Romanul citadin de analiza psihologica :: Concert Din Muzica de Bach de Hortensia PAPADAT

BENGESCU
Hortensia PAPADAT BENGESCU Concert Din Muzica de Bach
Definitie: Romanul este o scriere epica in proza, cu actiune complexa, de mare intindere,
desfasurata pe mai multe planuri, cu personaje numeroase si cu o intriga complicata.
Romanul are o structura narativa ampla, organizata pe mai multe planuri paralele sau
intersectate, in care se prezinta un numar mare de personaje, cu pondere diferita in
structura epica (personaje principale, secundare, episodice etC).
Subiectul romanului
Romanul "Concert din muzica de Bach" este al doilea din ciclul Hallipilor si a aparut in
anul 1927, fiind una dintre cele mai realizate creatii din intreaga proza a Hortensiei
Papadat-Bengescu. Toate romanele acestui ciclu urmaresc destinul Hallipilor, al rudelor si
prietenilor lor, care fac parte din lumea mondena a Capitalei, asa-zisa "lume buna", o
fauna care este compusa din snobi si mai putini aristocrati adevarati, exagerat stilizati,
cum remarca George Calinescu: "Un aspect caracteristic al acestei lumi este ca indivizii
nu sunt preocupati de bani decat la inceput, in momentul intrarii in clasa. Toti sunt mai
mult sau mai putin bogati, dar aflati in afara oricarei griji materiale. Averea este unicul
mediu in care pot pluti aceste fiinte diafane. () Aici n-avem de-a face cu ambitiosi politici,
cu avari, cu speculanti, ci cu persoane preocupate de Ace zice lumeaA, ambitionand sa
dea serate, sa fie primite la anumite receptii dificile, sa reactioneze in toate momentele
vietii, chiar cele mai grave, in modul cel mai distins". Contrastele intre esenta si aparenta
nu apeleaza la ridicol, de aceea imaginea personajelor nu este comica asa ca la
Caragiale, deoarece eroii sunt deprinsi cat de cat cu stilul de viata adoptat. Insa egoismul,
amoralitatea, lipsa sentimentelor, fac aceasta lume detestabila, pana la accente grotesti
prin reactii pasionale vulgare.
Romanul este construit - in principal - pe destinul a trei cupluri: Lina si profesorul Rim;
Elena si inginerul Draganescu; Ada Razu si printul Maxentiu. in cadrul fiecarui cuplu
intervine un intrus, care destabilizeaza relatiile familiale ale partenerilor: intre Lina si
doctorul Rim se interpune Sia, intre Elena si inginerul Draganescu intervine muzicianul
Marcian, iar intre Ada Razu si printul Maxentiu este Lica Trubadurul.
Actiunea romanului "Concert din muzica de Bach" este continuarea primului roman,
"Fecioarele despletite", care contureaza componenta familiei Hallipa, ai carei membri isi
continua destinul in romanele viitoare. Dom Hallipa, stapanul mosiei de la Prundeni, se
casatoreste cu Lenora, o femeie senzuala si comoda, care va isca in jurul ei o serie de
dezastre. Locotenentul Paulici, primul sot al Lenorei, se sinucisese in imprejurari
misterioase. Dupa casatoria cu Dom, ea va avea doua fete, Elena si Coca-Aim6e, pe care
le creste ca pe niste plante de sera. Dintr-o relatie vinovata cu un zidar italian, Lenora
naste pe Mika-L6, care mosteneste de la tata inclinatii perverse, fapta apasand greu
constiinta Lenorei, care cade intr-un fel de apatie nervoasa si este internata la sanatoriul
doctorului Walter. Casatoria se destrama, Dom vinde Prundenii si se intoarce la Eliza.
Romanul "Concert din muzica de Bach" continua destinul acestei familii prin descendentii
ei. Faptele se petrec fie in casa Elenei, fiica mai mare a Lenorei, casatorita cu
Draganescu, fabricant bogat, fiu de carciumar, fie in casa Linei, sotia profesorului Rim ori
in familia printului Maxentiu, casatorit din interes cu "fainareasa" Ada Razu. Cele trei
casnicii s-au realizat din interes. Elena s-a maritat cu George Draganescu pentru a se
razbuna pe fostul logodnic, printul Maxentiu, fiindca acesta se lasase cucerit de farmecele
surorii ei vitrege, Mika-Le
Doctorita Lina, urata, bondoaca, dar plina de energie, isi dorea un statut social solid si ii
ofera lui Rim, in schimbul casatoriei, o catedra universitara.

Ada Razu, fiica unui morar imbogatit, zisa si "fainareasa", se casatoreste cu printul
Maxentiu cu scopul tintit de a patrunde in societatea inalta a Bucurestilor, scotandu-1, in
schimb, pe acesta din saracie.
