‘Tema: Morfologia externa a pasirilor Classis: AVES Ordo: COLUMBIFORMES Familia: COLUMBIDAE Species: COLUMBA LIVIA (Porumbelul-de-sténca) Materi: Pastri impaiate si tablouri cu psari din diferite grupe ecologice (arboricol- c&piritoare, de balt’8, de apa), diferite tipuri de pene, lupe stereoscopice. Obiective: . Studierea caracteristicii generale a clasei. 2, Examinarea aspectului exterior al porumbelului si altor pas&ri impSiate, analizénd forma ciocului si membrelor posterioare. . Studierea caracteristicilor tegumentului si formatiunilor tegumentare. |. Desenarea tipurilor de pene si microstructurii penei de contur (fig. 2 si 3). ay Caracteristica generalii a clase Pasdrile reprezinta un ram progresiv al reptilelor care s-au adaptat la deplasarea prin zbor. Timp de 150 milioane de ani ele pstreazi semne care le apropie de strmosii lor: Pielea subtire, strac& in glande; Dezvoltarea excesiva a formatiunilor cornoase; Un singur condil occipital; Articulafie interstatala; Prezenta cloacei, etc. Zborul, la rindul su, si-a Hisat amprenta asupra mai multor caracteristici morfo- fiziologice: © Transformarea membrelor anterioare in aripi; invelisul din pene care micsoreazi greutatea specified si-i confirm’ corpului tristituri aerodinamice; © Maxilarele masive si greoaie, sunt inlocuite cu ciocul comos, usor si lipsit de dinti; © Sternul datoreazi dezvoltirii puternice a muschilor pectorali si formeaz 0 creasti numitd caren’ (de care se fixeaz mugchii sus numiti); © Prezenfa sacilor aerieni si contributia lor la micsorarea greut&fii specifice a corpului si in special la respiratia dubla; ® Un sir de adaptiri in cadral scheletului. in afar& de acestea mai nominalizim fixarea pliménilor in cavitatea corpului, lipsa vezicii urinare si asimetria sistemului genital feminin (este prezent ovarul si oviductul ile mai au gi un sir de trasdturi progresive determinate in mare masura de© Temperatura corpului este inaltd gi constanta. © Deplasarea prin zbor nu exclude ci dubleazd deplasarea pe uscat, de regulA biped si cataratul. © Complicarea sistemului nervos determin gradul inalt al activitatii nervoase si desivarsirea organelor de simt in special a vazului si auzului. « Inmullirea cuprinde astfel de fenomene biologice complexe cum ar fi: clocitul oualor, hranirea gi ocrotirea puilor, ceea ce determina viabilitatea inalti a urmasilor. Deci, pasarile sunt primele vertebrate, cdrora le este caracteristic’ homotermia, aceasta, fiind determinata de despartirea complet a circuitului venos de cel arterial Gnima are 4 camere: 2x2) $i asigurarea intensiva a {esuturilor cu oxigen (respirafie dubld), ce in fine determin’ metabolismul destul de intens. Pe langa acestea se mai adauga si marimea considerabilé a inimii, circulatia sporiti a sngelui, prezenta invelisului termoizolator a penajului, dar si reglarea termicd prin intermediut sacilor aerieni, asimilarea rapid’ a hranei etc., Datorita acestor trisituri pas&rile s-au raspandit pe intregul glob pamantese si includ aproximativ 8400 speci. Aspectul exterior Dupi criteriile morfologice principale pisarile, comparativ cu mamiferele, reprezint& un grup relativ uniform, monotipic. Aceast fapt este determinat, in primul rand, de evoluarea acestui grup spre cucerirea spafiului aerian. ins, in dependenta de modul de viata, caracterul deplasarii si dobandirii obiectelor nutritive, pastirile reprezint un spectra amplu de morfe, deosebindu-se dup aspectul general, raportul anumitor parti a corpului, dar in mod special dupa forma ciocului gi a membrelor posterioare. Corpul porumbelului (fig. 1) este 3 acoperit cu pene, rimfndind descoperite doar ciocul (fig. 1.1) si partile distale ale membrelor posterioare. Ca si pentru majoritatea pasarilor este caracteristic capul 5 relativ mic inzestrat