ANEXA NR.

CONCEPTE DE BAZĂ UTILIZATE ÎN TEORIA GRAFURILOR

5.1 Noţiunea de graf

Fie două mulţimi nevide.
Definiţia 1.1. Se numeşte graf orientat un triplet , unde: .
Aplicaţia f, numită funcţie de incidenţă, asociază fiecărui element o pereche ordonată
.
Dacă oricare este imaginea a cel mult p elemente din atunci G se numeşte
un p-graf orientat. Fiecare element se numeşte vîrf sau nod iar X - mulţimea vîrfurilor sau
nodurilor grafului G.
Elementele lui se vor numi arce. Dacă , x se numeşte extremitatea iniţială şi
y extremitatea finală a arcului u.
Un arc pentru care se numeşte buclă.
Definiţia 1.2. Un graf orientat se numeşte l -graf orientat dacă / este o funcţie injectivă.
Graful este finit dacă X este o mulţime finită.
În continuare pentru o mulţime finită M vom nota cu | M | numărul elementelor sale. Dacă un
graf orientat are , , atunci G este numit un
(n, m) - graf orientat.
Numărul n se numeşte ordinul grafului.
Definiţia 1.3. Un graf orientat se numeşte graf simplu dacă G este l-graf finit şi fără
bucle.
Subliniem că în acest curs se consideră numai grafuri simple. Un astfel de graf va fi notat
, unde va reprezenta mulţimea vârfurilor grafului iar mulţimea
arcelor, cu precizarea că un arc cu extremităţile x şi y se notează cu .
Un graf se reprezintă geometric în modul următor (fig. 5.2 a):
1) fiecare vîrf este reprezentat printr-un punct în plan;
2) fiecare arc , se reprezintă printr-o linie (arc) care îi uneşte cele două
extremităţi distincte si pe care se află o săgeata cu sensul de la x la y.

a) b)
Fig. 5.1 Reprezentarea grafurilor

Exemplul nr.1. Fie

 , unde , , , ,
, ,
Atunci graful este reprezentat geometric în figura 5.1 b.

Definiţia 1.4. Două arce din G se numesc adiacente dacă au cel puţin o extremitate comună.

5.2 Matrice asociată unui graf

Fie un graf orientat cu X = şi . In vederea

rezolvării problemelor cu ajutorul calculatorului, graful G trebuie reprezentat numeric.
În general, un graf poate fi reprezentat în mai multe moduri, dintre care alegem aici numai
reprezentarea prin :

Matricea asociată. Matricea definită astfel:

se numeşte matricea asociată grafului G.

Matricea A ale cărei elemente sunt egale cu 1 şi 0 se numeşte şi matricea booleană asociată
grafului G.

Exemplul nr.2. Fie un graf orientat reprezentat geometric în figura 5.2a.

a) b)
Fig. 5.2

Matricea, asociată grafului G este dată de

5.3 Drumuri şi circuite într-un graf orientat

Fie un graf orientat cu , .

Definiţia 1.5. Un drum al grafului G este un şir de varfuri cu proprietatea că ,
, .
 Se notează cu , iar x1, xp se numesc extremităţile drumului. Numărul
arcelor care compun drumul se numeşte lungimea drumului. Un drum poate fi simplu sau compus după
cum arcele sale sunt sau nu folosite fiecare cate o singură dată.

Fig. 5.3 Fig. 5.4

Un drum elementar este şi simplu, dar reciproca nu este adevărată.

În graful din figura 5.3, drumul este simplu, dar nu este elementar.

Definiţia 1.6. Un drum elementar care trece prin toate varfurile grafului G se numeşte drum
hamiltonian.
În graful din figura 5.4, si
sunt drumuri hamiltoniene.

Definiţia 1.7. Un drum se numeşte circuit dacă x1= xp şi toate arcele

sunt distincte.
Un circuit este elementar sau nu după cum trece sau nu o singură dată prin fiecare din vârfurile
sale.
Exemple de drumuri pentru graful din figura 5.3 sunt următoarele:
, , ,
dintre care nu este elementar. Acest graf conţine şi
circuite elementare, cum ar fi: , ,
, , dar nu este elementar.

Definiţia 1.8. Un drum hamiltonian se numeşte circuit hamiltonian dacă extremităţile sale coincid.
În graful din figura 5.4, .

5.4 Lanţuri şi cicluri într-un graf neorientat

Fie un graf neorientat cu ,

Definiţia 1.9. Un lanţ al grafului G este un şir de vârfuri cu proprietatea că ,

,……, .

Definiţia 1.10. Un lanţ elementar care trece prin toate vârfurile grafului se numeşte lanţ hamiltonian.
In graful din figura 5.2b, lH = [x1, x2, x3, x4], lH = [x1, x4, x2, x3] sunt lanţuri hamiltoniene.
Definiţia 1.11. Un lanţ harniltonian se numeşte ciclu hamiltonian dacă extremităţile sale coincid.
Definiţia 1.12. Graful se numeşte conex dacă pentru oricare două vârfuri distincte
există un lanţ de extremităţ x şi y.
Proprietatea ,,există un lanţ de la x la y sau x = y” defineşte pe X o relaţie de echivalenţă ale
cărei clase se numesc componente conexe în G.
O componentă conexă a unui graf G mai poate fi definită ca un subgraf conex al lui G, care nu
este conţinut strict în alt subgraf conex al lui G, adică este un subgraf maximal (în raport cu
incluziunea) relativ la proprietatea de a fi conex.

5.5 Arborescenţă

Fie un graf orientat cu si . Proprietatea ,,există un drum de

la x la y şi există un drum de la y la x” defineşte pe X o relaţie de echivalenţă ale cărei clase se
numesc componente tare conexe în G.

Definiţia 1.13. Un graf orientat G se numeşte tare conex dacă pentru orice există un drum
de la x la y şi un drum de la y la x.
Din definiţia 1.13 rezultă că G este tare conex numai dacă admite o singură componentă tare conexă.