Romanul incepe in casa noua a Rimilor, la care vine in vizita Mini, un personaj-reflector,
care este purtatoarea vestilor si stirilor de ultima ora de la o familie la alta. Un alt
personaj-reflector este si Nory Baldovin, care are in roman aceeasi misiune, de a
transmite informatii si barfe de la un personaj la altul.
Mini constata surprinsa ca, odata cu noua casa, Rimii s-au procopsit cu o infirmiera, Sia,
care sa-1 ingrijeasca pe profesor si care parea "un bloc impermeabil, care slujea de
adapost unor ganduri putine, dosnice, incapatanate", la care tanara vizitatoare "se uita
fricos". Sia iese la poarta ca sa-l intalneasca pe Lica Trubadurul, care o chemase prin
fluieraturi si Mini afla ca infirmiera este fata lui, asadar nepoata Linei. Profesorul Rim avea
un caracter, uracios si Mini credea ca face "pe bolnavul cu dinadinsul", complacandu-se in
starea de pacient, parea ca vrea "sa consume un timp inutil". in tinerete, Lina avusese un
"incident" amoros cu varul ei, Lica si o nascuse pe. Sia, pe care o luase s-o creasca el,
deoarece "urata si proasta se vaitase si bocise", atunci cand "se intamplase buclucul".
Cresterea fetitei nu-i ingradise libertatea "vagabondului inofensiv vesnic cu mainile in
buzunar", Lica, intrucat gasea mereu "indragostite" care sa-i gazduiasca o vreme, acest
"trai aventuros" asigurandu-i "tacamul pus si patul asternut pretutindeni, fie ca oaspe, fie
ca amant". Sia avea acum 19 ani, facuse ca vai de lume o scoala de infirmiere, dar fiind
proasta si lenesa, Lica o convinsese pe Lina sa o ia in casa ei, sub pretextul de a-1 ingriji
pe Rim, care suferea de guta, boala pe care el o amplifica dintr-o comoditate si o lene
iesite din comun. Rim, "desirat si spalacit", fiul unui vames din Ungheni, considera ca Lina
trebuia sa se simta onorata ca o luase de nevasta, mai ales ca "avea s-o aiba pe cap
toata viata", chiar daca el primise in schimb o catedra universitara si, acum, aceasta
casa, ce fusese cumparata pe numele amandurora, cu banii Linei.
Plecand de Ia Sia, Lica o cunoaste pe Ada Razu, ce se plimba cu trasura impreuna cu sotul
ei, printul Maxentiu, care mana caii si era gata sa-1 loveasca. Lica prinsese, cu o mana
sigura, zabala cailor si izbutise sa-i supuna cu gestul curajos al unui om ce se pricepe la
cai, fapt ce o impresionase pe Ada. Printul Maxentiu era fiul unei cantarete de varieteu,
Zaza si al unui "print batran si decavat" (care a pierdut toti banii la jocuri de noroc, ruinat
- n.n.). Desi cei doi nu erau casatoriti, copilul fusese recunoscut si mostenise titlul
nobiliar, care constituise si argumentul pentru care Ada il luase de barbat. Bruneta Ada
Razu mostenise o avere importanta la moartea tatalui sau, fost morar, care se imbogatise
"din faina" si de aceea ei i se mai spunea si "fainareasa". Maxentiu, bolnavicios de mic,
lipsit de energie si saracit, ii oferise Adei titlul nobiliar in schimbul traiului imbelsugat, iar
acum printul era bolnav de ftizie. Ada, fire vioaie, viguroasa, iubind sportul, "il tara" dupa
ea in diverse vizite, pe terenurile de sport, agravandu-i boala. Ada Razu il angajeaza pe
Lica Trubadurul profesor de echitatie la grajdurile sale, facandu-si-1 amant. Ea urmareste
sa-1 introduca pe Lica in lumea mondena, profitand de faptul ca acesta era unchiul Elenei
Draganescu, dar familia il respingea ca pe "o rusine". Ocazia de a patrunde in cercul
restrans al Elenei se ivise in persoana muzicianului de talie europeana, Marcian, care era
var cu Maxentiu si pe care Ada il convinge sa cante la concertul din muzica de Bach,
organizat de Elena Draganescu in saloanele sale, eveniment monden, pentru care toata
protipendada Capitalei ar fi facut orice ca sa primeasca o invitatie.
Mini si Nory sunt doua tinere amice cu familiile din "societatea inalta", care comenteaza
toate evenimentele ce au loc in lumea buna, duc stirile pe care le aduna de la unii ca sa
le spuna celorlalti, ambele intruchipand personajul-reflector.
