Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu

Facultatea de Teologie „Andrei Şaguna”

Specializarea „Educaţie Creştin Ortodoxă”

Educaţia religioasă a adolescenţilor – posibilitate de consolidare a

sentimentului afectiv faţă de familie
– Proiect de cercetare –

Profesor îndrumător: Susţinător:

Prof. Dr. Monica Opriş Nicolae Vlad
Master, Anul I
Sibiu, 2012

2
 Educaţia religioasă a adolescenţilor – posibilitate de consolidare a sentimentului
afectiv faţă de familie

INTRODUCERE
După cum ştim cu toţii, adolescenţa reprezintă perioada de trecere de la copilărie la vârsta
adultă. În acest răstimp funcţiile organismului sunt perfecţionate la maximum, adolescenţa fiind
perioada de definitivare a caracterului viitorului adult. În perioada de adolescenţă tânărul trece de la
o stare de dependenţă social-economică totală, în care şcoala şi familia îi călăuzeau activitatea şi
comportamentul, la o independenţă relativă. El încearcă să îşi formeze o personalitate stabilă,
manifestând interes pentru valorificarea forţelor proprii. Este momentul în care tinerii doresc să
realizeze ceva deosebit, să se afirme, să comunice între ei, să se distreze împreună 1. Un aspect
negativ al acestei vârste este acela că tânărul, atunci când împlineşte doisprezece, treisprezece,
paisprezece ani, conștientizând pornirea sa spre maturizare şi emancipare faţă de părinţi are impresia
greşită că aceştia l-au ţinut până atunci într-o dependenţă şi supunere faţă de ei, că l-au privat de
libertate. Socoteşte că ceea ce începe să i se întâmple acum trebuia să aibă loc mai demult, dar
părinţii nu l-au lăsat. Acum, însă, înţelege şi se desprinde, chiar dacă părinţii îl lasă sau nu îl lasă.
Din ceea ce ştiu, nu există tânăr căruia, mai mult sau mai puţin, să nu-i treacă prin minte acest gând,
anume că cineva nu l-a lăsat să se maturizeze, dar acum, orice-ar fi, a venit ceasul. Pe de altă parte,
părinţii înfruntă această nouă realitate a copilului lor. Constatând această schimbare, sunt cuprinşi de
nelinişte, intră în panică şi reacţionează la nivelul cunoştinţelor pe care le au referitor la acest
subiect, astfel, încep tensiunile, încep necazurile între ei, dar şi înlăuntrul copiilor lor.
Adeseori intervine şi o altă problemă. Tânărul credincios, când devine adolescent şi are
tendinţa de descătuşare, crede că relaţia cu Dumnezeu, cu Sfintele Taine, viaţa ordonată, toate
acestea i-au fost impuse de părinţi, iar starea aceasta de lucruri nu mai poate continua. Astfel,
adolescentul este bulversat şi trece printr-o criză şi în ce priveşte credinţa sa în Dumnezeu2.
Adeseori adolescenţa devine momentul în care tinerii „se pierd” şi ajung participanţi la tot
felul de situaţii imorale într-un grad mai mare sau mai mic. În tendinţa de a-şi găsi fericirea,
apelează la tot felul de plăceri, proces în care sunt susţinuţi de societatea contemporană excesiv de
consumistă. Cu cât plăcerile străzilor sunt mai intense şi mai frecvente, cu atât mai mult preţuirea
părinţilor şi a sfaturilor acestora scade.

1
Niţescu, Vasile, Adolescenţa, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1985, pp. 46-48.
2
Simeon Kraiopoulos, Adolescenţă, feciorie căsători, Ed. Bizantină, Bucureşti, 2010

3
 În acest context profesorul de religie ar putea avea un rol deosebit de important. Ceea ce
trebuie să dobândească, lucru, de altfel, deosebit de anevoios, este încrederea tânărului aflat într-o
situaţie familială dificilă din perspectivă afectivă.

SCOPUL ŞI IPOTEZA CERCETĂRII

Prin administrarea chestionarului s-a dorit o analizare a relaţiilor familiale pe care le au elevii,
cercetarea de faţă propunându-şi totodată să urmărească în ce măsură disciplina religie poate să
aducă vreo contribuţie la dezvoltarea afectivităţii elevului faţă de familia sa. Valorificarea datelor
constatate în urma cercetării pot determina reconfigurarea demersurilor educative printr-o
preocupare mai intensă asupra problemei în cauză. Grupul ţintă îl constituie elevii din clasele a VI-a,
a VII-a, a VIII-a şi a IX-a.

IPOTEZA: Participarea adolescenţilor la orele de religie contribuie la consolidarea

sentimentului afectiv din mediul intrafamilial.

Răspunsurile la majoritatea întrebărilor ar trebui să descrie relaţia elev-familie vis-a-vis de

diferite situaţii sau contexte: şcolar (întrebările 5, 6, 14), familial (întrebările 1-4, 7-10, 13) sau din
perspectiva anturajului (întrebările 3 şi 4). Din răspunsurile la întrebările adresate, cercetătorul poate
să deducă inadvertenţele care apar în atitudinea părinţilor faţă de copii, atitudine care ar putea să
conducă la reacţii nedorite din partea acestora. Tânărul este însetat de a se simţi util şi este dornic de
afirmare acesta fiind motivul din pricina căruia se cere urmărită atenţia cu care cei din mediul
familial îl investesc. Un eşec, din acest punct de vedere, se va descoperi prin răspunsurile la
întrebările 2 şi 4, spre exemplu, care vizează persoanele în care elevul are încredere, precum şi
încrederea şi importanţa pe care i-o dovedesc membrii familiei, răspunsul la întrebarea 3, care va
dezvălui în ce măsură elevul îşi găseşte liniştea în alte medii decât în cel familial, sau răspunsurile la
întrebările 9 şi 10.
Ultimele două întrebări sunt cele care prezintă nivelul de încredere al elevului faţă de profesor,
precum şi preocupările profesorului legate de subiectul relaţiilor intra-familiale. În urma verificării
acestora profesorul de religie va putea accentua anumite aspecte legate de armonia şi înţelegerea
care ar trebui să caracterizeze fiecare familie.

