MANAGEMENTUL COMPETIŢIEI

Ce reprezintă şi de câte feluri este competiţia sportivă

Competiţia reprezintă momentul esenţial al activităţii sportivului, întrecerea cu

tine însuţi sau cu adversarii constituind obiectivul fundamental al activităţii sportive.
Competiţiile se împart din punct de vedere al locului de desfăşurare în două mari
categorii: interne sau naţionale şi internaţionale.
La rândul lor competiţiile interne pot fi:
a) După scop:
- amicale * de antrenament;
* de verificare;
* demonstrative;
* de selecţie.
- oficiale * de calificare;
* cupe;
* campionate (sistem divizie).
b) După sistemele de desfăşurare:
- bilaterale, turnee (tur sau/şi retur), eliminatorii, mixte.
c) După sexe:
- juniori, junioare, seniori, senioare.
d) După vârste:
- copii, juniori, tineret, seniori.
e) După nivele de desfăşurare:
- locale, judeţene, zonale (interjudeţene), naţionale, internaţionale.
f) Pe categorii de greutate:
- lupte, box, judo, haltere, etc.
g) Internaţionale:
- continentale, regionale, mondiale, Jocuri Olimpice.

1
 In funcţie de nivelul valoric şi numărul sportivelor sau sportivilor participanţi, se
stabileşte importanţa şi valoarea unei competiţii.
In toate cazurile în care se organizează o competiţie, în mod firesc organizatorul
ei are în vedere obţinerea unui profit de natură tehnică şi/sau economico-financiară.
O primă problemă de care trebuie să ţină seama organizatorul unei competiţii
este planificarea acesteia într-o perioadă care să satisfacă interesul celor care urmează
să participe la ea.

Regulamentul unei competiţii sportive

Pentru organizarea competiţiei se întocmeşte regulamentul acesteia care în linii

generale trebuie să cuprindă următoarele:
- denumirea şi scopul competiţiei;
- organizarea concursului - cine organizează;
- locul şi data de desfăşurare;
- adresa organizatorului;
- condiţiile tehnice (calitatea terenului, aparatura şi materialele de concurs
utilizate);
- probele şi categoriile de sportivi (echipe) pentru care se organizează competiţia
(vârstă, sex, categorie de calificare sportivă, etc.);
- sistemul de disputare a întrecerilor;
- condiţii de stabilire a rezultatului şi clasamentului;
- litigii şi modul de soluţionare a acestora;
- termen de înscriere - unde şi când se fac;
- data, ora şi locul şedinţei tehnice;
- condiţii de participare şi administrativ - organizatorice;
- premii.

2
 Comitetul (comisia) de organizare şi desfăşurare a competiţiei

Forul organizator al competiţiei stabileşte un comitet de organizare din care vor

face parte de regulă:
- directorul de concurs;
- arbitrul principal sau directorul tehnic;
- secretarul concursului;
- responsabilul cu publicitatea;
- responsabilul cu probleme medicale;
- responsabilul cu probleme de promovare şi marketing;
- responsabilul cu problemele administrative şi financiare.
In funcţie de importanţa şi mărimea competiţiei, pe problemele pentru care au
fost menţionate responsabilităţi, se pot numi comisii sau subcomisii.
Directorul concursului este managerul general şi răspunde de întreaga
organizare şi desfăşurare a acestuia. In îndeplinirea atribuţiilor sale directorul de
concurs coordonează activitatea responsabililor pe probleme, cu care colaborează şi
cărora le supravegheză activitatea.
Arbitrul principal sau directorul tehnic al competiţiei răspunde de desfăşurarea
acesteia, având în vedere explicarea şi respectarea:
- regulamentelor internaţionale şi naţionale ale ramurii de sport;
- prevederilor de natură tehnică din regulamentul competiţiei;
- conduce activitatea arbitrilor;
- asigură buna desfăşurare a întrecerilor;
- verifică şi avizează înscrierile;
- conduce şedinţa tehnică;
- stabileşte capii de serii sau favoriţii concursului;
- avizează programul zilnic întocmit de secretariatul competiţiei;
- supraveghează desfăşurarea competiţiei;
- decide întreruperea sau continuarea competiţiei în diverse condiţii speciale
(starea vremii, orare, etc.);
- analizează contestaţiile depuse şi decide în primă instanţă;

3
 - desemnează arbitrii pe probe, aparate, meciuri, terenuri, etc.;
- sancţionează abaterile disciplinare ale sportivilor, antrenorilor, arbitrilor,
delegaţilor sau altor persoane legate de competiţii;
- la terminarea competiţiei întocmeşte raportul tehnic.
Secretariatul va cuprinde, în funcţie de amploarea competiţiei, un secretar de
concurs şi un număr corespunzător de ajutoare ale acestuia.
Secretariatul are următoarele atribuţii:
- primeşte înscrierile şi întocmeşte lista participanţilor la concurs;
- pregăteşte lucrările necesare pentru validarea participanţilor şi pentru
efectuarea tragerii la sorţi;
- întocmeşte proiectul programului zilnic pe care-l supune spre aprobare arbitrului
principal sau directorului tehnic;
- urmăreşte desfăşurarea programului competiţional;
- întocmeşte tabloul de concurs şi foile de arbitraj;
- conduce activitatea personalului tehnic însărcinat cu informarea publicului şi
afişarea rezultatelor;
- redactează şi afişează comunicate, anunţuri şi informaţii;
- primeşte contestaţiile pe care le supune arbitrului principal sau directorului
tehnic.
Responsabilul cu publicitatea se ocupă de informarea publicului prin mass-media
şi afişaj asupra desfăşurării competiţiei atât în perioada premergătoare cât şi în timpul
desfăşutării acesteia.
Responsabilul cu probleme medicale are ca atribuţii:
- asigurarea medicului oficial în timpul desfăşurării întrecerilor;
- asigurarea asistenţei medicale de urgenţă pentru sportivi, oficiali sau după caz
a spectatorilor.
Responsabilul cu probleme de promovare şi marketing răspunde de valorificarea
din punct de vedere financiar a competiţiei, Activitatea lui începe, de regulă, îm
momentul în care se iniţiază organizarea competiţiei şi durează până după încheierea
acesteia.

