TEMA XIX.

Succes si insucces la
varsta prescolara.
Premise educative ale prevenirii
esecului integrarii in invatamantul
primar
 Succesul scolar vs Insuccesul
scolar
 Succesul școlar
 o expresie a concordanței între
capacitățile, interesele elevului,
pe de o parte, și exigențele
școlare, formulate și prezentate
elevului prin diverse metode
instructiv-educative, pe de altă
parte (Tiberiu Kulcsarm 1978,
 Insuccesul școlar
 nereușita școlară, eșecul școlar,
eșecul la învățătură – opusul
la succesul școlar,
manifestând „simptomele
unel discordanțe dintre
posibilitatea și exigența
impusă printr-o anumită
metodă instructiv-educativă
 Factorii succesului scolar
Elev Profesor
 Factori biologici
 Factori psihociali:
a) Starea generală de sănătate
b) Rezistența copilului/elevului la oboseală a) Structura personalității profesorului
 Factori psihologici: b) Atitudinea profesorului față de
profesia didactică, față de elevi, părinți;
a) Factori intelectuali (procesele implicate în aptitudinea pedagogică a profesorului ,
cunoaștere, ex. gândirea) Inteligența școlară/ aptitudine școlarăde– calitatea de formare
dependentă
b) Factori afectiv-motivaționali (ex. inițială și continuă
sentimente/interese față de instuire și activitatea de
învățare  Factori pedagogici:
c) Factori caracteriali (ex. orientarea și autoreglarea a) Capacitatea profesorului de
personalității elevului) organizare a instruirii/învățării
 Factori sociali, cu o rețea de acțiuni și influențe
extrem de diversificate: b) Capacitatea profesorului de
proiectare eficientă a activității
a) Familia (climatul socio-educațional, condițiile
socio-ec. și socio-cult.) 
b) Clasa de elevi (nr de elevi, microgrupurile
formate, lideri influenți, climatul educațional, gradul de
coeziune a grupului)
c) Comunitatea educativă locală (grupul de prieteni,
pe stradă etc.)

 Factorii succesului scolar
Cognitivi Noncognitivi
 Gândirea – cu latura sa operațională
 Motivația
aflată la baza celei mai importante
aptitudini umane, inteșogența  Afectivitatea
generală
 Memoria
 Imaginația
 Limbajul (funcția de cunoaștere,
comunicare, reglare-autoreglare a
întregii activități)
 Inteligența școlară/ aptitudine
școlară
conferă eficiență unor activități didactice cu conținut diferit (matematică, literatură, gramatică).
Aptitudinea școlară conține 3 factori:
- Factorul g – inteligența generală
- Factorul v – inteligența verbală
- Factorul x – alți factori de personalitate, interes și consituționali
Succesul școlar are la bază un indicator global care permite realizarea comparației (din punct dde vedere pedagogic și social) între conținutul programei care trebuie asimilat conform obiectivelor și rezultatele elevilor; între
prevederile programei exprimate ca și capacități. Competențe specifice și performațe concrete și setul de cunoștințe, priceperi, deprinderi, atitudini dobândite de elevi.
Insuccesul școlar
 
