UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI

FACULTATEA DE LITERE
ȘCOALA DOCTORALĂ LITERE

OVIDIU PAPADIMA, CREATORII ȘI LUMEA LOR, SCHIȚĂ DE CRITICĂ LITERARĂ,

FUNDAȚIA REGALĂ PENTRU LITERATURĂ ȘI ARTĂ,BUC,1943, PAG.277-290
NICOLAE CIOBANU, IONEL TEODOREANU, VIAȚA ȘI OPERA, ED. MINERVA,
1970,PAG.211-233

Teza de doctorat
Rezumat

Ionel Teodoreanu – studiu monografic

Coordonator științific,
Prof. Univ. Dr. EUGEN NEGRICI

Doctorand,
Mariana Carmen Dan (Dunaev)
București, 2019

2
3
4
 MULȚUMIRI

Doresc să aduc mulțumiri speciale coordonatorului meu științific, domnului prof.

univ.dr.Eugen Negrici, pentru permanenta sa îndrumare, sprijinire și încurajare de-a lungul
perioadei de pregătire a doctoratului și de elaborare a tezei. Îi mulțumesc domnului profesor
pentru că mi-a oferit libertatea de a exploata și aborda această temă de doctorat într-un mod
personal, acordându-mi oportunitatea de a descoperi acea „nișă de cercetare” pe care mi-am
dorit să o aprofundez, cât și pentru faptul că m-am simțit onorată să reluăm colaborarea
începută cu prilejul tezei de licență.
De asemenea, doresc să îmi exprim gratitudinea față de membrii comisiei de evaluare a
lucrării pentru sfaturile și sugestiile oferite,în mod deosebit doamnei profesor Elena
Zaharia-Filipaș și domnului profesor Mircea Anghelescu.Doresc să mulțumesc în mod
special domnului prof. univ. dr.Nicolae Rotund de la catedra de limba și literatura română a
Universității Ovidius, Constanța, care m-a susținut și îndrumat pe tot parcursul acestui
demers ce a însemnat, pe de o parte, bucuria și voința de a reuși, iar pe de altă parte, a
presupus un permanent efort și o muncă susținută.
Mulțumirile mele se îndreaptă și către colegii din școala doctorală, împreună cu care
am dezbătut numeroase teme și care, prin prezentările lor din cadrul seminariilor științifice,
mi-au lărgit aria de cunoaștere în domeniul literar, prilej de a asista la colocvii doctorale
abordând teme vaste și temeinic elaborate.
Totodată, doresc să îmi exprim recunoștința față de membrii familiei mele care mi-au
dat încrederea și motivația de care aveam nevoie, față de colegii și prietenii mei pentru
încurajările și sprijinul devotat exprimate pe parcursul demersului de cercetare doctorală.

5
 Ionel Teodoreanu – studiu monografic
REZUMAT
Argument
Teza de doctorat cu titlul „Ionel Teodoreanu – studiu monografic”reprezintă rodul unei
activități de cercetare de mai mulți ani asupra tuturor compartimentelor operei scriitorului.
Argumentele care au stat la baza alegerii temei sunt atât de ordin subiectiv, cât și de natură
obiectivă.
Primul argument, de ordin subiectiv, implică redescoperirea scriitorului la vârsta
maturității, re-lectura universului său artistic, având în vedere că tema poate fi reconstituită
pe eșafodajul anterior al lucrării de licență, sub coordonarea domnului profesor Eugen
Negrici.
Lucrarea cuprinde șase capitole și propune o revalorificare de tip monografic a operei
artistice a scriitorului Ionel Teodoreanu, prin parcurgerea celor mai importante etape ale vieţii
şi creațiilor sale, precum şi a importanţei acestora pentru literatura română.
În activitatea de cercetare a specificului literar am fructificat volumele de critică și
istorie literară, dicționare și lucrări teoretice sau articole de pagini web, străduindu-mă să
descopăr ce scrieri au fost comentate și interpretate cu precădere, ce scrieri au fost lăsate mai
puțin observate sau au primit comentarii critice nefavorabile, căutând să găsesc motivele care
au dus la un fapt sau altul. Tema lucrării a fost abordată în primul rând teoretic și critic, iar
demersul meu ulterior s-a cladit pe metode de cercetare aplicate diversificat: investigația,
analiza, studiul de caz, comparația etc.
Primul pas pentru a putea înţelege importanţa literară a lui Ionel Teodoreanu şi pentru a
putea pătrunde în profunzime sensul operelor sale, implică o scurtă prezentare a vieții
acestuia, concomitent cu o revizuire a activităţii sale literare care, în anumite cazuri,
reprezintă însăşi autobiografia acestuia, cazul operelor „În casa bunicilor” şi „Masa
umbrelor”.
De asemenea, după parcurgerea celor mai insemnate aspecte ale vieții și operei
teodoreniene- inclusiv un generos capitol despre activitatea sa de poet și semantismul liricii
sale- am considerat că un loc aparte in viața scriitorului l-a constituit activitatea de avocat,
continuând astfel parcursul și tradiția ilustrei sale familii. Studiul monografic teodorenian
reprezintă un mare punct de interes pentru istoria literaturii române, pentru că prin
hermeneutica creatoare și structurile imaginarului universul literar teodorenian sunt relevate

6
semnificații universale exemplare ale căror purtători sunt oamenii și evenimentele cotidiene,
Ionel Teodoreanu reuşind a se exprima într-o manieră autobiografică prin intermediul operei
sale artistice.
Lucrarea cuprinde trei mari părți -viața, universul artistic și activitatea de avocat a lui
Ionel Teodoreanu, fiecare dintre acestea dezvoltând mai multe capitole, prin care am urmărit
aspecte particulare ale destinului scriitorului reflectate în opera sa de romancier și
poet,punând un accent deosebit pe caracterisiticileartei sale narative.
De asemenea, am considerat că este imperios necesară disocierea între limbajul artistic
al operei literare și limbajul juridic punctând trăsăturile sale caracteristice și specificul
pledoariilor lui Teodoreanu, în calitatea sa de avocat renumit al lumii ieșene.
În primul capitol intitulat„ Ionel Teodoreanu – schiță de portret”, am trecut în revistă
cele mai importante aspecte din biografia scriitorului, cum ar fi, printre altele: susținerea
deplină a lui G.Ibrăileanu, ca temelie a unei profunde prietenii, apariția, în primele pagini ale
„Vieții Românești” a povestirilor din „Ulița copilăriei” și, ulterior,trilogia „La Medeleni”,
alături de asumarea vieții de familie și exercitarea profesiei de avocat, alături de numirea sa în
calitate de membru de seamă al Baroului ieșean, cât și dobândirea funcției de director al
Teatrului Național din Iași.
Un moment important în viața lui Teodoreanu l-a constituit nevoia unui nou început,
motiv pentru care decide, în 1933, să renunțe la conducerea Teatrului Național, având în
vedere să părăsească Iașiul, din pricina unor evenimente nefericite ale vieții.Tot de această
perioadă se leagă activitatea sa de memorialist și traducător, discuțiile polemice cu
G.Călinescu, noile prietenii cu Ion Pillat, Camil Petrescu, Tudor Arghezi sau cu pictorul
Nicolae Tonitza.Însă, această perioadă marchează, din nefericire, șubrezirea sănătății
scriitorului, a contestării operei sale pe fondul unei realități tot mai sumbre și a unei profunde
interiorizări, urmate de sincopa cardiacă din 3 februarie 1954 și sfârșitul său brutal și
neașteptat.
Aspectele biografice reuşesc să surprindă pe deplin esenţa unui om complex, înclinat
spre reflecție sau nostalgie, ce avea adeseori tendinţa de a judeca lucrurile într-o manieră
inedită pentru epoca în care trăia.
De asemenea, am acordat un loc cuvenit familiei (în subcapitolul
„NeamulTeodorenilor”) scriitorului- tatăl, Osvald Teodoreanu și cariera sa de avocat de
succes, fratele Alexandru O.Teodoreanu(Păstorel)și activitatea sa de epigramist și cunoscut
oenolog, autor al culegerii de nuvele istorice„Hronicul MăscăriciuluiVălătuc”, pentru care a