4
 Rolul lui este de a prezenta în mod real, dar avantajos, imaginea competiţiei,
unor potenţiali sponsori, pe care trebuie să-i depisteze şi să-i convingă cu privire la
interesul de a susţine financiar aceasta în schimbul publicităţii care se poate organiza în
legătură cu aceasta.
In acest scop se pot valorifica:
- spaţiul de concurs;
- spaţiul din tribune;
- spaţiul din jurul stadionului, sălii, a bazei sportive;
- conferinţele de presă;
- echipamentul purtat de sportivi;
- materialele de concurs;
- afişul competiţiei;
- programul tipărit al competiţiei;
- publicitate prin staţia de amplificare a bazei sportive.
Responsabilul cu problemele administrative şi financiare are în vedere
soluţionarea următoarelor probleme:
- pregătirea, dotarea şi întreţinerea spaţiului de concurs;
- pregătirea, dotarea şi întreţinerea spaţiului de antrenament;
- asigurarea sau sprijin în asigurarea cazării şi mesei participanţilor;
- conduce activitatea personalului administrativ;
- asigură procurarea din timp a materialelor de concurs pe care le pune la
dispoziţia participanţilor, conform programului stabilit la şedinţa tehnică şi coordonat de
arbitrul principal şi secretariat;
- asigură fondurile financiare şi întocmeşte formele de plată pentru serviciile
necesare (cazare, masă, transport, baremuri de arbitraj, etc);
- organizează vânzarea biletelor de intrare, a materialelor de propagandă,
încasează fondurile din publicitate, sponsorizări sau donaţii şi întocmeşte bilanţul final al
competiţiei.
Îndeplinirea atribuţiilor fiecărui responsabil este supravegheată şi controlată de
directorul de concurs care are autoritatea de a interveni în toate cazurile în care

5
constată încălcări ale legilor, statutului federaţiei sau a clubului, a regulamentului ramurii
de sport sau a concursului.
Reuşita competiţiei depinde de modul cum este armonizată activitatea tuturor
compartimentelor menţionate mai sus.

Sisteme de desfăşurare şi întocmirea clasamentului

Pentru organizarea şi desfăşurarea unei competiţii se folosesc sistemele:

eliminatoriu, turneu, mixt şi în ultima perioadă Play-off.
Sistemul eliminatoriu se foloseşte în situaţia în care la o competiţie se înscriu un
număr mare de echipe, iar perioada de desfăşurare este foarte scurtă.
De obicei acest sistem se aplică în cadrul unei competiţii fulger sau cupe “Cupa
Libertăţii”, “Cupa 1 Decembrie”, etc.
Când se organizează un campionat pe şcoală, între mai multe şcoli, pe localitate
sau judeţ se recomandă aplicarea sistemului turneu, dând astfel posibilitatea ca toate
echipele, să se întâlnească între ele şi clasamentul final să fie cât mai aproape de
valoarea participanţilor.

1. Sistemul eliminatoriu

- Întocmirea clasamentului în competiţii organizate folosind sistemul eliminatoriu

este foarte simplă, întrucât sportivii sau echipele învinse sunt eliminate (ţi) din
competiţie;
- Pentru alcătuirea programului - prin aplicarea acestui sistem - se întocmeşte un
tabel cu participanţii (ele) în ordinea tragerii la sorţi;
- Pentru tragerea la sorţi se scriu atâtea numere (1-2-3-4-5-etc.) pe bilete câte
echipe sau sportivi participă la competiţia respectivă; fiecare delegat trage (din urnă sau
din căciulă) câte un bilet şi după desfacerea lui se scrie numele echipei (participantului)
pe o schemă dinainte întocmită în dreptul numerelor ce au ieşit prin tragere la sorţi.

