Damen tap C. Mo Gameov ag tot de ald appcrallinge (b « ask de oud Ese oe . da ba. de ogoer ==) afert cud aber Tradin sGrg : : : rahoke Qe a cesende le fers Fe oe lam wae , puosonme \ Se remorcé aM: Pe unele sunt specializate in ili @economie, ca sursa importanta de constituire si sporire a capitalurilor banesti;o altele au in vedere si «sectoare in care s-au specializat, prin aceasta urmarindu-se tocmai cresterea profitabilitatii operatiunilor de intermediere si valorificare a capitalurilor. Poomrert - primcrpal poakiocpom Ls dewalt — pe prada omblibe’ po lmae Jreh de ondst ft UU C. gel. m 2-fon 2 oniuta earserne ecOmEnUcr r _ : md cu plole Jnr AAmaQin = menu’ Sw + Hing = im codeh vane lou fen = 00: da Goning Be Pocloer Cote . Ox fermyn (love da ec. « ls| Le ecb — dirpear le & term - gcldul ras gamcresh Eé Arun’ aa dim ts im ot i Game.C. pe + Yams, > pane’ Co 500m : vo Souk > un ott ca Aan 2x aailr. Slebuh > se sonpicd in ecomgnu'e -> imfeuntoren ybamakor h ror” M by comreralh « b. daveldck WY ereprusar dime a poannif en tau eee sblulw: my domencul Somcon in majoritatea tarilor dezvoltate, [A182 sustinetiibncilor si institutiilor de creditdewamura se situeazd doua elemente: ‘sprijinul direct acordat de catre stat in infiintarea si sustinerea acestor institutii bancare (sprijin care, de regula, “nu depaseste 30% din resurse); a. orientarea activitatii bancilor si institutiilor de ramura pe linia acordarii de credite pe termen mijlociu si lung. Prin aceasta, bancile respective isi indreapta activitatea spre sprijinirea dezvoltarii si modernizarii intreprinderilor din acele sectoare prioritare, stabilite de catre stat.o bo si ams| de cuds da commun’ => procurd. raul ~ §; Hela ; eure de dbo propre rok (a ipstce ) Frew = firerton hibride: ¢: a Lm: Loosing, - orredoll lob. dh obl a dagtalusi he 0 LC. oe WK ocliv fre pourcade lee a oda dodiaien — 0 pur Qin — de Case F. space (fessor) © ate Jerse onda sume one e dre of com imchinvoee & cas baw Gin YS + ls he ade COovmdtL pogo > Llerueling OQ. ctim Povelaa “tras a > Qrosein a Quin A naci x Lure, Active Desig Si aay dh Aroosport \ ecly Ae ao $-0 oXns L den Mink drvollete ~ Leasingul, ca operatiune specifica se caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi: “© este 0 operatiune de inchiriere de utilaje, imobile sau echipament industrial, care apartin unei banci sau unei rere wR bunurile care se inchiriaza sunt achizitionate special pentru a satisface nevoile chiriasului; & partile convin inchirierea ca o etapa intermediara,intre procurarea utilajelor si trecerea lor in proprietatea celui care le foloseste; - scopul final este achizitiade catre chirias‘a bunurilor»respective la un pret convenabil, cu luarea in considerare a platilor efectuate cu titlul de chirie. Sup onendag bet p- ombel pi ‘Pentru banca sau societatea financiara proprietara, operatiunile de leasing asigura: un plasament avantajos al capitalului, deoarece prin nivelul chiriilor se are in vedere atat amortizarea accelerata a capitalului, cat si dobanzi ridicate asupra capitalului investit; garantia materiala certa a bunurilor incredintate chiriasului, deoarece titlul de proprietate asupra acestora asigura bancii drepturi inatacabile asupra bunurilor, astfel ca, in conditiile in care chiriasul intampina dificultati financiare sau se gaseste in faliment, bunurile sunt recuperate de catre proprietar fara nici 0 retinere. Boos: au go pei ple -> se emege > fol Gives — bt Lnrmunrilor mecrzore irc: a endl pena, doniliod § prop. Prin trasaturile saledgaN) oate fi considerat ca o forma. «specialaé:arelatiilor.de credit. Se au in vedere urmatoarele considerente:8 operatiunea se refera la plasamentul capitalului disponibil al unitatilor specializate in acest domeniu; Oo factorul’hotarator in determinarea profitului obtinut din chirie este niveluldobanzilor practicate de catre banci; 0 angrenarea capitalului are loc pe termen miféciu si lung, potrivit specificului operatiunilor de investitii; radi J sarantiamateriala.a operatiunilor de leasing prezinta caracteristici comune cu garantia constituita in cazul creditelor'si mai mult, este marcata de o anumita stare de siguranta 3) foun d, Geers - OpursbeomeL — Fimemcion — de Copel oon fmcliomet I seruioi op. teal clues /Bssor 5 fol o-peuadl wen anuuml ocliv Sty. fiwoads, 2 durple Lk vial & eo. a acosteud ae Ctyvk C. goat ft neni Giol decd intr prop cote rack Leo Limp. Uberdkear —> renCers emo sore. Chalt