. literar, manifestat, cu predilec ie, . eee teoretizate de Eugen Lovinescurs orn ety a intermedia cenaclului si al revistei ,Sburatorul”. Orientarea ae pr armavecea 0 innoire a literaturii, prin desprinderea de trecut Si prin crearea yet modaliti inovatoare de exprimare. In ceea ce priveste Poezia, sunt formulasg urmatoarele deziderate: crearea unui lirism subiectiv ca expresie a Profunzinilgy sufletesti si inlaturarea totala a obiectivitatii, ambiguitatea limbajului, Prin utilizares in primul rand, a metaforei, inovatia formala, prin renuntarea la Prozodia traditionais’ Tudor Arghezi este un poet modernist, ca si Lucian Blaga si lon Barby, apartinand perioadei interbelice a literaturii. Desi este revendicat deopotrivg de traditionalism si modernism, opera sa ingloband trasaturi ale ambelor Curente literare, autorul se remarc& prin capacitatea sa de a fi original, reprezentang totodata spiritul veacului prin integrarea specificului national in formula esteticg europeana si desprinzand tiparele liricii romAnesti de fagasul creat de Eminescu, la care se raportau cei mai multi dintre contemporanii sai. Marele su merit este acela de a revolutiona limbajul poetic, astfel incat, dupa cum insusi afirma, ,o idee sA nasca alte sute”. El este intemeietorul nesteticii uratului” in literatura romana, dup modelul lui Charles Baudelaire, din literatura franceza. Dup& cum afirma G. Calinescu, aceasta trasatura a liricii sale consta in folosirea unei dimensiuni inconfundabile a limbajului, denumita de critic »Surprinderea suavitatii sub expresia de mahala.” Pentru Arghezi, creatia literara este un joc de cuvinte gasite cu rabdare si truda si silite s& stea alaturi, imbinand elemente lexicale contrastante. : Poetul debuteaza in 1927 cu volumul de versuri ,Cuvinte Potrivite”, c&ruia ji urmeaza © bogata activitate literar3, tratand o tematica diversa: arta poetica, poezia cu deschidere filosofica, poezia erotica, tema sociogonica, poezia social, poezia ludica. Aparitia celui de-al doilea volum, in 1931, intitulat »Flori de mucigai”, inaugureaza 0 exprimare poetic& original’, avand drept sursa de inspiratie un fapt din biografia autorui, anume perioada detentiei pe considerente Politice, la inchisoarea Vacaresti, intre 1916 $i 1919. Pornind de la realitatea acestei lumi a inchisorii, Arghezi creeaza un univers lic 'n care Zugraveste lumea ispitei, a pAcatului si a ispsirii, a hotilor, a prostituatelor : Ucigasilor. Intreg volumul insd, se axeaza pe credinta c&, in orice mediu, oricat de be ar fi, exist un dram de frumusete a spiritului si de omenie. Titlul sau aminteste de .Fl0m raului”, volumul lui Baudelaire, de la Care Creatorul roman preia maniera de exprimare Poetica a uratului, dezvoltand-o i in mod original. : Procedeele artistice moderniste i identificate 1 : ambiguitate® imbaiuha , Cal t, sunt: ambiguita® limbajului realizata, in ain ré pot fi identificate in tex! nt aye null in i ul rand, prin frecventa metaforei, adancirea lirismU™. : 7 7 i ici eed Sincronizarea Cu modele din literatura universal, exploatarea © 2 uratului, dar si noutatea Prozodiei, prin folosirea versului liber.Flori de mucigal’ se deschide cu arta poet ir are st volun Feje exprimate de acesta, into maniora Sarai et int tee a Zugravi un medi uitat de divinitate, ‘ eral nudol eziei este oximoronic, obtinut prin akiturarea insolita a cuvantului ,floare” asi | al frumosului si 2 eT mae gala, exprimand uratul, raul, degradarea, un sea. Florile reprezinta astfel sufletul condamnailor constréngi de dotorminatila male ga traiasca in lumea raului, in imediata vecinatate a mortii. ° Poezia este structu rata in doud unitati strofice Inegale si patru secvente lirice si prima conditia artistulul condamnat la insingurare gi dornic de a comunica la rivelul artei, propriile trairi, intr-o nou& maniera de exprimare. Confesiunea liricd debuteaza Cu pronumele personal de persoana a treia, ,.e", care se refera la versurile create in mediul ostil al inchisorii, accentuandu-le importanta; ele reprezinta un rod al imaginatiei unui eu liric insetat de creatie, reprezentat printr-o marca specifica a prezentei sale in text, anume verbul la yersoana I: ,Le-am scris Cu unghia pe tencuiala/ Pe un parete de firida goala,/ Pe intuneric, in singuratate,/ Cu puterile neajutate/ nici de taurul, nici de leul, nici de vulturul/ Care au lucrat imprejurul/ Lui Luca, lui Marcu si lui loan.”