Romanul traditional Prot fliana Canae Baltagul de Mihail Sadoveamu Introducer ‘Cea mai cunoscuti opera sadovenian’, Baltagul, a fost publicata in 1930 gi are ca punct de plecare balada .Miorita”, asa cum sugereaz autorul chiar din motto: . Stapdne, stdpane/ Mai cheama §-un cane”. Pe schema epicd a baladei — un cioban este ucis de alti doi pentru a i se lua turmele — romanul dezvolta o filosofie profund asupra viefii si a morti, a iubirii sia datoriei, a devotamentului si a onoarei Evidentierea a_doui trisituri_pentru incadrarea int tematics jerioad’i/_curent_sau_orientare Opera se ineadreazt in realismul interbelic, articuland inspiratia miticd, proiectata intr-o civilizatie pastoral, pe un scenarit politist dinamic, Romanul ilustreaza estetica realismului, in primul rind, prin prezentarea verosimiti a satului moldovenesc de la munte, in primele decenii ale secolului al XX-lea, Primele cinci capitole ale romanului dobandesc au caracter monografic, in sensul in care surprind in detaliu viata satului de munte, Magura Tarcaului, 0 lume rural, traditionald, care tsi conduce existenta dupa legi nescrise, Sunt prezente informaii despre firea muntenilor si ocupafiile lor stravechi, despre hrani, obiecte casnice sau vestimentatia acestora. Superstitile si credinfele strivechi in puterea premonitorie a viselor reprezinté aspecte ale spirituaitatii populare: cocogul di semn de plecare, Vitoria igi viseaza soful, care fi trimite semne tainice din tumea de dincolo, icoana de la Bistrita lcrimeazd. Tot de caracterul realist tin ceremonialurile legate de riturile de trecere: nasterea, nunta si fnmotmantarea. Actiunea se desfaigoara in spafii determinate, obiective si urméreste evolutia personajelor intr-un timp real: de la Magura Tarcaului pana in tinutul Domelor, din toamna pan in primavard. 0 alti trisitura a realismului o reprezinti perspectiva narativat obiectivi. Discursul apartine unui narator omniscient, omniprezent, extradiegetic, ce nareazi la persoana a Illa. Naratorul are acces la toate mecanismele viet sociale, precum si la intimitatea vietii afective. De mai multe ori cititorul asist gi la o focalizare intern’, intrucat naratorul urmareste géndurile protagonistei, patrunde tn constiinta ei si ofera posibilitatea de a-i infelege psihologia din interior. in vederea objinerii efectului de verosimilitate, in finalul romanului, vocea naratorului este imprumutat& protagonistei. Vitoria Lipan este cea care, la scena parastesului, prezinti in detaliu evenimentele care au avut ca finalitate moartea sotului ei. Comentarea a doud episoade/secvente relevante pentru tema textului narativ studiat Opera este complex din punet de vedere tematic. Se prezintd monografia satului moldovenese de munte, lumea arhaicd a pistorilor, avénd in prim-plan edutarea gi pedepsirea celor care |-au ueis pe Nechifor Lipan, Alte teme prezente in roman sunt: iubirea, familia, destinul, eXiAtoria initiat ‘Subiectul reaminteste relatia de intertextualitate a romanului eu balada Mlorita. Punctul de plecare se afl in uciderea ciobanului mai bogat, prezentati ca posibilitate in baladi. Expozifiunea prezintd satul, Magura Tarcdului, cu activitijile domestice ale oamenilor. Vitoria st& pe prispa casei si toarce. Injelegénd din semnele vremii ca iama se apropie, munteanca este frimantati de griji legate de soqul siu. Acesta plecase la Vatra Domei, cu intengia de a cumpara o turma de oi, dar nu se mai intorsese. Singuritatea sporeste frimAntirile femeii, cu atét mai mult cu cét are niste semne rau prevestitoare: cocogul da semn de plecare, iar pe Nechifor il viseaza trecdnd 0 apa neagré calare, Femeia se duce la pirintele Dinila si ceard sfat, hotérdste s& tind post negru douisprezece vineri, iar dacd soful ei nu se intoarce sé plece in cdutarea lui, Merge si la vrajitoarea satului, baba Maranda, care fi spune c soful ei @ gisit pe alta. Treptat, Vitoria infelege c& sojul ei este mort si se hotriste s& plece si-i caute osemintele, pentru ‘mplinirea datinii. Intriga este reprezentati de momentul in care Vitoria pleac& la drum cu Gheorghifi, fiul ei, in cdutarea sofului disparut, dupa ce anunf& autoritatile, igi duce fata, pe Minodora, la manistire giRomanul traditional Prof. Tuana Canse se ingrijeste de