7
primit premiul Academiei Române, în 1928.Carte de un farmec aparte, în stil de pastișă
cronicărească surprinde prin tipologia semnificativă de personaje reprezentative pentru un
anumit timp istoric.Despre acestă culegere, G.Călinescu nota că e „e gustoasă printr-un
instinct sigur al arhaității și prin autenticitatea moldovenismului", iar P.Constantinescu
remarca nota de un savuros umor, în timp ce în „Dicționarul General al Literaturii
Române”, scriitorul este privit drept „artist al cuvântului, un voluptos al miresmelor fonetice
și lexicale și un virtuoz al compoziției intertextuale”.
În acest subcapitol am rezervat un loc aparte Ștefanei Velisar Teodoreanu, soția
scriitorului, trecând în revistă activitatea literară și particularitățile scriiturii sale, de o căldură
maternă înduioșătoare.Arta sa narativă se individualizează prin subiectivitate și lirismul de un
seducător mister feminin, ce îi consolidează o imagine plurală, în continuă metamorfoză.În
acest sens, am exemplificat cu câteva din creațiile autoarei („Cloșca cu pui”,„Viața cea de
toate zilele”, „Ursitul”- roman axat pe tema iubirii și a întâlnirii predestinate cu Ionel
Teodoreanu), accentuând astfel tematica acestora:bovarismul, nefericirea conjugală,
dualitatea masculin -feminin și tema anihilării voinței femeii, într-un discurs narativ singular
în literatura noastră, de inspirație medelenistă, idilizantă și metaforică, caracterizat prin
retromodernism.
Obiectivul celui de al doilea capitol, intitulat „Scriitorul Ionel Teodoreanu-
activitateade romancier și poet” este de a evidenția principalele aspecte legate de imaginarul
artistic teodorenian pentru prezentarea și înțelegerea contextului prezentei lucrări
monografice.
Este alcătuit din 7 subcapitole, astfel:în II.1.și II.2, după ce am definit principalele
paradigme romanești interbelice,am ținut să precizez perspectiva criticilor literari ai acestei
perioade- Mihail Ralea, P.Constantinescu, Garabet Ibrăileanu, G.Călinescu, alcătuind,
așadar,o viziune unitară asupra artei sale narative, cu tot ceea ce îi este
reprezentativ.Discursul critic a fost ulterior completat de viziunea asupra operei teodoreniene
a romancierilor interbelici(L.Rebreanu, M.Eliade, G.Călinescu etc)evidențiind, astfel,
caracteristicile scriiturii și mecanismul interior al scriitorului care plutește în incertul orizont
epico- liric și în metaforism.
În subcapitolul al treilea am definit principalele direcții ale romanelor scriitorului și m-a
interesat arhitectura acestora, din punctul de vedere al problematicii abordate, iar
subcapitolul următor privește trilogia „La Medeleni” din perspectiva polifonică a vocilor
criticii interbelice, cât și alte romane, cum ar fi, de pildă, „Turnul Milenei.”