6
 Et.I Et.II Et.III
1. Pechea
Pechea
2. Corod
Matca
3. Cudalbi
Matca
4. Matca
Iveşti
5. Bereşti
Iveşti
6. Iveşti
Iveşti
7 Tg. Bujor Lieşti

8. Lieşti

Echipele vor juca între ele două câte două până la stabilirea câştigătorului. In
exemplul de mai sus echipa din Iveşti a ocupat locul I, echipa din Matca locul II, iar
echipele din Pechea şi Lieşti vor juca pentru locurile III-IV (dacă organizatorul consideră
necesar şi stabilirea clasamentului până la locurile III-IV sau ambele echipe
(participanţi) vor ocupa locul III)
Dacă echipele înscrise sunt în număr de 4, 8, 16, 32 schemele de desfăşurare se
alcătuiesc după exemplul de mai sus; dacă numărul echipelor diferă atunci o parte din
participanţi (te) vor trebui să joace un joc în plus. Pentru a stabili câte echipe vor juca în
prima etapă - jocul în plus - se aplică formula: (a-2n) x 2 = X
Din numărul total de echipe se scade cifra cea mai apropiată, inferioară
numărului de înscriere, cifra luată din următoarele numere: 4, 8, 16, 32; rezultatul se
dublează reieşind astfel numărul de echipe care vor juca un joc în plus.
De exemplu: a = 11; (11-8) x 2 = 3x2 = 6.
Deci, la competiţie s-au înscris 11 participanţi(te); numărul par cel mai apropiat
de 11, participanţi (te) rezultând cifra 3 pe care o înmulţim cu 2 = 6 participanţi(te) care
vor juca în prima etapă, dând astfel posibilitatea ca începând cu etapa a II-a să rămână
un număr egal de participanţi(te) şi competiţia să se desfăşoare normal, fără a mai sta
cineva. In acest caz se poate obţine următoarea schemă:

7
 Et.I Et.II Et.III Et.IV
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7

10

11

Sau:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.

8
 Sau:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.

După prezentarea schemei de desfăşurare a competiţiei se trece la tragerea

biletelor (la sorţi) şi numele echipelor se înregistrează pe schemă în dreptul numerelor
extrase.
Pe lângă avantajul de a fi simplu, economic, şi de a desfăşura o competiţie într-
un timp scurt, acest sistem are şi dezavantaje: multe echipe sau participanţi pot avea
şansa de a susţine doar o singură întâlnire în prima etapă. Datorită sorţilor se pot întâlni
cei mai valoroşi sportivi (valoroase echipe) în prima sau a doua etapă, competiţia
scăzând din valoare şi din spectaculozitate spre final.
Pentru a evita acest lucru se obişnuieşte - şi chiar este indicat - în funcţie de
schema adoptată ca participanţii cu valoare sportivă deosebită să fie plasaţi din oficiu,
în aşa fel încât să se evite prima etapă şi să se întâlnească spre finalul competiţiei.

Sistemul turneu

Acest sistem permite un număr mai mare de întâlniri (jocuri), iar clasarea
participanţilor (telor) este mai echilibrată, într-adevăr după valoarea lor.
Dacă numărul echipelor înscrise este fără soţ numărul etapelor va fi egal cu cel
al echipelor (5 echipe = 5 etape), iar dacă numărul echipelor este cu soţ numărul de
etape este mai mic cu una (8 echipe = 7 etape).
In primul caz, în fiecare etapă va sta o echipă.

9
 Exemplu:

Cu 3 echipe: Et. I Et. II Et. III

3-2 1-2 1-3
1 stă 3 stă 2 stă

Cu 4 echipe: Et. I Et. II Et. III

1-4 4-3 2-4
2-3 1-2 3-1

Cu 5 echipe: Et. I Et. II Et. III Et. IV Et. V

4-3 3-5 5-4 4-1 1-5
5-2 2-1 1-3 3-2 2-4
1 stă 4 stă 2 stă 5 stă 3 stă

Cu 6 echipe: Et. I Et. II Et. III Et. IV Et. V

1-6 2-1 2-6 3-2 3-6
5-2 3-5 1-3 4-1 2-4
4-3 6-4 5-4 6-5 1-5

Cu 7 echipe:
Et. I Et. II Et. III Et. IV Et. V Et. VI Et. VII
1 stă 2 - 1 2 stă 3-2 3 stă 4-3 4 stă
7-2 3-7 1-3 4-1 2-4 5-2 3-5
6-3 4-6 7-4 5-7 1-5 6-1 2-6
5 - 4 5 stă 6 - 5 6 stă 7-6 7 stă 1-7

In situaţia competiţiei cu 8 echipe (participanţi), numărul 8 va juca cu echipa care

stă în fiecare etapă, completând schema mai sus.
La competiţiile în care numărul participanţilor(telor) este cu soţ, sistemul de
desfăşurare este simplu; trebuie avut în vedere ca fiecare participant să joace cu toţi
ceilalţi.
In sistemul turneu întâlnirile se desfăşoară de obicei tur-retur. Turul se
desfăşoară până când fiecare participant a întâlnit pe toate celelalte, acasă sau în
deplasare (gazdă sau oaspete). Returul păstrează aceeaşi ordine cu diferenţa că
întâlnirile de acasă se joacă în deplasare şi invers.
In situaţia în care un număr mare de participanţi (echipe) participă la o competiţie
în timp scurt (2-3 zile), se pot alcătui mai multe serii de minimum 3 participanţi (echipe),
câştigătorii seriilor jucând în continuare sistemul turneu sau eliminatoriu, pentru
10
desemnarea câştigătorului competiţiei, ceilalţi participanţi - dacă timpul permite - pot
continua competiţia pentru stabilirea locurilor de clasament.
Ca şi la sistemul eliminatoriu trebuie avut grijă ca la tragerea la sorţi să nu cadă
într-o serie cei mai valoroşi participanţi.
In această situaţie se vor fixa din oficiu capii de serie (grupă) pentru stabilirea
ordinii întâlnirilor.
Atunci când este necesar să se afle numărul de etape şi de jocuri, se aplică
formula: x=a(a-1)/2
A=12 echipe înmulţite cu (a-1) = 11 etape = 132 jucători (tur + retur) împărţite la
2, rezultă 66 de jocuri în tur şi tot atâtea în retur.
Se trag 11 linii verticale, ceea ce reprezintă numărul de etape, se numerotează
liniile verticale din 2 în 2 (- 1 la 6 - )în partea superioară şi - 7 la 11 în partea inferioară a
liniilor numerotate. Se trece în dreptul fiecărui număr înregistrat numărul 12, care
reprezintă cel de-al 12-lea participant (echipă).
Celelalte se înregistrează în ordine pe verticală, pornind pe partea dreapta de la
cifra înregistrată anterior, de sus în jos şi de jos în sus, pe partea stânga.