gospodirie. Calstoria celor doi constitute desfisurarea acjiunii. Ei merg prin locurile pe unde a trecut Nechifor si opresc pe la cArciumile pe la care acesta avea obiceiul si poposeasca. Astfel, la cfrciuma Iui Macovei afla c& pe acolo au trecut in toamni trei ciobani cu trei sute de oi gi un caine. La crasma lui lorgu Vasiliu ajung doar doi, care sunt recunoscuti de acesta: Calistrat Bogza si Iie Cufui. intre Suha si Sabasa, Vitoria descoperi osemintele lui Lipan in rapa de sub Crucea Talienilor. Ea si Gheorghipi sunt condusi la osemintele lui Nechifor de c&tre cdinele lui Lipan, Lupu, pe care-I gasisera fn curtea unui gospodar din Sabasa. Vitoria il las pe Gheorghité acolo si se duce si cheme autorititile, pregitind praznicul de inmormantare si demascarea vinovatilor. Punetul culminant este de un intens dramatism. in fata celor adunati la praznic, Vitoria reconstituie cu fidelitate momentul crimei, surprinzndu-i chiar §i pe ucigasii Ilie Cuui si Calistrat Boga. Gheorghi4 il loveste pe Bogza cu baltagul in frunte, iar cdinele il sugruma, Inainte de a muri, isi recunoaste vina. Cufui este arestat de oamenii stapanirii. Indeplinind ritualul funerar, Vitoria fi reda linigtea sufletului lui Nechifor si igi red ei insesi linigtea. Acum se poate intoarce la Magura Tarcdului, ca si-si reia viata de unde a rimas (demnodamantul). Scena coboririi Iui Gheorghifi in pripastie este semnificativ’, deoarece valideazA faptul c& Baltagul este un bildungsroman. Procesul inifiatic al fiului presupune 0 moarte simbolic’, adit o coborire in intuneric, acolo unde neinifiatul/novicele va fi supus unei incercari-limita. Gheorghita se confrunta cu cu imaginea ingrozitoare a ramasifelor parintelui stu, suferind un soc psihic. Plange ca un copil, se urci pe mal si vorbeste cu singurele vietaji din preajma, cAinele gi calul. Apoi baiatul fyi invinge frica si, dintr-odatd, se simte cu adevarat barbat, asemenca tatdlui: ,Sdngele si camea lui Nechifor Lipan se intoreeau asupra lui in pasi, in zboruri, in chemari”. Gheorghifa iese din labirintul inifiatic un om format, matur, aflat la finalul perioadei de initiere, investit eu aributele tatélui c&ruia ii poart, de altel, si numele, fn acest moment, tandrul este pregatit pentru confruntarea final, pentru lupta decisiva cu raul. © alti scen& semnificativa este cea a praznicului de inmormantare. in fata celor adunati la praznic, Vitoria reconstituie eu fidelitete momentul crimei, surprinzdndu-i chiar gi pe ucigasii Calistrat Bogza si Ilie Cutui. Povestea pare de o surprinzatoare veridicitate, ca gi cum femeia ar fi fost de fata si mortul ar fi vorbit. Ba face afirmatii pe care le intuieste doar, dar le prezinta ca adevaruri verificate. ‘Aceast& punere in scend, la care adauga toate intrigile fesute cu grij si intuirea temperamentului coleric al lui Bogza, are drept rezultat izbucnirea de violent a acestuia si implinirea justitie. CAinele sivarseste actul rizbunator, lovitura aplicata de Gheorghité cu baltagul este doar una simbolicé. Calistrat Bogza, pentru c& simte ca se stinge, marturiseste: ,Eu am palit intr-adevar pe Nechifor Lipan si I-am pravalit in rap’, dupa cum a dovedit nevasta lui”. In final, c&nd Bogza implor& méntuire in fata preotului, Vitoria fi cere cu luciditate si mérturiseascé public motivul crimei si abia apoi rosteste fraza de iertare convenfionala: ,Dumnezeu si te ierte!” il priveste cu ,buzele strinse”, dar nu-i acorda ierterea ei omeneasca. Confruntarea demonstreazi perseverenta, inteligenta si energia protagonistei, dar si incheierea procesului de maturizare a lui Gheorghips Analiza a doud elemente de compozitie Un element esential de compozitie este conflictul, care sustine actiunea, conduce la dezvoltarea subiectului si a relatiilor dintre personaje. Acesta este sugerat inc& din primele pagini ale romanului. Nechifor Lipan, plecat din vari si cumpere oi de la Dorna, nu se mai intoaree nici pana la sférgitul toamnei, {ntarzierea lui provoaca nelinisti sofiei, aceasta fiind sursa inifiala a conflictului interior trait de Vitoria. La scurtd vreme, dup’ ce strange o serie de semne riu prevestitoare, femeia va avea certitudinea morfii sofului ei. Zbuciumul ei se intensifica insé, cAci il stie pierit miseleste, pravalit in