Mariah Carey

cântăreață americană
Sari la navigareSari la căutare
Acest articol sau secțiune are nevoie de actualizare.
Unele părți din acest articol sau secțiune au fost identificate ca nemaifiind de actualitate.
Vă rugăm să actualizați acest articol introducând evenimente recente și eliminați acest
format după aceea. Informații suplimentare se pot găsi pe pagina de discuții.

Mariah Carey

Mariah Carey în concert, 2019

Date personale

Nume la
Mariah Carey
naștere

Născută 27 martie 1969 (53 de ani)[1] 

 Huntington, Long Island, New
York, Statele Unite ale Americii

Părinți Patricia Carey[*] 

Căsătorită  Tommy Mottola (c. 1993–98)

cu  Nick
Cannon (c. 2008; separați 2014)
Număr de
2 
copii
Cetățenie  SUA 
Etnie afro-american
Venezuelan Americans[*] 
Ocupație Cântăreață
compozitoare
producător
actriță
filantrop
Avere 500.000.000 de dolar americani 
Studii Harborfields High School[*]  
Gen
Pop, R&B
muzical
Tipul de
coloratura soprano[*]  
voce
Ani de
1988–prezent
activitate
Case de Columbia Records, Virgin Records, MonarC
discuri Entertainment, Island Records
Premii Premiul Grammy pentru cel mai bun artist
nou[2]
Premiul Grammy pentru cea mai bună
interpretare pop feminină[*]
Grammy Award for Best Contemporary
R&B Album[*]
Premiul Grammy pentru cel mai bun cântec
R&B[*]
Grammy Award for Best Female R&B
Vocal Performance[*]
Zmeura de Aur pentru cea mai proastă
actriță într-un rol principal
American Music Award for Favorite
Soul/R&B Female Artist[*]
American Music Award for Favorite
Pop/Rock Female Artist[*]
American Music Award for Favorite Adult
Contemporary Album[*]
American Music Award for Favorite
Pop/Rock Female Artist[*]
American Music Award for Favorite
Pop/Rock Female Artist[*]
American Music Award for Favorite
Soul/R&B Female Artist[*]
American Music Award for Favorite
Soul/R&B Female Artist[*]
American Music Award for Favorite
Soul/R&B Female Artist[*]
Stea pe Hollywood Walk of Fame[*]  
 Discografie
Listă
Mariah Carey discography[*]  
completă
pian
voce[*]  
Semnătură

Prezență online
Site web
pagină Facebook
cont Twitter
Google+
Internet Movie Database
Myspace
Instagram
canal YouTube
TikTok
Modifică date / text 

Mariah Carey (n. 27 martie 1969) este o cântăreață de muzică

pop și R&B, compozitoare, producătoare și actriță americană. Mariah Carey și-a lansat
albumul de debut în 1990, sub îndrumarea lui Tommy Mottola, director la compania de
discuri Columbia Records, cu care se va căsători în 1993. Carey devine cunoscută cu 5
single-uri consecutive pe locul #1 în Billboard Hot 100 (din Statele Unite). Conform
revistei Billboard, albumul Mariah Carey este cel mai mare succes al ei între anii 1990-
2010, în Statele Unite.
După ce a divorțat de Tommy Mottola în 1997 ea a introdus elemente hip hop în
albumele sale. Popularitatea ei a scăzut când a părăsit casa de discuri Columbia în
2001 pentru Virgin Records ce-i reziliase contractul, din cauza unei despărțiri
de Tommy, care îi aduce publicitate negativă. Ea face coloana sonoră pentru
filmul Glitter din 2002, la Island Records. În 2002, Carey s-a mutat la o altă casă de
discuri, aceasta numindu-sa Island Records. După o perioadă plină de eșecuri s-a
reîntors la muzica pop în 2005. Ajunge iar pe locurile de frunte ale muzicii pop în
anul 2005. Carey a fost numită cea mai bună artistă pop a mileniului la World Music
Awards în 2000 după Michael Jackson și Justin Timberlake.
Mariah Carey a avut 19 piese pe primul loc în top Billboard: Vision of love(1990),Love
takes time(1990),Someday(1991),I don't wanna cry(1991),Emotions(1991),I'll be
there(1992),Dreamlover(1993),Hero(1993),Fantasy(1995),One sweet day(1995),Always
be my baby(1996),Honey(1997),My all(1998),Heartbreaker(1999),Thank God I found
you(2000),We belong together(2005),Don't forget about us(2005),Touch my
body(2008),All I want for Christmas is You (2019), iar Recording Industry Association of
America (Sindicatul Cântăreților Americani) a plasat-o pe locul trei cea mai bine vândută
artistă, după Barbra Streisand, Mylène Farmer și Madonna. Pe lângă succesele ei
comerciale, Carey a câștigat cinci Premii Grammy, 19 World Music Awards,
11 American Music Awards și 14 Billboard Music Awards.[3]
În anul 2008 s-a căsătorit cu Nick Cannon, având împreună doi gemeni, născuți în
2011.

Cuprins

 1Viața și cariera muzicală

o 1.1Copilăria și tinerețea
o 1.21988 - 1992: Perioada de succes
o 1.31993-1996: Music Box, popularitate globală
și Daydream
o 1.41997-2000: o nouă imagine, Butterfly și Rainbow
o 1.52001-2004: Conflictele
o 1.62005-2007: Reîntoarcerea la proeminență
 2Cariera de actriță
 3Vocația artistică
o 3.1Vocea
o 3.2Tema și stilul muzical
o 3.3Colaborări
 4Filantropia și voluntariat
 5Discografie
o 5.1Albume de studio
o 5.2Compilații, BEST
o 5.3Video/DVD
 6Turneuri live
 7Filmografie
 8Note
 9Bibliografie
o 9.1Apariții televizate
o 9.2Referințe Charts
 10Legături externe

Viața și cariera muzicală[modificare | modificare sursă]

Copilăria și tinerețea[modificare | modificare sursă]
Carey s-a născut în Huntington, Long Island, New York pe 27 martie 1969.[4] Este al
treilea copil al Patriciei Hicket, fostă cântăreață de operă și profesoară de canto de
origine irlandeză, iar tatăl său, Alfred Roy Carey, era un inginer aeronautic afro-
american de origine din Venezuela. [5] Numele de familie Carey a fost adoptat de bunicul
său venezuelan de pe linia paternă, Francisco Núñez, când a emigrat în New York.
[6]
 Prenumele Mariah este derivat din cântecul „They Call the Wind Maria”, din musicalul
Broadway din 1951 Paint Your Wagon.[7][8] Părinții ei au divorțat când aceasta avea 3
ani. După divorț, Carey a rămas cu mama și cu 3 slujbe pentru a se întreține. [9] Carey
petrecea mult timp singură acasă, unde a început să cânte de la vârsta de 3 ani sub
îndrumarea mamei sale, care o invitase pe Mariah la repetițiile operei
lui Verdi, Rigoletto.
A absolvit liceul Harborfields din Greenlawn, New York. Absenta frecvent de la cursuri
pentru a face probe la studiouri de înregistrări locale, drept pentru care colegii ei o
porecliseră „Mirage” (mirajul).[10] Activitatea sa pe scena muzicală din Long Island i-a
oferit mica oportunitate de a lucra cu muzicieni ca Gavin Christopher și Ben Margulies,
cu care a colaborat la compunerea materialului pentru caseta demonstrativă. [11] După
mutarea în New York, Carey se angajează pentru a-și putea plăti chiria și studiile la
școala de artă unde a intrat, lucrând ca ospătar și fiind concediată în medie odată la
două săptămâni.[12] Ulterior intră în grupul vocal de acompaniament al cântăreței
de freestyle Brenda K. Starr.[13][14]
În 1988, Carrey l-a întâlnit la o petrecere pe Tommy Mottola, directorul casei de
discuri Columbia Records și i-a prezentat o casetă demo.[15] Mottola a ascultat caseta și
a fost impresionat, astfel Carrey semnând un contract de colaborare. [16]
1988 - 1992: Perioada de succes[modificare | modificare sursă]

