Context Poezia ,,Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” de Lucian Blaga cata in deschiderea primului sau volum, »Poemele luminii” (1919), coe din seria artelor poetice moderne ale literaturii romane interbelice, ciee Testament” de Tudor Arghezi $i , Joc secund” de Ion Barbu. ide 1. Evidentierea a doua trasaturi care fac posibila incadrarea textu. lui poetic studiat intr-un curent literar, intr-o orientare sau Perioads literara Este 0 art poetic’ deoarece autorul igi exprima aici, prin mijloace artistice, conceptia despre poezie (teme, modalitati de creatie gi de expresie) si despre rolul poetului (raportul acestuia cu lumea, creatia gi cunoasterea), din per- spectiva unei estetici moderne. De asemenea, este o meditatie filosofica si o confesiune elegiacd pe tema cunoasterii. Poezia apartine modernismului prin: influentele expresioniste, intelec- tualizarea emotiei, noutatea metaforei (metafora plasticizanta si metafora revelatorie), innoirea prozodiei (versul liber si ingambamentul). in primul rand, poezia ilustreaza unele dintre influentele expresioniste pe care le aduce in peisajul literar al vremii volumul ,, Poemele luminii: exacer- barea eului creator, sentimentul absolutului, interiorizarea gi spiritualizarea peisajului, tensiunea lirica. In al doilea rand, 0 trasatura a modernista a limbajului poetic este intelec- tualizarea emotiei. In poezia lui Blaga, limbajul si imaginile artistice sunt pus? in relafie cu un plan filosofic secundar. Tehnica poetica blagiana organizeaz ideile poetice prin compararea ampla a elementului spiritual cu un termen concret, de un puternic impact vizual. in plan literar, cunoasterea survine prin doua tipuri de metafora: cunoasterea luciferica isi asociaza metafora revelatorie, iar cunoasterea paradiziaca isi asociaza metafora Biase ta. Trasdturi moderniste sunt innoirea metaforei si ambiguitatea produs de multiplele semnificafii ale metaforelor revelatorii: ,,Jumina” (insemnan cunoastere/creatie/iubire), ,,flori”, ,, ochi”, ,buze”, ,morminte”. 2. Prezentarea modului in care tema se reflecta in textul poeti¢ = diat, prin comentarea a doua imagini/idei poetice . Tema poezici este cunoagterea, desemnatd de metafora ,,Jumina”, an 1 atitudinea poetica in fafa marilor taine ale Universului. Cunoasterea uel planul creatiei poetice este posibilé numai prin iubire: ,,Eu mt strives iubesc/si flori si ochi $i buze si morminte”. Enumeratia de metafore revelat al cu multiple semnificatii, desemneaza temele poeziei lui Blaga: flO rea efemeritatea/ frumosul, ,,ochi” — cunoasterea/spiritualitatea/conte™P - viivetcd a lumii, nbuze” — iubirea/rostirea poetic’, ceri jlosofia gi poezia lui Lucian Blaga existé 0 studinea poetului fafé de cunoastere poate fi explicaté cu ajutorul termine, jegie filosofice ulterior constituite (in »Trilogia cunoasterii”, 1933), dar este aaprimatd artistic n arta poeticd prin opozitia dintre metaforele rovclan ns Jumina altora” (cunoasterea Paradiziaca, de tip rational, logic) si ,Jumina rea” (cunoasterea luciferica, Poetica, de tip intuitiv). Rolul poetului nu este deadescifra tainele lumii gi de a le ucide astfel (,, Lumina altoralsugrumé vraja nepitrunsului ascuns"), ci de a le adanci misterul prin creatie: ,eu cu lumina - Astfel, creatia poeticd apare ca un mijlocitor intre 1 smorminte” — tema mortii/ Circulatie a conceptelor, mea sporesc a lumii taini eusilume. 3. Analiza, la alegere, a doua elemente de compozitie si de limbaj ale textului poetic studiat (imaginar poetic, titlu, motive poetice, figuri semantice/tropi, elemente de Prozodie) Find 0 poezie de tip confesiune, lirismul subiectiv se exprima prin marcile eului liric: verbe si pronume la persoana I singular (,,eu iubesc”, ,nu strivesc’, sm ucid"), adjectivul posesiv de persoana I (,calea mea”, ,ochii mei"), topica si pauza afectiva/cezura. Titlul confine o metafora revelatorie (,,corola de minuni a lumii”) si exprima atitudinea poetului, izvorata din iubire, de protejare a misterului. Primul ; cuvant, pronumele ,,eu”, reluat de cinci ori in poezie, evidentiaza rolul eului liric, de centru creator al propriului univers poetic. Aceasta este de asemenea Cinfluenta expresionist& (exacerbarea eului creator) si o marcd a confesiunii. Verbul la forma negativa ,,nu strivesc” exprima refuzul cunoasterii de tip ‘ational si optiunea pentru cunoasterea luciferic’, poetics. Rolul poetului este *aadanci taina, care tine de o privilegiere a misterului specific blagiana. Tit este reluat in incipitul poeziei, iar sensul siu, imbogatit prin seria de antiteze si de metafore, se intregeste cu versurile finale: wEw nu strivese Corola de minuni a lumiil{...