vreo rap’, fara luménare si fir slujbai de ingropare. Pe tot parcursul actiunii, fkimantirile Vitoriei sunt descrise de narator cu ajutorul opozitiei lumina — intuneric: ,,Vitoria clipi din ochi asupra unui intuneric care-i izbucnise iniuntru”. Conflietul exterior ocup’ un spatiu mai redus, flind plasat spre sfirgitul acjiuni Infruntarea de c&tre Gheorghita a ucigasului tatalui su va fi pregatit’ minutios de catre Vitoria. Tanarul il infrunta in fat, barbateste, pe cel care fi lovise tatdl pe la spate, perfid si tmpins de licomie. OdatdRomanul traditional Prof tnbana Canse ordinea lucrurilor restabilitd, este gata si preia pozitia de cap al familie $i s& duct mai departe traditia acelei lumi patriarhale de la munte. Tncipitul romanului este dat de legenda despre nasterea popoarelor cand ,Dumnezeu a pus rfinduiald gi semn fiecirui neam”. Aceasta cra rostité la petreceri de Nechifor Lipan, fapt ce il evidentiaz’ ca personaj central — chiar dac& absent — al aciunii ce urmeaz. Printre cei chemafi la ,scaunul Imparajiei” se aflau si locuitorii mungilor, oameni a caror existenta traitd pe inaljimi ii invecineazi cu sacrul. Ajungénd fnsé ultimii la impéifirea darurilor divine, muntenii nau mai avut ce primi; in compensatie, Dumnezeu le-a hirazit ,o inim’ usoara” si putinja de a se bucura ce tot ceea ce le ofer’ viata. in lumina acestei legende, poate fi explicat, in mare parte, actiunea romanului. Conform poruncii saere, muntenii au continuat si traiasc& intr-un spatiu aspru, au refuzat sf se amestece cu alte neamuri si si-au perpetuat _,datinile lor de la fnceputurile lumii”. Greul drum al Vitoriei are drept scop implinirea stinduielii, astfel incdt osemintele celui dus s& fie puse in ,pamant sfant”. Tot in lumina legendei, poate fi priviti i pedepsirea ucigasilor: Bogza si Cutui —incalcdnd porunca sacri de a se mulfumi cu ceea ce aveau, iegisera din lege, iar picatul lor trebuia sanctionat. fn concluzie, romanul impune un model etic si estetic care raméne de neuitat in memoria cititorului, chiar si dupa ce cartea sea inchis, Vitoria, Nechifor si Gheorghif sunt oameni ai muntelui Uniti prin nume (Vitoria — biruintz nike-phoros — purtitor de victorie; Gheorghe — invingatorul balaurului), ei reprezinta forta eter a binelui, principiul solar care se afirma asupra réului si a fntunericului.Romanul traditional Prof. olin Canne Particularititi de constructie a personajului Vitoria Lipan Introducere ‘Cea mai cunoscuta oper sadovenian’, Baltagul, a fost publicstd in 1930 si are ca punct de plecare balada ,Miorifa”, asa cum sugereaz autorul chiar din motto: , Staipdne, stdipdne/ Mai cheamé -un edne”, Pe schema epici a baladei — un cioban este ucis de alti doi pentru a i se lua turmele ~ romanul dezvolt& o filosofie profunda asupra vielii si a mori, a iubirii $i a datoriei, a devotamentului si a onoarei. Opera se ineadreazi in realismul interbelic, articulind inspirafia miticd, proiectata intr-o civilizatie pastorald, pe un scenariu politist dinamic, Romanul este complex din punct de vedere tematic. Se prezint& monografia satului moldovenese de munte, lumea arhaicd a pastorilor, avand in prim-plan cdutarea si pedepsirea celor care [-au ucis pe Nechifor Lipan. Alte teme prezente in roman sunt: iubirea, familia, destinul, cAlitoria initiaticé. ‘Prozentarea statutului social, psihologic, moral ete Vitoria Lipan este personajul prineipal al romanului Baltagul, intruchipare umand a tot ceea ce ‘nseamna profunzime, echilibru, inteligent, nfelepeiune si cura}. Din punct de vedere social, personajul feminin intruchipeaza tipologia muntencei, Sofie devotati, mama si mentor pentru copiti ei, Vitoria este reprezentantul unei civilizajii stravechi care pared isi trage frumusefea si forja coplesitoare de la soarele in fata cdruia se inchind. Familia Lipan este una de tip traditional, in care bérbatul este cel care face legea, iar femeia vegheazi la respoctarea ei. Absenta Iui Nechifor este resimfita de Vitoria ca un dezechilibru, ca o real ameninfare pentru unitatea universului familial. In acest scop, ea il determina pe Gheorghifi s& inteteagt importanta calatoriei, si constientizeze c& va deveni capul familiei. Aceasti mentalitate patriarhala se evidentiaza in relafia pe care are cu