Carey în 1990

Mariah Carey a colaborat cu Tommy pentru piesele de pe albumul de debut apoi pentru
următoarele albume. La înregistrări însă și-a manifestat nemulțumirea față de
contribuțiile unor producătorilor Ric Wake și Rhett Lawrence, pe care casa de
discuri Columbia Records îi cooptase pentru relizarea albumului de debut. Susținută cu
un buget de aproximativ 1 milion de dolari,[17] albumul ei ajunge pe locul întâi în topul
clasamentului Billboard 200,[18] unde a rămas timp de unsprezece săptămâni
consecutive.[19] Acesta cuprinde single-uri care au realizat profituri mari și care au făcut-
o pe Mariah Carey vedetă și în alte țări. Albumul ei a fost foarte bine cotat de critică, a
câștigat "Premiile Grammy (1990)" pentru „Cea mai bună artistă” și „Cea mai bună
solistă vocală” cu primul single, „Vision of Love” (1990).[20]
Al doilea album al ei, Emotions (1991),[21][22] este un omagiu adus muzicii soul la casa de
discuri Motown Records, la care a lucrat cu Walter Afansieff, Clivillés și David B.
Cole de la C&C Music Factory.[23] Albumul s-a lansat în 1991 dar nu a avut același
succes ca al precedentului album, nici din punct de vedere al criticilor, și nici comercial;
[24]
 revista Rolling Stone l-a descris ca fiind "cu materiale puțin interesante, [...] cântece
în curs de succes și o expertiză intimidată neaerisită". Titlul se potrivea cu această
caracterizare din cauza căreia a fost influențată să nu-și scrie propriile cântece. "Nu
voiam ca Emotions să fie viziunea altcuiva despre mine", a menționat ea. "E mai mult
despre mine în acest album". A început să scrie și pentru alți artiști precum Penny
Ford, Puff Daddy și Daryl Hall, în anul următor.
Fragmente audio
„Vanishing” (1990)

0:30

Prima piesă pe care Carey a scris-ola pian

 Probleme în ascultarea fișierului? Consultați pagina de ajutor.

Carey are concerte live, teama de scenă a împiedicat-o să facă un turneu mondial.
Prima sa apariție live pentru publicul larg a fost la show-ul TV MTV Unplugged din 1992
de pe canalul MTV.[25] Pe lângă versiunile unplugged ale cântecelor sale, ea a
interpretat și ”I'll Be There” de Jackson 5, și "About a Girl". Pe 16 martie 1992, Carey a
înregistrat un set-list de șapte piese la Kaufman Astoria Studios din Queens, New York.
[26]
 Acesta a avut succes și i-a făcut pe oficialii de la Sony să-l pună în vânzare.[27] Sony
a decis să lanseze un EP la preț redus, întrucât era scurt. EP-ul s-a dovedit a fi un
succes, contrar criticilor și speculațiilor că Carey ar fi fost o artistă doar de studio, [28] și a
primit certificat de triplă-Platină de la Recording Industry Association of America (RIAA),
[29]
 și certificate de Aur și Platină în câteva țări europene. [27]
1993-1996: Music Box, popularitate globală
și Daydream[modificare | modificare sursă]
Carey și Tommy Mottola au devenit amici după albumului ei de debut, iar în 1997 s-au
despărțit. Kenneth "Babyface" Edmonds a ajutat la albumul Music Box, din 1993 și a
devenit cel mai de succes album recent al ei. Lansat pe 31 august, Music Box a debutat
pe poziția 1 în topul Billboard 200.[30] Albumul a fost primit cu recenzii mixte de critici; în
timp ce mulți lăudau influența pop a albumului și conținutul puternic, alții spuneau că
simt că Carey nu a folosit pe deplin vocalul său binecunoscut. [31] Ron Wynn de
la AllMusic menționa formele diferite de interpretare ale lui Carey de pe album. [32] Cel
de-al doilea single de pe album, "Hero", urma să devină unul din cele mai populare
cântece din cariera lui Carey.[33] Coverul lui Carey pentru piesa "Without You"
de Badfinger a devenit primul său single de poziția 1 din Germania, Suedia, [34] și
Regatul Unit.[35]
Music Box a petrecut o lungă perioadă pe poziția 1 în topurile albumelor din diferite țări,
[36]
 și a devenit unul din cele mai bine vândute albume din toate timpurile, cu vânzări
globale de peste 32 de milioane de copii.[37] Carey a decis să meargă într-un scurt
turneu, numit Music Box Tour.[38]
Spre sfârșitul anului 1994, după un duet al acesteia cu Luther Vandross, reinterpretare
a melodiei Dianei Ross și a lui Lionel Richie – Endless Love,[39] pe 1 noiembrie 1994
Carey a lansat albumul Merry Christmas și primul single de pe el, "All I Want for
Christmas Is You".[40] Albumul era să devină cel mai bine vândut album de Crăciun din
toate timpurile, cu vânzări globale de peste 15 milioane de copii. [41][42][43] Revista Rolling
Stone l-a numit "standard de sărbătoare" și l-a clasat pe locul patru în lista sa „Cele mai
bune cântece Rock and Roll de Crăciun”.[44] Totodată, cântecul a devenit cel mai bine
vândut ringtone de sărbătoare din toate timpurile [45] și cel mai bine vândut single al unui
artist non-asiatic în Japonia,[46] cu vânzări de peste 2,1 milioane de unități (ringtone și
descărcări digitale în total).[47][48]
Fragmente audio:
„One Sweet Day” (1995)

0:29

Colaborarea lui Carey cu Boyz II Men pentru „One Sweet Day”, acesta fiind este unul dintre cele mai mari single-uri ale sale

 Probleme în ascultarea fișierului? Consultați pagina de ajutor.

