ANGHEL MARIA

BALABAN MIHAI
CHIRECEANU DENISA
PERDUN MANUELA

Politici Europene in RU
Structură proiect

POLITICA DE OCUPARE

  
 Politici Europene in RU
Structură proiect

POLITICA DE OCUPARE

1. INTRODUCERE

Uniunea Europeană constituie un cadru destinat să faciliteze statelor membre realizarea

obiectivelor de politică internă şi externă, cu respectarea şi aplicarea consecventă a unor principii
fundamentale comune, pe care România şi le asumă în totalitate: principiul statului de drept şi al
respectării legii, cu stabilirea unui sistem legislativ uniform şi asigurarea protecţiei drepturilor
derivând din reglementările comunitare.

Politica de ocupare a U.E. este parte integrantă din ansamblul de politici complementare
care au evoluat continuu odată cu modelele de dezvoltare socioeconomică. Tratatul de la Roma
din anul 1957 avea poate primele prevederi privind libertatea de mişcare a muncitorilor,
egalitatea privind plata drepturilor salariale, iar dintre instrumentele create, Fondul European
Social este primul care îşi propune să ofere sprijin pentru realizarea politicii sociale şi de ocupare
a forţei de muncă. Putem observa cum evoluţia dezvoltării statelor membre a parcurs mai multe
etape de maturizare a conceptelor şi modelelor până la crearea modelului numit model social
european.

Politica de Ocupare a forţei de muncă în Uniunea Europenă

Momente cheie în domeniul politicii de ocupare a forţei de muncă Dacă între anul 1957
şi 1971 instrumentul utilizat a fost Fondul Social European (Fondul Social European),
ulterior apar şi alte acte normative, strategii, programe şi instrumente care îşi pun

1
amprenta asupra direcţiei dezvoltării acestei politici. Construcţia modelului social
european a fost marcată astfel de evenimente care au contribuit la defi nirea şi apoi
dezvoltarea unei politici sociale şi de ocupare europene, a strategiilor adecvate, a unor noi
instrumente şi parteneriate pentru atingerea obiectivelor acestora.

Politica privind piaţa muncii şi ocuparea forţei de muncă în România

Politica de ocupare a forţei de muncă acoperă domenii vaste, dar strâns legate cu cele
conexe. Dintre aceste domenii se pot menţiona: legislaţia muncii şi condiţiile de lucru,
egalitatea de şanse între bărbaţi şi femei, protecţia socială, protecţia muncii, eliminarea
excluderii sociale şi lupta împotriva discriminării, crearea unui sistem de dialog social
funcţional atât la nivel de întreprindere, de ramură, naţional, cât şi comunitar, care să
asigure consultarea partenerilor sociali în luarea celor mai importante decizii economico-
sociale.

Comisia Naţională de Promovare a Ocupării forţei de muncă (prin Legea nr. 76/2002),
ce are ca scop elaborarea de strategii şi politici pentru creşterea nivelului şi calităţii
ocupării forţei de muncă şi pentru dezvoltarea resurselor umane. Comisia este organismul
de legătură cu Comitetul pentru Ocupare şi Piaţa Muncii (Directiva 97/16/CE) având
rolul de corelare a strategiilor naţionale cu cele europene.

Populaţia şi forţa de muncă Populaţia României se află într-un proces continuu şi lent
de scădere de la începutul anilor ’90. În acest răstimp populaţia a scăzut cu 3,4%
(800.000 de persoane), ajungând la 22,4 milioane în anul 2001. În perioada 2001-2003
sporul natural a fost în descreştere datorită sporului de natalitate afl at înt-o tendinţă de
scădere tabel 2.

2. Instrumentele utilizate în implementarea politicii de formare

2
Un număr de trei programe de finanțare ale UE actioneaza ca instrumente care sprijină politica
de ocupare, si anume:

- Fondul social european (FSE) sprijină o gamă largă de inițiative în statele

membre. În plus, Consiliul European a convenit în februarie 2013 să instituie
Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, destinată tinerilor
cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani care nu sunt încadrați profesional și nu
urmează niciun program educațional sau de formare, din regiunile afectate în mod
deosebit de șomaj.
Fondul Social European (FSE), infiintat prin Tratatul de la Roma, reprezinta
principalul instrument financiar pentru actiuni structurale al Uniunii Europene ce
prevede mijloacele de punere in aplicare a obiectivelor Strategiei europene de
ocupare a fortei de munca: protectia si promovarea fortei de munca, combaterea
somajului, a discriminarii si a excluderii sociale.
In particular, FSE constituie instrumentul de implementare a strategiei europene
de ocupare si finanteaza trei tipuri de actiuni: formarea profesionala reconversia
profesionala si masuri ce duc la crearea de locuri de munca. In urma procesului de
reforma prin care au trecut fondurile structurale in 1999, prioritatile de actiune s-
au schimbat iar pentru perioada 2000-2006 FSE a sprijinit masurile de combatere
a somajului, de dezvoltare a resurselor umane si integrare pe piata muncii
cuprinse in Strategia de ocupare. Astfel, prioritatile tematice pentru perioada
2000-2006 sunt grupate in doua categorii: adaptarea la noua economie manifesta
in cadrul dialogului social si promovarea strategiilor locale de ocupare a fortei de
munca si inovare.

