Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Povestitorul:
Odată,vara,pe la moşi,
Cum sunt copiii pofticioşi,
M-apucă,în amiaza mare,
Să vreau cireşe de mâncare!
Povestitorul:
Mă gândesc,mă răsucesc
Şi la poartă mă trezesc:
-Sărut mâna,mătuşică!
-Să-mi trăieşti,nepoate!
-Am vrut să-l văd pe Ion!
-Apăi…nu se poate,
Că s-a dus cu moş-tu Vasile
La Cetate..şi vine mâine !
Povestitorul:
Dar făcându-mă că plec
Chicotesc în gândul meu:
Povestitorul
Si eu fuga,şi ea fuga,
Şi eu fuga,şi ea fuga,
Şi ea fuga,şi eu roată
Am culcat cânepa toată!
Apoi,matuşa s-a-mpiedicat
Iar eu spre gard am apucat
Şi numai dintr-o săritură,
Speriat peste măsură,
Am ieşit din bătătură!
Povestitorul:
Tata,roşu de ruşine,
După ce-i plateşte bine,
Îl salută cum se cuvine
Apoi mă ia la rând pe mine!
-Împieliţatule,ce-ai gândit?
Cireşe ţi-o trebuit?!
Vin-aici,că-ţi dau eu ţie,
De nu ţi-o mai trebui
Cât ai fi şi ai trăi!
Povestitorul:
Să vă spun ce a urmat?
O bătaie am mâncat,
De mi-o aduc şi azi aminte !
Însă tot n-am fost cuminte!