\/citci eu iubesc/si flori gi ochi si buze $i morminte”. “TWersul armonios este numit prin metafora revelatorie ,,corola de minuni Slesteo suma, Permanenta de taine, imaginate ca petalele unei corole ee aes Teveleaza eului liricintr-o enumerare metaforica: fori”, noch : bd “ inte”. Tubirea este o cale de cunoastere a misterelor lumii prin mijlocita a formelor concrete, iar poezia inseamna intuirea in particular a Versalului, HuStlliric se construieste in jurul relatiei de opozitie dintre cele dou: vue CUnoastere, care se realizeaza prin antiteza eval lumina me id ee altora’, prin alternan{a motivului Juminii gi al intunericului, Hate prin conjunetia ,,dar”. : 7 ; ' central v® Poetice (ase de recurenta) sunt: misterul vi ae lan Poezie gi metaford emblematic’ pentru opera post ll Lack Cnoggee, MClUsa si in titlul volumului de debut, cu o dublé “Seren si iubirea,~ By, ) Opar; Ru Aa i Prima ling 7 + coeven(e liriee (versurile 1 ~ 5; Je rei seven liriee (ver 56 ae tedines poetului fai de cunoagtere (1), fora’ (Il) giexplicatia pentru atitudine Poesia ¢ tea subliniaz® u mea”, Lun allora jew inbese” (II). "prima seve ond (primele cine’ versuri) exprin concentray i iziace, prin verbe ‘AL te Prana ice, rane, parastiziae, prin verbe i forina yl cu me ucid (en minted)”, Ce le patra ele mente pot fi ssrupate tvs i ca limite tomporale ale fined, ,,ochi” a a ee pamela spiritual’, conlemplativa gi, respectiy lang slrivese", ; flori” pmorminte modalititi de cunoastere: 4 verbalizaty. , oo A doua seeven(s, mai ampli, se construieste pe baza unor 7 Telati 78 Inte cy, ou —alfii, ,lumina mea” ~ lumina allora”, ca 0 antite pozities ¢ Sond a de cunoastere, paradi acd gi luciferies, Atat CONjUNCHia adver, sativys dar”, reluarea pronumelui personal wel, CAL $i verbul la Petsoana singular, form’ afirmativa ,sporese” afirmd optiunea pocticd Pentru modelyy cunoasterii Iuciferice. Prin comparatia ampli introdusa de mttociiai cum”, cunoasterca Pe care poetul o aduce in lume prin creatia sa este asemanata cu lumina lunii, care, in loc si Limureascd’ misterele noptii, le sporeste. Plasticizarea ideilor Poetice se realizeaza cu ajutorul clementelor imaginarului poetic blagian: , lund", ony. te“, ,zare", ,fiori”, , mister”, Campul semantic al misterului cuprinde cuvinte sau sintagme cu potential revelator: ,,tainele“, ,nepatrunsul ascuns“, ,a lumi taina”, ,,intunecata zare”, ,sfant mister”, ,ne-nfeles”, , ne-nfelesuri $i mai mari Ultimele doua versuri constituie o a treia secventa, cu rol concluziy, desi exprimata prin raportul de cauzalitate (,,céci”). Cunoasterea poetica este un act de contemplatie (fot... se schimba... sub ochii mei”) si de iubire (cic ew iubesc/si flori $i ochi si buze $i morminte”). Innoirile prozodice moderniste sunt versul liber (eliberarea de rigorile cle sice) $i ingambamentul (continuarea ideii poetice in versul urmator, marcatt prin scrierea cu litera mic& la inceput de vers). Poezia este alcatuits din20 de versuri libere (cu metric& variabilé), al c&ror ritm interior red fluxul ideilor poetice gi frenezia sentimentelor. : : Sursele expresivitafii gi ale sugestiei se regasesc la fiecare nivel al lite bajului poetic. La nivel morfologic, repetarea cuvantului-cheie ,t” sus definirea relajici creator ~ lume. Seriile verbale antitetice redaw atituin’ fala de mister gi fac referire la cele doua tipuri de cunoastere: lin a 7 Reem Mee paar, mucidde” (nt sporeste, oa nimbogdlese”, ae OO) luting mea ~ nsporese’ Ga Irani tai 2 oH ce” Cat sugrum”, ,nu strivesc”, ,nit ucid). Concluzie in conchas; ae: eee arta poetic’ , Lu mu strivese corola de minuni a ME je structurd sete partine modernismului printr-o serie de particle je lectualivares pene ivitate: viziunea asupra lumii (subiectiVISh.” jynict area emotici, influel a metaforely Poetic’, innoitile provodice, Niele expresioniste, noutate: