FECIOARELE DESPLETITE - HORTENSIA PAPADAT BENGESCU

Lina, Nory si Mini merg in vizita la mosia Hallipilor spre disperarea tinerei Mini care nu suporta sederea la
tara. Lina ingrijeste pe Lenora, stapana mosiei, suparata pe Doru care este plecat cu afaceri, in timp ce Nory si
Elena, fata Lenorei, discuta in timpul unei lungi plimbari. Nory si Elena sunt prietene din copilarie pentru ca Elena,
adorata de tatal ei, este o buna ascultatoare. In timpul micului dejun luat la ora doisprezece, Mini mediteaza
asupra relatiei de rudenie dintre Lenora si Lina. Fara sai se spuna, Mini banuieste ca, de fapt, boala Lenorei se
datoreaza surorii Elenei, Mika-Le absenta in acel moment de la mosie. Tarziu, stapanul mosiei, Doru Hallipa,
soseste , schimba cateva cuvinte cu Elena, isi saluta oaspetii si incearca sa o imbratiseze pe Lenora care il
respinge apoi lesina. Lina o anima si Mini o aude cerand ca cineva sa plece. Dupa un nou lesin, cei prezenti afla
ca cea care trebuie sa plece este Mika-L deoarece aceasta este plecata de acasa pentru a-l asalta cu propuneri
si amenintari amoroase pe printul Maxentiu cu toate ca acesta este logodnicul Elenei. Printul locuieste intr-un
palat ruinat, singura lui mostenire de familie si, scriind familiei Hallipa despre asaltul Mikai-L, atrage ruperea
logodnei cu Elena. Cei cinci copii ai familiei Hallipa sunt foarte diferiti: Elena este frumoasa si inteleapta, Mika-L,
exotica dar vulgara, Aime, cu chipul unei papusi de Nrenberg si doi gemeni, aflati la internat. Mini i si aminteste
si pe print, un barbat foarte ingrijit, cu o barba blonda si maini inguste. Trasura care duce in oras grupul de
musafiri, ajunge la familia Rim spre bucuria lui Mini ostila de la inceput calatoriei la tara. Sunand la familia Rim,
deschide Lina, nevasta doctorului Rim, care le spune ca barbatul ei este bolnav de gripa ceea ce determina
repausul sau la pat. In asteptarea ceaiului promis de Lina, Nory si Mini barfesc despre relatia sotilor Rim. Femeile
povestesc apoi despre aventuri, despre perioada ocupatiei si despre Mika-L despre care se spune ca este
autoarea nasterii unui copil mort al carui tata ar fi un tanar pictor, Grig, ultima discutie provocand retragerea Linei.
Barfa continua si in strada unde Mini si Nory asteapta tramvaiul. Mini afla ca Maxentiu este in Bucuresti si
urmeaza sa se casatoreasca cu fainareasa, cum este numita Ada Razu, fiica unui recent imbogatit din comertul
cu paste fainoase. Fetele o vad pe Mika-L intr-o cofetarie dar evita sa o intalneasca apoi se despart la coltul
bulevardului cu Calea Victoriei. Intr-o superba dimineata de aprilie, Mini hotaraste sa viziteze pe Lina. Il gaseste
acasa pe Rim uimit ca este intrebat despre mosia Hallipilor desi el nu iese niciodata din oras. Isi exprima, in
schimb, admiratia pentru Lenora, o femeie eleganta si distinsa, si care obisnuieste sa locuiasca la ei cand vine la
Bucuresti. Afla ca Lenora se afla acum la Viena impreuna cu Coca-Aime pentru un consult medical. Admiratia
nestavilita pentru Lenora o convinge pe Mini despre sentimentele lui Rim fata de Lina, sotia lui, lipsita de eleganta
si frumusetea Lenorei. Sosind Lina ii cere permisiunea sotului ei sa primeasca vizita Elizei, verisoara primara a lui
Doru Hallipa. Eliza vine insotita de Lica, fratele Lenorei si de Nory. In timpul ceaiului, Lina si Eliza discuta afaceri
de familie iar Lica arunca ocheade lui Nory. Mini incearca o conversatie cu Rim, apoi frunzareste un album de
familie incercand sa identifice persoanele din fotografii. Lina o roaga pe Mini sa ramana la masa fiindca Rim
pleaca la repetitie la quartet. Lica are o discutie aprinsa cu Lina dar Mini nu reuseste sa inteleaga despre ce este
vorba. Intr-o alta zi, Mini trece pe la Rimi si doctorul o invita in birou desi se afla intr-o discutie aprinsa cu Lica. Il
lauda pe Doru Hallipa pentru niste prepelite aduse cu putin timp inainte apoi o elibereaza pe Mini care cere sa
mearga in bucatarie pentru a vedea cum prepara pasarile. Lina se plange oaspetelui ei ca Lenora are de peste un
an, de cand Mika-L este plecata de acasa, crize dar nu mai are iesiri nervoase ci stari de liniste suspecta, mai
ales de cand Elena este casatorita cu Draganescu. Mini afla ca o scrisoare trimisa de Mika-L lui Doru ajunge din
greseala in mainile Lenorei si astfel aceasta afland ca fata are datorii mari si-i cere tatalui ei bani. Lenora face din
nou o criza reprosandu-i barbatului ei ca face prea multe cheltuieli, chiar si nunta Elenei costand prea mult.
Plecand impreuna, Lina spre un client iar Mini cu probleme particulare, femeile intalnesc pe Doru Hallipa insotit
de Eliza. Rugata de Lina, Mini o insoteste la mosia Hallipilor, evident mai neingrijita decat la ultima lor vizita. Lina
trebuie sa o convinga pe Lenora sa se interneze intr-o clinica unde ar avea parte de o ingrijire speciala dar
aceasta , obsedata ca se urzeste un complot impotriva ei, o prefera ca insotitoare pe Eliza aflata in pragul unui
divort. Lina si Mini sunt intampinate pe terasa de o servitoare si conduse in gradina unde se odihneste Lenora cu
un chip obosit si priviri stranii, apoi apare si Doru Hallipa. In timp ce Lina o convinge pe Lenora sa se mute la
Bucuresti, Mini viziteaza impreuna cu Doru casa femeia observand schimbarile intre care si lipsa tabloului
doamnei Calliope, bunica lui Hallipa. Intr-o alta zi, dupa o noapte ploioasa, Mini intalneste in oras pe Nory cu
care merge in vizita la Elena, mai stralucitoare decat la ultima lor intalnire, mai eleganta dar si mai rece. La
cererea lui Mini, Elena le arata salonul de muzica unde sunt servite cu prajituri si cu vin. Ele vorbesc despre
familia Hallipa recent mutata in Bucuresti intr-o casa pusa la dispozitie de parintii Elizei. Astfel afla ca Lenora este
plecata la Predeal, in sanatoriul doctorului Walter pentru a sta un timp departe de problemele ei de familie. Intre
timp, Doru vine una din mosii, fapt neacceptat de Elena care, afland, se cearta cu tatal ei. De la Predeal vin vesti
contradictorii: Lenora se simte tot mai bine dar o vizita a fiicei sale Mika-L venita sa-si ceara iertare si bani, ii
schimba total dispozitia. Ea marturiseste lui Doru ca Mika-L nu este fata lui si-i cere sa se desparta fapt acceptat
de acesta. Vestea uimeste pe toti prietenii de familie, convinsi de soliditatea acestei casatorii dar eliberarea de
aceasta taina face ca Lenora sa cunoasca o insanatosire miraculoasa in sanatoriul doctorului Wagner a carui
simpatie evidenta pentru pacienta este vizibila. Intrand la Ateneu pentru a se odihni, Mini intalneste dupa mai mult
timp pe Doru si pe Eliza, de data asta impreuna, fara a se mai feri, afisand relatia lor intrerupta un timp. Mini
mediteaza asupra evenimentelor traite in ultima perioada constatand ca evolutia neasteptata a familiei Hallipa.
FECIOARELE DESPLETITE Roman de Hortensia Papadat-Bengescu, aparut la Bucuresti, in Editura Ancora, .

In prima editie se mentioneaza ca acest roman s-a citit pe masura ce a fost scris si a fost lucrat pe masura ce s-a citi in sedintele literare ale
cercului Sburatorul din anul 1924". Dupa Balaurul, care insemnase o prima incercare de roman obiectiv, autoarea dadea curs indemnurilor lui E.
Lovinescu sa renunte la lirismul poematic sau turnai in proza inceputurilor si sa se indrepte spre roman. Volumul urma sa se numeasca Cetatea
vie, apoi, preluand titlul unui text aparut anterior. Omul care a trecut.

Forma ultima a fost fixata in preajma editarii; o sintagma il explica drept un apelativ al femeilor cu moralitate indoielnica si care aduc pe lume un
bastard.

Frecventa motivului, una din fixatiile autoarei, este cu finete interpretata psihanalitic de Ovid S. Crohmalniceanu {Cinci autori), intr-un interviu,
prozatoarea declara, dupa 12 ani de la aparitia cartii, ca terminand-o nu stiam ca pornesc la un drum lung, nu banuiam ca mi s-a deschis un
ciclu, socoteam ca am incheiat o carte" (Lumea romaneasca" din 12 oct. 1938).

Este aici, probabil, si o explicatie a faptului ca trei dintre prozele sale din periodice, publicate anterior sau concomitent cu aparitia volumului, nu au
fost, totusi, incluse in el. Nefiind socotite fragmente ale unui intreg pe care inca nu-l intrevedea, aceste posibile capitole ale romanului i se vor fi
parut autoarei fie de prisos, fie disproportionate; necesare intelegerii exacte a ansamblului, ele sunt, de fapt, un fel de preistorie a familiei Hallipa.
Radacinile ei se gasesc in Omul care a trecut (Cetatea literara', an. I, 1926), in Lenora (ibid., nr. 14 din 15 febr.) si in Doru Hallipa (Sburatorul",
seria a IV-a, nr. 4, iunie 1926), cu mentiunea, de data aceasta, fragment inedit, din romanul Fecioarele despletite".

Cele trei texte au fost republicate integral in notele la Opere, voi. III, Editura Minerva 1979, si reunite in volum, sub titlul Omul care a trecut, in
Jurnalul literar, 1991, Capricorn, seria Folio nr. . Titlurile, asemeni majoritatii prozelor din Sburatorul" precedand aparitia in volum, trimit la
onomastica, ceea ce e firesc, intrucat nu prin epic stufos se vor defini romanele marii europene", ci prin structuri umane complexe, prin indivizi
aflati nemijlocit sau prin aliante in relatii de familie mai apropiate ori mai indepartate. Acesta era si liantul compozitional al celor cinci volume care
alcaruisera primul roman ciclic din literatura noastra, consacrat Comanastenilor, de Duiliu Zamfirescu. Ciclul Hallipa alatura: Fecioarele despletite,
Concert din muzica de Bach, Drumul ascuns, Radacini si fragmente din Straina tiparite in diferite perioade antum si postum, roman al carui text
integral, predat in anul 1947 unei edituri, s-a pierdut. Unii comentatori considera ca adevaratul ciclu grupeaza doar primele trei scrieri, celelalte
doua avand o legatura doar aparenta, formala, cu restul.

In centrul romanului sta destramarea unui cuplu alcatuit din Doru si Lenora Hallipa, caruia nimic nu parea a-i ameninta stabilitatea definitiva.
Casatoriti de peste douazeci de ani, parinti a cinci copii care au trecut neobservati prin viata lor, netulburandu-le intimitatea e-goista, traiesc intr-
un confort de oameni bogati, la Prundeni, mosie in apropierea capitalei; el, supus capriciilor si rasfaturilor unei partenere inca frumoasa si
atragatoare, ea, obsedata de pastrarea lui Doru, mai ales prin senzualitate. Brusc, edificiul incepe sa se prabuseasca, aparent inexplicabil.

Lenora se imbolnaveste nervos, are tot mai des manifestari isterice, isi tine la distanta sotul, il respinge si chiar se straduieste, vizibil, sa faciliteze
si sa grabeasca a-propierca lui de Eliza, logodnica de odinioara. Treptat, se va reconstitui un complex de factori care stau la baza crizei
matrimoniale.

