aN EE eel DIRECTIA GENERALA EVALUARE NATIONALE MONITORIZARE iNVATAMANT PREUNIVERSITAR SCRISOARE METODICA pentru anul seolar 2017 — 2018 limba si literatura romani LICEU Disciplina limba si literatura romani este o disciplini care, prin finalititile educationale gi prin raportare la planurile-cadru de invafimant se integreaza in categoria disciplinelor fundamentale, studiate de catre elevi pe parcursul intregii scolarizlti preuniversitare, Obiect si instrument de studiu deopotriva, limba si literatura romani este disciplina care creeazi perspectiva abordarii transdisciplinare a unor concepte precum lecturé, comunicare, dezvoltarea abilitijilor de viafi, cunoastere si autocunoastere, gandire critica ete, Nivelul liceal reprezinta nivelul la care, cu precddere la disciplina limba si literatura romana, procesul instructiv-educativ include devoltarea comportamentala, gandirea critica, scrierea creativa, autocontrolul si comunicarea multiipostaziala. Elevul intra in ciclul liceal cu un orizont de asteptare construit in gimnaziu si proiectat ctre invayimdntul superior, fapt care necesita o bund proiectare a motivarii pentru invatare, o permanenta adaptarea la nou si o constanté predispozitie pentru modemizarea tehnicilor si a metodelor didactice de invafare, manifestate de cadrele didactice de specialitate. Evaluarea nivelului de competengi a elevului trebuie, de asemenca, si se desfagoare ritmic, obiectiv, prin raportare la un set de indicatori conceputi in directa corelatie cu nivelul de varsta si capabilitatea implicit a elevului. Finalitatile disciplinei se reflect nemijlocit in competenfele generale si in setul de valori si atitudini enunfate in programele scolare, din care deriva intreaga structuri curriculara (competenfe specifice, confinuturi ale invafirii). Aceste finalitaji isi glsese corespondent, in principal, in domeniul Comunicare in limba maternd, aga cum apare acesta definit in documentele Uniunii Europene (Competenje cheie pentru inveyamdntul pe tol parcursul viefii ~ Cadrul european de referinfai, Anexa la Recomandarea Parlamentului si a Consiliului European, 2006), cét si in competentele transversale, menfionate in acelasi document, din domeniile A inva sa invefi, Competente sociale si eiviee, Spirit de initiativa si cultura antreprenoriald, Constiina si exprimare cultural Scopul studierii limbii gi literaturii roméne in perioada scolaritiii obligatorii este acela de a forma un tandr cu o cultur’ comunicationala si literard de baz, capabil si infeleagd lumea, si comunice si si interactioneze cu semenii, sisi utilizeze in mod ficient si creativ capacitatile proprii pentru rezolvarea unor probleme concrete din viaja cotidiani, si poati continua in orice faz a existenfei sale procesul de invajare, si fie sensibil la frumosul din natura si la cel creat de om, in acest sens, programele scolare de limba si literatura romana sunt realizate pe baza pe modelului comunicativ-functional, model ce presupune studiul integrat al limbii,wee DIRECTIA GENERALA EVALUARE NATIONALE MONITORIZARE INVATAMANT PREUNIVERSITAR al comunicarit 51 al textului literar, find adecvat nu doar specificului acestui obiect de studiu, ci si modalititilor propriu-zise de structurare a competentei de comunicare a clevilor. De asemenea, modelul comunicativ-functional este commun pentru disciplinele cuprinse in aria curriculara Limba si comunicare, ceca ce asigura o perspectiva unitard in abordarea competentelor. Modelul comunicativ-functional impune ca finalitagile disciplinei s& fie centrate pe comunicare, proces in care interacfioneaza patru deprinderi fundamentale: infelegerea dupa auz, lectura, vorbirea, scrierea. Orice act de comunicare comport doua tipuri de procese: (a) producerea (emiterea, exprimarea in scris sau oral) a mesajelor; (b) receptarea (ascultarea sau lectura) mesajelor. Acestea reprezinté aspecte ale invari oricdrei limbi, ca si ale cunoasterii culturale. Modelul curricular al disciplinei este omogen, competentele generale si