Cei doi gemeni Hallipa, sunt tipuri de detracati cu inteligente complementare si gesturi
automate, deprinsi sa-1 secondeze pe Rim, ca niste ucenici grotesti pe maestrul lor, care
i-a luat ca asistenti la facultate. Desi nu reusisera sa termine liceul, gemenii venisera din
Germania cu o diploma de farmacisti, capatata nu se stie cum. Ei sunt excesiv de amabili
cu oricine, daca au vreun interes sau vreun castig. Ca orice fiinte inferioare, iubesc
umezeala si intunericul, facandu-si un laborator insalubru la subsolul facultatii de
medicina, in care se simteau foarte bine si unde faceau afaceri cu studentii care voiau sa
promoveze examenele fara prea multa invatatura.
Elementul central al romanului este pregatirea si sustinerea concertului din muzica de

Bach in saloanele Elenei Draganescu, un eveniment monden, care se impiedica in tot felul
de amanunte organizatorice, fiind amanat de mai multe ori. Elena devine amanta lui
Marcian, relatie care-i satisface orgoliul de snoaba, deoarece acesta era un muzician
celebru si, totodata, varul lui Maxentiu.
Doctorul Rim o seduce pe Sia, aceasta ramane gravida si este data afara din casa de
Lina. Profesorul o duce in mansarda asistentilor sai, gemenii Hallipa, fratii degenerati,
care incearca, in dementa lor, sa-i faca o intrerupere de sarcina, profitand, totodata, si ei
de biata fata. Jignita de comportarea sotului, Lina ii marturiseste lui Rim ca Sia este fiica
ei, dar pe acesta nu-1 afecteaza si se roaga de ea sa o salveze, intrucat fata facuse
infectie. Lina refuza cu incapatanare sa intervina si Sia moare.
Toate personajele romanului se intalnesc la inmormantarea Siei, afisand o masca
indurerata, sub care se ascundea nerabdarea si satisfactia ca seara urmau sa participe, in
sfarsit, la mult ravnitul concert din muzica de Bach, care nu constituia pentru nimeni un
eveniment muzical, ci unul monden, un prilej de a-si verifica prestigiul de membri ai
societatii inalte bucurestene.
Romanul nu are un fir epic, intrucat este o proza de analiza psihologica, autoarea
urmarind mai ales introspectia personajelor, a tarelor morale si sociale.
Caracterizarea personajelor
Elena Draganescu este prima fiica a Lenorei si a lui Doru Hallipa si este construita din
doua zone psihologice: Elena este indragostita de Maxentiu, cu care se logodeste, dar
sora ei vitrega, Mika-Le, maestra in arta de a face rau, intervine brutal intre cei doi
indragostiti. Elena rupe logodna, "cu o raceala tot atat de incapatanata cat de neclintita ii
fusese dorinta de a-1 lua". Cealalta zona ii contureaza capacitatea exceptionala de a se
implica in organizarea primirii invitatilor la diferite evenimente mondene, pe care le initia
in saloanele sale: "Elena obicinuita de foarte tanara sa tie loc de gazda in casa
parinteasca, isi alcatuise lesne relatiile mondene. Snobismul ei o facea sa aleaga ce era
mai bun si primea pe toti cu aceeasi rezerva fireasca. Cum nu aveau pentru ea decat
singura calitate de oaspeti, ii supunea unui regim egal si predomina fara nici o sfortare. ()
De altfel, la receptiile ei nu se vorbea nici politica, nici afaceri". Asadar, Elena este
rationala, egoista si rece, urmarind numai succesul social, caruia ii subordoneaza si
preferinta ei reala pentru muzica clasica.
Modalitati artistice
Hortensia Papadat-Bengescu instaleaza definitiv in literatura romanul romanesc citadin.
Desi prozatoarea face adevarate studii ale personalitatii naturii umane, ea nu realizeaza
un roman social, mai exact, contureaza coloristic o lume cosmopolita, o "burghezie de
formatie recenta, fara traditii, fara moral, fara gust" (G.CalinescU), o societate a
parvenitilor, a imbogatitilor de dupa razboi: Lica Trubadurul fusese plutonier major in
armata, Ada Razu e fata de fainar, milionarul Draganescu se trage dintr-o familie de
carciumari, profesorul Rim este fiul Aunui vames de la Ungheni. "Sufletul acestor oameni
e inca primitiv si grosier sub reflexe de aur si de purpur. Din civilizatie, ei n-au decat
confortul" spune criticul Mihai Ralea.
George Calinescu observa gustul pentru patologie al romanelor Hortensiei PapadatBengescu: Lenora este mai intai bolnava de nervi, apoi moare de cancer, Draganescu
sufera de inima, printul Maxentiu moare de tuberculoza etc.
Hortensia Papadat-Bengescu creeaza o literatura feminina, penduland intre "explozie
lirica", "exuberanta senzoriala" si "sensiblerie discreta" spunea Eugen Lovinescu, iar
criticul "Vietii Romanesti", Garabet Ibraileanu, este de-a dreptul entuziasmat de
"originalitatea operei si caracterul ei eminamente feminin".