- Programul UE pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială (EaSI)

2014-2020, adoptat de Parlament și de Consiliu, reunește trei programe
(PROGRESS - Programul pentru ocuparea forței de muncă și solidaritate socială;
EURES - servicii europene pentru ocuparea forței de muncă; și Microfinanțare și
antreprenoriat social)

3
 Acesta are ca obiective:
 să consolideze asimilarea obiectivelor UE și coordonarea acțiunilor la
nivel european și național în domneiul ocupării forței de muncă, al
afacerilor sociale și al incluziunii
 să sprijine dezvoltarea unor sisteme adecvate, accesibile și eficiente de
protecție socială și a piețelor muncii
 să modernizeze legislația UE și să garanteze aplicarea sa efectivă
 să promoveze mobilitatea geografică și să stimuleze oportunitățile de
ocupare a forței de muncă
 să crească disponibilitatea și accesibilitatea microfinanțărilor pentru
persoanele vulnerabile care doresc să creeze o microîntreprindere, precum
și pentru microîntreprinderile existente, și să faciliteze accesul la finanțare
pentru întreprinderile sociale.

În vederea îndeplinirii acestor obiective, EaSI urmărește:

 să acorde o atenție deosebită grupurilor vulnerabile, cum ar fi tinerii
 să promoveze egalitatea dintre femei și bărbați
 să combată discriminările
 să promoveze crearea unui număr cât mai mare de locuri de muncă de
calitate și durabile
 să garanteze o protecție socială adecvată și decentă
 să combată șomajul de lungă durată
 să lupte împotriva sărăciei și excluziunii sociale.

- Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) sprijină persoanele care și-

au pierdut locul de muncă din cauza schimbărilor structurale intervenite în
practicile comerciale.
Fondul european de adaptare la globalizare (FEG) a fost creat ca un instrument al
politicii de competitivitate, nu de coeziune, pentru CFM 2007-2013, cu scopul de
a veni în sprijinul lucrătorilor disponibilizați ca urmare a unor schimbări

4
 structurale majore ale modelelor comerțului mondial provocate de globalizare. În
timp ce FSE sprijină programe multianuale care au drept scop realizarea
obiectivelor structurale pe termen lung legate de menținerea sau reintegrarea
lucrătorilor pe piața muncii, FEG răspunde unor urgențe specifice, cum ar fi
concedierile colective cauzate de globalizare, intervenția fiind limitată în timp.
În contextul crizei, Regulamentul FEG [Regulamentul (CE) nr. 1927/2006] a fost
modificat temporar până la sfârșitul anului 2011 pentru a răspunde necesităților
apărute în urma concedierilor la originea cărora se află criza, oferind rate de
cofinanțare de 50 % până la 65 %. Noul Regulament FEG pentru perioada 2014-
2020 [Regulamentul (UE) Nr. 1309/2013] a fost adoptat de Parlament și de
Consiliu în decembrie 2013, cu un buget de până la 150 milioane EUR. Pe lângă
concedierile provocate de schimbările structurale generate de globalizare,
regulamentul acoperă concedierile cauzate de crizele economice și financiare
mondiale.
La 2 mai 2018, Comisia a propus un nou FEG, revizuit, care dispune de un buget
de 1,6 miliarde EUR, urmând ca acesta să fie extins pentru a acoperi lucrătorii
care își pierd locul de muncă în urma restructurărilor cauzate de automatizare sau
digitalizare. Pragul numărului de concedieri care pot declanșa sprijinul din FEG
va fi, de asemenea, redus de la 500 la 250.

1. Importanţa politicii pentru dezvoltarea României

Evoluţia politicii de ocupare în România

5
 În anul 2017, România se regăsea în grupul de 5 state membre din UE care înregistrau
simultan atât spor natural, cât şi sold migrator negativ, împreună cu Bulgaria, Croaţia, Lituania şi
Letonia, în toate celelalte state membre soldul migrator este unul pozitiv. Un sondaj realizat în
anul 2015, privind intenţiile de emigrare şi cauzele acesteia, a condus la concluzia că 47% din
tinerii în vârstă de 16-35 ani din România intenţionau să emigreze în următorii 5 ani.