• Insuccesul, cu forma sa gravă de ,eşec, inseamnă nereuşită, infrângere sub povara propriei neputinţe sau a greutăţilor exterioare. Insuccesul şi eşecul sunt respinse de societate, de colectivitate, de individ. Ca
reacţii faţă de insucces apar dispreţul, dezamăgirea, cumpasiunea care pe, unii ii alină, pe alţii ii umileşte.
• Fenomenul negativ persistent cu care se confruntă şcoala este insuccesul. Se reflectă in randamentul deficitar al invăţării, sub nivelul cerinţelor şi obiectivelor şi, uneori sub nivelul propriilor capacităţi.
Insuccesul şcolar se manifestă sub două aspecte: rămânerea în urmă la învăţătură sau retardul şcolar şi eşecul şcolar sub două forme: abandon şi repetenţie.
• O criză de organizare a resurselor învățării
• Eșec psihologic, rezultat din incapacitatea elevului (dar și a profesorului) de valorificare a resurselor sale interne (cognitive, afective, volitive, motivaționale, atitudinale, aptitudinale, temperamentale,
caracteriale, creative)
  Indicatorii insuccesului școlar:
• Indicatorii insuccesului școlar:
• Abandonare precoce a școlii
• Decalaj între potențialul personal și rezultate
• Părăsirea școlii fără o calificare
• Incapacitatea de a atinge obiectivele pedagogicie
• Eșec la examenele finale
• Inadaptare școlară
 Tipuri de esec scolar:
 Cognitiv
 Necogniliv
 nerealizare de catre elevii in cauza a obiectivelor
pedagogice.  inadaptarea elevului la exigente ambiantei scolare.
 niveluri scazute de competenta care se explica fie prin  inadaptarea la rigorile vietii de elev, la exigente de tip
intarzieri in dezvoltarea intelectuala, fie printr-o serie normativ pe care le presupune functionarea
de neajunsuri in plan motivational, volitional si corespunzatoare a fiecarei scoli sau a oricarei
operational, de genul: colectivitati scolare.
 un nivel foarte scazut de aspiratii si de expectante in raport  Elevul dezadaptat recurge la abandonul scolar, la
cu activitatea scolara si cu propriul eu; parasirea precoce a scolii, in favoarea unui mediu
mai putin coercitiv, de regula cel al strazii sau al
 reduse disponibilitati voluntare (de vointa) necesare grupurilor de tineri necontrolati.
formularii obiectivelor de invatare si depasirii
obstacolelor (dificultatilor) care apar in mod inerent  Cauzele aceste dezadaptari scolare constau:
pe parcursul activitatii de invatare;
• fie in probleme individuale de natura afectiva (de
 absenta unor deprinderi de munca sistematica si a exemplu, teama sau repulsia fata de scoala,
obisnuintei elevului de a-si autoevalua rezultatele aparute in urma unor pedepse severe sau a unor
scolare din perspectiva unor criterii obiective, conflicte repetate cu parintii, profesorii)
promovate de scoala;
• fie in determinari psiho-nervoase de natura congenitala
 insuficiente la nivelul operatiilor logic-abstracte ale (de exemplu, hiperexcitabilitate, dezechilibru
gandirii, de tipul: incompetenta de limbaj (a emotional, autism, impulsivitate excesiva).
raspunde concis, sau intr-o forma dezvoltata, la
intrebarile profesorului);
 incapacitatea de a relationa informatiile (de a le pune in
contexte variate si flexibile);
 absenta unui mod dialectic de gandire, care sa alterneze
judecatile pro si contra;
 slaba capacitate de concretizare a unui fenomen sau
principiu invatat la ore;
 incapacitatea realizarii unui demers ipotetico-deductiv,
necesar formularii unor concluzii sau generalizari;
 Etiologia elecului școlar

Cauzele:
• Inadaptarea școlii (profesorului) la factorii interni (biologici, psihologici) și externi (socio-ec., socio-cult.) care conferă individualitate personalității elevului
• Inadaptarea elevului la activitatea de învățare realizată în mediul școlar dar și extrașcolar
Configurația amintită este rezultatul intersecției și interacțiunii următorilor factori cauzali:
a. Imaturitate școlară, inteligență școlară de /sub limită
b. Instabilitate psihoafectivă
c. Tulburări insturmentale
d. Tulburări comportamentale
 Forme ale insuccesului școlar:
Imaturitate școlră:
- Imaturitate socială (exprimată prin diminuarea trebuinței de apartenența la grup și prin conduită socială inadecvată în condiții de grup)
- Imaturitate morală (neformarea sentimentului datoriei, capacitate redusă de conștientizare a sarciniii didactice
- Imaturitate mintală (incapacitate de analiză și planificare a sarcinilor didactice, de înțelegere a normelor și regulilor școlare)
- Imaturitate pentru muncă (incapacitate de concentrare a atenției și de prelungire a efortului voluntar pentru atingerea unor performanțe școlare conform programelor școlare)
- Imaturitate fizică (forța de rezistență redusă în condiții de efort necesar în context școlar)
- Imaturitate volitivă (incapacitate de autoreglare a acțiunilor necesare în regim școlar)
Inteligența școlară de limită:
- Inteligență generală săracă din punct de vedere a fluidității și felxibilității
- Conduite operatorii realizate în mediul școlar și extrașcolar inferioare vârstei psihologice și școlare respective
Aptitudini verbale nedezvoltate sau insuficient dezvoltate
Oscilații mari între poluri motivaționale și afective negative (submotivare-supramotivare, emotivitate excesivă, insensibilitate afectivă)
Capacități minime sau mediocre de învățare
Blocaje psihice
Instabilitate și tulburări de natură psihoefectivă (anxietatea, fobii)
Tulburări instrumentale
Tulburări de comportament
 Prevenirea și combaterea eșecului școlar
• Cunoașterea elevului, din punct de vedere, psihologic, pedagogic, social
• Asistența psiohopedagogică specială acordată elevilor dar și educatorilor (profesorilor)
• Individualizarea sau diferențierea instruirii
• Creșterea rolului învățământului preșcolar
• Cunoașterea mediului familial
• Perfecționarea sistemului de formare inițială și continuă a cadrelor didactice
• Proiectarea curriculară a tuturor activităților de educație și instruire
• Îmbunătățirea acțiunilor de orientare școlară, profesională și socială a elevilor pentru facilitarea integrării școlare, profesionale și optime a absolvenților ăn condiții corespunzătoare