cu cioc, care reprezinté premaxila, maxila si mandibula invelite in ramfoteca cornoasa. La baza ciocului unde se deschid narile se aflé o formatiune acoperité cu epiderm ce ¢ numiti oglinda cerifer’ (fig 1.3). Ochii, relativ mari, pe lénga pleoapele inferioara si superioaré mai au si membran’& nictitanté, care acoper globul ocular din ‘partea anterioara a ochiului. Posterior si ceva mai jos de ochi se afla orificiul auditiv (fig. 1.4), continuand fntr-un canal nu prea adane Aspectul exterior al ce corespunde urechii exteme. La fundul porumbelulu acestei adancituri se afla timpanul. Gitul (fig, 1.5) lung si nu prea gros este determinat evident de trunchiul masiv si compact. Membrele anterioare sau aripile (pteris, fig. 1.6) reprezinta niste scripetemobile aranjate sub forma literei Z (fig. 1.5), unghiul dintre cele trei elemente la extindere se apropie doar de 180°. Aripa nu poate fi intinsa rectiliniu, deoarece este prezenti o membrana pieloasi (patagium), care uneste partea lateral a corpului cu bratul si bratul cu antebratul. Mai mult ca atét, datorita articulatiei specifice prin intermediul ligamentelor aripa se migc& numai intr-un singur plan (fig. 4.1). Membrele puternice posterioare, fiind unicul element in deplasarea pisarilor pe substrat sufer’ unele schimbari. in primul rand apare un element nou — scurmusul (fig, I. 2), care apropie punetul de sprijin de axul ce trece prin centrul de greutate a corpului pasdrii si intru-catva ridicd corpul de la substrat. Elementul proximal al membrului posterior - femurul (fig. I. 7) este incadrat in trunchi, iar degetele (fig. 1.8) in numar de patru au pozitie diferita la diferite grupe ecologice (la porumbel trei sunt indreptate inainte si unul inapoi). ‘Coada este redusé gi reprezint& o evaginare musculoasa sustinut de vertebre codale conerescute de care se fixeaz& penajul caudal (fig, 1.9).. Sub coccis se deschide orificiu cloacal (fig. 1.10). Tegumentul Epiderma pasirilor este subtire. Celulele stratului comnos se desprind si cad in grupe mici, Stratul coos de pe picioare formeazi solzi omologi cu cei ai reptilelor. Ciocul la fel este alcatuit dintr-un invelig _cornos, bogat in ceara. In celulele stratului mucos din cioc gi picioare se gasese picdturi grase cu pigment rogu- galben. Derma este cea mai subtire in seria vertebratelor, find slab vascularizaté, dar extrem de bogati in organe senzoriale. Pigmentul 4 lipseste si se afl numai in pene. Adesea derma ¢ separati dedesubt prin vezicule aeriene, in pielea pasarilor este prezent’ o singura gland’ — glanda uropigian’. Ea este bine dezvoltaté la 5 uncle pasiri acvatice si aproape _lipseste la majoritatea_porumbeilor, la dropie, 1a papagali si ratide, Alte feluri de fanere sunt ghearele si penajul. Fig, 2. Tipurile de pene si structura unei pene de contur [8].Penajul este compus din puf, fulgi sau pene. Toate fiind, formatiuni pur epidermice. Penele pot fi de mai multe feluri: pene de contur (fig. 2.1), pene de puf (fig. 2.2,6), puful (ig, 2.3), filiforme (fig. 2.4) si vibrise (fie. 2.5), Penele de contur sau fulgii acopera corpul, dindu-i aspect caracteristic. Tot ele aleatuiesc paletele de 2bor ale aripilor (remige) si cozii (rectrice). Cele remige pot fi primare, secundare si tertiare (fig. 4.2,3 si 4). La pene distingem un ax (scapus) format din doud piri: una superioard, rahis (fig, 2.1a) si dita inferioard calamus (fig. 2.1b). Rahisul poarté barbe (rami), (fig. 3. 