8
 O atenție deosebită am acordat-o activității de poet a lui I.Teodoreanu, cu referire la
volumul postum „La porțile nopții”, iar subcapitolele II.6 și II.7 se axează pe ilustrarea celor
mai importante aspecte ale liricii sale asupra căreia m-am oprit pentru a accentuaprincipalele
ei coordonate: orașul în agonie, timpul ireversibil, fiorul nostalgic al vremurilor de altădată,
mutațiile interioare ale unui eu liric care a trăit intens revelația crepusculului și presimțirea
morții.
Un spațiu special, în contextul poeticității teodoreniene, l-am dedicat farmecului
limbajului metaforic( subcapitolul II.6), cu referire la volumul „Jucării pentru Lily”.Pornind
de la ideea că metafora este pattern-ul registrului liric teodorenian, am pus accentul pe
problematica acestui procedeu al expresivității care a suscitat interesul criticilor literari de-a
lungul timpului(cum ar fi, de pildă, T.Vianu în studiul său „Problemele metaforei și alte
studii estilistică” din 1957)
Profilul romantic-simbolist al scriitorului( ruptura de lume, suferința și deznădejdea
omului, autoiluzionarea etc) sunt evidențiate în subcapitolul II.7, intitulat „Orașul
crepuscular în lirica luiI.Teodoreanu”, cu specificul acestei categorii căreia îi sunt subsumate
aspecte ale simbolismului decadent simbolist:vagul,imprecisul, reveriile sinelui,
devitalizarea, spleen-ul, anotimpurile carcerale aducătoare de porniri distructive sau
copleșitoare tristeți.Am remarcat un poet mărturisitor care surprinde printr-o experiență
poetică inedită, de sorginte modernistă, cu influențe ale poeților români T.Arghezi,
G.Bacovia sau L.Blaga, într-o poetică a citadinului în care Iașiul crepuscular este de o
prozaicitate căutată în mod deliberat.
O provocare, însă nu doar pentru cercetarea de față, ci pentru toți iubitorii de literatură,
o constituie capitolul al III-lea,cu referire la universul tematic al operei lui I.Teodoreanu,
un studiu mai amplu, delimitat în 3 mari subcapitole:III.1-„Umbrele nostalgice de altădată”,
III.2 „Piese de puzzle” și III.3.„Criza identitară”, în care am încercat să ofer o perspectivă
nouă asupra relației operă-biografie, accentuînd principalele nuclee tematice reflectate în
romanele teodoreniene:copilăria(„Hotarul nestatornic”,„Prăvale-Baba”,„Ulița copilăriei”),
tribulațiile adolescenței ca vârstă romanescă( „Drumuri”, „Între vânturi”), familia, tipul
matern, nepoți și bunici(„La Medeleni”, „Masa umbrelor”, „Întoarcerea în timp”),
dragostea, epopeea sufletească ilustrată în „Lorelei”, „Hai Diridam”, „Crăciunul de la
Silvestri”, „Secretul Anei Florentin”, atmosfera fantastic-grotescă(„Turnul Milenei”,
„Golia”, „Zdrulă șiPuhă”, „Ce-a văzut Ilie Pânișoară”, relația antagonică
moldovenism/muntenism și aspirația spre romanul obiectiv analitic(„Arca lui Noe”,„Fata
din Zlataust”, „Fundacul Varlaamului”, „Tudor Ceaur Alcaz”.
9
 Obiectivul general al capitolului al IV-lea, intitulat „Nuclee narative și
dialecticapersonajelor” este de a fixa principalele tipologii ale actanților, de a stabili locul și
rolul lor în țesătura narativă.Astfel, am divizat acest capitol în 3 subcapitole, intitulate
sugestiv în funcție de tematica abordată. De aceea, am considerat că, după o trecere în revistă
a conceptului de feminism și literatură feminină- cu consemnarea principalelor considerații
critice aferente- este necesară o clasificare a categoriilor feminine investigate, raportând
personajele teodoreniene la altele similare aparținând unor scriitori interbelici.Am vizat,
așadar,următoarele tipuri:femeia cu caracter matern, categoria înger-demon, curtezana, cuplul
Olguța- Vania sau tema neîmplinirii erotice, idealul feminin, femeia superioară,
contemplativa sau orfana.
În subcapitolul IV.2 am urmărit statutul personajului Dan Deleanu și evoluția lui pe
parcursul trilogiei „La Medeleni”, un alter-ego al scriitorului care are menirea de a salva de
la pieire moșia Medelenilor, iar subcapitolul următor l-am dedicat personajelor cu profesia de
avocat(Nelu Antohi, Nini Varlaam, Dan Deleanu, care se diferențiază prin temperament, mod
de a privi viața și lumea în general. În subcapitolul final am ales să punctez principalele
opinii critice în legătură cu romanul „Fundacul Varlaamului” și receptarea acestuia în
conștiința publicului sau a cronicarilor literari.
Capitolul al V-lea are ca titlu „Medeleniul-Arcadia lui Ionel Teodoreanu” și pornește
de la conferința „Cum am scris Medelenii”, susținută de scriitor, la Sibiu, în 1937, prilej cu
care scriitorul vorbește despre adevăr și ficțiune în opera sa artistică și legitimează ceea ce
numea el „minciuna estetică”, recunoscând că o mare parte din opera sa este tributară
universului său real, având cert caracter autobiografic.
În subcapitolul V.2 intitulat „Reminiscențe ale trilogiei „La Medeleni”, am analizat
romanul „Bal mascat” în care perspectiva asupra actantului principal, Andi Danielescu
deconspiră o lume interioară ipostaziată prin constraste, răsturnări de situație sau prin
edificarea resorturilor intime ale unor decizii majore. Romanul oferă o perspectivă diferită
comparativ cu lumea idilică a Medelenilor, prin caracterul de roman-frescă a unei societăți
reprezentată simbolic prin familia Danielescu cu toate tarele ei:imoralitatea, minciuna,
demagogia politică, venalitatea etc, ilutrând moravurile lumii interbelice, o lume plină de
contraste evidente la o analiză mai atentă.
Subcapitolul următor, V.3 este dedicat romanului„ La Medeleni”, ca bildungsroman,
urmărit din perspectiva acestui procedeu de structură și compoziție a operei literare, cu toate
caracteristicile sale, care urmăresc evoluția spre maturitate a eroului, atât din punct de vedere