In urma cu multi ani, Lenora adusese pe lume pe Mika-Le, rodul nedorit al unicului ei adulter, semanand a viol - relatarea scenei in Omul care a
trecut este subtil echivoca - si taina odioasei paternitati fusese bine pastrata. Iata insa ca cea mai mare dintre fetele Hallipa, Elena, aflata in
preajma casatoriei cu printul Maxentiu, rupe logodna, surprinzand o scena erotica dintre acesta si Mika-Le, adolescenta vicioasa, cu antecedente
cunoscute in familie. Este reactualizat, consecutiv, dezgustul de sine al Leno-rei, sentimentul de vinovatie, scarba de a nu se fi putut debarasa de
sarcina repulsiva, cu atat mai mult cu cat calineriile fetei in jurul lui Doru, parintele oficial si necunoscator al adevarul ui, sunt privite acum tot mai
mult ca forme ale unei depravari mostenite de faptura padureata" de la zidarul italian, tatal adevarat.

Neuroastenia Lenorei ia forme tot mai grave, spre dezolarea lui Doru, averea incepe a se risipi, tratamentele fiind costisitoare iar stapanul,
preocupat de Lenora, lasand totul in paragina. Elena se casatoreste repede si convenabil cu mosierul si industriasul Draganescu, Mika-Le se
instaleaza la Bucuresti, conti-nuandu-si existenta artistica" si amoroasa pe mai multe planuri, chiar simultane, Lenora este internata intr-un
sanatoriu de elita spre a se vindeca, marturisindu-i lui Doru, pe neasteptate, adevarul despre Mika-Le si provocand astfel divortul. Epicul
romanului ar fi anemic in sine, daca n-ar fi puternic fortificat prin patrunderea, fara nici o inhibitie, in adancul sufletului feminin, urmarindu-se
boala psihica si degradarea unui organism aparent sanatos, sub impulsul unor factori ce tin de subconstient. Cercurile concentrice ale analizei "
(N. Cretu) umplu spatiul, oferind impresia de pagina densa, cu dezvaluiri succesive, extinse, dar, mai ales, forand in adanci me. Critica a subliniat
ca, pe acest plan, Hortensia Papadat Bengescu nu are precursori in literatura nationala, realizand o analiza psihologica de certa modernitate.

Teoria existentei unui trup sufletesc", cu prelungiri si ecouri armonice sau discordante in fizic, analizata subtil de Liviu Petrescu {Realitate si
romanesc) ocupa un loc central in viziunea lui Mini, devenind un adjuvant in dezvaluirea intimitatii personajelor. Contestata ca necesitate de
Lovinescu, admirata de Felix Aderca - spre a-i numi pe cei mai apropiati, in timp, de aparitia volumului - , Mini a fost socotita cand un allcr ego al
romancierei si avatar al subiectivitatii primelor scrieri, cand lentila prin care este privita lumea, personaj-interpret, neangrenat in actiune.
Interiorizata, reflexiva, aristocratica, de o maxima receptivitate senzoriala, este una din vocile" care intermediaza apropierea cititorului de
universul interior al celorlalte personaje, care nu se marturisesc nicicand. Chiar scenele confesive dintre Lenora si Lina, verisoara oportuna si
discreta, sunt privite de la distanta, banuindu-se doar natura convorbirii si agitatiei celor doua. Nory, o alta. voce comentatoare, este
complementara. Exuberanta si cartitoare, plebeiana si cinica, nu este o subtila; prin colportaje - sa le zicem benigne -vorbeste neobosit despre toti
si toate, mijlocin-du-ne cunoasterea fetei nevazute a lumii cu care intra, monden sau profesional, in contact.

Are astfel loc aditionarea a trei puncte de vedere, autoarea acordandu-si privilegiul de a se suprapune, uneori, opticii, totusi opuse, a primelor
doua. Aparent, Fecioarele este un roman de familie, dar relatiile sunt degradate, aerul comun al personajelor fiind dat de frigiditatea afectiva a
fiecaruia. Este si un roman citadin, chiar daca Doru si Lenora traiesc mai mult la mosie. Prin ochii lui Mini este vazuta capitala, Cetatea vie", cum
o denumeste aceeasi, fascinata de poezia Bucurestiului, nu de acela maccdonskian si patriarhal al lalelelor si trandafirilor", ci de cel contemporan,
cu urbanistica epocii postbelice. Tot ca o nota particularizatoare, sa adaugam prezenta ochiului necrutator de clinician expert, exersat inca din
scrierile mai vechi, in urmarirea maladivului; Hortensia Papadat Bengescu surprinde, modern, dereglari comportamentale derivate din tulburari
psihice ascunse, pentru ca, in urmatoarele volume, tabloul patologiilor umane sa se imbogateasca sensibil.