specifice urmarind progresia achizifiilor de la clasa I la clasa a XIl-a, intr-un parcurs esalonat, in cadrul céruia fiecare ciclu si nivel de invajamant are o dominanté, care se reflecta intr-un anumit decupaj al confinuturilor. in Ticeu, dominant este studiul literaturii, care este abordati din diverse perspective pe parcursul celor patru ani: in clasa a IX-a, programele propun o abordare tematicd a textelor literare si nonliterare, menitd sA inlesneasc4 familiarizarea elevilor cu tipuri variate de texte, s& lege studiul literaturii de experienta lor de viata si s stimuleze placerea lecturii; in clasa a X-a, abordarea literaturii se face perspectiva structurald larga (proza, poezie, dramaturgie si critic’ literara), menita s& stimuleze capacitatile elevilor de a infelege, analiza gi interpreta operele literare. Programele pentru clasele a XI-a si a XlI-a sunt unitare din punctul de vedere al competenjelor generale, al setului de valori si atitudini urmarite pentru acest segment de scolaritate si al principiului de organizare al confinuturilor pe durata celor doi ani de studiu. Continuitatea faf& de programele anterioare de limba si literatura romand (pentru invatémant primar, gimnazial si ciclul inferior al liceului) este asigurati prin paradigma comunicatiy-functionali a disciplinci, ca si prin domeniile de continut incluse in programele pentru clasele a IX-a si a X-a: Limba si comunicare* gi Literatura. in schimb, programele pentru clasele a XI-a si a XIl-a sunt structurate pe principiul cronologic, evolutiv, al fenomenului literar / cultural. Prioritizarea actiunilor si demersurilor didactice in anul scolar 2017-2018 va presupune trei domenii de interes, finalitagile declarate ale tuturor ac{iunilor find sporirea accesului tuturor elevilor a 0 educatie de calitate si cresterea ratei de succes scolar.MINISTERUL EDUCATIEL DIRECTIA GENERALA EVALUARE NATIONALE, MONITORIZARE INVATAMANT PREUNIVERSITAR . Reducerea absenteismului Gradul foarte mare al absenteismului 1a nivel liceal va putea fi redus printr-o monitorizare atenta, altfel spus prin interventie in faza de rise si prin reducerea simfitoare a situatiilor de criz4, manifestate prin abandon sau esec scolar. in acest sens, este necesara o schimbare de abordare in strategiile didactice si o construcfie eficienté a demersului didactic, capabil& a genera motivatia pentru invagare, A. La nivelul unitafii de invayamant: a) Abordarea gradual a problemei absenteismului la orele de limba si literatura romana: © Determinarea elevului de liceu si participe la ora de limba i literatura romana; © Implicarea elevului, fapt care genereazi partiparea activa a acestuia la or- conexiunea cu realitatea de grad I, cu lumea pe care el o percepe ca reald in dihotomia real-artistic; Ghidarea-orientarea elevului, astfel incdt acesta si elaboreze o opinie personala despre opera literard-fenomenul literar-fenomenul lingvistic; ©. Responsabilizarea elevului, astfel incat acesta si fie capabil si formuleze si ssi exprime opinia personala. b) Proiectarea curricular’ adecvati nivelului de competent a elevului/a grupului de levi si utilizarea coerenté si corecti a resurselor. Planificarea calendaristica trebuie perceputa ca un document flexibil si reglator. Calitatea actului didactic va fi permanent monitorizati de Comisia pentru Evaluarea si Asigurarea Calitagii (CEAC), in colaborare eu directorul unitajii de invayamant. Se vor avea in vedere urmatoarele aspecte: - schita lectiei, pentru cei aflati in primii 3 ani de activitate; - proiectarea seevenfelor nou introduse, pentru cei care au depasit examenul de definitivat; Ca misurd remediala aplicatd cadrului didactic, constatarea, in urma asistentei la clas, a unor deficiente in predare conduce automat la instituirea obligativitafii intoemirii schifei lectiei pentru o perioada de sase luni c) Dezvoltarea parteneriatului educational real si eficient pentru reducerea absenteismuluiprin: © promovarea unor relafii contractuale ferme intre unitatea