10
moral, cât și psihologic, evoluție determinată de confruntarea eroului cu diverse situații de
viață.
Obiectivul subcapitolului V.4 urmărește medelenismul văzut atât ca un concept literar,
cât și un modus vivendi. Astfel, am pornit de la teoria lui Hegel despre concept și am
remarcat că acest termen se referă, la Ionel Teodoreanu, la un stil de viață patriarhal pe cale
de extincție, fiind un fenomen specific sufletului moldovenesc, visător și melancolic.
Totodată, medelenismul reprezintă și un concept literar legat de maniera redactării
trilogiei, fiind modalitatea receptării acesteia atât de către publicul larg, cât și de către critica
literară, cu reacții de entuziasm sau de respingere.Ulterior am trecut în revistă opiniile unor
critici literari care au definit termenul de medelenism, conferind astfel o imagine unitară
trilogiei care l-a consacrat pe scriitorul I.Teodoreanu.(G.Ibrăileanu în studiul „Creație și
analiză”, Marian Popa în „Medelenismul sau starea de vacanță”, Silvia Tomuș în „Ionel
Teodoreanu sau bucuriametaforei”)
În această ordine de idei, am considerat că este necesar un subcapitol dedicat receptării
critice a romanului „La Medeleni” care a cunoscut, ca de altfel, întreaga operă a scriitorului,
multiple fațete în perioada interbelică, de adulare sau de respingere, fiind totuși perceput de
puțini critici drept unul dintre prozatorii marcanți ai generației de după Marea Unire de la
1918.Am considerat că este important să aduc în prim- plan și puncte de vedere ale receptării
moderne a operei teodoreniene care vizează, de fapt, aceleași idiosincrezii ideologice: excesul
de metafore, invazia lirismului, melodramatismul, nostalgia, viziunea paseistă, opoziția dintre
spiritul muntenesc și cel moldovenesc etc.
În ceea ce privește conceptul de receptare a unei opere artistice, am readus în discuție
relația operă-public receptor și măsura în care acesta asimilează codurile uzuale raportate la
categoriile de gen literar, limbaj artistic, problematica abordată, experiența de lectură sau
anumite tipare mentale.Teoria receptării a valorificat nenumăratele posibilități ale deschiderii
textului, alături de lectura literară care îi conferă, de fapt, o existență reală și o semnificație
create de lector și de capacitatea lui de a opera codurile sau strategiile textuale.
Sigur că era necesar să mă opresc asupra termenului de orizont de așteptare al
cititorilor care pune în evidență perspectiva actuală a operei și perspectiva contemporană
legată de receptarea operei în primele momente ale apariției și publicării acesteia.Am
amintit, astfel, punctul de vedere al lui H.R.Jauss care vorbește despre distanța estetică și
despre termenii de impact asupra publicului cititor, constând în măsura în care schimbă
viziunea asupra textului.Originalitatea lui Jauss se află în susținerea ideii că orizontul de

11
așteptare se află în însăși structura operei,dar poate ieși la iveală printr-o strategie adecvată a
întrebărilor și răspunsurilor.
Prin cercetarea de față am intenționat să valorific toate compartimentele activității lui
Ionel Teodoreanu, scriitorul copilăriei și adolescenței, însă un aspect interesant l-a constituit,
în viziunea mea, avocatul Teodoreanu, care, prin pledoariile sale, a cucerit publicul și a
câștigat procese răsunătoare în epocă.
De aceea, capitolul final se intitulează „Prozatorul-avocat Ionel Teodoreanu” în care
am intenționat să evidențiez diferența între cele două tipuri de discurs:cel juridic și cel literar,
comparând fragmente din romanele teodoreniene care ilustrează limbajul artisticși fragmente
din pledoariile sale în calitate de avocat.M-a interesat să evidențiez caracteristicile celor două
tipuri de discurs, și am alocat, așadar, un spațiu important în cadrul cercetării teoriilor
discursive, statutului de avocat al lui Teodoreanu, remarcabil prin personalitatea sa puternică,
prin felul în care a stăpânit discursul juridic în calitate de avocat pledant.
În partea concluzivă a cercetării, am privit în ansamblu universul artistic teodorenian,
densitatea autobiografică a operei, ipostazele Medelenilor și statutul de alter-ego al
personajului Dănuț sau finalitatea universului din care Medeleniul face parte.
Sunt de părere ca Ionel Teodoreanu a fost și va rămâne cel care dat naștere unui
univers al copilăriei și inocenței sau care a surprins evoluția unui erou și maturizarea acestuia,
care a creat tipologii unice de personaje, oferind posterității o operă unica, inegalabilă, cu
toate că pare că a rămas blocat într-un trecut literar.