În 1995, casa de discuri Columbia Records a lansat al cincilea album al lui

Carey, Daydream, care combina sensibilitatea pop a Music Box cu downbeat R&B și
influențe hip hop.[49] Cel de-al doilea single de pe album, "One Sweet Day" a fost inspirat
din decesul lui David Cole, dar și de sora sa Alison, care s-a infectat cu SIDA.
[50]
 Cântecul a stat în vârful topului Hot 100 pentru un record de 16 săptămâni.
[51]
 Daydream a devenit cel mai bine vândut album al ei din Statele Unite[52] și al doilea
album certificat cu Diamant de RIAA, după Music Box.[29] Carey a mers din nou într-un
scurt turneu mondial, numit Daydream World Tour, cu șapte concerte: trei în Japonia și
patru prin Europa.[53] Când biletele au fost puse în vânzare, Carey a bătut recordul cu
toate cele 150.000 de bilete pentru cele trei show-uri de pe cel mai mare stadion din
Japonia, Tokyo Dome, fiind vândute în mai puțin de trei ore, bătând recordul precedent
deținut de The Rolling Stones.[53] Datorită succesului albumului, Carey a câștigat două
premii la gala American Music Awards pentru eforturile sale solo: Favorite Pop/Rock
Female Artist și Favorite Soul/R&B Female Artist.[54] Daydream și single-urile sale au
fost nominalizate în șase categorii diferite la cea de-a 38-a ceremonie a
premiilor Grammy.[55] Carey, alături de Boyz II Men, a deschis evenimentul cu
interpretarea piesei "One Sweet Day".[56] Totuși ea nu a primit niciun premiu la acea
ceremonie.[56] În 1995, datorită vânzărilor colosale ale Daydream în Japania, Billboard a
declarat-o pe Carey „Artistul străin al anului” în Japonia. [57]
1997-2000: o nouă imagine, Butterfly și Rainbow[modificare | modificare
sursă]
Carey și Mottola s-au despărțit[58] în 1997, iar divorțul lor s-a finalizat anul următor.
Carey a preluat inițiativa și controlul asupra muzicii sale și a început să includă mai
multe genuri în lucrările sale.[59][60] Pentru Butterfly ea a colaborat cu alți producători și
textieri decât Afanasieff, printre care Sean Combs, Kamaal Fareed, Missy Elliott și Jean
Claude Oliver și Samuel Barnes de la Trackmasters.[60] Single-ul principal al albumului,
"Honey", și videoclipul său, au introdus o imagine mult mai sexuală decât Carey a
demonstrat vreodată.[61] Recenziile pentru Butterfly au fost în general pozitive.[62]
[63]
 Albumul a fost un succes comercial, deși nu într-o asemenea măsură ca și
precedentele albume Mariah Carey, Music Box și Daydream.[64]

Carey la Edwards Air Force Base în 1998

Carey a început să dezvolte alte proiecte la sfârșitul anilor 1990. [65] Pe 14 aprilie 1998,
ea a luat parte la un concert benefit VH1 Divas, unde a cântat alături de Aretha
Franklin, Celine Dion, Shania Twain, Gloria Estefan și Carole King.[66] Carey a început
să dezvolte un proiect de film, All That Glitters, reintitulat mai târziu Glitter,[67] și a scris
cântece pentru alte proiecte, cum ar fi Men in Black (1997) și How the Grinch Stole
Christmas (2000).[65] Directorii Sony Music au dorit ca ea să pregătească o colecție de
hituri la timp pentru vacanță.[68] Albumul #1's (1998), prezenta un duet cu Whitney
Houston, "When You Believe", care a fost inclus pe soundtrack-ul filmului The Prince of
Egypt (1998).[69] #1's a devenit un fenomen în Japonia, fiind vândut în peste un milion
de copii în prima săptămână de la lansare, făcând-o pe Carey unicul artist internațional
cu asemenea performanță.[70] Acesta a fost vândut în peste 3,25 milioane de copii în
Japonia după primele trei luni și deține recordul pentru cel mai bine vândut album al
unui artist non-asiatic în Japonia.[70]
Albumul Rainbow (1999), a găsit-o pe Carey lucrând cu noi muzicieni, printre care Jay-
Z și DJ Clue?.[71] Carey a mai scris două balade David Foster și Diane Warren, cu care
ea l-a înlocuit pe Afanasieff.[71] Rainbow a fost lansat pe 2 noiembrie 1999, debutând pe
poziția a doua în Billboard 200.[72] Între timp Carey a intrat în conflict cu Columbia,
ajungând până la aceea că posta pe site-ul său mesaje în care divulga detalii ascunse
despre dispută, și sfătuia fanii să ceară piesa "Can't Take That Away (Mariah's Theme)"
la posturile radio.[73] Deși a avut succes comercial, Rainbow a devenit cel mai slab
vândut album al lui Carey până la acel moment al carierei sale. [74]
2001-2004: Conflictele[modificare | modificare sursă]
După primirea Billboard's Artist of the Decade Award (Premiul Billboard pentru Artistul
Deceniului) și World Music Award pentru Cea Mai Bună Artistă a Mileniului, Carey a
plecat de la casa de discuri Columbia, și a semnat un contract cu casa de discuri Virgin
Records a companiei EMI care valora 80 milioane de dolari. Stabilea des că a privit
casa de discuri Columbia ca pe o comoditate, cu despărțirea acesteia de Mottola,
sporind relațiile cu executivii de coperte. La doar câteva luni mai târziu, în iulie 2001, a
fost în larg raportat că, Carey a suferit o epuizare psihică și emoțională. A lăsat mesaje
pe site-ul ei spunând de faptul că este extenuată, iar că relația sa cu Luis Miguel s-a
sfârșit. Într-un interviu din anul următor, a zis, "Eram cu oameni care nu mă cunoșteau
cu adevărat, și nu aveam asistent personal. Mă duceam la interviuri toată ziua, și abia
dacă dormeam două ore pe noapte. În timpul aparenței sale la emisiunea Total
Request Live de la MTV, Carey scădea audiența cu ceea ce mai târziu a fost descris ca
"striptease".. După sfârșitul lunii, a mers într-un spital, iar ziaristul ei a anunțat că Carey
va lua o pauză de la aparențele în public.
Criticii și-au schimbat părerile despre Glitter, filmul semi-autobiografic al Mariei Carey,
dealtfel un neajuns în box office. Albumul conținînd coloana sonoră, Glitter (2001), a
fost inspirat de muzica anilor '80 iar Carey l-a avut ca colaborator pe Rick
James și Jimmy Jam și Terry Lewis;care i-au adus lui Carey cea mai proastă poziție din
topurile americane. Ziarul St. Louis Post-Dispatch a respins-o ca fiind "o mizerie
absolută care va coborî ca o necăjire neajunsă într-o carieră care în timp ce nu era
mereu critic vestitoare, era cel puțin cu succes consistent", în timp ce
revista Blender susținea, "După ani de măiestrie pentru semnăturile agitate pentru o
funcționare bună, Mariah a plecat fără nicio prezență." Single-ul principal, "Loverboy"
(cu participarea Cameo), a ajuns pe locul 2 în topul Hot 100 datorită unei reducere a
prețului, însă următoarele single-uri ale albumului au fost absente din top.
Columbia a lansat o compilare a tabelelor-reduse acesta fiind albumul Greatest
hits imediat după eșecul albumului Glitter, iar în târziul anului 2002, casa de discuri
Virgin Records au adus Mariei un contract de $28mil, creând mai departe, publicitate
negativă. Carey a spus mai târziu că timpul petrecut la casa de discuri Virgin Records
erau: "un total complet festival al stresului [...] Am făcut o decizie rapidă care era bazată
pe bani, și eu nu fac decizii bazate pe bani. Am învățat o lecție mare din acest lucru."
Mai târziu în acel an, aceasta a semnat un contract de $20mil cu Island Records și a
lansat casa de discuri MonarC. Pentru a adăuga poveri emoționale, tatăl lui Carey, cu
care a avut puțin contact în copilărie și în anul acela, a murit de cancer. Primind un rol
secundar în filmul din 2002 Wize Girls, Carey a lansat albumul 'Charmbracelet', în care
a marcat ea, "o nouă închiriere de viață" a ei. Vânzările albumului Charmbracelet au
fost moderate, iar calitatea vocii lui Carey a fost sub critici severe. Ziarul Boston
Globe declarând albumul "cel mai prost din cariera sa, dezvăluind o voce fie definită de
gimnastică-gravitațională sau uguială maelabilă.", iar Rolling Stone comentând, "Carey
are nevoie de cântece grele care să o poată ajuta să folosească puterea și ordinea
pentru care era faimoasă. Charmbracelet e ca un abur de acuarele care sângerează
într-o baltă maronie." Albumul apăruse în topuri numai în America, iar Through the Rain,
a fost un eșec pe radiourile de muzică pop, care ar fi devenit mai puțin deschis pentru
stiliști "dive" cunoscute cum ar fi Celine Dion, sau Carey însuși în favoarea cântăreților
mai tineri cum ar fi Kelly Clarkson sau Christina Aguilera, care aveau stiluri vocale
asemănătoare cu cele ale lui Carey.
I Know What You Want, un single Busta Rythmes, având ca oaspete pe Carey, au
ridicat-o ceva mai bine în topul 5 în Statele Unite. Casa de discuri Columbia a inclus
piesa mai târziu într-o colecție numită The Remixes, fiind primul album care nu a primit
o autorizare de vânzare de la RIAA. În acel an a îmbarcat în turul Charmbracelet -
World Tour și a fost premiat cu premiul Chopard Diamond award pentru vânzarea de
100 de milioane de albume în întreaga lume. A apoi a participat în single-ul din 2004, U
Make Me Wanna de rapperul Jadakiss, care s-a clasat în topul zece în clasamentul
R&B/Hip-Hop.
2005-2007: Reîntoarcerea la proeminență[modificare | modificare sursă]
Fragmente audio
„We Belong Together” (2005)

