PLĂCEREA/MÂNIA

Cel ce s-a lepădat cu adevărat de lucrurile lumii şi slujeşte nefăţarnic aproapelui prin iubire
se slobozeşte degrabă de orice patimă şi se face părtaş de iubirea şi cunoştinţa dumnezeiască.
MM (II),I,27
Când vei fi ocărât de cineva, sau dispreţuit în vreo privinţă oarecare, fii cu luare aminte
dinspre gândurile mâniei, ca nu cumva, despărţindu-te de dragoste din pricina supărării, să te
aşezi în ţinutul urii. MM (II),I,29
Când vei suferi pentru vreo ocară sau necinste, să ştii că te alegi cu un folos. Căci prin ocară
e alungată de la tine slava deşartă. MM (II),I,30
Cel fără de minte fiind purtat de patimi, când se tulbură împins de mânie, se grăbeşte fără
judecată să ocolească pe fraţi, iar când e aprins de poftă răzgândindu-se, fuge să-i întâlnească. Iar
cel înţelept lucrează în amândouă împrejurările cu totul dimpotrivă: căci în vreme de mânie,
tăind pricinile tulburării, se scutură de scârbă faţă de fraţi, iar în vreme de poftă, se reţine de la
pornirea spre întâlnirea nesocotită. MM (II),I,51
Mai anevoie de biruit sunt patimile iuţimii 1 decât ale părţii poftitoare. De aceea a şi dat
Domnul, ca o doctorie mai tare împotriva ei, porunca dragostei. MM (II),I,66
Să nu loveşti vreodată pe vreunul dintre fraţi, mai ales fără pricină şi fără judecată, ca nu
cumva, nerăbdând jignirea, să plece şi să nu mai scapi niciodată de mustrarea conştiinţei,
aducându-ţi pururea întristare în vremea rugăciunii şi răpindu-ţi mintea de la dumnezeiasca
îndrăznire. MM (II),I,68
Cel ce nu dispreţuieşte slava, plăcerea şi iubirea de argint, care le sporeşte pe acelea şi stă în
slujba lor, nu poate tăia de la sine prilejurile de mânie. Iar cel ce nu le taie pe acestea nu poate
ajunge la dragostea desăvârşită. MM (II),I,75
Milostenia tămăduieşte iuţimea sufletului; postul vestejeşte pofta; iar rugăciunea curăţeste
mintea şi o pregăteşte spre contemplarea lucrurilor. Căci Domnul ne-a dăruit poruncile pentru şi
potrivit cu puterile sufletului. MM (II),I,79
«Învăţaţi de la Mine, zice, că sunt blând şi smerit cu inima» şi următoarele 2. Blândeţea
păzeşte iuţimea netulburată, iar smerenia slobozeşte mintea de fumul mândriei şi de slava
deşartă. MM (II),I,80

Aproape tot păcatul se face de dragul plăcerii. Iar desfiinţarea lui se face prin reaua
pătimire şi întristare, fie de bunăvoie, fie fără de voie, prin pocăinţă, sau prin vreo certare
adusă de Providenţa dumnezeiască. «Căci dacă ne-am judeca pe noi înşine, n-am fi judecaţi; iar
judecaţi fiind de Domnul ne pedepsim ca să nu fim osândiţi împreună cu ea» (I Corinteni 11, 31).
MM (II),II,41
1
Precum porunca iubirii s-a dat ca doctorie împotriva mâniei, înfrânarea s-a dat împotriva poftei. Citeşte cap. 79.Precum porunca iubirii s-a dat
ca doctorie împotriva mâniei, înfrânarea s-a dat împotriva poftei. Citeşte cap. 79.
2
Matei 11, 29.
 Când îţi va veni vreo încercare pe neaşteptate, nu învinovăţi pe cel prin care a venit; ci
întreabă pentru ce a venit? Şi vei afla îndreptare. Deoarece fie prin acela, fie prin altul, trebuie să
bei amărăciunea judecăţii lui Dumnezeu. MM (II),II,42