de invaimént si paringii elevilor, cu roluri bine stabilite si obligatii ale partilor; * implicarea Consiliului National al Elevilor in managementul clasei/scolii_ si gestionarea adecvata a situatiilor de criza la nivelul clasei/scolii. Discuriile formale si informale cu elevii privind importanta participarii la cursuri, dezbaterile referitoare la cauzele absenteismului scolar, consecinjele pe termen mediu si lung ale acestuia, reprezinta o constant a procesului educativ.MINISTERULEDUCATIEL DIRECTIA GENERALA EVALUARE NATIONALE MONITORIZARE INVATAMANT PREUNIVERSITAR B. La nivelul inspectoratului scolar: Inspectoratul scolar are obligatia monitorizarii si prevenirii.absenteismulu Tematica este inclusd in planul de actiune al inspectoratului si devine unul din obiectivele inspeefiei scolare. Problema participarii scolare si a absenteismului este analizati in sedinfele de lueru cu ditectorii unitiilor de invatamant de la inceputul anului scolar. Liniile directoare ale planului de actiune pe care fiecare unitate de invatimAnt preuniversitar gi Ie asuma sunt monitorizate, Pentru punerea in aplicare a acestor planuri sunt diseminate exemplele de buna practic’. Inspectoratul scolar organizeaz actiuni de monitorizare si control al aplicarii masurilor decise la nivelul unitijilor de invajamant si al inspectoratului. Inspectiile organizate urmérese: observarea si analiza participarii scolare, a cauzelor absenteismului sia misurilor care se impun la nivelul abordarii didactice, al organizarii si managementului scolar. A. La nivelul unitifii de invatamant: Evaluarile inifiale devin reper pentru adaptarea procesului de invajare la particularitatile beneficiarului direct. Subiectele, claborate la nivelul unitafii de invajamant de catre comisiile metodicc/catedrele de specialitate, vor confine itemi clar formulai, avand ca scop evaluarea competentelor prevazute de programele scolare. Scopul evaluarilor nu este ierarhizarea elevilor, a profesorilor sau a scolilor, ci cunoasterea nivelului real al elevilor, pentru a stabili un parcurs individualizat al acestora si pentru a masura progresul scolar realizat. Testarea inijiala se desfaigoara la inceputul semestrului intai, clevilor si parinjilor/reprezentantului legal comunicéndu-li-se, in intdlniri individuale, rezultatul objinut in urma evaluarii, Eventualul ecart fata de programa scolard, acfiunile pe care le propune cadrul didactic pentru a remedia deficientele/ a asigura progresul scolar/ a stimula performanja, precum si masurile necesare de sustinere a elevului de catre familie, sunt discutate in cadrul acestor intélniri individuale. La nivelul catedrelor/comisiilor metodice vor fi analizate rezultatele globale ale claselor, problemele tipice si modul de acjiune didactica ce se impune a fi aplicat in timpul anului scolar, pentru relizarea obiectivelor educationale specifice fiecarei clase de elevi. intreaga abordare metodologicd va fi dezbatuta la nivelul comisiilor metodice. Consiliul profesoral al unitajii de invayimant analizeazd rezultatele testelor si stabileste planul de acjiune care s& conduc& la realizarea indicatorilor de rezultat stabiliti si asumagi prin planul managerial si prin planul de dezvoltare institutionala.MINISTERUL EDUCATIEL DIRECTIA GENERALA EVALUARE NATIONALE MONITORIZARE INVATAMANT PREUNIVERSITAR ‘Ameliorarea rezultatelor scolare se va face prin planuri remediale particularizate pentru fiecare clasé-specializare. Este interzisi comunicarea public& a rezultatelor individuale. Singura petsoand autorizati si fact prezentarea public a rezultatelor globale, far nominalizari ale clevilor sau cadrelor didactice, cu accent pe diagnoza si miasurile propuse este directorul unitaii de invafimant. in ultimele sAptimani ale semestrului al doilea, se vor organiza testarile finale, dupa o procedura asemanatoare celei mentionate anterior. Situafia comparativi a rezultatelor objinute de elevi la cele douti testari (inifiala si finald) reprezint& unul dintre indicatorii vizati