0:30

„We Belong Together” este unul din numeroasele cântece de dragoste ale sale; câștigător al Premiului Grammy pentru Cea Mai
Bună Performanță Vocală la o Artistă R&B și Cel Mai Bun Cântec R&B.

 Probleme în ascultarea fișierului? Consultați pagina de ajutor.

Mariah Carey interpretând pe scenă în timpul The Adventures of Mini Tour din 2006.

Al zecelea album a lui Carey, The Emancipation of Mimi (2005), a conținut contribuții

producătorilor precum The Neptune, Kanye West și colaboratul de lungă durată al
ei, Jermaine Dupri. Carey spunea că a "semănat foarte mult ca o petrecere record,
Voiam să fac o înregistrare care să reflecteze acest lucru." Albumul Emancipation of
Mini a fost cel mai bine vândut în Statele Unite, iar un ziarist de la ziarul The Guardian l-
ar fi definit ca "grozav, central și urban [...] (unele din) primele piese din anii trecuți pe
care eu nu trebuie să le plătesc pentru a le asculta din nou."
Datorită albumului, Carey a câștigat la Premiile Grammy pentru "Cel Mai Bun Album
Contemporan R&B", iar single-ul "We belong together" a câștigat premiul "Cea Mai
Bună Interpretare Vocală (R&B)". Piesa "We belong together" s-a menținut în Hot 100
timp de 14 săptămâni (Cea mai mare menținere în top din cariera ei), de asemenea
piesa "Shake it off" a făcut-o pe Carey singura artistă care să ocupe două poziții în Hots
100 în același timp. Piesa don't forget about us a devenit a XVII-a interpretare a piesei
lui Elvis Presley după revista americană Billboard (semnată de statisticianul Joel
Whitburn). The Beatles au avut 20 de piese pe locul întâi. Single-urile ey au totalizat 77
săptămâni în topul-clasament USA, ceea a clasat-o în fața dinozaurilor de
la Beatles (ale acestora avându-se 59 de săptămâni), după Presley (cu un record de 79
de săptămâni). Reamintim recordul celor de la trupa 3rei Sud Est ce au ocupat locul 1
timp de 104. Carey a avut un succes notabil în clasamentele internaționale: trei single-
uri clasate pe locul întâi în Marea Britanie, șase în Canada și două
în Australia administrată de Commonwealth. Cele mai tari clasamente au fost pe
pozițiiile doi din Japonia.
Carey "Mimi" a început turneul global în mijlocul anului 2006, numit The adventures of
Mimi, care a fost cel mai mare succes din carieră. Coperta din martie 2007 a revistei
Playboy într-o fotografie bust-nud. În recentul 2007, ea a participat cu rapper-ița Lil Bow
Wow în albumul Bone Thugs-n Harmony, Lil' L.O.V.E.. Mai târziu în acel an, Carey a
semnat o stea pe Hollywood Blvd., și a intrat în "long Island Music's Hall of Fame"
din 21 octombrie 2007.
În primăvara anului 2007, ea a început să lucreze la cel de-al XI-lea album E=MC2
(2008) lansat pe 15 aprilie. Single-ul Touch My Body s-a transmis digital pe internet
în 12 februarie 2008, și pe iTunes.

Cariera de actriță[modificare | modificare sursă]

