Nuvela Alexandru Lapusneanul de Costache Negruzzi este prima nuvela istorica din l iteratura romna, o nuvela de factura romantica.

Nuvela este publicata n primul volum al revistei Dacia literara , n anul 1840, si urm eaza ideile formulate de Mihail Kogalniceanu, conducatorul revistei, n articolulprogram, intitulat Introductie . Este vorba despre promovarea unei literaturi romne originale si de orientarea acesteia catre teme, cum ar fi istoria noastra, frumoa sele noastre tari, obiceiurile noastre . Tema nuvelei este prezentarea unei perioade zbuciumate din istoria Moldovei, si anume cea de-a doua domnie a lui Alexandru Lapusneanu. Conflictul este de ordin social-politic , constnd n lupta pentru putere ntre domnitor si boieri. Timpul si spatiul sunt precizate, fiind vorba despre cea de-a doua domnie a lui Alexandru Lapusneanu, fapt ce da verosimilitate textului. In primele trei capito le, actiunea se desfasoara imediat dupa preluarea puterii, urmnd ca n al patrulea capitol actiunea sa se petreaca cu patru ani mai trziu, n momentul mortii domnitor ului. Subiectul se deruleaza n cele patru capitole care au la nceput cte un motto replici ale personajelor, doua ale domnitorului si alte doua ale unei jupnese caruia i fu sese ucis barbatul si ale multimii revoltate: daca voi nu ma vreti, eu va vreu , ai sa dai sama, doamna!, capul lui Motoc vrem si de ma voi scula, pre multi am sa popes c si eu . Textul poate fi structurat pe momentele subiectului. Expozitiunea prezinta conte xtul n care are loc actiunea, mai exact ntoarcerea lui Lapusneanu la tronul Moldov ei, cu ajutorul unei armate otomane.Intriga este reprezentata de momentul n care Lapusneanu se ntoarce la tron si decide sa se razbune pe boieri. Desfasurarea act iunii prezinta o serie de evenimente declansate de domnia lui Lapusneanu: fuga l ui Tomsa n Muntenia, desfiintarea armatei pamntene, confiscarea averilor boieresti , uciderea sau torturarea adversarilor. Teroarea atinge punctul culminant n capit olul al III-lea , n secventa uciderii celor patruzeci si sapte de boieri, a piram idei de capete si a uciderii lui Motoc de catre multimea revoltata. Lapusneanu si manifesta dorinta puternica de razbunare prin acte sngeroase, ndreptate mpotriva b oierilor care l-au tradat n timpul primei domnii. Capitolul dezvaluie magistral c ruzimea luptei pentru putere si fixeaza un personaj memorabil, Lapusneanu, prin vointa lui patologica de a-i supune pe ceilalti. Domnul le ntinde adversarilor o capcana n care acestia cad cu usurinta. mbracat cu toata pompa domneasca tine o cuvnt are n biserica, cerndu-si iertare pentru cruzimea de pna atunci si invitndu-I la un ospat de mpacare. n timpul macelului, priveste spectacolul de la distanta, cu acel asi snge rece si cinism cu care va construi apoi o piramida din capetele boierilo r ucisi, asezate dupa rangul mortilor. Piramida este leacul de frica , promis doamn ei Ruxanda. Deznodamntul coincide cu moartea domnitorului. Peste ctiva ani, bolnav , Alexandru Lapusneanu se retrage la Cetatea Hotinului unde este otravit de sot ia sa, la sfatul a doi boieri (Spancioc si Stroici, fugari n Polonia, dupa cuvntar ea din biserica). Personajul principal al nuvelei este caracterizat indirect, n primul rnd, prin act iune si prin relatia cu celelate personaje. Cele cteva interventii directe ale na ratorului (obiectiv, prin urmare neutru, n cea mai mare parte a textului) precize aza ideea tiranului, tipologie de natura romantica, ntruct romantismul prefera per sonajele exceptionale. Lapusneanu este crud, prin pedepsele aplicate boierilor s i viclean, prin modul n care i atrage pe acestia la ospat cu scopul de a-i ucide. Lapusneanu manipuleaza multimea, poporul ajungnd la concluzia ca Motoc este vinov atul pentru tot ce se ntmpla. Cu snge rece , el l da pe Motoc multimii revoltate, spun ca face un act de dreptate. Acesta nu subestimeaza puterea norodului, spunnd des pre oamenii simpli ca sunt prosti, dar multi . Inspirata de cronica lui Grigore Ureche, nuvela lui Negruzzi creeaza un personaj romantic, actual si acum prin psihologia lui: Lapusneanu este una dintre cele m ai reusite imagini literare ale puterii abuzive, la limita patologicului. n plus, n spirit romantic, nuvela creeaza un cadru adecvat evolutiei protagonistul ui, prin culoarea de epoca. Vestimentatia personajelor are rolul de a reda atmos fera epocii ( purta coroana Paleologilor, si peste dulama poloneza de catifea stac osie, avea cabanita turceasca ). Pitoresti sunt, mai ales, obiceiurile prezentate, cum ar fi modurile de adresare a boierilor catre domnitor ( i saruta mna , se nchina p

la pamnt ), dar si obiceiul de a se ntoarce la domnie cu ajutorul lefegiilor. Opera Alexandru Lapusneanul este deosebita nu att prin tema, istoria na?ionala, obi snuita n romantismul pasoptist, ct prin personajul central, prin constructia rigur oasa a subiectului care creeaza impresia acumularii gradate a tensiunii si print r-o naratiune concisa, obiectiva. n cele din urma, impresia cititorului este ca i storia seamana cu o scena pe care straluceste cel mai puternic, adica, pna n clipa mortii, cel mai crud.