Dacă ai purtări rele, nu ocoli reaua pătimire, ca smerindu-te prin ea, să verşi trufia din
tine. MM (II),II,43

Precum minţii celui flămând i se năluceşte numai pâine, iar celui însetat numai apă, la
fel celui lacom i se nălucesc tot felul de mâncări, iubitorului de plăceri forme de femei,
iubitorului de slavă deşartă cinstiri de la oameni, iubitorului de argint câştiguri, celui ce ţine
minte răul răzbunare asupra celui ce l-a supărat, pizmaşului necazuri venite asupra celui pizmuit,
şi aşa mai departe în toate celelalte patimi. Căci mintea tulburată de patimi primeşte cugetări
pătimaşe, fie că veghează trupul, fie că doarme. MM (II),II,68

Partea poftitoare a sufletului întărită mai des, aşează în suflet deprinderea anevoie de
clintit a iubirii de plăcere; iar iuţimea tulburată continuu face mintea fricoasă şi fără bărbăţie. Pe
cea dintâi dintre acestea o tămăduieşte nevoinţa statornica cu postul, privegherea şi cu
rugăciunea; pe cea de-a doua bunătatea, iubirea de oameni şi mila. MM (II),II,70

Cel ce pofteşte cele pământeşti, sau pofteşte mâncăruri, sau cele ce satisfac pe cele de sub
pântece, sau slava omenească, sau bani, sau altceva din cele ce urmează acestora. Şi dacă nu află
mintea ceva mai înalt decât acestea la care să-şi mute pofta, nu poate fi înduplecată să le
dispreţuiască pe acestea până la capăt. Dar mai bună decât acestea fără de asemănare este
cunoştinţa lui Dumnezeu şi a celor dumnezeieşti. MM (II),III,64

Cei ce dispreţuiesc plăcerile le dispreţuiesc datorită sau fricii (29), sau nădejdii, sau
cunoştinţei, sau dragostei de Dumnezeu. MM (II),III,65
Dacă te-ai învrednicit de puţină cunoştinţă de la Dumnezeu, nu nesocoti dragostea şi înfrânarea.
Căci acestea curăţind (42) partea pasională (pătimitoare) a sufletului, îţi gătesc necontenit calea
spre cunoştinţă3. MM (II),IV,57
Dragostea de Dumnezeu se împotriveşte poftei (46), căci înduplecă mintea să se înfrâneze de la
plăceri. Iar cea către aproapele se împotriveşte mâniei; căci o face să dispreţuiască slava şi
avuţia. Aceştia sunt cei doi dinari, pe care Mântuitorul i-a dat îngrijitorului casei de oaspeţi, ca să
îngrijească de tine. Deci să nu te arăţi nerecunoscător, însoţindu-te cu tâlhari, ca nu cumva să fii
rănit iarăşi şi de astădată să nu te afli numai pe jumătate mort, ci mort de-a-binelea. MM
(II),IV,75

3
Din acest cap . şi cel anterior se vede că dragostea şi cunoştinţa se nasc şi se sporesc u n a pe alta, d u p ă Sf . M a x i m .
Curăţeşte-ţi mintea de mânie, de amintirea răului şi de gândurile urâte. Şi atunci vei putea
cunoaşte sălăşluirea lui Hristos. MM (II),IV,76
Dacă te-ai învrednicit de vederile (contemplaţiile) dumnezeieşti şi înalte, cultivă cu mare grijă
dragostea şi înfrânarea, ca păzindu-ţi partea pătimitoare (pasională) netulburată, să ai neîntunecată
lumina sufletului. MM (II),IV,79
Înfrânează iuţimea sufletului cu dragostea: vestejeşte partea poftitoare a lui cu înfrânarea; înaripează
partea raţională a lui cu rugăciunea. Şi lumina minţii nu se va întuneca niciodată. MM (II),IV,80
MM (II),IV,
MM (II),IV,
MM (II),IV,
MM (II),IV,
MM (II),IV,
MM (II),IV,