UNIVERSITATEA 

DE VEST „VASILE GOLDIŞ” ARAD
FACULTATEA DE ŞTIINŢE SOCIO-UMANE ŞI EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
SPECIALIZAREA: MASTER EDUCAȚIONAL

Referat la
Politici educaționale
Posibilitati si limitele educatiei actuale
Masternad_Uglea Radu Vasile
Anul 1 ME_ARAD

Educaţia, sub toate formele şi aspectele ei, se constituie într-o realitate dinamică a
provocărilor culturale şi sociale, ceea ce obligă la reflecţie şi implicare atât corpul profesoral,
cât şi comunităţile locale. Eficientizarea actului pedagogic ţine de mai mulţi factori cum ar fi:
pregătire universitară a viitorilor profesori, abilităţile didactice deprinse în perioada formării
didactice iniţiale, condiţiile de desfăşurare a activităţilor didactice oferite de către sistemul
educational şi de către comunitatea locală etc.
O pondere aparte în eficientizarea procesului de învăţământ credem că este
determinată de felul în care conştientizăm necesitatea unor activităţi care facilitează pregătira
didactică sub o formă continuă şi sistematică. Aceste abordări interdiciplinare vine în
sprijinul formării didactice, prin abordări responsabile cu privire la gestionarea sistemului
educational prin ministerul de resort, dar şi printr-o evaluare onestă a modului în care dascălii
îşi propun eficientizarea şi optimizarea propriilor activităţi, printr-o gestionare echilibrată a
binomului teorie – practică, prin abordări originale şi creative. Cu privire la întelegera actuală
a raportului teorie-practică apreciem că opinia domnului Profesor Constantin Cucoş,
specialist de recunoscut la nivel national şi international, este normativă: “Dialectica actuală
teoriepractică pare să privilegieze direcţia practică-teorie, împingând teoria la o adaptare şi
configurare în raport cu evoluţia faptelor. Se ajunge aşadar la următorul paradox
epistemologic şi practic: nu reflecţia predomină faptele, ci faptele creează teoria”1 .
În măsura în care cele două componente interferează şi se susţin reciproc,
reconfigurarea, nuanţarea şi creativitatea produc forme de revigorare sistemică. Orice sistem
educaţional se conturează şi se defineşte ca o componentă a sistemului social, fiind
determinat de constrângeri legislative, financiare, atitudinale. Totodată dincolo de
constrângeri şi limitări orice sistem educational trebuie să-şi creeze anumite disponibilităţi de
schimbare care să-i permită anumite conexiuni şi adecvări permanente la realităţile şi
solicitările contemporane. Reforma educaţională se defineşte ca o constantă a ultimilor 20 de
UNIVERSITATEA DE VEST „VASILE GOLDIŞ” ARAD
FACULTATEA DE ŞTIINŢE SOCIO-UMANE ŞI EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
SPECIALIZAREA: MASTER EDUCAȚIONAL
ani. Asistăm mereu la schimbări de paradigmă, la revizuiri legislative. Sesizăm o perpetuă
tensiune între educaţie şi administraţie, între oferta şcolii şi oferta pieţei de muncă.
În acest context suntem obligaţi ca profesori să identificăm unele oportunităţi, dar şi
să semnalăm anumite derapaje. Observăm că foarte mulţi concetăţeni se pricep în problemele
şcolii. Iată un motiv în plus pentru iniţiative şi activităţi precum cea în cauză. Provocările
contemporaneităţii conduc către imperativul asumării unor perspective interdisciplinare şi
interculturale în cadrul reformelor educaţionale. Pluralitatea şi asumarea diversităţii se
contureaza ca un imperative al zilelor noasre. La nivel european se cere a fi observat impactul
unor factori de natură socială, politică, geostrategică şi identitară care au condus la anumite
reconfigurări identitare contemporane. Alin Gavreliuc observa “opoziţia dintre Europa unită
şi globalizare, pe de o parte şi tentaţia regionalizării sau regăsire identităţilor pierdute,
marginale, provonciale” , pe de altă parte.
În acest context se cer a fi căutate şi propuse soluţii care vin şi dinspre şcoală spre
societate spre a identifica forme şi căi de optimizare organizaţională şi instituţională
deopotrivă. Toate acestea s-au concentrat pe menirea dascălului din mediul rural și rolul