Carey a început să ia lecții profesionale de actorie în 1997, iar în anul următor a dat
proba pentru roluri de filme de casă. Prima sa apariție profesională a fost în comedia
romantică The bachelorette (1999), interpretând un rol secundar de cântăreață de
operă Ilana "Maria Callas". CNN, comentând ironic despre jocul ei, spune că: "este o
divă lipsită de talent, ca bărbatul și șerbetul [...] Partea de performanță muzicală, care l-
ar interesa pe Jim Carey, nu se vede".
Carey, Mira Sorvino și Melora Walters, a colaborat ca o ospătară la un restaurant rulat
de mafioți în filmul independent Wise Girls (2002), cu premiera la festivalul de
film "Sundance" rulînd imediat pe cablul TV în Statele Unite. Despre aceasta
publicația Hollywood Magazine a precizat astfel: "Nimicitoarele înștiințări pentru Glitter
vor fi memorie uitată pentru cântăreața care o joacă pe Rachelette", iar acestia o
vedeau ca pe Thelma Ritter pentru mileniul III, spunând că "jocul ei face trimiteri
ascuțite și directe la modul perfect pentru a smulge hohotele noastre de râsete".
Producătorul filmului Wisegirls, Anthony Esposito a avut-o pe Carey în echipa sa
pentru sweet science, un alt film despre femei independente din mileniul 3.
Carey a fost una din puținii muzicieni care au apărut în filmele produse de Daemon
Nash ( Death of a dinasty (2003), State property (2005). Munca sa televizată fiind la
serialul Ally MacBeal (2003). În 2008 actrița Carey se alătură filmului indian
numit Tennessee, luând rolul unei bucătărese ce călătorește cu doi frați ai săi pentru a-
și găsi o rudă din familie. Premiera filmului va avea loc la Festival Tribecay care va fi în
jurul lunei aprilie/mai de lângă Saturn. Statisticile www.joblo.com au raportat în iunie
2007 că, Carey joacă împreună cu Adam Sandler la "You don't mess with Satin!", în film
participându-se cu el însuși. Sandler îl cunoscuse probabil din filmul "O slujbă murdară".
Vocația artistică[modificare | modificare sursă]

Mariah în 1998

Carey a precizat că tinerețea ei a fost influențată de cântăreți precum Billie

Holiday, Sarah Vaughan, Gladys Knight, Aretha Franklin, Al Green, Hank Williams,
Jr., The Clark Sisters, Shirley Caesar și Edwin Collins. Când a introdus genul hip hop în
muzica sa, ridicând problema speculațiilor cum că ea ar fi adeptă a muzicii de culoare,
revista Newsweek amintește: "Oamenii chiar nu înțeleg. Am crescut cu acest gen de
muzică." Aceasta a exprimat aprecierea sa pentru rapperi precum The Sugarhill
Gang, Eric B. & Rakim, Wu-Tang Clan, The Notorious B.I.G. și Mobb Deep, cu care ea
a colaborat la single-ul "The Roof (back in time)" (1998).
Debutul ei muzical a fost raportat la viața și începutul de carieră pentru o muzicantă de
culoare, ca de altfel Whitney Houston sau Celine Dion. Carey n-a colaborat cu niciuna
din cunoștințe sale decât după cum spunea Garry Mulholland, "sunt prințese de wail
(fotografii de dimensiuni mai mari) [...] cântăreți specialiști care combină orientarea
clasamentelor cu un scop bine gândit omagiu al formației Middle of the road (MORTUL).
În She-bop II1 (2002), scriitorul O'Brian a descris reîntoarcerea "Cuciumitei Cleopatra".
Afirmarea muzicală a Mariei Carey combinată cu folosirea mult mai economicoasă a
hainelor și evitarea materiale biodegradabile din portul sutienelor din anii '90, au adus în
mare parte succes muzical, inițiate de ea însuși cu look-ul său . Adevărul este că încă
dela început ea a recunoscut că majoritatea muncii ei era pentru "Columbia Records" și
pentru Tommy. Unii au observat că în comparație cu celelalte dive Houston și Dion, ce
purtau creații originale ale caselor de modă în vogă pentru haine ca "Gucci" sau
"Stefanel", în lucrarea Guiness Rockopedia (1998) ea este clasificat-o ca fiind
"cântăreața supremă din Tops a anului".
În ciuda faptului că, Carey era compozitoare, a fost acuzată de plagiat de câteva ori.
Multe din aceste cazuri, însă nu s-au supus verificărilor.
Vocea[modificare | modificare sursă]
Se spune că, Carey poate acoperi notele de la alto, până la coloratura soprano, și raza
sa vocală cuprinzând 5 octave.
Revista Rolling Stone spunea în 1992, că "Carey are un dar vocal remarcabil, dar până
în prezent, din păcate, cântatul ei a venit prea puțin în casele oamenilor și s-a aplatizat
într-un singur gen muzical a-ritmic, iar plaja toată este atât de plată încât fiecare notă
roade credibilitatea versurilor pe care le miaună." Ziarul New York Daily News a scris
despre cântatul acesteia ca despre "mieunatul este ultima grijă înainte de completarea
de versurilor pe rimă. Pentru Carey, vocalizele se fac numai ca performanță și ca
sportul de sub duș, fără emoțiile care s-o inspire [...] Având o voce grozavă automatul
de cafea te poate face un cântăreț mare? Greu de crezut." Unii au interpretat decizia lui
Carey de a utiliza "respirația vocală" în munca sa din anii 1990 și 2k, ca pe un semn că
glandele mamare se vor umfla, însă au precizat că "n-au fost așa tot timpul". Un articol
din revista VIBE Magazine (GBR) a indicat că stilul ei muzical se caracterizează prin
scurtarea versurior sub 18 cuvinte pe minut ca slăbiciune ce afectează scăderea tempo-
ului muzicii instrumentale, respectiv utilizarea de muzicienni și a instrumentelor
muzicale cu tot mai puține clape. "Impresionantă vocii ei, ca de asemenea și tendința
fanilor de a-și pierde suflul sunt just evaluate. Vocea i-a făcut pe unii fani s-aleagă
formații cu mai mult succes comercial, ca Nirvana, Ofi-spring." În 2007, Carey a fost
clasificată în lista celor mai slabi cântăreți din toate timpurile după revista Q. Revista
citase: "Mariah Carey poate avea o rază de 100 de octave, și abilitatea de a cânta tare
sperie păsările să cadă din cuib, dar asta nu face un instrument mai fericit."
Tema și stilul muzical[modificare | modificare sursă]
Majoritatea versurilor au ca subiect dragostea, deși a scris și despre teme
precum iudism, moarte, foamete și senzualitate. Aceasta a spus că a făcut totul
autobiograficește, iar revista TIME a adăugat "numai dacă muzica compusă de Mariah
Carey ar fi drama vieții sale. Cântecele sale sunt deseori zaharoase și artificiale tipul
soul îndulcindu-se cu Coca Cola Zero și Fast Food. Însă viața ei are pasiune are și
conflict". Village's Voice a scris într-un articol că în 2001 Carey se cumpăra cu USD1
CD'ul, spunând despre acest marketing "muzica soul gen Strawberry Shortcake, încă
furnizează scheme cu care atrăgătoarele cântărețe de teen-pop prafează în jurul
barelor fără centru ale lui [Diane] Warren [...] este în mare măsură datorită acelei noi
formații r&b [Pilge] care pretinde exprimaricizare emoțională TOTALĂ, musicantissi-
Maximarae și mai puține curbaje. Inutile notele platonice ... incomparabile cu Paris
Hilton, Jessica Simpsons, ce cântă peste aștepări, în timp ce femeia cu acoperirea
plămânilor înălțați o pot ridica în vârful oricărui top din Europa."
Ieșirile lui Carey folosind instrumente electrronice cu mai puțin de 5 clape precum drum
machine, sintetizatoare și claviaturi. Multe din cântecele sale conțin muzică de pian, iar
aceasta a ținut lecții de pian când avea șase ani. Carey a spus că nu poate citi partitura
muzicală, și preferă să colaboreze cu un pianist când compune material nou, însă simte
că e mai ușor să experimenteze cu pianistul. Câteva aranjamente ale sale s-au făcut pe
fundal Stevie Wonder, un pianist soul pe care Carey la considerat a fi "dgenial", însă a
precizat ea, "gura mea este instrumentul meu; mereu a fost."
Colaborări[modificare | modificare sursă]
Carey a conceput creșterea remixajelor cu mesaje spre târziu în carieră, deși i-a ajutat
să termine exersajul înregistrprilor întregind sunetul coirdzilor vocale. David Morales a
colaborat de câteva ori cu Carey, începând cu albumul "Dreamlover (1990)" (ro: "iubitul
din vis"), participând regulat la înregistrări house-genres, pe care revista Slang! l-a
numit unul dintre cele mai mari promițătoare nume din toate timpurile. De la
albumul Fantasy (1995) încoace, Maria Carey a avbut apariții producții hip hop, house,
și latino pentru albumul său remix. Entertainment Weekly News a oferit două remixaje
ale albumului "Fantasy" pentru $5 la preț redus, într+o campanie de reeditări ale celor
mai mari succese în 2005:un remix câștigător propus de Morales (câștigător al
Premiului Național de Muzică Dance Brazilian), și o ediție Sean Combs a rapperu-lui Ol'
Dirty Bastard. În cele din urmă celelalte albume din campanie a inclus artiști mai recenți
dîn 2k: Ashanti, Beyoncé-Knowles. Combs spunea despre Carey, că "ea cunoaște
importanța mixajelor, deci o simți ca un artist care-ți apreciază munca-- un artist care
vrea să lanseze ceva cu tine". Carey continuă să se consulte cu Morales, Jermaine du
Prie, Junior Vasquez și Dj Clue. Popularitatea din cluburile de noapte din Statele Unite
ale Americii de Nord a remixurilor metal-dance, care au un sunet diferit radical de obicei
față de mieroasele de pe album, se zice că eclipsează clasamentul corporației
«Columbia Records» ce promovează editarea de albume întregi.

Filantropia și voluntariat[modificare | modificare sursă]

Carey este o filatelistă care a donat timp și bani organizațiilor de timbre precum Fresh
Air Fund. A devenit asociată a organizației Fund în târziul anilor '90, și este co-
fondatoarea unei tabere localizată în Fishkill, New York, care i-a deschis drumul pe ușa
orașului și facilitat oportunități cu populția băștinașă din Australia. Tabăra se
numea Camp Mariah "pentru generozitatea sa de a susține și se dedica copiilor de
aborigeni Fresh Air", și a primit premiul congresului «Horizon Award » de preocupare
pentru tineri. Este bine cunoscută în Statele Unite pentru munca sa în Make-a-Wish
Foundation, în împlinirea dorințelor copiilor urmași ai dezastrelor naturale din cutremurul
din China (dez. China, 2008 ), inundațiile din Vestul Australiei (dez. Queensland,
(2010)), cutremurul din Haiiti(din Haiti (2010)|dez. Haiti, 2010)), dar și de într-ajutorare a
talentelor respinse din Venezuela. În noiembrie 2006 a fost premiată cu premiul Make a
Wish « WiSH idol » pentru "generozitate" împreună cu urări și câteva lumânări aprinse."
Voluntara Maria Carey a făcut doar atât pentru Asociație : data de [… împreună cu
fundația ’’Heal The World’’] Noi, Asociația Voluntară din New Mexico “Hillary Clinton”,
Spitalul Presbiterian "Pattie Menzies" din Melbourne. Un procent din vânzările sale de la
MTV Unplugged au fost donate casei de discuri Columbia.
Una din cele mai mari benefici de profil-înalt a fost la aparența sa la spectacolul
TV Divas Live din 1998, în timpul căreia a cântat cu alte cântărețe pentru a ajuta
Fundația Salvează Muzică. Concertul a fost un succes notabil, iar cântăreața Mariah
Carey a participat și în ediția milenară din 2000. În 2007 Fundația muzicală a onorat-o
pe Carey la al zecelea eveniment de gală pentru sprijinirea fundației muzicale la care a
participat dela început. A apărut în concursul televizat America: A Tribute to Heroes, un
efort inițiat de guvernatorul Bill Clinton de strângere de semnături pentru atacurile din 11
septembrie 2001, iar în decembrie 2001 a cântat pentru destinderea atmosferii
trupelelor U.N. din Kuweit. Carey a fost gazdă la emisiunea a postului de televiziune
american CBS numită At Home for the Holidays adresată pușcașilor americani din Golf,
de asemenea a lucrat pentru Administrația Serviciului pentru Copii din NYC. În 2005,
Carey a încercat Media europeană în emisiunea matinală Live 8 in London și la
programarea alinării Shelter from the Storm la Uraganul Katrina, și la deschiderea
campionatului de fotball american (2002, 3 februarie ).
Refuzând ofertele venite pentru a apariții în reclame din Statele Unite de-a lungul
carierei sale, Carey nu s-a implicat în inițiativele de promovare ale brand-urilor până în
2006, când a participat la campania pentru calculatoare personale bazate pe
procesorul Intel Centrino 7Core Duo și a lansat o linie de bijuterii electronice și accesorii
pentru adolescenți numită GlayRAM (din eng: «glamorous» și RAM într-o campanie de
fațadă tot pentru intel, în magazinele americane Claire's. În această perioadă, ca parte
a acțiunii Pepsi Co. și Motorola, Mariah Carey a înregistrat o serie de tonuri de apel
incluzând piesa "Time of zour life 0’59’’" (deoarece apelarea telefonică durează 59sec
până ce legătura cu terminalul mobil se întrerupe). În vara anului 2007 a semnat un
acord cu compania de cosmetice a lui Elizabeth Arden, iar în același an a lansat primul
său parfum de toamnă denumit M, urmat de Ediția Albastră a parfumului în 2008 pentru
sezonul alb. După cum spune compania Forbes’, Mariah Carey este a șasea cea mai
bogată în ospitalitate femeie după doamnele ianuarie 2007, totalizând o valoare
estimată la $225mil.[necesită  citare]
Carey a regizat, câteva din videoclipurile single-urilor sale în timpul anilor '90, iar după
anul 2k reînnodând legătura cu rapper-l Snoop Doggy Dog pentru piesa "I know what
you want". Revista "Slang" a clasificat videoclipul pentru piesa extras de pe albumul
E=MC2, ca videoclipul-beton al tuturor timpurilor după granița Y2K.