Din punct de vedere administrativ, România este împărţită în 8 regiuni: Nord-Vest,

Centru, Nord-Est, Sud-Est, Sud-Muntenia, Bucureşti-Ilfov, Sud-Vest Oltenia şi Vest. Acestea
prezintă anumite particularităţi în ceea ce priveşte structura lor economică, ceea ce face ca
anumite sectoare să joace un rol hotărâtor în dezvoltarea lor. În regiunile Nord-Est şi Sud-Vest o
pondere mare a populaţiei este ocupată în activităţi agricole. Populaţia civilă este ocupată în
special în industrie şi construcţii în regiunile Vest şi Centru iar în servicii, în regiunile Centru,
Vest şi Bucureşti-Ilfov. 

De asemenea, sunt regiuni cu un potenţial turistic important (zona Bucovinei în regiunea

Nord – Est, litoralul şi Delta Dunării în regiunea Sud – Est, etc.), evoluţiile economice ale
acestora fiind influenţate şi de nivelul de utilizare al acestui potenţial. 

La sfârşitul lunii martie 2020, regiunile statistice cu cele mai ridicate rate ale şomajului
înregistrat au fost Sud-Vest (4.9%) şi Nord-Est (4.3%). Regiunile cu cele mai scăzute niveluri ale
ratei şomajului au fost Bucureşti (0.8%) şi Vest (2.0%). 

În prezent, România, cu toate eforturile depuse, se află încă mult în urma mediei
europene, în ceea ce priveşte nivelul dezvoltării economico-sociale, în general şi al
productivităţii muncii la nivel naţional. Una dintre cauzele fundamentale o reprezintă decalajele
încă foarte mari care separă România în plan structural de situaţia statele UE dezvoltate.

Numărul total de locuri de muncă create şi desfiinţate, în intervalul 2005-aug. 2018,

indicator important al flexibilităţii pieţei muncii, poziţionează România pe locul 5 în ierarhia
statelor analizate din punct de vedere al acestui indicator. Astfel cu un număr de 610,9 mii locuri
de muncă create şi desfiinţate România se poziţionează după Regatul Unit, cu 1,7 mil. locuri de
muncă create şi desfiinţate în intervalul 2005-aug. 2018, Germania cu 1,2 mil., Franţa 1,7 mil.
locuri de muncă şi Polonia 1,12 mil. locuri de muncă create şi desfiinţate.

6
 Ţara noastră se află în grupa celor 10 din cele 28 state membre care înregistrează un sold
pozitiv, pe ansamblul intervalului, înregistrându-se un plus de 46,3 mii locuri de muncă,
comparativ cu solduri negative de 486,9 mii locuri de muncă în Germania, 442,2 mii în Regatul
Unit, 261,7 mii în Franţa sau 243,1 mii în Olanda.

Dacă în cazul industriei, ponderea ocupării este apropiată de media europeană,

discrepanţele majore sunt în cazul agriculturii şi respectiv al serviciilor. Agricultura este
supradimensionată în cazul României în privinţa populaţiei ocupate pe care o deţine, în
detrimentul altor sectoare economice. Aceasta, în condiţiile în care, într-o economie modernă,
agricultura îşi restrânge considerabil proporția populației ocupate în raport cu celelalte ramuri.

Pe medii de rezidență, structura populației ocupate după statutul profesional este diferită
în urban: 91,4% din persoanele ocupate aveau statutul de salariat, celelalte categorii având
ponderi reduse 6,0% lucrător pe cont propriu și membru al unei societăți agricole sau al unei
cooperative, 0,9% lucrător familial neremunerat și 1,7% patron, iar în rural salariații reprezentau
doar puţin peste o treime din forța de muncă ocupată 38,0%, lucrătorii pe cont propriu și membrii
ai unei societăți agricole sau ai unei cooperative erau 34,6%, lucrătorii familiali neremunerații
26,8% și 0,6% patroni.

Rata ridicată de sărăcie în muncă, se referă la situaţia în care veniturile obţinute prin
muncă nu permit persoanei şi familiei, care se află în întreţinerea sa, să scape de un nivel de trai
scăzut. Deşi ocuparea este văzută ca fiind cea mai bună metodă de ieşire din starea de lipsuri
financiare, sunt persoane care lucrează şi se află în aceiaşi situaţie, rezultând faptul că accesul la
ocupare nu este suficient pentru îmbunătăţirea situaţiei lor.

Rata şomajului înregistrat, a cărei determinare este atribuţie a ANOFM(Agenția

Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă), se calculează în funcţie de numărul de şomeri
înregistraţi în baza de date. La sfârşitul lunii martie 2020, aceasta a fost de 2.9%, fiind
înregistraţi 250.9 mii şomeri.

Efectele politicii europene asupra dezvoltării economico- sociale a României

Strategia Europa 2020 și noua structură de guvernanță bazată pe Semestrul European este
menită să contribuie la efortul UE de a soluționa criza și de a elimina cauzele acesteia.