12
 BIBLIOGRAFIE

A)SURSE PRIMARE
 1.Ediții antume
 a)Proza
 Ulița copilăriei(1923)
 La Medeleni- vol I-III(1925-1927)
 Turnul Milenei(1928)
 Bal mascat(1929)
 Fata din Zlataust-vol I-II(1931)
 Golia-vol I-II1(1933)
 Crăciunul de la Silvestri(1934)
 Lorelei(1935)
 Arca lui Noe- vol I-II(1936)
 Secretul Anei Florentin(1937)
 Fundacul Varlaamului(1938)
 Prăvale-Baba(1939)
 Ce-a văzut Ilie Pânișoară(1940)
 Tudor Ceaur Alcaz- vol I-IV(1940-1943)
 Hai Diridam(1945)
 La porțile nopții(1946)
 Zdrulă și Puhă(1948)
 b)Memorialistica
 În casa bunicilor(1938)
 Întoarcerea în timp(1941)
 Masa umbrelor(1946)

13
  2 Ediții postume
 Opere alese-volumele I-III, ediție îngrijită de Nicolae Ciobanu(1968)
 Opere alese- volumul IV, ediție îngrijită de Aurelia Rusu și Nicolae Ciobanu(1970-
1971)
 Opere alese- volumele VI-VII, ediție îngrijită de Nicolae Ciobanu(1977-1981)
 Teodoreanu, Ionel- Cum am scris Medelenii(1974)
 3.Poezia
 La porțile nopții (1970)
 Cina cea de taină(1996)
 4.Ediții consultate
 Uliţa Copilăriei, Editura Agora, Bucureşti, 2010
 La Medeleni,( vol I-III) Editura 100+1 Gramar, Bucureşti, 2001
 Lorelei,Editura Agora, Bucureşti, 2011
 La Porțile nopții , Editura Minerva, București, 1930
 Secretul Anei Florentin, Editura Porus, Bucureşti, 1992
 Crăciunul de la Silvestri, Editura Cartea Românească, București1945
 Arca lui Noe, Editura Cartea Românească București ,1936
 Hai diridam, Editura Cartea Românescă, Bucureşti, 1984
 Tudor Ceaur Alcaz, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 19
 În casa bunicilor. Ediţie integrală, Agora, Bucureşti, 2010
 Uliţa Copilăriei, Editura Agora, Bucureşti, 2010
 Masa umbrelor, Editura Princeps Online, Bucureşti, 2012
 Prăvale-Baba, Editura Agora, București, 2012
 Bal mascat, Editura Scrisul Românesc, Bucureşti, 1986
 Hai diridam, Editura Cartea Românescă, Bucureşti, 1984
 Secretul Anei Florentin, Editura Porus, Bucureşti, 1992

B) SURSE SECUNDARE – bibliografie critică și teoretică

 Alberes, R.M , Istoria romanului, E.L.U, București, 1968
 Battaglia, Salvattore, Mitografia personajului, Editura Univers, Bucureşti, 1976
 Banuș, Maria, Însemnările mele, 1927-1944, Editura Cartea Românească, București,
2014