cei doi copii ai sii: dac& fat de Minodora este mai restritiva, in Taport cu Gheorghité este mai permisiva. ‘Vitoria Lipan se incadreaz4 in eategoria ,sufletelor tari” ale literaturii romaine. Desi inima sa plange de durere, ea da dovada de st8panire de sine. Caracter puternic, reuseste si-si duc la indeplinire scopul, si anume acela de a afla adevarul despre moartea sofului. Personajul are o inteligentd nativa, astfel neat reuseste si se adapteze cu usurinta la legile noii lumi eu care intra in contact, Intuieste ce se afl in sufletele oamenilor, fi descoase, pentru a obfine informatiile de care are nevoie. Aceasta intuitie il uimeste pe Gheorghifi, care spune despre ea c&: Mama asta trebuie sii fle farmicdtoare: cunoaste gandul mui...” ‘Viziunea despre lume a autorului se reflect, mai ales, la nivelul statutului moral al personajului, Intregul comportament al Vitoriei reflectd verticalitatea. Ca personaj reprezentativ pentru femeia de la munte, Vitoria este definita prin firea energica, hovirita si darzi, prin hamicia si priceperea cu care conduce gospodiiria ori face negot, prin credinfa neabatuta in Dumnezeu i in valorile traditiei. Ea apa cu stragnicie randuielile vechi dup care se conduce comunitatea athaic& a oierilor si citeste semnele naturii si pe cele trimise ei din plan divin, spre a-i lumina calea spre adevar. Inainte de marea calatorie pe urmele lui Nechifor, ea merge la ménistirea Bistrita, unde se inchind la icoana Sfintei Ana, apoi se purifica spiritual gi fizic, prin post si rugiciuni. La aceste pregitiri se adaugi cele gospodaresti, care demonstreazi sim} practic $i prevedere, abilitate gi fermitate. ‘in ipostaza de sotie, Vitoria este un model de iubire si devotament, statornicie si sensibilitate. Dragostea pentru Nechifor este atat de putemnica, incat el este mereu prezent in gindul sau in visul ei. Ca mamé, ea vegheaz4 cu strgnicie ca Minodora si Gheorghifa s creasca In respect fat de valorile morale si legile nescrise ale paméntului. Asprimea cu care sanctioneaza orice abatere a fetei sale de la obiceiurile si practicile stravechi evidentiazi sentimentul responsabilitatii materne. Faté de Gheorehit’, Vitoria dovedeste grija mamei care igi ajuta copilul sa se maturizeze. Ea reprezintai un model in calatoria iniRomanul traditional Prof. Ieinaa Cane a fiului, De asemenea, gestul final, cénd il indeamna pe Gheorghifi si-I loveasc& cu baltagul pe Calistrat Bogza este unul moral, ,,A razbuna” inseamn, pentru Vitoria, restabilirea binelui, a ordini Prezentarea unei trisituri prin referire la dot ificative Tenacitatea este o trisiituri definitorie a eroinei. © secventa narativa relevant o reprezinti dialogul pe care Vitoria ill poarti cu Gheorghiti inainte de plecarea la drum. Banuiala cd lui Nechifor i s-a intamplat ceva rau cregte in sufletul Vitoriei, pe masuri ce trece timpul. Treptat, intelege cA sofului sai i-a fost harazit s4 moar si se hotiraste si-i caute osemintele, ,s& nu rimAie fntre lupi”. {1 anunti pe Gheorghifi ca trebuie si plece la drum. Desi feciorul este inci inocent, mama adopt o atitudine convingitoare, putemnic’, prin care jl va determina si constientizeze cA, pentru el, incepe o nou etapa a vietii: /nfelege cd jucariile au stat. De acum, trebuie sé te arati barbat. Eu alt sprifin pe lume nu mai am si imi trebuie braful tau". Baiatul o ascult supus, 0 respect si o admira. Este uimit ca fi infelege gindurile, atunci cAnd regret, c& urménd a porni dimineaja devreme catre Piatra, nu se va mai putea bucura de hora de a doua zi. Relatia dintre el si mama sa pune in evident faptul c& este crescut in spiritul traditiei si in respectul fafa de parinti alti sceni semnificativa este cea a praznicului de inmormantare. In fafa celor adunati la praznic, Vitoria reconstituie cu fidelitate momentul crimei, surprinzdndu-i chiar si pe ucigasii Calistrat Bogza gi Ilie Cutui. Povestea pare de o surprinz3toare veridicitate, ca si cum femeia ar fi fost de fata si mortul ar fi vorbit. Ea face afirmatii pe care le intuieste doar, dar le prezint& ca adevaruri verificat. Aceastii punere in scend, la care adaugi toate intrigile tesute cu grija si intuirea temperamentului coleric al lui Bogza, are drept rezultat izbucnirea de violent a acestuia si implinirea justitiei. Cainele savargeste actul rizbunator, lovitura aplicat de Gheorghité cu baltagul este doar una simbolica. Calistrat Bogza, pentru ci simte ci se stinge, marturiseste: ,Eu am palit intr-adevar pe Nechifor Lipan si l-am pravalit in rap’, dup’ cum a dovedit nevasta lui”. In final, cdnd Bogza implor& mantuire in fata preotului, Vitoria fi cere’ cu luciditate si mirturiseascd public motivul crimei gi abia apoi rosteste fraza de iertare conventional: ,,Dumnezeu sa te ierte!” il priveste cu ,,buzele stranse”, dar nu-i acorda iertarea ei ‘omeneasci. Confruntarea demonstreazi tenacitatea, inteligenta si energia protagonistei, dar si incheierea procesului de maturizare a lui Gheorghifi. Analiza a doua elemente de compozitie si limbaj Un element esential de comporitie este conflictul, care sustine actiunea, conduce la dezvoltarea subiectului si a relatiilor dintre personaje. Acesta este sugerat inc& din primele pagini ale romanului. Nechifor Lipan, plecat din vari s& cumpere oi de la Dorna, nu se mai intoarce nici pand la sférgitul ‘toamnei. Intérzierea lui provoacd nelinisti sotiei, aceasta fiind sursa initialé a conflietului interior trait de Vitoria. La scurté vreme, dupa ce strange o serie de semne rau prevestitoare, femeia va avea certitudinea ‘morfii sofului ei. Zbuciumul ei se intensificd ins, caci il stie pierit migeleste, pravalit in vreo répé, fra luménare gi firé slujbai de ingropare. Pe tot parcursul actiunii, frdiméntdrile Vitoriei sunt descrise de narator cu ajutorul opozitiei lumin& — intuneric: Vitoria clipi din ochi asupra unui intuneric care-i izbucrise induntru”. Conflictul exterior ocupa un spatiu mai redus, flind plasat spre sfargitul actiunii, ‘infruntarea de catre Gheorghif& a ucigasului tatalui siu va fi pregittitii minutios de catre Vitoria. Tanirul fl fnfrunta in fati, birbiteste, pe cel care fi lovise tatal pe la spate, perfid si impins de lécomie. Odati ordinea Iucrurilor restabilita, este gata s& preia pozitia de cap al familiei si s& ducd mai departe tradifia acelei lumi patriarhale de la munte. Modalititile de caracterizare a protagonistei romanului sunt cele consacrate de textul epic: directe si indirecte. Vitoria este caracterizata preponderent indirect, prin fapte, gesturi, enduri, relatia cu alte personaje, nume, comportamentul su fiind unul specific oricdrei muntence. Desi este o femeie simpla din Magura Taredului, cum insti se considers, nestiutoare de carte, ea face dovada unor insusiri superioare, care i-au determinat pe critici a vedea in ea un Hamlet feminin”. (G. Calinescu), Actiunile ei relevi perseverenta, diplomatia, abilitatea, capacitatea de disimulare care contribuie la aflarea adevarului. ‘Romanul traditional Vitoria comunica cu Nechifor dincolo de moarte, ca dovadis a iubirii care supravietuieste timpului si legilor fir. Ea stic sf lase deoparte tot ce insemnase fiinta ei pentru a se identifica cu celilalt. Personajul ‘este surprins intr-un proces de interiorizare: odata cu disparitia sotului si cu aparitia temerilor, se desprinde treptat de preocupatile lumesti: ,se desficuse tncet, incet de lucruri si intrase oarecum in sine”. jn partea expozitiva a textului, naratorul recurge la caracterizarea direct in vederea portretiziti personajului feminin. Elementul central asupra ciruia se opreste este privirea, ca oglinda a sufletului. In acest fel, se dezvaluie atit frumusetea interioari a eroinei (desi mu mai era tindrd, avea o frumuseta neobignuitd in privire”), ingrijorarea acesteia, dar gi hotirdrea (,ochii fi striluceau ca intr-un fel de ceat’, in dosul genelor lungi”). in coneluzie, romanul impune un model etic si estetic care rimane de neuitat in memoria cititorului, chiar si dupa ce cartea s-a inchis. Vitoria, Nechifor si Gheorghifé sunt oameni ai muntelui. Uniti prin nume (Vitoria — biruinfi; nike-phoros — purtétor de victorie; Gheorghe - invingétorul balaurului), ei reprezinta forfa eterna a binclui, principiul solar care se afirma asupra riului gi a {ntunericuluiRomanul tradifional Prof leans Came Relatia dintre dou’ personaje Vitoria — Gheorghiti Introducere Cea mai cunoscuti opera sadoveniani, Baltagul, a fost publicat& in 1930 si are ca punet de plecare balada ,Miorifa”, asa cum sugereaz’ autorul chiar din motto: , Stipdne, stdipdine/ Mai cheamd s-un edine”. Pe schema epicd a baladei — un cioban este ucis de alti doi pentru a i se Iva turmele ~ romanul dezvolti o filosofie profund’ asupra vietii si a morfi, a iubirii gia datoriei, a devotamentului si a onoar Opera se incadreazi in realismul interbelic, articuland inspiratia mitic®, proiectata intr-o lizatie pastoral, pe un scenariu politist dinamic. Romanul este complex din punet de vedere tematic. Se prezinté: monografia satului moldovenese de munte, lumea arhaicd a pastorilor, avénd in prim-plan cdutarea si pedepsirea celor care I-au ucis pe Nechifor Lipan. Alte teme prezente in roman sunt: iubirea, familia, destinul, cilitoria inifiatica. Prezentarea statului social, psihol Jor doud personaje Relatia dintre Vitoria Lipan, personajul principal si Gheorghité este reprezentativa pentru viziunea despre lume a autorului. Cei doi vor porni pe un drum cu semnificatii simbolice multiple. Este un drum al ‘morfii, o reconstituire a cdi spre apus pe care o urmase Nechifor. Este apoi un drum al viefii, atéta vreme cit, de-a lungul su, se petrec toate cele trei mari evenimente din viata omului: nasterea (botezul), nunta gi inmorméntarea. Este si un drum al inifieri intru maturitate pentru Gheorghita. Pentru baiat, Vitoria nu este doar mama care il ocroteste si fl alinta, ci si mentorul care il inigiazA fn tainele vieti Din punct de vedere social, cele dow personaje intruchipeaz’ tipologit umane reprezentative pentru universul rural:Vitoria este taranca de la munte, iar Gheorghita este adolescentul naiv, a c&rui preocupare este oicritul. Familia Lipan este una de tip patriarhal, in care barbatul este cel care face legea, iar femeia vegheaza la respectarea ei, Absenta Iui Nechifor este resimfita de Vitoria ca un dezechilibru, ca o realli ameninfare pentru unitatea universului familial. in acest scop, ea il determina pe Gheorghita si inteleag’: importanga calatoriei, si constientizeze ci va deveni capul familie. Vitoria Lipan se incadreaz’ in categoria ,sufletelor tari” ale literaturii romaine. Desi inima sa plinge de durere, ea di dovadii de stipanire de sine. Caracter puternic, reugeste sé-gi ducd la indeplinire scopul, $i anume acela de a afla adevarul despre moartea sofului, Personajul are o inteligent& nativa, astfel neat reuseste si se adapteze cu usurinfa la legile noii lumi cu care intré in contact. Intuieste ce se afla in sufletele oamenilor, fi descoase, pentru a obfine informatiile de care are nevoie, Aceasti intuitie il uimeste pe Gheorghité, care spune despre ea ci: ,Mama asta trebuie si fie farmécdtoare: cunoaste gandul omului...” Ca personaj reprezentativ pentru femeia de la munte, Vitoria este definita prin firea energicd, hotiirata si darzd, prin hamicia si priceperea cu care conduce gospodiria ori face negot, prin credinta neabitutd in Dumnezeu gi in valorile traditiei. E apairi cu stripnicie rénduielile vechi dupa care se conduce comunitatea arhaica a oierilor gi citeste semnele naturii si pe cele trimise ei din plan divin, spre a-i lumina calea spre adevar. Inainte de marea cilatorie pe urmele lui Nechifor, ea merge la méindstirea Bistrita, unde se inchin& la icoana Sfintei Ana, apoi se purifica spiritual si fizic, prin post si rugticiuni, La aceste pregitiri se adaug’ cele gospodaresti, care demonstreazi simt practic gi prevedere, abilitate si fermitate. in ipostaza de sotie, Vitoria este un model de iubire si devotament, statornicie si sensibilitate. Dragostea pentru Nechifor este atat de puternic’, ineat el este mereu prezent in giindul sau in visul ei. Alt& ipostazi a Vitoriei este cea de mama. Ba vegheaz’ cu strignicie ca Minodora si Gheorghif& sa creasc& in respect fata de valorile morale si legile nescrise ale plmantului. Asprimea cu care sanctioneazi orice abatere a fetei sale de la obiceiurile si practicile strivechi evidentiazd sentimentul responsabilitati materne. Fafi de Gheorghit’, Vitoria dovedeste grija mamei care isi ajuta copilul si se maturizeze. In relatia cu el se dovedeste tolerant si face din acesta un barbat curajos, pentru cd vrea si-1 educe in spiritulRomanul traditional Prof. Tuli Canne traditiei, pomind de la imbracdminte, preocupari si comportament moral, ea urmarind