4
 CHESTIONAR

Mai jos vei întâlni câteva întrebări legate de viaţa ta intra-familială pusă în legătură cu
mediul şcolar. Prin răspunsul tău trebuie să exprimi părerea ta sinceră cu privire la
situaţiile şi problemele în cauză. Te asigurăm de faptul că răspunsurile sunt
confidenţiale, acesta fiind şi motivul pentru care nu îţi cerem să scrii numele pe
chestionar. Şi, nu uita, nu există răspunsuri bune sau rele, există doar răspunsuri sincere.
Îţi mulţumim!

1. Cum ai califica relaţia pe care o ai cu familia ta?

a) Destinsă
b) Prietenoasă
c) Indiferentă
d) Încordată
e) Ameninţătoare
f) Agresivă
g) Alte:______________________________

2. În ce măsură părinţii tăi te consultă în luarea unor decizii care implică întreaga familie?
a) În foarte mică măsură
b) În mică măsură
c) Nici în mică, nici în mare măsură
d) În mare măsură
e) În foarte mare măsură

3. Ce te face fericit?
a) Banii
b) Notele de la şcoală
c) Plimbările cu prietenii
d) Jocurile pe calculator
e) Temele
f) Discuţiile cu membrii familiei
g) Excursii

4. Cu cine preferi să discuţi despre problemele care te frământă?

a) Cu prietenii
b) Cu părinţii
c) Cu fraţii sau surorile
d) Cu bunicii
e) Cu unul dintre profesorii apropiaţi
f) Nu discut despre problemele personale

5
5. În ce măsură părinţii tăi sunt interesaţi de rezultatele tale şcolare?
a) În foarte mică măsură
b) În mică măsură
c) Nici în mică, nici în mare măsură
d) În mare măsură
e) În foarte mare măsură

6. Cu ce frecvenţă se implică părinţii tăi din proprie iniţiativă în activităţile şcolare?

a) Săptămânal
b) Lunar
c) Semestrial
d) Niciodată

7. Menţionează 3 motive care pot determina o relaţie nefericită între membrii unei familii
a) …………………………………………………………………………………………..
b) …………………………………………………………………………………………..
c) …………………………………………………………………………………………..

8. Notează de la 1 la 10 influenţa educaţiei familiei (părinţi, bunici) asupra ta (unde nota 1

desemnează extrema negativă, iar 10 pe cea pozitivă).

9. Cât timp povesteşti părinţilor evenimentele care s-au petrecut în timpul zilei, în absenţa lor?

10. Obişnuieşti să analizezi, să comentezi, împreună cu părinţii modul în care tu te raportezi la

acele evenimente?
DA NU

11. Cum eşti privit de către prietenii tăi?

a) Taciturn
b) Introvertit
c) Timid
d) Echilibrat
e) Comunicativ
f) Expansiv

12. Atunci când eşti pedepsit de către părinţi, accepţi că uneori ei au dreptate, iar că motivul
pedepsei este unul pedagogic?
DA NU

13. Ce părere au părinţii despre comportamentul tău în societate şi în cadrul şcolii?

6
 a) te înţeleg întotdeauna
b) te înţeleg uneori
c) nu te înţeleg niciodată
d) sunt indiferenţi faţă de tine
e) alta: ______________________

14. Cum credeţi că ar evolua relaţia voastră cu părinţii dacă aceştia vor afla situaţia voastră
şcolară, precum şi problemele de comportament?
a)      Relaţia se va îmbunătăţii
b)      Vor încerca să ne ajute să ne rezolvăm problemele de comportament
c)      Vor menţine o colaborare mai strânsă cu şcoala pentru a evita alte eventuale
probleme
d)      Vor comunica mai mult cu noi pentru a încerca să vadă ce ne-a determinat să avem
un astfel de comportament
e)      Vor apela la ajutor specializat pentru rezolvarea problemelor
f)        Relaţia se va înrăutăţii

15. Consideri că disciplina Religie prin temele abordate la clasă te ajută în a-ţi înţelege mai bine
membrii familiei în atitudinile şi acţiunile pe care aceştia le întreprind?
a) În foarte mică măsură
b) În mică măsură
c) Nici în mică, nici în mare măsură
d) În mare măsură
e) În foarte mare măsură

16. Este profesorul de religie o persoană înaintea căruia ai putea expune problemele familiale cu
care te confrunţi?
a) Da
b) Nu

DATE DE IDENTIFICARE:
Vârsta:____ ani, Clasa________
Genul: feminin masculin; Profilul clasei:  real  uman
Tipul familiei în care ai crescut:  cu ambii părinţi  cu părinţi divorţaţi  cu unul
dintre părinţi decedat  ambii părinţi au decedat

Îţi mulţumim!