14
 Bachelard, Gaston, Poetica spațiului, Editura Paralela 45, București, 2005
 Bogdan-Duică, George, Studii și articole, Editura Minerva, București, 1975
 Călinescu, G, Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Editura Litera
Internaţional, Bucureşti, 2001
 Cernat, Paul, Modernismul retro în romanul românesc interbelic, Editura Art,
Bucureşti, 2009
 Ciobanu, Nicolae, Ionel Teodoreanu: viaţa şi opera, Editura Minerva, Bucureşti,
1970
 Cioculescu, Șerban, Amintiri, București, Piata Scânteii, 1975
 Constantinescu, Pompiliu, Romanul românesc interbelic, Editura Minerva, București,
1977
 Crohmălniceanu, Ov.S., Literatura română între cele două războaie mondiale,
volumul II, Editura Minerva, București, 1972
 Curticeanu, Valentina, Popa, Cristina, Botnaru Ana-Maria, Poetica romanului
românesc interbelic în texte reprezentative: antologie, Editura Academiei Române,
Bucureşti, 2005
 Dimiu, Radu, Stilul judiciar, Editura Rosetti, București,2004
 Dolto, Francoise, Feminismul, Editura Trei, București, 2008
 Dolea, Răzvan, Bucureştiul interbelic:articole despre Capitală apărute în
săptămânalul „Relitatea ilustrată”, Bucureşti, Tritonic, 2012
 Durnea, Victor, De ce scrieți?Anchete literare din anii `30, Editura Polirom , Iași
1998
 Durand, Gilbert, Structurile antropologice ale imaginarului, Editura Univers,
București, 1977
 Eliade, Mircea, Fragmentarium, Colecția Restituiri, Editura Destin, Deva, 1990
 Eliade, Mircea, Maitreyi, Ed Cartex, 2015
 Eminescu, Yolanda, Pledoarii celebre.Antologie de oratorie judiciară, Editura
Lumina Lex, București, 2004
 Forster, E. M., Aspecte ale romanului, Editura pentru Literarură Universală,
Bucureşti, 1968
 History of the literary cultures of East-Central Europe . Junctures and disjunctures in
the 19th and 20th centuries. Vol IV: types and stereotypes, Library of Congress, John
Benjamins Publishing Company, Amsterdam, Philadephia, 2004
15
 Glodeanu, Gheorghe, Poetica romanului românesc interbelic, Ed,Tipo Moldova,
2013
 Herseni, Traian, Sociologia literaturii, Editura Univers, București, 1973
 Ibrăileanu, Garabet, Scriitori români și străini, Editura pentru literatură, București,
1968
 Ionescu, Teodora, Enciclopedie juridică, volumele I-III, Casa Editorială Demiurg,
Iași, 2006
 Ionescu, Teodora, Semantica discursului juridic:normă și abatere, Casa Editorială
Demiurg, Iași, 2007
 Leon, Aurel, Umbre, volum I, Editura Junimea, Iași, 1970
 Lovinescu, Eugen, Istoria literaturii române contemporane, vol. 3, Editura Minerva,
București, 1981
 Manolescu I.Mircea, Arta avocatului.Șapte prelegeri, Editura Humanitas, 1998
 Manolescu, Nicolae, Arca lui Noe, Editura 100+1 Gramar, Bucureşti, 1998
 Manolescu ,Nicolae,Istoria critică a literaturii române, 5 secole de literatură, Editura
Paralela 45, Pitești, 2008
 Manolescu, Nicolae, Metamorfozele poeziei, metamorfozele romanului, Editura
Polirom, Iași, 1999
 Mihăilescu, Florin, Conceptul de critică literară în România, Editura Minerva,
Bucureşti, 1979
 Mitchievici, Angelo, Stanomir, Ioan, Teodoreanu reloaded, Editura Art, Bucureşti,
2011
 Netea ,Vasile, Interviuri literare, Editura Minerva, București, 1972
 Negrici, Eugen, Expresivitatea involuntară, Editura Cartea Românească, București,
2017
 Negrici, Eugen, Iluziile literaturii române, Editura Cartea Românească, București,
2008
 Negrici,Eugen, Emanciparea privirii.Despre binefacerile infidelității, Editura Cartea
Românească, București, 2014
 Nistor,Vasile, Mari avocați ai României, Editura Univers Juridic,București, 2011
 Ornea, Zigu, Tradiționalism și modernitate în deceniul al treilea, Editura Eminescu,
1980
 Pavel, Toma, Gândirea romanului, Editura Humanitas,București, 2008
16
 Paleologu, Alexandru, Epigrame și rime vesele, Editura Humanitas, București, 1997
 Papadima, Ovidiu, Scriitorii și ințelesurile vieții, Editura Minerva, București 1971
 Pecican, Ovidiu, Europa în gândirea românească interbelică, Institutul European,
Iaşi, 2008
 Perpessicius, 12 prozatori interbelici, Editura Eminescu, București,1980
 Petrescu, Cezar, Evocări și aspecte literare, Editura Facla, București 1974
 Pillat, Dinu, Itinerarii istorico-literare, Editura Minerva, București, 1978
 Pillat, Monica, Minunea timpului trăit, din corespondența cu Pia Pillat și
LilyTeodoreanu, Editura Humanitas, București, 2010
 Piru, Al., Istoria literaturii române de la început până azi, Editura Univers, București,
1981
 Plett, Heinrich, F.Știinta textului și analiza de text, Editura Univers, București,1983
 Protopopescu, Alexandru, Romanul psihologic românesc, Editura Eminescu, 1978
 Radian, Sanda, Portrete feminine în romanul românesc interbelic, Editura Minerva,
București, 1986
 Raicu, Alexandru, Luminile oglinzilor: Liviu Rebreanu, Ionel Teodoreanu, Ion
Minulescu., …, Editura Minerva, Bucureşti, 1974
 Ralea, Mihai D., Interpretări, Editura Literară a Casei Şcoalelor, Bucureşti, 1927
 Ralea, Mihai, Scrisori din trecut în literatură, E.S.P.L.A, București, 1957
 Robert, Marthe, Romanul începuturilor și începuturile romanului, Editura Univers,
București, 1983
 Rotund, Nicolae, Dialoguri inedite, critică și istorie literară, colecția Interviuri,
Editura Pontica, Constanța, 1996
 Săndulescu, Al., Întoarcere în timp: memorialiști români, Ediția a II-a, revăzută și
adăugită, București: Editura Muzeul Național al Literaturii Române,1966
 Sebastian, Mihail, Eseuri, cronici, memorial, Editura Minerva, București, 1972
 Șuluțiu, Octav, Scriitori și cărți, Editura Minerva, București 1974
 Tomuș, Mircea-Romanul ca personaj romanesc, despre identitatea unui gen fără
identitate.Romanul ca personaj al propriului său roman, Editura 100+1, Bucureşti,
1999
 Tomuș Silvia, Ionel Teodoreanu sau bucuria metaforei, Editura Dacia, Cluj-Napoca,
1980