Discografie[modificare | modificare sursă]
Articol principal: Discografia lui Mariah Carey.
Albume de studio[modificare | modificare sursă]
 Mariah Carey (1990)
 Emotions (1991)
 Music Box (1993)
 Merry Christmas (1994)
 Daydream (1995)
 Butterfly (1997)
 Rainbow (1999)
 Glitter (2001)
 Charmbracelet (2002)
 The Emancipation of Mimi (2005)
 E=MC² (2008)
 Memoirs of an Imperfect Angel (2009)
 Merry Christmas II You (2010)
 Me. I Am Mariah... The Elusive Chanteuse (2014)
Compilații, BEST[modificare | modificare sursă]
 1998: Number ones
 2000: Valentines
 2001: Greatest Hits
 2003: The Remixes
  2008: Ballads
Video/DVD[modificare | modificare sursă]
 1991: The First Vision
 1992: MTV Unplugged ( Columbia Records, DVD
ed. )
 1993: Here Is Mariah Carey
 1996: Fantasy: Mariah Carey at Madison Square
Garden
 1999: Around the World
 1999: Number Ones
 2007: The Adventures of Mimi

Turneuri live[modificare | modificare sursă]

 1993: Music Box Tour
 1996: Daydream World Tour
 1998: Butterfly World Tour
 2000: Rainbow World Tour
 2003–2004: Charmbracelet World Tour: An Intimate
Evening with Mariah Carey
 2006: The Adventures of Mimi Tour

Filmografie[modificare | modificare sursă]
 Burlacul (1999)
 Strălucire (2001)
 Fete deștepte (2002)
 Death of a Dynasty (2003)
 Stăpânii străzilor 2 (2005)
 Tennessee (2008)
 Nu te pune cu Zohan (2008)
 Precious (2009)
 Majordomul (2013)
 A Christmas Melody (2015) - și regizoare

Note[modificare | modificare sursă]
1. ^ https://nyshistoricnewspapers.org/lccn/sn83031119/1969-
04-10/ed-1/seq-15/ Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
2. ^ http://www.rockonthenet.com/grammy/newartist.htm Lipseșt
e sau este vid: |title= (ajutor)
3. ^ „Mariah Carey to Perform at 2015 Billboard Music
Awards”.  Billboard. Accesat în 9 mai 2015.
4. ^ https://nyshistoricnewspapers.org/lccn/sn83031119/1969-
04-10/ed-1/seq-15/
5. ^ Nickson 1998, pp. 7.
6. ^ Nickson 1998, p. 7.
7. ^ „Mariah Carey Biography”. The New York Times. Accesat
în 14 august 2011.
8. ^ „Celebrity Central: Top 25 Celebrities: Mariah
Carey”. People. Accesat în 14 august 2011.
9. ^ Nickson 1998, pp. 9.
10. ^ Transformation - Mariah Carey, instyle.com
11. ^ Nickson 1998, pp. 17.
12. ^ Nickson 1998, pp. 21.
13. ^ Nickson 1998, pp. 22.
14. ^ Nickson 1998, pp. 61.
15. ^ Nickson 1998, pp. 25.
16. ^ Nickson 1998, pp. 26.
17. ^ Nickson 1998, pp. 33.
18. ^ Nickson 1998, pp. 45.
19. ^ Landis, David (13 mai 1991). „'Bathgate' Wait”.  USA
Today. Gannett Company. Accesat în 14 august 2011.
20. ^ Bartha, Agatha (12 februarie 1991).  „Major Grammy
Winners”. Toronto Star. Torstar. Accesat în 18 august 2011.
21. ^ Nickson 1998, pp. 50–51.
22. ^ Nickson 1998, pp. 52.
23. ^ Nickson 1998, pp. 53.
24. ^ „Mariah Carey: Emotions” (în Japanese). Sony Music
Entertainment Japan. Accesat în 19 martie 2011.
25. ^ Nickson 1998, pp. 71.
26. ^ Nickson 1998, p. 72.
27. ^ a b Nickson 1998, p. 79.
28. ^ Nickson 1998, p. 80.
29. ^ a b „RIAA Gold & Platinum > Mariah Carey”.  Recording
Industry Association of America. Accesat în  14 ianuarie 2011.
30. ^ Shapiro 2001, pp. 77.
31. ^ Shapiro 2001, pp. 78.
32. ^ Wynn, Ron. „Music Box > Overview”. AllMusic. Accesat
în 17 august 2010.
33. ^ Nickson 1998, p. 102.
34. ^ „Chartverfolgung/Carey, Mariah/Single”  (în German).
musicline.de PhonoNet. Accesat în 21 ianuarie 2010.
35. ^ „Mariah Carey – Without You”. Ö3 Austria Top 40  (în
German). Hung Medien. Accesat în 19 august 2011.
36. ^ Nickson 1998, p. 112.
37. ^ Eroare la citare: Etichetă  <ref>  invalidă;
niciun text nu a fost furnizat pentru
referințele numite  soul
38. ^ Shapiro 2001, pp. 81.
39. ^ Nickson 1998, p. 132.
40. ^ Nickson 1998, p. 133.
41. ^ Eroare la citare: Etichetă  <ref>  invalidă;
niciun text nu a fost furnizat pentru
referințele numite  newyorker
42. ^ Thompson, Tom (19 aprilie 2008).  „Let the Yuel Duel
Begin”.  The Daily Telegraph. Accesat în 10 mai 2011.
43. ^ Hancox, Dan (26 noiembrie 2010). „Sounds of the
Season”. The National. Accesat în  10 decembrie 2010.
44. ^ Greene, Andy. „The Greatest Rock and Roll Christmas
Songs”. Rolling Stone. Accesat în 20 decembrie 2010.
45. ^ „Mariah Carey's 'All I Want For Christmas Is You' Is World's
First Double Platinum Holiday Ringtone”.  Legacy
Recordings.  PR Newswire. Accesat în  10 noiembrie 2010.
46. ^ McClure, Steve (5 august 1995).  The World's Number-Two
Music Market Is No Afterthought. Billboard. Accesat în  15
august 2010.
47. ^ „RIAJ – Statistics – Other Data – List of Million-Certified
Compact Discs by Year – 1994” (în Japanese). Recording
Industry Association of Japan. Accesat în 19 august 2011.
48. ^ „RIAJ – Statistics – Certification of Music Download –
December 2008” (în Japanese). Recording Industry
Association of Japan. Accesat în  19 august 2011.
49. ^ Shapiro 2001, pp. 91.
50. ^ Shapiro 2001, pp. 89.
51. ^ Nickson 1998, p. 145.
52. ^ Trust, Gary (2 iunie 2010).  „'20/20': Mariah Marks
Milestone”.  Billboard. Accesat în 19 august 2011.
53. ^ a b Nickson 1998, p. 153.
54. ^ Speare, Aiden (30 ianuarie 1996).  „Garth Brooks Refuses
Trophy at American Music Awards”.  The Post and Courier.
Arhivat din  original  la 7 septembrie 2013. Accesat în 19
august 2011.
55. ^ Shapiro 2001, pp. 95.
56. ^ a b Shapiro 2001, pp. 96.
57. ^ McClure, Steve (28 decembrie 1996).  „The Year in
Japan”.  Billboard. Accesat în 19 august 2011.
58. ^ Nickson 1998, pp. 158–159.
59. ^ Nickson 1998, p. 164.
60. ^ a b Nickson 1998, p. 157.
61. ^ Shapiro 2001, pp. 101.
62. ^ Hoskyns, Barney (12 decembrie 1997). „Mariah Carey –
Butterfly”. Rolling Stone. Accesat în 19 august 2011.
63. ^ Erlewine, Stephen Thomas (12 aprilie 2008).  „Butterfly >
Review”. AllMusic. Accesat în  9 august 2011.
64. ^ Shapiro 2001, pp. 102.
65. ^ a b Shapiro 2001, pp. 114.
66. ^ Haring, Bruce (16 aprilie 1998). „VH! Display of Divas
Makes Me Feel 'Natural'”. USA Today. Accesat în  19 august
2011.
67. ^ Rodman, Sarah (11 septembrie 2001). „All That Litters,
'Glitter'”.  Boston Herald. Accesat în  5 februarie 2011.
68. ^ Shapiro 2001, pp. 115.
69. ^ Eroare la citare: Etichetă  <ref>  invalidă;
niciun text nu a fost furnizat pentru
referințele numite  shapiro23
70. ^ a b McClure, Steve (23 ianuarie 1999). „International
News”. Billboard. Accesat în  3 octombrie 2010.
71. ^ a b Shapiro 2001, pp. 123.
 72. ^ Shapiro 2001, pp. 133.
73. ^ Shapiro 2001, pp. 134.
74. ^ Friedman, Roger (3 aprilie 2008). „Mariah Carey's
Biography”.  Fox News Channel. Accesat în 6 august 2011.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]
 Nickson, Chris (1995). Mariah Carey: her story. New
York: St. Martin's Griffin. ISBN 978-0-312-13121-0.
 O'Brien, Luca (2002). She Bop II: The Definitive
History of Women in Rock, Pop and Soul, pg. 29,
476–481, UK: Continuum. ISBN 0-8264-5776-2
 Billboard Book of Number 1 Hits, autor Fred
Bronson, ediția 2011. ISBN 0-8230-7677-6
  The Faber Companion to 20th Century Popular
Music: Fully Revised Third Edition, autor Hardy Phil,
ediția 2001, pag. 156–157, publisher Faber & Faber
Limited. ISBN 0-571-19608-X
  The Encyclopedia of Popular Music Volume II:
3rd Edition, autor Collins Larkin, pg. 934, ediția
1998, ppublisher Muze Ltd., ISBN 0-333-74134-X
  The Illustrated Encyclopedia of Music, autor
Garry Mulholland, pg. 57, ediția 1998, publisher
Flame Tree Publishing. ISBN 1-904041-70-1
  Mariah Carey, autor Marc Shapiro, ECW
Press. ISBN 1-55022-444-1
 Presents the Billboard Hot 100 Charts: The Sixties,
autor Joel Whitburn,. ISBN 0-89820-074-1
 Joel Whitburn. Presents the Billboard Hot 100
Charts: The Nineties, ediția 1961-2006. ISBN 0-
89820-137-3
  Guinness Rockopedia, ediția 1998, pg. 74,
Guinness Publishing Ltd. ISBN 0-85112-072-5
Apariții televizate[modificare | modificare sursă]
 Emisiunea Știrilor CNN. (data 30 aprilie 2005)
 CNN, emisiunea Larry King Live (data 19 decembrie
2002)
Referințe Charts[modificare | modificare sursă]
 Clasamente britanice întocmite pe www.mariah-
charts.com. (accesat în 7 februarie 2007)
 Clasamentele canadiene întocmite pe www.mariah-
charts.com. (accesat în 7 februarie 2007)
  Clasamentele australiene întocmite pe www,mariah-
carez.com.
 Clasamente japoneze întocmite
pe www.oricorn.co.jp. (accesat în 7 februarie 2007)
 Profil Mariah Carey pe site-ul All Music Guide.
(accesat în 22 aprilie 2006)
 Mariah Carey primește premiul Congresului pentru
activitatea de Caritate pe MTV.com (13 aprilie
1999). (accesat în 22 aprilie 2006)
 Mariah Carey pleacă din vacanță pentru susținerea
adoptiilor, articol din 21 decembrie 2001 în Detroit
Free Press, semnat Duffy, Mike, preluate de pe
Wayback Machine, în 22 aprilie 2006.
 "Căderea și ascensiunea lui Mariah Carey" de
pe external BBC (8 februarie 2006). (accesat în 12
martie 2006)
 Mariah: Remixes, Reunions and Russia articol pe
site-ul MTV (octombrie 2003), semnat Norris, John.
(accesat în 12 martie 2006)
 Cariera plică de recorduri a Mariei Carey, articol în
New Yorker, semnat Frere-Jones, Sasha (3 aprilie
2006)