ca fiul si ajungit un gospodar cu avere si casa. Degi nu este personaj de prim-plan al romanului, ci um personaj secundar, Gheorghiti este 0 prezenti bine conturata. Vitoriei si al lui Nechifor Lipan (al cArui nume de taind fl poarta), Gheorghifa este la varsta adolescentei, a initierii. Portretul fizic evidentiaza caracteristicile varstei (incepea s&-i infiereze musticioara”), dar si trisituri particulare, care il individualizeazs. Flicdul de saptesprezece ani veghea, in absenta tatalui, rinduiala stanelor, tinea in catastif socoteala turmelor si plata ciobanilor. Prin scrisoarea trimisi mamei se evidentiaz& trastturile morale: priceperea in mestesugul oieritului, inteligenta dublata de sensibilitate sufleteasc’, credinfa tn Dumnezeu i respectul fat de parinti, Pentru el, c&latoria in tara de vale” are functie inifaticd, marcind trecerea de la adolescent la maturitate. Noua initiere se petrece treptat. Pe drumul parcurs alaturi de mama lui, Gheorghita este un alent observator, descoperind adevaruri despre oameni si lumea pe care o stribate, Vitoria cauta si-1 formeze, si-i sSdeasc incredere tn sine, pregitindu-l pentru a prelua rosturile gospodiriei aflate péné atunci in grija lui Nechifor. Evidentiorea evolutiei relatiei celor dou personaje, prin dowd scene semnificative secventi narativa relevant 0 reprezinté dialogul pe care Vitoria il poarti cu Gheorghiti ‘inainte de plecarea la drum, Banuiala cd lui Nechifor i s-a intémplat ceva rau creste in sufletul Vitoriei, pe masura ce trece timpul. Treptat injelege c sofului sai i-a fost hardzit si moard si se hotlraste SB caute osemintele, ,s4 nu rimaie intre lupi”. fl anunfi pe Gheorghif’ c& trebuie s& plece la drum. Desi feciorul este fnc’ inocent, mama adopti o atitudine convingstoare, puternicd, prin care fl va determina si constientizeze c&, pentru el, incepe o nouwi etapi a vieti: ,intelege cd jucdriile au stat. De acum, trebuie ‘sd te araji barbat. Eu alt sprijin pe lume mu mai am si imi trebuie brapul rau”. Baiatul o ascult& supus, 0 respecti si o admira. Este uimit ca ti infelege gandurile, atunci cAnd regreta, c& urmand a pomi dimineata devreme citre Piatra, nu se va mai putea bucura de hora de a doua zi. Relatia dintre el $i mama sa pune in evidenfa faptul ea este erescut in spiritul traditiei si in respectul fat de paint. Calitoria reprezinti nu numai descoperirea unor noi dimensiuni ale spatiului geografic, ci si lirgirea universului spiritual al tandrului, prin cunoasterea de tipuri umane diverse, prin acumularea de experienfa. Pe parcursul drumului, el se va confrunta att cu labirintul exterior al lumii necunoscute, cét si cu cel interior, al propriilor temeri si nelinis inceputul clatoriei presupune o purificare spirituald: un pelerinaj 1a mandstirea Bistrita, Dupa purificarea trupeasca prin post, cei doi se impartigesc la bisericd si sfinfese baltagu! cel nou. Pe parcursul labirintic pe urmele celui disparut imaginea lui Gheorghiti se va estompa usor, acesta mrgnindue i apne tn aplicare poruncile Vitrc ina piv cu atentic in ur, spre a cunoese omen nou’ si a acumula experientl. Proba de foc o constituie pentru fecior noaptea in cate va pai in raps ramasitele tatalui sau. ‘Scena coboririi lui Gheorghiti in priipastie este semnificativi, deoarece validea7 faptul c& Baltagul este un bildungsroman, Procesul initiatic al fiului presupune 0 moarte simbolica, adic& 0 coborére in intuneric, acolo unde neinitiatul/novicele va fi supus unei incercdri-limit. Gheorghita se confrunta cu cu imaginea ingrozitoare a ramasifelor pirintelui sau, suferind un soc psihic. Plange ca un copil, se urca pe mal si vorbeste cu singurele vietati din preajma, cAinele gi calul. Apoi, baiatul fst invinge fica Si, dintr-odatd, se simte cu adevarat birbat, asemenea tatdlui: ,Sangele si carea lui Nechifor Lipan se intorceau asupra Iui in psi, in zboruri, in chemiri”. Gheorghita iese din labirintul initiatic un om format, matur, aflat la finalul perioadei de initiere, investit cu atributele tatAlui cdruia fi poarts, de altel, si numele. in acest moment, tandirul este pregatit pentru confruntarea finala, pentru lupta decisiva cu raul. La praznicul de inmormantare, Vitoria il incolteste pe Calistrat Bogza, principalul vinovat si fi spune lui Gheorghi ...mi se pare c& pe Baltag e scris singe gi acesta-i omul care a lovit pe tati-tiu. Cu ajutorul céinelui Lupu, tinarul implineste legea talionului, restablind dreptatea gi ciclul initRomanul traditional Prt iuana Canse Odati infiptuits drepratea, Vitoria se simte ca ,trezita din nou” de griji multe, de data aceasta ‘indreptatea cétre viitorul apropiat. isi cheama feciorul si face planuri de pomenire a celui dispérut, de recuperarea a turmelor gi de reluare a viet fn firescul ei: ,ne-om intoarce iar la Magura, ca sa lum de ‘coads toate caite-am lasat”. Analiza a dow’ elemente de compozitie Un element esential de compozitie este contlictul, care sustine actiunea, conduce la dezvoltarea subiectului si a relatiilor dintre personaje, Acesta este sugerat inc& din primele pagini ale romanul ‘Nechifor Lipan, plecat din vari si cumpere of de la Doma, nu se mai ntoarce nici pand la sférgitul toamnei. intérzierea lui provoaca nelinistisotiei, aceasta fiind sursa initial a conflictului interior trit de Vitoria. La scurti vreme, dupi ce strange o serie de semne ru prevestitoare, femeia va avea certitudines ‘morfii sofului ei. Zbuciumul ei se intensifica inst, cAci Ml stie pierit migeleste, pravalit in vreo raps, firs luménare si fr slujb& de Ingropare. Pe tot parcursul acfiuni fiimantarile Vitoriei sunt descrise de narator cu ajutorul opozitiei lumina — intuneric: ,,Vitoria clipi din ochi asupra unui intuneric care-i izbuenise iniuntru”. Conflictul exterior ocupi un spatiu mai redus, fiind plasat spre sfarsitul actiunii infruntarea de catre Gheorghitd a ucigasului tatalui siu va fi pregétita minutios de catre Vitoria. Tanrul i {infrunts in fapi, birbiteste, pe cel care i lovise tatal pe la spate, perfid si impins de lécomie. Odaté ordinea lucrurilor restabilita, este gata s& preia pozitia de cap al familiei si s& ducd mai departe traditia acelei lumi patriathale de la munte. Modalititile de earacterizare a personajelor romanului sunt cele consacrate de textul epic: directe oi indirecte. Vitoria este caracterizati preponderent indirect, prin fapte, gesturi, ganduri, relajia cu alte persongje, nume, comportamentul sau fiind nul specific oricérei muntence. Desi este o femeie simpla din Magura Tarcdului, cum insti se considera, nestiutoare de carte, ea face dovada unor fnsusiri superioare, care i-au determinat pe critici a vedea in ea un Hamlet feminin”, (G. Calinescu). Actiunile ei releva perseverenta, diplomatia, abilitatea, capacitatea de disimulare care contribuie la aflarea adevarulu, Vitoria comunica cu Nechifor dincolo de moarte, ca dovads a iubirii care supraviefuieste timpului si legilor fri. Ea stie si lase deoparte tot ce insemnase flinta ei pentru a se identifica cu celélalt-Personajul este surprins intr-un proces de interiorizare: odaté cu disparitia sotului si cu epartia temerilor, se desprinde treptat de preocuparile lumesti: ,se desficuse incet, incet de Iucruri si intrase oarecum in sine”. in partea expozitiva a textului, naratorul recurge la caracterizarea direct in vederea portretizatii personajului feminin, Elementul central asupra cdruia se apreste este privirea, ca oglinda a sufletului. In acest fel, se dezvaluie atit frumusetea interioaré a eroinei (,desi nu mai era tanird, avea o frumusetd neobisnuits in privire”), ingrijorarea acesteia, dar si hotSrdrea (,ochii fi straluceau ca intr-un fel de ceata, in dosul genelor lungi”), in constructia personajului Gheorghita, naratorul recurge la mijloace indirecte, astfel incat trisaturile de caracter ale tanrului sunt evidenfiate prin comportament si prin relatia cu mama sa. in procesul de maturizare exist’ trei elemente importante: atunci cfnd primeste baltagul, noaptea petrecut in répii si momentul lovirii ucigagului, c&nd flScdul simte c& prin bratul Iui se infaptuiegte 0 justitie diving. in concluzie, romanul impune un model etic si estetic care rimfne de neuitat in memoria cititorului, chiar si dupa ce cartea s-a inchis. Vitoria, Nechifor si Gheorghité sunt oameni ai muntelui. Uniti prin nume (Vitoria — biruinta; nike-phoros — purtitor de victorie; Gheorghe — invingitorul balaurului), ei reprezinti forta eternd a binelui, principiul solar care se afirma asupra raului si a ‘intunericului,