Perspectiva narativă de tip obiectiv

În textul dat, acţiunea este relatată prin prisma unei perspective narative obiective, de
tip auctorial, ce domină personajele, le cunoaşte gândurile: „…de teamă să scape trenul”.
Această perspectivă narativă, cu focalizare zero, e însoţită de o viziune dindărăt, „din spate”,
de către un narator demiurg, omniscient şi omniprezent, pentru că are acces atât la viața
interioară, cât și la elementele exterioare personajelor: ”Spre norocul lui, Vasile ajunse într-un
vagon liber”.
Naratorul are atât funcție de regizor, de organizare narativă a faptelor prezentate, cât
și funcție ideologică( de comentare și explicare a comportamentelor personajelor). În text,
putem observa mărcile lexico-gramaticale ale prezenței naratorului și anume formele
pronominale și verbale la persoana a III-a: „lui”, ”nu avu” etc.
Modul de expunere predominant este narațiunea la persoana a III-a: „se auzi un
fluierat” ce alternează pe parcursul textului cu scurte secvențe descriptive: „bucuria…era
copilăroasă, dulce, ușoară, ca o alintare”.
În concluzie, putem vorbi despre o narațiune heterodiegetică și extradiegetică.