7
 Strategia Europa 2020 reprezintă un program pe zece ani (2010 – 2020) prin care
Uniunea Europeană își propune să creeze condiții pentru o creștere economică inteligentă,
durabilă și favorabilă incluziunii. Strategia a fost dezvoltată și adoptată în cadrul Consiliului
European din 17 iunie 2010, pe fondul unei crize economice profunde şi al intensificării
provocărilor pe termen lung, precum globalizarea, presiunea asupra utilizării resurselor şi
îmbătrânirea populaţiei. Europa 2020 ține cont de particularitățile fiecărui stat membru, urmărind
în acelaşi timp un program de reforme coerente, având scopul general de a crește
competitivitatea Europei, bazându-se pe atuurile UE – piață unică, monedă comună, politici
comune.

Succesul acestei strategii depinde de:

- angajamentul asumat de UE în ansamblu;

- asumarea răspunderii de către Statele Membre, parlamentele naționale, autoritățile locale
și regionale și partenerii sociali;
- realizarea unei economii sociale de piață solide, competitive și funcționale;
- implementarea reformelor structurale și a acordurilor colective;
- promovarea unui dialog social veritabil cu privire la politicile și măsurile
macroeconomice.

Semestrul european reprezintă un ciclu de coordonare a politicilor economice și bugetare în

cadrul UE. Face parte din cadrul de guvernanță economică al Uniunii Europene. Acesta se
concentrează asupra perioadei de 6 luni de la începutul fiecărui an, de unde și numele său. În
timpul semestrului european, statele membre își aliniază politicile bugetare și economice la
obiectivele și normele convenite la nivelul UE.

Introducerea Semestrului European și coordonarea consolidată a politicilor financiare și

economice sunt menite să lase Statelor Membre suficientă sferă de acțiune și flexibilitate pentru
a implementa o strategie bugetară, economică și socială eficace, conformă Strategiei Europa
2020, care să asigure dezvoltarea şi distribuția echitabilă care să ofere cetățenilor UE un nivel
adecvat de servicii publice și infrastructuri.

În plus, pentru a reacţiona faţă de tendința continuă de creștere a şomajului în Uniunea

Europeană, Comisia a lansat în aprilie 2012 un set de măsuri, care formează aşa – numitul Pachet
privind ocuparea forţei de muncă, acesta vizează:

8
 - sprijinirea creării de noi locuri de muncă prin: reducerea impozitării forţei de muncă;
utilizarea eficientă a subvenţiilor pentru angajare; exploatarea potenţialelor sectoare –
cheie, cum ar fi economia ecologică, tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor, asistenţa
medicală;
- restabilirea dinamicii pieţelor muncii prin: sprijinirea lucrătorilor care doresc să îşi
schimbe locul de muncă sau să se reintegreze pe piaţa muncii; mobilizarea tuturor
actorilor implicaţi în implementarea reformelor necesare; realizarea de investiţii în
dobândirea de competenţe, pe baza unei mai bune anticipări şi monitorizări a nevoilor
pieţei; promovarea liberei circulaţii a lucrătorilor;
- consolidarea guvernanţei în domeniul politicilor de ocupare a forţei de muncă prin:
ameliorarea monitorizării acestora, împreună cu statele membre, pentru a garanta că
aspectele sociale şi cele legate de ocuparea forţei de muncă beneficiază de aceeaşi atenţie
ca şi cele economice.

Guvernanța UE a fost reformată semnificativ la diferite nivele în vederea unei mai

eficiente monitorizări și evaluări a proceselor. În primul rând, prin introducerea Semestrului
European, măsurile de supraveghere a politicilor economice și fiscale sunt sincronizate cu
procedurile bugetare naționale, facilitând o coordonare mai integrată și mai eficientă la nivel
european. Componenta preventivă și cea corectivă a Pactului de Stabilitate și Creștere (SGP) au
fost întărite, ca de altfel și monitorizarea politicilor naționale fiscale.

În contextul noului proces de monitorizare şi evaluare a progreselor fiecărui stat membru

pentru atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020, angajamentele asumate de Romania și
gradul de realizare sunt evaluate anual în cadrul Semestrului European, iar pe baza acestui proces
de evaluare sunt emise recomandări specifice pentru fiecare ţară, aprobate de Consiliul European
la propunerea Consiliului UE.

2. Concluzii şi propuneri

9
3. Bibliografie

 http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Munca/2014-DOES/2014-01-
31_Anexa1_Strategia_de_Ocupare.pdf
 http://www.cide.ro/Piata%20muncii%20din%20Romania.pdf
 https://ec.europa.eu/eures/main.jsp?
catId=9545&acro=lmi&lang=ro&countryId=RO&regionId=RO0&nuts2Code=null&nuts
3Code=null&regionName=National%20Level
 http://ier.gov.ro/wp-content/uploads/publicatii/Piata_muncii.pdf


10