ielile ocazionate de intretinerea, reparatia, impozitul si asigurarea bunului care face obiectul leasing-ului operational, revin in sarcina proprietarului: Aceasta le include in obligatia de plata a utilizatorului. clece” ae oe Cu alte cuvinte, marimea chirieiunuiactiv.depinde de nivelul amortizarii, al cotei altor cheltuieli efectuate de proprietar (de natura celor mentionate mai sus) si a cotei de profit. Bi ‘ KM frop. se oupa he fe acwwpornenbe. Lore a Tod che =) Quaos — Wesle petal feuode. = danete. A wale” Mivdul Cuiier — dolatl - supreronk A mere ft a ocopeut amenligonnnoe cole & prt =» ddiume de Umevw sou carne yam nore pi anclwiners fess AMBM CHL < tinct mp pore si Lncuatore VO 2S Eo rer Ly inte core o dmv. tm likes oe prerrsc te Se vom? ockival -y WMO 8e -e Jmeluinet ae Operatiunea de leasing sub forma de vanzare-inchiriere este avantajoasa pentru firma "lessee" din urmatoarele motive: C amore) ‘WF aceasta incaseaza prin vanzarea activuluifondurivcare vor putea fi reinvestiteinvalteobiective sau utilizate pentru stingerea unor obligatii de plata; + pe de alta parte, vanzatorub poate sa utilizeze activul in continuare) indiferent cui ii apartine proprietatea sa. inch § disk, cumpiinn de de sabi aon QesMOMcre G@ LWW arhy Mou “ nd nl acre. Qucké. son Cafe > x al pee du WU Birr al edwagornead 4 olbovb Ny podut dh pos’ 080 = Opry & Gl ox ob ferearcer ie atlumabve’ Lo emp dv. A prey — neorde © grathon de ofccscitale G.. puspectia, ockuule satiliaolerst!Qssov (x Si suee in evaluarea eficacitatii leasing-ului intreprinderea Qesgex proprietard trebuie sa determine: valoarea care se va amortiza; venitul anual pe care-| va incasa; nivelul obligatiei de plata anuale a chiriasului. Qissee ay intreprinderea utif’zatoare, in procesul de evaluare a eficacitatii operatiunii de leasing, parcurge urmatorul algoritm decizional: in primul rand, decide sa construiasca un anumit obiectiv sau sa achizitioneze un echipament. Aceasta este o decizie normala de investitii; 2 com : Te, So corms in al doilea rand, se pune problema finantarii investitiei. Capitalul necesar trebuie sa fie obtinut dintr-o anumita sursa, deoarece intreprindereanu dispune momentan de lichiditati; Ga ce 36-2 camer ” Bor? Fimwoloree a dimgnecmurh china’ \ nthinac din cht $V DUAL Ae OOM Imstabdi® (See) dh focouins, Dod Locdorims, = son ropeluad de cel pds focloning reees — Soc = puisw oseyne Lol Ludine de exes’ + ol 2 inschuo blaks 0 dlaikowl FA cords ealush \ NV) Woe . See da Sock eS vedelouder yolooree, oducl® tnoi oul, eomendinut Comisionul.incasat de catre societatile de factoring include urmatoarele elemente:dobanda aferenta pentru perioada din momentul achitarii creantei si pana la scadenta acesteia; taxa aferenta efectuarii propriu-zise a operatiunilor de incasare a creantelor; prima de risc si cheltuielile suplimentare in legatura cu urmarirea debitorilor rau-platnici; “re Rovoreyf b; denon > vee aul set Co stg « el ION “Sr pomsiximis cc. de oy pot A, dol icBati slodlubu’ dim ocliuclales bemcend Activitatea bancilor de comert exterior este marcata de continutul principalelor categorii de operatiuni, care pot fi grupate astfel: § procurarea unor.resurse:specifice, in principal prin«feescontarea portofoliului de titluri,de credit prin bancile de emisiune si alte institutii de credit; § atragerea resurselor bugetare si emisiunea de obligatiuni § acordarea de credite prin intermediul acceptarii, scontului, acreditivului si scrisorii de garantie sau acordarea de credite direct cumparatorilor; § operatiunide:serviciibancare,decurgand din schimburile internationale, in special sub forma platilor si incasarilor in contul intreprinderilor din strainatate; § AG ee iale, si financiare privind comertul exterior; § facilitarea unor operatiuni valutare, de garantare si -asigurare a creditelor comerciale, de mandat si comision care au ca obiectiv dezvoltarea activitatii de comert exterior si amplificarea exportului. bd cool MUA reacue —) {che oct Ler relat ee foe > cospertar cur cobltlill. bime in ocest acop Principalele categoriide‘credite pe care, de regula, le acorda bancile de comert exterior sunt:creditele:de-furnizor sunt acele credite ce se acorda de exportator cumparatorilor straini; “creditelede:prefinantare au ca obiectiv acoperirea cheltuielilor de fabricatie si pregatirea exportului; creditele. de cumparator acordate beneficiarului exportului. C. ch funwizon - Lae da Liewls /egrmneiol — sub - onusafurilor ce Koc oy. C. cow. Sod, _— qudibs cada, ~3 ont cobs dm bore une ccordunt Ge export C wepreve anil Aohuboy im ec peomovow axporvuhi C. & goshimorllon \l sunt destinate pentru acoperirea unor cheltuieli de fabricatie sau achizitia de marfuri destinate exportului. Cele mai utilizate sunt creditele de prefinantare de tip revolving. Aceste credite, in functie de necesitatile justificate, se acorda panalaunvan, cu posibilitatea de a fireannoites Astfel, creditele de prefinantare devin o aproape sursa_ permanenta de finantare, substituind'fondulderulment. C. de wumpinckor ~ { oaudins: lng. opp Aenea Umer cep. bxoesle dh omploore — palchir danede chindre Ceump s: la wedlocy — 3 wl Creek. ° sake inp a usunslordh credilore Se rome ey ictal Jodede hele ler -> pe come ot yuu 5 ggrelilir’ de romiaensere im Th prestelab Cosel, de cesmermet + Copertst dt ected Nv we omelets Va pu rene, LE. RoonileEi COMPARE. Kenstiola, . Keprusite Dee. sum Mose di nisuinve unt eon rw um dined quadur ow somucuinks Hc ceomermiains ~ Cscuinda prot \\ pia i afen Began quote gous / \ pe Limsuieusnke qyonvenile so Proasull de ecomammrmn —> Hows. asl V ay Al coopprstvvtls fx cual imide , hoGui Cee at , ak (Ose mea.De regula, intr-o economie de piata, eacumulate’prin casele de economii are urmatoarea configuratie: cea mai mare parte din resurse sunt destinate pentru ale statului, de regula sub form r. Prin aceasta se asigura 0 buna stare de lichiditate la nivelul caselor de economii, care pot satisface in orice moment cererile de retragere a depunerilor; alta parte din resurse este utilizata pentru mobilizarea’ unorefecte privind creditul pe:termenmijlociusilung, prin intermediul institutiilor de credit specializate;alta destinatie a resurselor caselor de economii consta in procurarea de actiuni si alte forme de participatii la capital. a in general, sistemul’bancilordeeconomiia aparut si s-a dezvoltat prin doua cai: ca institutii ale statului, infiintate si sprijinite de acesta; ca institutii de credit cu caracter de mutualitate sau cooperatiste. bree molonslle dx eomgmnr ( Nees) => CL MOR mA pos a economirton poplin: Mai mult, Mis foloseste o serie de instrumente de economisire specifice, precum: Hoste de economii, obligatiunile cu premii, scheme de tipul "economiseste pe masura veniturilor" si conturile de depozit. ‘Certificatele de economii simple au o limita minima pe detinator si emisiune de 1000 lire sterline, un termen de valabilitate de 5 ani si o dobanda neimpozabila de 7%. Certificate de-economii.indexate asigura o dobanda maimica, de numai 4% la rascumparare, dar valoarea nominala va fi indexata in functie de indicele preturilor de consum. Initial, acest instrument a fost destinat persoanelor in varsta pentru a le proteja puterea de cumparare a economiilor. Pastrarea acestor certificate de economii si peste termenul minim de 5 ani este incurajata prin faptul ca, in continuare se bonifica o dobanda variabila, in functie de nivelul pietei, in conditiile in care indexarea ramane valabila. “Obligatiunile‘cu‘premii sunt emise in cupiuri diferite (de la 5 la 10000 lire sterline) si prezinta avantajul ca se atribuie un numiar de tragere pentru fiecare lira, astfel ca se asigura multiple sanse de castig detinatorilor, in functie de volumul efectiv al sumei angajate. Dupa 3 luni de la data procurarii, detinatorul participa la tragerile lunare, la care se acorda diverse premii. “ Obligatiunile de depozit sunt emise in multipli de cate 50 lire sterline si se remarca prin aceea ca, intreg castigul din dobanzi este platit la rambursare, la termenul final. Obligatiunile:de-venit, spre deosebire de cele de depozit sunt emise ca multipli de 1000 lire sterline si sunt procurate de cei care doresc sa obtina venituri lunare din dobanzi. Contractele ‘economisestepemasuraveniturilor" sunt incheiate pe perioade de la 3:laS:ani, timp in care titularul se obliga sa depuna lunar sumele stabilite prin retinere din drepturile salariale. La expirarea termenului, sumele economisite si castigurile din dobanzi sunt folosite pentru achizitionarea de actiuni, de regula la intreprinderea unde lucreaza titularul._ eco ol b. (ou wumelionieas amalte ~ \[Sou ; Kiwi b, onisels — Rol mere quale curditubu’ cusps AOL Fromsnahionels S. = Ovombose dooyde > ceggionul circular cog. gickomubt ds ampeaks Fm dh - Com Pocoreoad GdBseG okedake Co ler oi da oudt “ doses O shoyu ie |)Copal Coemahe - darvllon pe score’ Corg ded