de figa postului cadrelor didactice si a directorului. Examenul de bacalaureat 2018 incepand cu anul scolar 2017 — 2018, subiectul pentru proba E a) a examenului de Bacalaureat va avea o structurd nous, pilotaté in cadrul simularii din anul scolar precedent si vizeaz evaluarea urmatoarelor competente: 1, Utilizarea corecta si adecvati a limbii romane in diferite situajii de comunicare: 2. Utilizarea adeevata a strategiilor de comprehensiune si de interpretare, a modalititilor de analiza tematic’, structurala si stilistica in receptarea textelor literare si nonliterare 3. Punerea in context a textelor studiate prin raportare la epocd sau Ja curente culturale/literare 4. Argumentarea in scris si oral a unor opinii in diverse situafii de comunicare Proba E a) este alcatuita din trei subiecte: 1, Subiectul I are ca suport un text nonliterar, memorialistic, epistolar, jurnalistic, juridic-administrativ, stiintific, argumentativ, din domeniul audio-vizualului, studiat sau la prima vedere si este aledtuit din doi itemi: un item semiobiectiv de tip intrebare structuratd (A) si un item subiectiv de tip eseu (B); Subiectul al I-lea are ca suport un text literar (epic, liric sau dramatic) si consti intr-un item subiectiv de tip eseu restrans; 3. Subicctul al Il[-lea, constnd in elaborarea unui eseu structurat, vizeaza aspecte de analizé tematica, structurald, stilisties a operelor literare studiate ce apartin autorilor canonici, curentelor culturale/literare, perioadelor, speciilor literare si/sau a tipurilor de texte menjionate in programa de bacalaureat. Subiectul I si subiectul al Il-lea vor fi comune tuturor filicrelor, profilurilor si specializirilor. Subiectul al I1I-lea va fi diferentiat in functie de filiera, profiluri si specializari. in acest sens, catedrele/comisiile metodice vor organiza, scmestrial sau ori de cate ori este cazul, intélniri pe aceasti tema, si vor propune strategii pentru antrenarea inferenfelor, avand in vedere c& subicctul I A este construit din cerinfe inferentiale. La nivelul inspectoratului scolar: Anterior/concomitent procedurilor derulate la nivelul unitatilor de invayamént au loc: - conceperea planurilor operationale judefene;MINISTERUL EDUCA} IRI DIRECTIA GENERALA EVALUARE NATIONALE MONITORIZARE INVATAMANT PREUNIVERSITAR = inspecfie scolara oriental etre parcurgerea adaptali a programel gi evaluarea obiectiva a elevilor; - conceperea planurilor de a ipreund cu casele corpului didactic, pentru a sprijini cadrele didactice in consolidarea metodelor eficiente de evaluate, prin formare continua. + se recomanda intalniri periodice in care profesorii si-si dezvolte competentele de evaluare necesare participarii in comisiile de examinare si evaluare din cadrul examenelor nationale. And la jumatatea primului semestru au loc: ~ analiza rezultatelor de la testele inifiale, pe discipline; - analize comparative intre notele objinute de elevii cl 1a bacalaureat si cele obfinute la clasa, la disciplinele de examen. Concluziile se materializeaz4 in plan de masuri la nivelul unititii de invajamant. IL. imbunatatirea competentelor de lectu Rezultatele evaluirilor internationale cat si ale celor nationale impun interventia imediata si unitard pentru ameliorarea performanfelor elevilor in domeniul lecturii, lectura injeleasa atat in dimensiunea sa traditionala, ca lecturd literara, ca demers in sfera esteticului, a principiilor si valorilor eat si ca lectura funcjionali, ca alfabetizare in injelegerea textului , in sfera realitatii imediate, a socialului. Lectura, infelegerea si interpretarea textului trebuie s& devina practici gi preocupati obligatorii ale profesorilor, indiferent de disciplina. Tipuri de lecturd adecvate nivelului de varsta al elevilor de liceu + Lectura lenté, silentioasd, de profunzime + Lectura rapida + Lectura critica + Lecturile paralele + Lectura explicativa + Lectura problematizata + Lectura de suprafay + Lectura de informare-injelegere + Lectura pentru invatare + Lectura pentru distractie