. Maniera inedité de a scrie ,cu unghia pe tencuiala” presupune un sacrificiu creator asumat de cel care, condamnat la insingurare, este mistuit de dorinta de a [asa marturie simbolurile artei sale. Spatiul claustrant al ,firidei’, intunericul si singuratatea delimiteaza un mediu ostil vietii, dar prielnic meditatiei, intoarcerii nestingherite cAtre propria constiint&. Arta devine astfel rodul exclusiv al sondarii interioare, bazata pe ,slova faurita”, lucrat& de artist cu migala si efort, cdci inspiratia de factura divina este exclusa in mediul damnarii. Simbolurile biblice, taurul, leul si vulturul, precum si numele evanghelistilor invoca jertfa, puterea, aspiratia catre libertate, cdtre absolut, glorificate de personajele mitologiei crestine, reprezentanti ai sacralitatii excluse din lumea damnata a inchisorii. Eul liric intemeiaz& o noua religie a spiritualitatii de dincolo de sacralitate, a faramei de omenie din cel mai dezagreat mediu social. A doua secventa liric& ofera o definitie poetica a ineditei maniere de a crea, redat& prin metafore-simbol: ,Sunt stihuri fara an,/ stihuri de groapa,/ De sete de apa/ Si de foame de scrum,/ Stihurile de-acum”. Versurile au un caracter pronuntat de generalitate, ingloband lumea damnarii din toate timpurile. Acestea prevestesc moartea, singura speranta a celor inchisi de a-si recdpata din nou libertatea, desi, paradoxal, dorinta de viata este mai accentuata ca oricand; menirea artistului este aceea de a descrie lumea marginala, a suferintei, condamnata de catre societate lauitare, aruncata in tenebre. Setea si foamea depasesc nevoile biologice, definind dorinta de cunoastere si aspiratia c&tre absolut. Atreia secventai liricd se axeaza pe metafora ,unghiei ingeresti”, instrumentul cu Care imaginatia poetica este revarsata in cuvinte, simbol al sacralitatii, manifestat prin capacitatea de a crea sub indrumare divina. Ostilitatea mediului inchisorii determina ,tocirea” acesteia, dar si speranta in regenerare, desi creatorul nu are Cunostiinta c& Dumnezeu fi mai poate trimite binecuvantarea Sa. __ Ultima secvent’ lirick debuteaza cu o constatare aparent impersonala: ,Era intuneric’, dar care sugereaza lipsa luminii exterioare, compensate de lumina interioara, care deschide calea aspiratiei c&tre absolut, catre eliberare spirituala Posibila doar la nivelul imaginatiei. Spatiul de ,departe’, de ,afara’, acolo unde se intuieste 0 ploaie benefic, purificatoare, este taramul fagaduintei, zona libertatii absolute la care sufletul chinuit al detinutului nu poate decat sa aspire. Desi cugetul este eliberat prin creatie, latura perisabila a artisului tanjeste dupa mediul de viata familiar. Cu sacrificiu, care depaseste sfera umanului, creatorul isi urmeaza menirea, iar Sonstrangerile fizice, durerea resimtité organic, nu 1l poate sustrage dorintei eu atoare a spiritului. inlocuirea ,unghiel ingeresti’, care 1! calauzise pana atunci, iyjunghiile de la mana stanga’, echivaleaza cu renuntarea constienta la ajutorul in $i concentrarea puternica asupra propriilor puteri, ca rezultat al unui pact cufortele raului, cu pacatul intalnit la tot pasul in inchisoare: ,Si m-am sit cu unghiile de la mana stanga’. $8 seri, Acest volum, in general, si arta sa poetica, in special, delimiteaza taram al imaginarului poetic arghezian, anume lumea claustrarii. Constrann Nou izvoraste din experienta detentiei, dar isi extrapoleaz& sensurile C&tre pe sau c&tre intreg universul, omul fiind astfel prizonierul propriei existens 8 aspirand continuu catre eliberare spirituala, catre absolut. Ne gi Din punct de vedere stilistic, se remarca folosirea cuvintelor Populay »Nepoetice”, precum ,mucigai”, ,stihuri, ,scrum”, ,ghiard", afirida”, in an literar, ceea ce confera un efect artistic insolit. De altfel, intreg Volumul ee bazeaza pe inovatie lexicala menita s4 reprezinte mediul ostil al inchisoi Confesiunea subiectiva are la baza metafora, prin care este creat ambiguitatea de facturé modernista. Poezia se remarca prin inovatia formal, prin care se renunta la elementele traditionale prozodice in favoarea dezvoltarii ideilor artistice. Asttel, versurile lungi alterneaza cu cele scurte, ritmul este interior, iar masura variaza. Parafrazandu-| pe Nicolae Balota, putem afirma c& Arghezi este un »cronicar al infernaliilor’, realizand 0 poezie a damnarii, ca rezultat imediat al coborarii in infern si al rupturii cu tot ceea ce insemnase arta literara pana atunci.