă 800 nm
Greutate ~400 g
Temperatură de operare 5-35 ºC
Timp de răcire ~5 min

9
 Tabel 6 – Parametrii fotosenzorului H7422-50

Figura 6 – Schema bloc simplă a fotosenzorului H7422-50

Figura 7 – Schema bloc dezvoltată a fotosenzorului H7422-50

IV.4. Micro pompa 120SP1250-5TV

Micro pompa aleasă (figura 8) este operată cu solenoid și conține un mecanism de
operare izolat față de zona de curgere printr-o diagramă. În partea inferioară se găsesc 2 valve
situate la intrarea și ieșirea pompei pentru a putea controla direcția de curgere.

10
 Figura 8 – Micro pompă 120SP1250-5TV

Parametrii micropompei sunt reprezentați în tabelul 7:

Parametru Valoare Unitate de măsură

Tensiune de alimentare 12 V
Volumul dispensat 50 µL
Repetabilitate ±5% -
Rata de curgere maximă 4800 µL/min
Volum intern 105 µL
Curent intrare 320 mA
Putere 4 W

Tabel 7 – Parametrii micro pompei 120SP1250-5TV

IV.5. Amplificatorul de curent TL-081

Amplificatorul de curent TL-081 (figura 9) este de la Texas Instruments, are rolul de a
amplifica semnalul provenit de la detector. Poate fi alimentat cu o tensiune cuprinsă între 5 și
15 V, este caracterizat printr-un consum scăzut de curent.

11
 Figura 9 – Simbol schematic al amplificatorului TL-081

Parametrii amplificatorului sunt reprezentați în tabelul 8:

Parametru Valoare Unitate de măsură

Temperatură de operare -40 – 125 ºC
Tensiune de intrare 2,32 mV
Curent de intrare 1,1 µA
Tensiune de ieșire 2,35 V
Curent de ieșire 33 mA

Tabel 8 – Parametrii amplificatorului de curent TL-081

IV.6. Comparatorul tip fereastră LM-393-N

Comparatorul tip fereastră LM-393-N (figura 10) este alcătuit din două comparatoare
de tensiune de înaltă precizie independente cu o tensiune de offset de 2 mV. Poate fi alimentat
de la una sau două surse de tensiune cuprinse în intervalul 2-36 V.

Figura 10 – Simbol schematic al comparatorului LM-393-N

12
 Parametrii comparatorului de tip fereastră sunt reprezentați în tabelul 9:

Parametru Valoare Unitate de măsură

Mărime 4,90 x 3,91 mm
Tensiune alimentare 5 V
Scurgere curent alimentare 0,4 mA
Timp de răspuns 1,3 µs
Tensiune de intrare 2,52 V
Tensiune de ieșire 2,35 V
Curent de intrare 41 nA
Curent de ieșire 14 mA

Tabel 9 – Parametrii amplificatorului de curent TL-081

IV.7. Microcontrolerul ATMega-328P

Figura 11 – Simbol schematic al microcontrollerului ARMega-328P

Parametrii microcontrolerului ATMega-328R sunt reprezentați în tabelul 10:

13
 Parametru Valoare Unitate de măsură
Performanță 20 MIPS (la 20 MHz)
Memorie 32 KB
SRAM 2 KB
EEPROM 1 KB
Număr pini 28-32 -
Frecvență maximă 20 MHz
Număr maxim pini I/O 23 -

Tabel 10 – Parametrii microcontrolerului ATMega-328R

IV.8. LCD-ul cu 2 linii a câte 16 caractere

LCD-ul (Liquid Crystal Display) (figura 12) este un modul electronic de afişare
utilizabil într-o mare varietate de aplicaţii. Un modul de afişaj de 16x2 este des întâlnit
în diferite aplicaţii.

Figura 12 – Ecran LCD cu 2 linii a câte 16 caractere

14
 Are un potențiometru pentru modificarea contrastului, avantajul principal fiind
consumul scăzut de curent (1,5 mA pentru afișare și 20 mA pentru lumina de fundal) față de
un afișaj pe leduri per segment. Este ușor de programat, nu are limitări la afișarea caracterelor
speciale. Fiecare caracter este afișat pe o matrice de 5x7 pixeli. Acest LCD funcţionează cu
ajutorul a două registre: Command şi Data.
Registrul Command înregistrează comenzile ce sunt trimise LCD-ului. Comenzile ce
pot fi date sunt taskuri predefinite ce pot fi de iniţializare, ștergere, setarea poziţiei
cursorului ş.a.m.d. Registrul Data înregistrează datele ce vor fi afişate. Datele sunt
înregistrate în cod ASCII.

Figura 13 – Simbol schematic al ecranului LCD cu 2 linii a câte 16 caractere

Parametrii LCD-ului sunt reprezentați în tabelul 11:

Parametru Valoare Unitate de măsură

Tensiune de intrare 5 V
Alimentare lumină fundal 4,2 V
Curent de intrare 1,5+20 (lumină fundal) mA

Tabel 11 – Parametrii ecranului LCD

15
 IV.9. Sursa LJ-D120120C
Sursa de alimentare utilizată pentru acest proiect oferă 12V și 10A și este potrivită
pentru orice dispozitiv ce necesită o alimentare stabilă. Este prevăzută cu protecție pentru un
eventual scurt circuit sau o supratensiune. De asemenea, poate caracterizată printr-un zgomot
redus la ieșire. Sursa este utilizată pentru a alimenta blocul de captare al bioaerosolilor, flow-
citometrul, blocul de amplificare, blocul de procesare și blocul de afișare.

Parametrii sursei LJ-D120120C sunt reprezentați în tabelul 12:

Parametru Valoare Unitate de măsură

Tensiune de alimentare 110-220 V
Frecvență de intrare 47-63 Hz
Tensiune de ieșire 12 V
Curent de ieșire 10 A
Tabel 12 – Parametrii sursei LJ-D120120C

IV.10. Regulatorul de tensiune LM-2596

Pentru confortul utilizării aceleași surse și pentru microcontroler, am folosit un
regulator de tensiune care coboară tensiunea de la 12 la 5V, necesar microcontrolerului pentru
o funcționare optimă. Modelul coborâtorului de tensiune este LM-2596 de la Texas
Instruments.

Parametrii regulatorului de tensiune LM-2596 sunt reprezentați în tabelul 13:

Parametru Valoare Unitate de măsură

Tensiune de alimentare maximă 45 V
Temperatură de funcționare -40-125 ºC
Tensiune de intrare 7-40 V
Tensiune de ieșire 4,8-5,2 V
Curent de intrare 3 A
Curent de ieșire 3,6-6,9 A

Tabel 13 – Parametrii regulatorului de tensiune LM-2596

16
 V. Schema electrică a blocului de amplificare și comparare
 Formule pentru calculul tensiunii de ieșire din amplificator:
I= U/R => 0,1 uA= U/ 150 k => 0.000001 = U/150000 => U= 0,15 V
VOffset= 0,5 V
Vp= 0 = Vn
IIN= IR2 => (Vn- VoutTL081) / R2= IR2 => VoutTL081= R2 * IIN

Vp=Vn => Vp= IIN* R3= Vn

Vp= IiRi= Vn
In=Ip= 0
IR1=IR2 => (0- Vn)/ R3= ( Vn- Vo)/ R2=> - R2 Vn = VnR1- R1V0 => R1V0 = VnR1 + R2 Vn => V0= [( R1 +
R2)/ R1 ]* Vn => V0= [ 1+ (R2/ R1)]* R3IR3 => V0= 2,65 V

17
 Figura 14 – Schema electrică a etajului de amplificare și comparare

Explicații:
 Curentul generat de senzor este debitat pe rezistența R3.
 Aplicând legea lui Ohm, măsurăm tensiunea de la bornele rezistenței R3.
 Amplificatorul TL081 amplifică tensiunea de pe rezistorul R3 de 10 ori. Comparăm
tensiunea de ieșire de la amplificatprul TL081 cu o tensiune prag de 2,56V.
 Când nu există particule comparatorul generează o tensiune logică de 5 V iar noi avem
nevoie să genereze 0 V. De aceea folosim tranzistorul BC547, care neagă semnalul
logic.
 Pentru a putea număra particulele, conectăm ieșirea de la tranzistor în pinul 2 de la
microcontroler, care generează întreruperi de sistem. Pentru a facilita execuția fără
întreruperi a instrucțiunilor utilizăm librărirea simple timer, care lucrează cu ajutorul
întreruperilor software.
 Pentru a porni numărătoarea trebuie să apăsăm pe butonul de pornire. După apăsarea
butonului va porni dioda laser și se va genera un semnal de 2 Hz cu un factor de umplere
de 50 % pentru pompa de lichid. În același timp se pornește un cronometru care așteaptă
100 de minute, iar după expirarea timpului se va opri laserul și generatorul de semnal
pentru pompa de lichi. Se va afișa pe ecran numărul de particule. Pentru a permite
conectivitatea la alte dispozitive se va transmite prin interfața serială rezultatul
măsurării.
 Pentru a putea capta semnalul cât mai corect, introducel tot blocul de amplificare și
comparare într-o cutie metalică.
 Ordinea contactelor din conector este: masa -> semnal ->alimentare.

18
 Figura 15 – Semnalul depășește pragul setat

Figura 16 – Semnalul are intensitatea sub pragul setat

Figura 17 – Semnalul are amplitudine mică și se observă că este sub limită

19
 Figura 18 – Când particula blochează fascicolul laser

VI. Schema electrică a blocului de procesare și afișare

Figura 19 – Schema electrică a sistemului de procesare și afișare

20
Explicații:

 Pentru a conecta blocul de amplificare la modulul de procesare și control, utilizăm un conecter

audio, de 3,5 mm, cu trei contacte.
 Microcontrolerul comandă releul de putere pentru solenoidul pompei de lichid, cu ajutorul
tranzistorului BC327.
 Dioda laser este comandată de tranzistorul BC327.
 Coborâtorul de tensiune scade tensiunea de la 12 V la 5V.
 Pontențiometrul de sus se utilizează pentru luminozitate ecranului.
 Am utilizat releul solid deoarece nu are cmponente mecanice și nu induce semnal parazit în blocul
de amplificare.

Figura 20 – Schema bloc a circuitului de comandă

21
 VI.1.Cod Arduino:
1. #include <SimpleTimer.h>
2. #include <LiquidCrystal.h>
3.
4. LiquidCrystal lcd(12, 11, 5, 4, 3, 9);
5.
6. unsigned long long int nr_particule; // Variabila nr_particule memoreaza valori cuprinse
intre 0 si 18,446,744,073,709,551,615, deoarece sunt foarte multe particule
7. bool start_masurare = 0;
8. String rezultat = "";
9.
10. bool semnal_2hz_pompa = HIGH;
11. int pasi_pompa = 0;;
12. bool pompa_pornita = false;
13.
14. SimpleTimer timp_masurare;
15. SimpleTimer generare_4hz;
16.
17. void setup()
18. {
19. Serial.begin(115200);
20. lcd.begin(16, 2);
21. attachInterrupt(2, onPulse, FALLING); // Atasam intrerupere pentru microntroller de la
etajul de amplificare si comparare
22. nr_particule = 0;
23. timp_masurare.setTimeout(6000000, functie_masurare); // Generam un impuls de 2 hz
24. generare_4hz.setInterval(250, activare_dezactivare_pompa); // Masuram timp de 100 minute
25. }
26.
27. void loop()
28. {
29. if(digitalRead(A0) && start_masurare == 0)
30. {
31. analogWrite(8, 255); // Pornim dioda laser
32. generare_4hz.run(); // Pornim pompa de lichid
33. timp_masurare.run(); // Asteptam 100 minute si dupa oprim laserul si pompa si afisam
34. start_masurare = 1;
35. pompa_pornita = true;
36. lcd.clear();
37. lcd.setCursor(0, 0);
38. lcd.print("Contorizez nr.");
39. lcd.setCursor(0, 1);
40. lcd.print(" particule");
41. }
42. }
43.
44. void functie_masurare()
45. {
46. Serial.print("Numar particule: ");
47. lcd.setCursor(0, 0);
48. lcd.print("Numar particule");
49. unsigned int first_half, last_half;
50. first_half = nr_particule % 1000000000;
51. nr_particule = nr_particule / 1000000000;
52. last_half = nr_particule % 1000000000;
53. nr_particule = 0;
54. lcd.setCursor(0, 1);
55. lcd.print(last_half);
56. lcd.setCursor(10, 0);
57. lcd.print(first_half);
58. Serial.print(last_half);
59. Serial.println(first_half);

22
60. analogWrite(8, 0); // Oprim dioda laser
61. pompa_pornita = false;
62. start_masurare = 0;
63. }
64.
65. void activare_dezactivare_pompa()
66. {
67. if(pompa_pornita){
68. if(pasi_pompa == 0)
69. digitalWrite(7, HIGH);
70. else
71. digitalWrite(7, LOW);
72. pasi_pompa++;
73. }
74. }
75.
76. void onPulse()
77. {
78. nr_particule++;
79. }

Explicații:
La alimentarea microcontroller-ului se va inițializa comunicarea serială, dacă există,
inițializăm afișajul împreună cu rezoluția pe care o dorim (vom folosi 16 linii și 2 coloane,
adică rezoluția maximă), inițializăm intreruperea fizică pe pinul 2 al microcontroller-ului și
inițializăm intreruperile software cu care dorim să lucrăm.
Pentru a putea utiliza afișajul inițializăm pinii de comunicare cu microcontroller-ul:
- Pinul DB7 al ecranului --> pinul D9 al microcontroller-ului
- Pinul DB6 al ecranului --> pinul D3 al microcontroller-ului
- Pinul DB5 al ecranului --> pinul D4 al microcontroller-ului
- Pinul DB4 al ecranului --> pinul D5 al microcontroller-ului
- Pinul E (enable) al ecranului --> pinul D11 al microcontroller-ului
- Pinul RS (reset) al ecranului --> pinul D12 al microcontroller-ului
Microcontroller-ul va aștepta apăsarea butonului de începere a cronometrării măsurătorii,
iar după ce se apasă butonul, se va executa următorul set de instrucțiuni:
- se va genera semnal de amplitudine maximă pe pinul 8, pin in care este conectat
tranzistorul care închide circuitul de alimentare a diodei laser;
- se va porni generarea de semnal cu o frecvență de 2 Hz și un factor de umplere de 50%
pentru pompa de lichid. În funcția care generează semnal, se va trimite semnal logic de
5V pe pinul digital 7 al microcontroollerului, pin în care se atașează un tranzistor de
comandă a releului cu structură solidă, capabil să comute sarcini de curent mare;
- Se va porni contorul de 100 de minute pentru măsurare;
- Se va activa pompa de lichid;
- Se va afișa pe LCD mesajul „Contorizez nr. particule”.
După ce va expira timpul de cronometrare, se vor executa următoarele instrucțiuni:

23
 - Se va afișa pe ecran mesajul: „Număr particule” pe primul rând și pe al doilea rând se
va afișa numărul de particule;
- Se va trimite pe conexiunea serială mesajul: ”Număr particule”, urmat de numărul de
particule;
- Se va opri pompa de lichid și se va aștepta următoarea apăsare de buton pentru a face o
nouă măsurătoare.
Pentru a număra particulele, am creat o variabilă care are o dimensiune de 8 biți,
dimensiune suficient de mare pentru a putea memora un număr mare de particule. Vom
incrementa variabila de fiecare dată când se va schimba semnalul logic de pe pinul 2 din valoare
adevărată în valoare falsă.
Datorită dimensiunii mari a variabilei de contorizare, am scindat-o în două variabile de
dimensiune mai mică, 4 biți, pentru a fi compatibilă cu protocolul de transmitere serială a
compilatorului și a librăriilor din programului de dezvoltare arduino.

VII. Bibliografie:
1.https://www.skcinc.com/catalog/index.php?cPath=100000000_102000000_102000150
2.https://www.skcinc.com/catalog/product_info.php?products_id=547
3.K.Willwkw, X.Lin, S.A.Grinshpun, „Improved Aerosol Collection by Combined
Impaction and Centrifugal Motion”, Aerosol Science and Technology, Vol 28, Issue 5, 1998,
pag. 439-456
4.Gerrit J. van den Engh & Willem Stokdijk, Paralel pulse processing and data aquisition
for high speed, low error flow cytometry, US Patents, 1992
5.Mario Roederer, Spectral Compensation for Flow Cytometry: Visualization Artifacts,
Limitations, and Caveats, August 2001
6. https://www.omicron-laser.de/english/lasers/diode-lasers/luxx-lasers/luxx-diode-
lasers.html
7. https://www.hamamatsu.com/eu/en/product/type/H7422-50/index.html
8. https://biochemfluidics.com/pdf/micro-pump-brochure.pdf
9. https://www.ti.com/product/TL081
10. http://www.ti.com/lit/ds/symlink/lm393-n.pdf?ts=1590660642612

24