et.I et.II et.III et.IV et.V et.VI et.VII et.VIII et.IX et.X et.XI

1 1 2 1 12 2 3 2 3 1 4 3 12 4 5 4 5 1 6 5 12 6
2 2 2
1 2 3 1 1 3 4 1 2 4 5 2 3 5 6 3 4 6 7 4 5 7
1 1
1 3 4 1 11 4 5 1 1 5 6 1 2 6 7 2 3 7 8 3 4 8
0 0 1
9 4 5 9 10 5 6 1 11 6 7 1 1 7 8 1 2 8 9 2 3 9
0 1
8 5 6 8 9 6 7 9 10 7 8 1 11 8 9 1 1 9 10 1 2 10
0 1
7 6 7 1 8 7 12 8 9 8 9 1 10 9 12 1 11 1 11 1 1 11
2 2 0 0 2

Stabilirea clasamentelor se face pe bază de puncte acumulate la toate întâlnirile.

Se pot acorda 2 sau 3 puncte pentru victorie, 1 punct pentru egal sau prezentare la
competiţie (la o serie de discipline sportive) şi zero puncte pentru meci pierdut. La unele
ramuri de sport, pentru neprezentare se acordă chiar o penalizare de 1-2 puncte.
11
 La numărul de puncte egal se ia în considerare - pentru departajare - golaverajul,
setaverajul, cosaverajul, punctaverajul, prin scădere sau prin împărţire.

Regulamentul unei competiţii:

REGULAMENTUL “CUPEI DE VARA” LA VOLEI MASCULIN

Scopul: pregătire - verificare - popularizarea disciplinei sportive în rândul

tineretului;
Organizare: “Cupa de vară” este organizată de C.S.U. Galaţi, cu sprijinul
Direcţiei Judeţene Pentru Tineret şi Sport Galaţi.
Locul şi data de desfăşurare: Jocurile se vor desfăşura pe trei terenuri la baza
sportivă a Universităţii, pe suprafaţă de bitum; în caz de timp nefavorabil, jocurile se vor
desfăşura în sala de sport din aceeaşi bază sportivă în zilele de 27 şi 28 august a.c.
Sistemul de desfăşurare: Jocurile se vor desfăşura sistem turneu (numai tur);
în serii - 2 şi 3 - 4 echipe, două seturi din trei şi trei seturi din cinci pentru stabilirea
câştigătorilor şi locurilor în clasament.
Programul de desfăşurare:
- 26 august ora 18,00 şedinţa tehnică la sediul D.J.T.S.
- 27 august ora 9,00 Et.I - jocuri din serii.
- 27 august ora 17,00 Et.II - jocuri în serii.
- 28 august ora 9,00 Et.III - jocuri în serii.
- 28 august ora 16,00 Jocuri finale (IV S1 - IV S2; III S1 - III S2; II S1 - II S2; I S1
- I S2).
Condiţii de înscriere şi participare:
La această competiţie pot participa echipe de divizia “A” şi “B” (maxim 8).
Înscrierea se poate face la Clubul Sportiv Universitar, str. Domnească nr. 102, până în
data de 15 august a.c. Echipele pot fi formate din 10 jucători, un antrenor şi un
conducător (total 12 persoane).
Tragerea la sorţi (şedinţa tehnică) se face în ziua de 26 august a.c. la sediul
D.J.T.S.; participă toţi delegaţii echipelor participante.

12
 Titluri şi premii:
Echipele clasate pe primele 3 locuri vor fi premiate cu: cupe, diplome,
echipament şi bani.
Condiţii administrativ-organizatorice:
- cheltuielile de transport vor fi suportate de către echipele participante;
- cheltuielile privind cazarea, masa şi premiile vor fi suportate de către
organizatori.

Comisia de organizare şi de arbitri:

1. Preşedinte 1. _____________________
2. Secretar 2. _____________________
3. Membru 3. _____________________
4. Membru 4. _____________________
5. Membru 5. _____________________
Sponsori: ________________________

Planificarea instalaţiilor sportive pentru competiţie

O bună planificare a instalaţiilor sportive este esenţială pentru desfăşurarea cu

succes a unei competiţii. Prin respectarea fazelor listate de către organizator şi
menţionate în continuare, scade riscul de a omite vreun aspect important atunci când
organizăm o competiţie sau un eveniment sportiv.

a. Stabilirea condiţiilor şi nevoilor instalaţiei sportive

Condiţiile (nevoile) unei baze sportive se referă nu numai la amenajările în care
se desfăşoară o competiţie, ci şi la vestiare, toalete, săli de odihnă/refacere, locurile
spectatorilor, locuri parcare auto, fluxul traficului, servicii de alimentaţie, căile de acces
şi evacuare, tabelele de afişaj, instalaţiile de cronometrare şi comunicare cu publicul,
case de bilete (dacă intrarea se plăteşte), modalităţi de operare în caz de vreme rea,
anulări şi amânări, planuri de evacuare în caz de urgenţe şi altele.

13
 b. Rezervarea instalaţiei sportive
Este bine să rezervăm din timp instalaţia, înlăturând astfel eventualele
evenimente concurenţiale, printr-un document-contract-scris, astfel având siguranţa
folosirii instalaţiei sportive la datele dorite.
Acordul (contractul) de închiriere a unei instalaţii trebuie să specifice în mod clar,
ce părţi ale instalaţiei sunt incluse sau excluse: vestiare, toalete, grup de refacere,
energie termică, energie electrică, tabelă electronică de scor şi coronometraj, staţie de
radio-amplificare, etc.; cine răspunde de supraveghere şi întreţinere; ce taxe - dacă este
cazul - se percep pentru diferitele servicii şi utilităţi, şi foarte important, dacă există
asigurare sau garanţii.

c. Cine va supraveghea instalaţia sportivă

Cine răspunde de instalaţia sportivă, are datoria să numească şi să pregătească
personalul de supraveghere. Dacă instalaţia este închiriată, beneficiarul poate trece
această responsabilitate asupra sa.
Pe durata unui eveniment sportiv, supraveghetorii trebuie să asigure integritatea
vestiarelor când participanţii sunt în competiţii.

d. Pregătirea instalaţiei înainte de competiţie

Înainte de desfăşurarea unei competiţii trebuie să se decidă dacă se vor executa
următoarele operaţii:
• curăţirea instalaţiei şi planificarea acesteia în timpul competiţiei (măturare, aspirare,
ştergerea podelei, etc.);
• modificarea instalaţiei pentru un concurs anume;
• pregătuirea suprafeţei de concurs (tăierea ierbii, marcarea terenului, vopsirea liniilor,
montarea plaselor, etc.);
• pregătirea zonei pentru spectatori;
• pregătirea vestiarelor şi altor amenajări similare pentru sportivi;
• pregătirea zonelor pentru scoreri şi cronometrori;
• amenajarea spaţiilor pentru oficiali;

14
• plasarea indicatoarelor de orientare;
• pregătirea sistemelor de sunet şi lumini;
• pregătirea sălilor de odihnă (recreere) pentru sportivi, personalului suplimentar şi
spectatori;
• verificarea alimentării cu apă potabilă şi pentru întreţinere.

e. Intreţinerea bazei/instalaţiei sportive

In funcţie de sport, desfăşurarea unei competiţii sportive presupune o activitate
de întreţinere deosebită şi este necesar să se ia următoarele măsuri:
• să se precizeze persoana care răspunde de întreţinerea bazei sportive;
• să se elaboreze şi să se aplice un program de control zilnic a instalaţiilor, înainte, în
timpul şi după terminarea competiţiei;
• să se planifice operaţiile de întreţinere în toate componentele instalaţiei (spaţiul
competiţional, vestiare, toalete, zona spectatorilor, sala de protocol, sala de
conferinţe şi spaţiile adiacente bazei sportive).

f. Asigurarea securităţii tuturor instalaţiilor

De regulă, responsabilitatea asigurării securităţii revine supraveghetorului
instalaţiei. Dacă nu, se va face apel la organele specializate în acest sens.

g. Asigurarea unui parcaj corespunzător (dacă este cazul)

Este necesar să se evalueze cât de mare trebuie să fie spaţiul de parcare (de
care este nevoie), dacă sunt necesare zone de rezervare, indicatoare de direcţionare,
dacă este nevoie de personal care să dirijeze parcarea şi dacă se pune problema
asigurării securităţii autoturismelor.
Pentru evenimentele de anvergură se poate cere sprijinul poliţiei rutiere.

15
 Planificarea serviciilor de alimentaţie

Desfacerea de alimente şi băuturi constituie o sursă de venituri suplimentare, dar

pentru a atinge acest scop este nevoie de un serviciu bine organizat, eventual printr-un
contract de concesionare cu un profesionist.
Dacă se oferă servicii de alimentaţie, trebuie cunoscute şi respectate prevederile
autorităţii sanitare. Este necesară o informare asupra politicii de facilităţi existente în
legătură cu desfacerea alimentelor şi băuturilor în sălile de sport sau în instalaţiile
sportive în aer liber, sau poate există necesitatea instalării unui cort de protocol.
In cazul organizării unui serviciu extensiv de alimentaţie (organizatorul are cantină
sau restaurant în proprietate sau a contractat o societate specializată în alimentaţie)
trebuie delegată o persoană anume care să supervizeze serviciile respective.
Trebuie să se evalueze necesităţile, care vor varia în funcţie de: temperatură,
intensitatea activităţii şi chiar unele cerinţe alimentare în funcţie de ţară sau religie.
Apoi, de unde sunt procurate, cum vor fi depozitate; unde, când şi cum vor fi oferite sau
servite.
La unele manifestări, este de dorit să existe una sau mai multe săli de protocol,
pentru participanţi, antrenori, oficiali, mass-media, personal, suporteri (sponsori). Dacă
există una sau mai multe săli de protocol (corturi în aer liber), trebuie stabilite
necesităţile de personal, văzut dacă se pot obţine donaţii/sponsorizări de alimente şi
băuturi sau încheia alte contracte de publicitate.