1) si barbule (red) (fig. 3.2). Barbulele unei barbe se prind prin niste carligele (fig. 3.3) de barbulele altei barbe. Astfel de © parte si de alta a rahisului se formeaz’ cate un stindard (fig. 2.1c), care impreund cu rahisul formeazi lama penei. La capatul inferior al calamusului se afl ombilicul_inferior (umbilicus inferior, fig. 2.1d), prin care patrunde pupila penei puternic sangvinizata si bogata in nervi. Penele sunt | migeate de mugchi netezi numifi _arrectores plumarum. La limita dintre calamus gi rahis se “piiseste ombilicul-superior (umbilicus superior), din care ies¢ hiperahisul~Acesta poate atinge jungimea penei, avand axul mai subjire si moale si barba libera. Hiporahisul mai fig se intalneste la pasarile lipsite de puf. In interiorul calamusului se afl arcul intern al penei ce reprezintd urmele stratului superficial al pupilei. Penele de puf (fig. 2.2, 6) se deosebesc de cele de contur prin aceea c& axul este mai subtire si moale, barbele fiind libere. Puful propriu-zis (fig. 2.3), larg réspandit la pasari, reprezinté pana de puf simplificaté, avand axul mai scurt, iar barbele sub forma de manunchi sunt fixate de varful acestuia. de pene sunt lipsite de barbe ele Ly a | i i} ¥ A th se numesc vibrise (fig. 2.5), fiind 4 __—__> <__.-_—"*,” expusi la unele pasdri pe marginea ciocului pentru a mari suprafata de capturare a hranei, realizind si functie senzitiva. Microstructura penei [' Penele_filiforme (fig. 2.4) au axul lung si subtire, cu barbe slab dezvoltate ce pleacd mai des din varful penei. Adesea ele sunt prezente in penajul nuptial al unor paséri. fn cazul cénd astfelLa unele pasiri (dropii, starci, caprimulgi) se intalnesc pene, barbele cirora, micinandu-se usor formeaza praf, care are functia de a proteja penajul de umezire. Astfel de pene sunt dispuse pe partea abdominala si in cea lombar’ si-s. caracteristice pentru pasirile ce nu au dezvoltati glanda coccigian’. Penele sunt repartizate pe suprafafa corpului neuniform, find prezente pe anumite porfiuni numite pterilii, iar locurile lipsite de pene se numesc apterii. Astfel de repartizare este determinatd de miscarea frecventa a anumitor portiuni a corpului. Culoarea penajului este determinati de anumiti pigmenti si de structura microscopic’ a perei. Pigmentul melanina, aflat sub forma de griuncioare, determina culoarea neagra, brund si surd. Lipocromii, fiind in stare dizolvata, determin’ culoarea rosie, galben si verde. Combinatiile pigmentare la fel dau diferite culori si nuante: negra cu galben - diferite . aante ale verdelui; galben cu rogu - oranj. Culorile albastra si violeta sunt determinate de structura microscopic& a penei, prezentatd prin niste formatiuni prismatice ce refract’ lumina. Multe regiuni ale penajului la diferite specii au un Iuciu metalic foarte expresiv, fiind determinat de reflectia razelor solare de la suprafata penei. Culoarea alba este determinata de lipsa pigmentului. Dezvoltarea penajului. La inceputul dezvoltirii unei anumite pene apare 0 papilé dermica cu invelis epidermal, Vasele sanguine din pupil’ aprovizioneazi formatiunea in crestere. Pitura extern’ epidermic’ formeaz o teact numit’ periderma, Pe m&sura cresterii, primordiului penei se inclind spre posterior, iar baza se inglobeaz in profunzimea pielii. Partea ectodermala a primordiului se diferentiaz4 in doua pi reprezinti ingrosarea longitudinala — viitorul ax al penei, iar a doua parte ~ doug carene, cate desficdndu-se formeazi steagurile, Dezvoltarea penei indic& asupra legaturii genetice strnse cu solzii comosi ai reptilelor. Evaluare: 1, Enumirafi aseminarile morfologice dintre pasari si reptile, 2, Numii modificarile structurale ale pisirilor determinate de adaptarea lor la zbor. 3. Care sunt trasaturile morfologice progresive ale pasérilor? 4, Descrieti aspectul exterior al porumbelului. 5. Care este specificul tegumentului si formatiunilor tegumentare la pastri? 6, Caracterizati tipurile de pene si dispozifia lor pe corpul pasérii. 7. Descriefi structura unei pene de contur. 8. Care sunt factorii ce determina culoarea penajului? 9. Cum decurge dezyoltarea penajului?