si divertisment (Dobrisor si Panisoara, 2005) Activitatea de lecturd poate fi abordata pe structura metodei S.LN.E.L.G. (Sistemul Interactiv de Notare pentru Eficientizarea Lecturii si a Gandirii), avand ca finalitate injelegerea textului. fn timpul lecturii clevii, marcheaz in text (sau noteazi pe hértie in timpul prelegerii): + cunostintele confirmate de text [V] + cunostinfele infirmate / contrazise de text [-] + cunostinfele noi, neintalnite pan’ acum [+] + cunostinfele incerte, confuze, care merit sa fie cercetate [?]MINISTERUL EDUCATIEL DIRECTIA GENERALA EVALUARE NATIONALE MONITORIZARE INVATAMANT PREUNIVERSITAR A. La nivelul unititii de invatimant: in cadrul orelor de limba si literatura roména, sunt alocate, siptimanal, minim 2 secvenje distinete in structura lectiei, pentru activiti care stimuleaza lectura si sustin dezvoltarea competentelor elevilor, in acest domeniu. Obiectivele centrate pe receptarea gi producerea diferitelor tipuri de mesaje sunt realizate utilizand un suport de lectura variat, incluzind atat texte literare cat si nonliterare, in format clasic, audio sau digital, din programa scolaré sau din afara acesteia, in functie de orizontul de asteptare si opfiunile de lectura ale elevilor, Literatura nu se va studia ca scop in sine, ci pentru a permite elevilor realizarea de asocieri cu viata personalé, cu situafii concrete- invijarea prin raportare la model. Textul literar_ ii va_~— stimula —elevului— gi capacitatea de reflectie/valorizare/autocunoastere. Injelegdnd_particularititile diverselor texte pe care le intélneste in viata sociala si profesionala, elevul va fi capabil si elaboreze el insusi texte, respectind conventiile specifice ale rextelor-model. Dezvoltarea competentelor elevilor de injelegere si producere a textului este obligatoric pe parcursul claselor a IX a — a XII-a, cu atét mai mult cu cat acestea sunt evaluate, la finalul ciclului secundar superior, prin examenul de bacalaureat. Se va avea in vedere atat lectura limbajelor cat si a simbolurilor. Competentele de lectura sunt vizate si in cadrul activitajilor extracurriculare si/sau extrascolare. Profesorul poate initia o campanie de monitorizare a contextelor/ instrumentelormijloacelor de exprimare publicd si poate dezvolta competenfa de exprimare-scriere corectd a elevilor, in concordanja cu normele lingvistice in uz. In vederea dezvoltarii competentei de lecturd in sensul decriptiri continue, discontinue si multimodale, recomandam utilizarea unor surse media (radio, TV, refele sociale, aplicatii etc.). Programele de limba si literatura romani pentru clasele de liceu, in special programa clasei a IX-a, permit introducerea elementelor de educatie media. La baza educafiei media stau abilitati critice si creative, printre care capacitatea de a identifica conceptele cheie, de a face conexiuni intre mai multe idei, de a pune intrebairi pertinente, de a formula un raspuns, de a identifica un sofism. in cazul orelor de limba si literatura romani, competenjele specifice educatiei media pot fi atinse prin activitati diverse, astfel neat clevul sa-si dezvolte urmatoarele deprinderi: ~ accesarea informal = reflectarea asupra informatie - analizarea informatiei; - producerea/crearea de confinut. textelor . La nivelul inspectoratului scolar: Actiunile derulate vor fi de tipul: ~ concepere a planurilor cu masuri de susfinere si monitorizare a unitajilor scolare;Ne oa at DIRECTIA GENERALA EVALUARE NATIONALE MONITORIZARE, INVATAMANT PREUNIVERSITAR ~ inspectie scolaré orientata citre monitorizarea, dar si consilierea acjiunii de implementare; - concepere a planurilor de acfiune, impreund cu casele corpului didactic, pentru a sprijini metodologic cadrele didactice, prin formare continua. Toate aceste trei domenii de actiune se vor regisi in abordarea integratéi a procesului instructiv-educatiy la disciplina limba si literatura roman, expresie a tactului pedagogic gi a vocatiei profesorale a fiecdruia dintre noi. Director, Monica-Cristina ANISIE