17
 Țiclea, Alex, Retorica, Editura Univers Juridic, 2004
 Vianu, Tudor, Problemele metaforei și alte studii de stilistică, E.S.P.L.A, București,
1957
 Vianu,Tudor, Arta prozatorilor români, Editura Eminescu, 1973
 Zaciu, Mircea, Scriitori români, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1978
 Zamfir, Mihai, Scurtă istorie. Panorama alternativă a literaturii române, volum II
Editura Polirom Iași, 2012.
 Zamfir, Mihai, Cealaltă față a prozei, Editura Cartea Românească, București, 2006

C)DICȚIONARE
 Dicționarul literaturii române, editat de Academia Română, Editura Univers
Enciclopedic, București, 2007
 Dicționar de teorie critică- coordonat de David Macey(traducere de Dan Fonta,Sorana
Corneanu,Sorin Gherguț, Gigi Mihăiță, G. Tudorie)Comunicare.ro, București, 2008
 Mica enciclopedie a figurilor de stil -coord Gh.N,Dragomirescu, Editura Știițifică și
Enciclopedică, București 2007
D)REVISTE(PRESĂ)
 Adevărul literar și artistic, XV, seria a II-a , nr 730/ 1936
 Biblioteca marilor procese, Editura Curierul judiciar, I mai iunie 1924, nr 4-5
 Convorbiri literare, nr 5,martie/1972
 Familia, seria a III-a, nr 1, ianuarie/1936
 Gândirea nr 1/ 1936
 Kalende, nr 1-2/1928
 Luceafărul, an XVIII,nr 9/1975
 Luceafărul, an IX, 1,2ianuarie/ 1965
 Limba Română, nr. 11 – 12/ anul XXI/2011
 Manuscriptum, an III, nr 9/1972
 Manuscriptum II, nr 1/1971
 Opinia, XXVII ,nr 7222, iunie/1931
 Rampa IV, nr 3599, ianuarie/ 1930
 Revista Fundațiilor II, nr 2, februarie/1934

18
 Revista Fundațiilor Regale,nr 7/1938
 Revista Fundațiilor Regale, nr1/1941
 Sburătorul, serie nouă, an IV, nr 4 iunie/1926
 Semnalul, nr 1316/1946
 Rampa IV, nr 3599, ianuarie/ 1930
 Societatea de mâine, nr 9, iunie /1924
 Steaua, nr 11/1947
 Universul literar, nr 21, octombrie/ 1928

E)SURSE WEB
 www.amosnews.ro – Valori ale culturii naţionale: Ionel Teodoreanu: 113 ani de la
naştere
 www.jurnalul.ro – „La Medeleni” – un poem narativ
 www.wikisource.com – Ibrăileanu, Garabet, Ionel Teodoreanu: La Medeleni
 www.cultural.bzi.ro– Activitatea literară a lui Ionel Teodoreanu
 www.autorii.com– Ionel Teodoreanu – viaţa şi opera
 www.mediafax.ro - Conacul copilăriei din ”La Medeleni”, o ruină năpădită de
buruieni într-un sat sărac
 www.jurnalul.ro - Întâia mirare, întâia iubire: Medelenii.
 www.zf.ro – Alex Goldiş - Teodorenii

19