Planificarea cazării

Planificarea cazării devine necesară când sportivii se deplasează în afara

localităţii de reşedinţă pentru a participa la diferite competiţii (oficiale sau anuale).
Trebuie să analizăm această situaţie din mai multe puncte de vedere: importanţa şi
valoarea competiţiei (profitul tehnico-tactic), obiectivul sportiv de performanţă, pe de o
parte şi din punct de vedere economic, pe de altă parte. Astfel cazările se pot asigura la
un hotel, un motel sau cămin studenţesc/şcolar. In funcţie de diferite situaţii - în special

16
la sporturile individuale - se poate opta pentru asigurarea cazării pe bază de
reciprocitate la diferite familii. Dacă necesităţile de cazare sunt extensive, se va
desemna o persoană (un colectiv) anume care să se ocupe de cazare, care va avea în
vedere şi primirea participanţilor la gară, autogară sau direct la locul de cazare.
Planificarea cazării poate avea următoarele faze:

a) Determinarea nevoilor şi costurilor cazării pentru participanţi, oficiali, eventual

invitaţi.
Prima fază este cea a evaluării necesităţii de cazare: trebuie asigurată cazarea?
Dacă da, pentru cine? Cât de complexă este problema cazării şi care este cea mai
bună soluţie? Costurile şi condiţiile de siguranţă nu trebuie niciodată trecute cu vederea.

b) Asigurarea cazării
Se vor face cu mult timp înainte rezervări la hoteluri, moteluri, cămine sau se va
obţine consimţământul familiilor (părinţilor sportivilor gazde) pentru a primi sportivii
oaspeţi. La hoteluri, moteluri şi cămine se vor negocia preţuri speciale de cazare. Se va
alcătui o listă cu adresele şi numerele de telefon ale locurilor unde vor fi cazaţi sportivii
şi oficialii, pentru ca aceştia să poată fi contactaţi cu uşurinţă. La hotel/motel, va trebui
blocat accesul la linia telefonică internaţională şi la canalul T.V. cu plată. Se va verifica
dacă programul locului de cazare se corelează cu programul de timp al competiţiei şi
dacă responsabilii hotelului, motelului, căminului, acceptă unele derogări de timp.

c) Informaţiile despre serviciile de cazare oferite

Informaţiile despre cazarea participaţilor şi oficialilor, trebuie transmise celor
interesaţi cu mult timp înainte, pentru ca aceştia să-şi poată planifica şederea în
localitate şi programul zilnic. Informaţiile vor fi despre locul şi condiţiile de cazare, timpul
asigurator cazării, tariful şi dacă este cazul să aducă prosoape cu ei sau alte obiecte
personale, pe care nu le asigură proprietarii locului de cazare.

d) Sistemul de evidenţă al cazării

17
 Dacă trebuie coordonată cazarea pentru un număr mare de participanţi, este
nevoie de un sistem de evidenţă a oaspeţilor (o diagramă pentru fiecare delegaţie), de
distribuire a locurilor de cazare (sportivi, antrenori, conducători, oficiali) şi de informare
a participanţilor asupra locului de repartizare (etaj, cameră) pe cât posibil, se vor
rezolva cât mai multe dintre aceste pregătiri cu mult timp înainte de sosirea vizitatorilor.

e) Supravegherea cazării
Supravegherea cazării poate fi realizată de către conducătorii sau antrenorii
delegaţiilor respective; de către persoane special repartizate de organizatori sau de
către personalul locului de cazare, care răspund de integritatea bunurilor personale ale
participanţilor pe parcursul derulării evenimentului şi verificarea inventarului camerelor
respective la plecarea participanţilor, pentru a evita încărcarea notei de plată.

Planificarea transportului

In principiu, toate colectivele sportive au de efectuat deplasări pentru a participa

la competiţii de tor felul, fie în propria localitate, fie în afara acesteia. O atenţie
deosebită în această privinţă trebuie acordată metodelor şi mijloacelor de asigurare
legate de transportul sportivilor, oficialilor, organizatorilor şi a altor participanţi, având în
vedere următoarele:

a. Determinarea necesităţilor de transport

In primul rând, trebuie să ştim cine trebuie să asigure transportul pentru a
participa la o competiţie sportivă: unitatea sportivă de care aparţin participanţii sau o
instituţie specializată în transporturi.
Dacă manifestarea respectivă presupune deplasarea în altă localitate, trebuie
coordonată planificarea călătoriei cu echipa sau grupul de sportivi, de regulă, sosirea în
localitatea respectivă realizându-se în preziua începerii competiţiei. Dacă acţiunea
sportivă aduce un număr mare de echipe (sportivi) în localitatea în care se desfăşoară
acţiunea respectivă (oficială sau amicală), trebuie planificat transportul de la locul de

18
cazare la locul competiţiei. Dacă acţiunea presupune mai multe locuri de concurs, trebui
avut în vedere modul în care sportivii vor ajunge dintr-un loc în altul. De asemenea,
trebuie rezolvate necesităţile de transport ale oficialilor şi altor persoane care contribuie
la desfăşurarea evenimentului sportiv respectiv.