acestuia de îndrumător al întregii comunități, cea de-a treia ediție, cu tema: Educație și
formare în contextul provocărilor lumii contemporane, vine în completarea edițiilor
anterioare cu încercarea de a reliefa deschiderile actuale ale educației spre modernizare și
integrare în spectrul mai larg al opţiunilor şi valorilor competitive ale educației europene
contemporane.
Sistemul educational românesc se poziţionează într-un permanent proces de
schimbare și aliniere la noile tendințe europene, fără a se desprinde total de uneleabordări
metodologice tradiționale care i-au asigurat continuitate şi stabilitate. Este de discutat desigur
şi problematica eficacităţii sistemului, raportat la necesităţile actuale. În acest context,
participanţii prin referatele prezentate au dezbătut şi analizat cele mai noi tendințe ale
educației formale şi non-formale, precum și diversitatea cotidiană a demersurilor instructive,
a practicilor educaţionale ale şcolii româneşti în raport cu noile provocări şi cerinţe ale
vremurilor noastre.
Finalităţile educaţiei definesc legătura între societate şi educaţie, fiind observate şi
printr-o raportare la funcţiile educaţiei. Unii teoreticieni evidenţiază funcţiile de selectare şi
transmitere a valorilor de la societate la elev/student în vederea integrării sociale . Alţi
specialişti ai domeniului pun accentul pe funcţia de acumulare şi vehiculare a unui bagaj (la
nivelul cognitiv) de cunoştinţe, alţii accentuează funcţia economică, adică pregătirea şi
UNIVERSITATEA DE VEST „VASILE GOLDIŞ” ARAD
FACULTATEA DE ŞTIINŢE SOCIO-UMANE ŞI EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
SPECIALIZAREA: MASTER EDUCAȚIONAL
formarea tinerilor pentru integrarea în câmpul muncii, 4 alţii observă funcţiile axiologice.
Originalitate şi creativitate în cadrul demersurilor didactice; Studiile care vizează atât
elementele de didactică general, cât şi unele elemente de specific didacticilor speciale
încurajează creativitatea şi personalizarea predării. Un sistem responsabil şi care se vrea
eficient are nevoie de profesori care să se autoconducă, să-şi assume o libertate creativă în
cadru proiectării şi desfăşurării activităţilor didactice. Înăţământul nu mai poate să rămână o
instituţie marcată de o stabilitate excesivă şi consumatoare de resurse. Profesorul zilelor
noastre are posibilitaea unei implicări active în ceea ce priveşte modul de alegere şi
gestionare a strategiilor, principiilor, mijloacelor şi metodelor didactice.
Aplicaţii didactice. Strategiile didactice presupun anumite demersuri active şi operaţii
flexibile, ancorate la situaţii, obiective şi realităţi concrete, pentru a facilita predarea în
context diferite, generate de situaţii mai generale sau particulare. Antiteza între orientarea
tradiţională şi cea modernă în cadrul aboradărilor didactice aşa cum este prezentat la nivelul
de Curriculum Naţional5 lasă profesorilor posibilitatea de a îmbina tradiţionalul cu modernul
atunci cand îşi proiectează activitaţile didactice şcolare sau extraşcolare. Aplicaţiile didactice
propuse se pot constitui ca modele orientative atât pentru începători, cât şi pentru cei cu o
experienţă mai avansată. Aceste propuneri şi abordări diverse cu privire la strategiile şi
principiile didactice, cu privire la metodologii şi elemente concrete de proiectare didactică.
Este binevenit pentru cei care încearcă se se familiarizeze cu bagajul teoretic şi practic
specific îndeletnicirilor şi activităţilor didactice şcolare şi extraşcolare. Apreciem iniţiativa
org
UNIVERSITATEA DE VEST „VASILE GOLDIŞ” ARAD
FACULTATEA DE ŞTIINŢE SOCIO-UMANE ŞI EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
SPECIALIZAREA: MASTER EDUCAȚIONAL

Bibliografie
Nicola Ioan, Pedagogie, Editura didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1993, p. 21 4 Şafran,
O., „Funcţiile Educaţiei” în volumul Probleme fundamentale ale Pedagogiei, EDP,
Bucureşti, 1982, p. 73-75 16
Cucoş Constantin, Pedagogie, ediţia a III-a revăzută şi adăugită, Polirom, Iaşi, 2014, p. 11
2 Gavreliuc Alin, Psihologie interculturală, Polirom, Iaşi, 2011, p. 21 15