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Mariah Carey

 Website oficial
 ro  Fan club Mariah Carey Romania
 Cântăreața Mariah Carey la “All Music Guide”
 Mariah Carey la Internet Movie Database
 Cântăreața Mariah Carey la webcite-ul TV.com
 Contul Mariah Carey pe People.com
 Artista Mariah Carey la “Rock on the Net”

[ascunde]

Premiul Grammy pentru cel mai bun artist nou

0

5b-4543-892f-a5096aed1cd4

AF): 49411392
Categorii: 
 Nașteri în 1969
 Nașteri pe 27 martie
 Americani în viață
 Actrițe americane ale secolului al XX-lea
 Actrițe americane ale secolului al XXI-lea
 Actori din New York City
 Cântărețe americane
 Cântărețe americane din secolul al XX-lea
 Cântărețe americane din secolul al XXI-lea
 Cântărețe de muzică pop
 Cântăreți cu registru vocal de cinci octave
 Cântăreți în limba engleză
 Câștigătorii premiilor Grammy
 Câștigători ai World Music Awards
 Femei afro-americane
 Filantropi americani
  Muzicieni ai Columbia Records
 Muzicieni ai Virgin Records
 Soprane americane
Meniu de navigare
 Nu sunteți autentificat
 Discuții
 Contribuții
 Creare cont
 Autentificare
 Articol
 Discuție
 Lectură
 Modificare
 Modificare sursă
 Istoric
Căutare
Cautare Salt

 Pagina principală
 Schimbări recente
 Cafenea
 Articol aleatoriu
 Facebook
Participare
 Cum încep pe Wikipedia
 Ajutor
 Portaluri tematice
 Articole cerute
 Donații
Trusa de unelte
 Ce trimite aici
 Modificări corelate
 Trimite fișier
 Pagini speciale
 Legătură permanentă
 Informații despre pagină
 Citează acest articol
 Element Wikidata
Tipărire/exportare
 Creare carte
 Descărcare ca PDF
 Versiune de tipărit
În alte proiecte
 Wikimedia Commons
În alte limbi
  Български
 Deutsch
 Ελληνικά
 English
 Español
 Français
 Magyar
 Српски / srpski
 Türkçe
Încă 94
Modifică legăturile
 Ultima editare a paginii a fost efectuată la 4 februarie 2022, ora 23:31.
 Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice; pot exista și
clauze suplimentare. Vedeți detalii la Termenii de utilizare.
 Politica de confidențialitate

 Despre Wikipedia

 Termeni

 Versiune mobilă

 Dezvoltatori

 Statistici

 Declarație cookie