b. Informaţii despre mijloacele de transport puse la dispoziţie

După ce s-au decis tipul şi modalităţile de transport, trebuie informate delegaţiile
(sportivii) asupra modului în care va funcţiona acest serviciu:
• Când se asigură transportul?
• Cât de des vor circula maşinile?
• De unde pleacă maşinile?
• Care este capacitatea lor de transport?
• Echipamentul şi bagajele ce se pot transporta cu aceleaşi vehicule;
• Sunt vehicule pentru echipamente şi alte materiale sportive?
In situaţia în care deplasarea la locul competiţiei se va efectua cu mijloace de
transport în comun, participanţii vor fi informaţi despre:
• felul mijloacelor de transport;
• numărul traseului;
• staţia de urcare şi coborâre;
• la cât timp soseşte în staţie mijlocul de transport respectiv;
• durata timpului de transport până la bazele sportive respective.
Dacă se recurge la mijloace de transport închiriate este necesar să se facă în
scris o comandă şi să se încheie un contract. De asemenea, trebuie verificate toate
formele de răspundere civilă şi asigurări necesare.

Planificarea resurselor umane

O greşeală comună a unor administratori şi directori sportivi (manageri) mai puţin

experimentaţi în astfel de acţiuni, este că nu reuşesc să găsească personalul

19
corespunzător, nu solicită ajutorul altora reţinând pentru ei o încărcătură de lucru
neobişnuită.
Deseori, consecinţa că aceşti directori (manageri) sunt atât de ocupaţi să
acopere mai multe funcţii încât îşi neglijează responsabilitatea majoră: coordonarea şi
supravegherea personalului din subordine.
In cazul unei competiţii sportive de amploare, importanţa angajării unor oameni
capabili nu trebuie subestimată, deoarece delegarea responsabilităţilor este de mare
importanţă pentru acest tip de manifestări. De reţinut că “resursele umane” nu
înseamnă doar recrutarea şi angajarea persoanelor corespunzătoare, ci şi pregătirea
(instruirea) lor, comunicarea, motivarea, supervizarea, remunerarea şi evidenţierea
celor care conlucrează în organizarea evenimentului sportiv.
Urmărind cu atenţie cele menţionate în cursul acestui subcapitol, reiese clar cine
anume este responsabil pentru fiecare sarcină şi identificarea personalului necesar
devine mult mai uşoară.

a) Recrutarea personalului voluntar

Planificarea acţiunii poate fi strălucită; însă fără un personal corespunzător care
să se ocupe de organizare, manifestarea va fi mau puţin satisfăcătoare. Se va elabora
un plan şi un program de timp privind recrutarea unor grupe de voluntari în domeniile
unde este nevoie de ajutor. O dată formată grupa de sprijin, se stabilesc şi se distribuie
sarcini individuale.
In funcţie de nivelul competiţiei sportive şi al vârstei participanţilor, sursele
potenţiale de voluntari pot fi:
• părinţi, participanţi la program;
• sportivi care nu participă direct la competiţie;
• oameni de afaceri;
• grupuri profesionale (medici, jurişti, contabili, etc.);
• elevi şi studenţi (mai ales de la educaţie fizică);
• personal militar care locuieşte în zonă;
• membrii altor organizaţii şi cluburi sportive;
• cadre didactice din şcoli, licee şi facultăţi;

20
• grupuri de cetăţeni în vârstă (pensionari);
• membri de sindicat;
• adulţi care participă la programele sportive pe plan local, etc.
Pentru angajarea unor persoane se vor stabili proceduri specifice de angajare cu
referire la: calificare, program de lucru, forme de remunerare, condiţii pe care trebuie să
le îndeplinească fiecare la locul lui de muncă, etc.

b) Repartizarea sarcinilor
Se numesc responsabili care să conducă diversele comitete (comisii) de care
este nevoie (finanţe, cazare şi masă, sosiri-plecări, transporturi locale, tehnică,
medicală, etc.) şi se elaborează o listă de control cu sarcinile principale de serviciu
pentru întregul personal. Listele de control pot include programul de lucru şi orarul
pentru sarcinile care trebuie duse la îndeplinire.
Pentru sarcinile pe care personalul nu le cunoaşte, care sunt greu de ţinut minte
şi a căror execuţie corectă este importantă se vor pregăti îndrumări scrise. Înainte, pe
durata şi după competiţie trebuie să funcţioneze o reţea clară de comunicare; toţi cei
angrenaţi trebuie să ştie cui se vor adresa şi în ce problemă. Pentru competiţiile de
mare anvergură se va organiza “un cartier general” cu personal permament, care să
servească reţeaua de comunicare.

c) Supravegherea personalului
O greşeală curentă a managerilor fără experienţă este că ignoră supravegherea
personalului.
Supervizarea reprezintă o fază esenţială pentru ca planurile elaborate să fie
respectate de către toţi cărora li s-au delegat responsabilităţi.
Supravegherea înseamnă controlul, îndrumarea şi conducerea personalului în
cursul desfăşurării activităţii. Nu înseamnă scormonirea după greşeli sau aspectele
criticabile, ci identificarea unor căi pentru facilitarea atingerii scopurilor propuse.
O supraveghere corespunzătoare cuprinde trei etape:
a) Fixarea unor cerinţe/norme clare privind îndatoririle personalului angajat şi
voluntar;

