Comedia: specia genului dramatic, in versuri sau in proza care satirizeaza intamplari,

aspecte sociale, moravuri (dorinta de parvenire a burgheziei in timpul campaniei electorale

pentru alegerea de deputati) prin intermediul personajelor ridicole (I.L. Caragiale creeaza
tipologii, face concurenta “starii civile” (G.Ibraileanu): Zaharia Trahanace – tipul
incornoratului, Stefan Tipatescu – tipul junelui amorez, Zoe Trahanace- tipul cochetei
adulterine, Ghita Pristanda – tipul slugarnicului, Nae Catavencu – tipul demagogului si al
parvenitului), intre care se nasc conflicte puternice (Pe fondul agitatiei oamenilor politici
aflati in campanie electorala, se nasc conflicte intre reprezentantii opozitiei – Catavencu si
membrii partidului de guvernamant – Stefan Tipatescu, Zoe, Zaharia Trahanache, Farfuridi
si Branzovenescu)..
Comedia are scopul de a indrepta acele tare umane si sociale prin ras, avand, asadar, rol
moralizator (Comedia isi doreste sa sanctineze prin intermediul comicului demagogia,
falsificarea alegerilor, incultura, falsa democratie si respectare a constitutiei).
Principalele modalitati artistice de realizare a comicului sunt ironia, satira si sarcasmul,
folosite pentru a crea ridicolul sau grotescul, atat in ilustrarea aspectelor imorale ce se petrec
in societate, cat si a caracterelor umane dominate de tare.
Principalul mijloc artistic este comicul, o categorie estetica ce include situatii si personaje
ridicole, vici si moravuri, fiind sanctionate prin ras si urmarindu-se astfel indreptarea acestora.
Comicul ilustreaza contrastul dintre esenta si aparenta, dintre serios si derizoriu, dintre iluzie
si realitate, dintre effort si rezultatele lui, dintre scopuri si mijloace.
Formele de manifestare a comicului: comicul de situatie, comicul de caracter, comicul de
limbaj, comicul de moravuri, comicul de intentie, comicul de nume.
37
42. Ilustreaza comicul de caracter si de situatie, prin referire la o comedie studiata.
Comicul: categorie estetica fundamentala care denumeste una din atitudinile esentiale ale
spiritului uman in fata vietii si a artei, provenind dintr-un contrast si provocand o participare
afectiva specifica, de la zambete la rasul in hohote.
Comicul de caracter contureaza personaje ridicole prin trasaturi negative, tare morale,
starnind rasul cu scop moralizator, deoarece nimic nu indreapta mai bine defectele umane
decat rasul. I.L. Caragiale creeaza tipologii de personaje, dominate de trasaturi morale
negative , fapt pentru care Garabet Ibraileanu afirma ca autorul face concurenta “starii civile”.
De exemplu:
o Tipul incornoratului: Zaharia Trahanache
o Tipul parvenitului si al demagogului: Nae Catavencu
o Tipul prostului: Farfuridi si Branzovenescu
o Tipul servilului incult: Ghita Pristanda
o Agamemnon Dandanache Acumuleaza toate trasaturile negative ale tuturor
celorlalte personaje: parvenitismul, demagogia, incultura, prostia, perfidia,
ramolismentul.
Comicul de situatie reiese, asa cum il arata si numele, din imprejurarile cele mai
surprinzatoare in care sunt puse personajele, provocate de coincidente, incurcaturi, confuzii si
situatii echivoce.
De exemplu:
o Gasirea si pierderea succesiva a scrisorii:Zoe – cetateanul turmentat – Catavencu-
cetateanul turmentat – “adrisantului” : Zoe. Dandanache.
o Numararea steagurilor : Ghita fura statul, desi menirea lui este de a-l apara.
o Discutia dintre Trahanache si Tipatescu despre scrisoare.