21
 b) Evaluarea activităţii unei persoane pe baza cerinţelor amintite;
c) Luarea de măsuri pentru a corecta activităţile care nu ating standardele
propuse;

d) Remunerarea şi/sau evidenţierea personalului

Plata cu promptitudine a personalului angajat şi temporar este foarte importantă
şi de asemenea respectarea datei convenite. Adesea, oficialii aşteaptă să fie plătiţi
înainte sau imediat după competiţie.
Voluntarii vor fi evidenţiaţi (îm mod public, dacă se poate şi prin mass-media)
pentru contribuţia lor. Printre posibilităţile de evidenţiere a personalului voluntar se
numără acordarea de tricouri, şepci, care să indice asocierea lor cu evenimentul,
nominalizarea şi fotografia lor în program sau în vitrina cu trofee, etc.
După competiţie, se vor trimite note de mulţumire tuturor persoanelor care şi-au
adus contribuţia la buna desfăşurare a evenimentului sportiv.

Monitorizarea şi supervizarea acţiunilor

O bună planificare este esenţa desfăşurării unei competiţii sportive, dar trebuie
văzut şi urmărit cum sunt puse planurile în aplicare. Pe parcursul desfăşurării
evenimentului se poate uneori constata că nu chiar totul a fost planificat perfect,
apărând diverse probleme dificile, eventual crize. Este normal să apară diverse
probleme dificile când se organizează o competiţie; de aceea, este necesară o pregătire
psihologică, cât şi situaţională în acest sens. Pregătirea psihologică se asigură prin
previziunea “ineditului”. Pregătirea situaţională are în vedere un “inventar de probleme”
specifice competiţiei, pentru monitorizarea situaţiilor neprevăzute.
O altă precauţie este de a avea oameni în plus, pricepuţi la toate, care să
intervină cu promptitudine în rezolvarea unor probleme pe măsură ce acestea apar.
De îndată ce “echipele de lucru” sunt integrate în pregătirea şi derularea
competiţiei, rolul directorului (managerului general) de competiţie este de a lua decizii
care să direcţionaze şi să împingă înainte grupurile de lucru. Acţiunile întreprinse

22
trebuie controlate prin monitorizare şi supervizare pentru a avea siguranţa că planurile
sunt realizate. Trebuie condus sistemul de comunicare, verificându-se că informaţiile
ajung peste tot acolo unde trebuie. Este bine ca managerul să reprezinte o sursă de
inspiraţie şi de motivaţie pentru colaboratorii săi.
Anticiparea anumitor probleme de conducere ajută în rezolvarea lor atunci când
apar, deoarece cu siguranţă ele pot să apară. De exemplu, unii dintre cei desemnaţi să
îndeplinească anumite sarcini nu le mai pot îndeplini din diverse motive. Lipseşte sau
întârzie un oficial, un cronometror sau un scorer. Vremea proastă dă peste cap tot
programul. Apar defecţiuni de ultim moment la instalaţii sau echipament. Trebuie
rezolvată o dispută sau un conflict între diverse persoane. Şi mai mult ca sigur,
funcţionarea mijloacelor comunicaţionale va avea de suferit din când în când, făcând
necesare intervenţii prompte.
Pe măsură ce se desfăşoară competiţia, se pot face observaţii substanţiale
privind măsurile de îmbunătăţire sau de modificare a organizării evenimentului.
Directorul (managerul) sportiv al unei competiţii, îndeplinind funcţiile de lider şi de
supervizor, nu trebuie să uite motivul sau obiectivul principal al acţiunilor sale: să-i ajute
pe participanţii la evenimentul pe care îl conduce să se bucure de sport şi să
beneficieze de ceea ce le poate oferi sportul.
Manifestarea sportivă trebuie să fie plăcută pentru sportivi, antrenori, oficiali,
părinţi şi alte persoane care dau o mână de ajutor, ba chiar şi pentru directorul
(managerul) de competiţie.

23
“Capacitatea de a lua decizii este cea care îi separă pe lideri de ceilalţi oameni”
Bruce Hyland; Merle Yost

“Un conducător este un stimul, dar şi o reacţie”

Adward C. Linderman; Social Discovery

“Arta de a comanda nu constă în a gândi şi a decide în locul şi în rolul tuturor subordonaţilor”

F. Foch

“Este un principiu dovedit că trebuie să înveţi să asculţi pentru a şti comanda”

Aristotel

“A conduce înseamnă a ieşi în faţă. Fă-ţi simţită prezenţa la locul de muncă. Oamenii vor să te
vadă”
Bruce Hyland; Merle Yost

“Mai bine să te consumi, decât să rugineşti”

D. Diderot

“E mult mai uşor să iei o hotărâre decât să o pui în practică”

W. S. Maugham

“Omul care nu este hotărât să-şi asume răspunderea în momentele decisive nu trebuie să accepte
rolul de şef”
Luben Karavelor

“A conduce bine înseamnă a asigura viitorul, iar a asigura viitorul înseamnă a gestiona informaţii”
Marion Harper

“Oamenii de paie pot lua foc”

Balzac

“Suntem ceea ce facem în mod repetat. De aceea, măiestria conducerii nu este un act, ci o
deprindere”
Aristotel

24