Animalele şi de ce contează ele

Adesea se declara, in special de catre anumite grupuri religioase, ca

animalele au fost puse pe Pamant pentru ca oamenii sa le foloseasca dupa
bunul lor plac. Acest punct de vedere ajuta la explicarea gradului in care
omenirea abuzeaza de regnul animal. Atitudinea multor oameni fata de
animale este similara cu cea adoptata de fiinte fata de acei indivizi
considerati de valoare inferioara. Sclavia, pentru multa vreme un mod
bine pus la punct si acceptat de a trata alti indivizi in societatile umane,
reflecta o atitudine similara cu cea adoptata fata de animale de multi
oameni in societatea contemporana. Respectul pentru viata este un dicton
ades citat astazi, si ar trebui sa reflectam asupra lui si a importantei lui in
a sugera respectul nu numai pentru ceilalti oameni, ci de asemeni si
pentru toate formele de viata, fie ele animale sau vegetale. Toate acestea
isi au locul lor in lume. Noi trebuie sa ne asiguram existenta cu ceva, si
ades este sugerat ca ar trebui sa coboram pe lantul trofic cat de mult
posibil pentru a ne procura hrana. Vegetarienii au strabatut o parte din
drum iar veganii si fructarienii au ajuns chiar mai departe. Toate cele trei
cai sunt bazate pe respectul pentru viata si conceptia ca animalele
trebuiesc tratate mult mai bine de catre oameni.
Cruzimea este aproape endemica in societatea umana si ne putem
chiar intreba ce anume ii indeamna pe atat de multi oameni sa caute si sa
se bucure de cruzime in viata lor. Cruzimile din asa-numitele sporturi
sunt demne de o considerabila atentie in aceasta directie. Oricum, acest
articol se ocupa in principal de calea vegetariana. Unii nu considera o
cruzime sa mananci animale si sugereaza chiar ca animelele sunt bine
tratate atata timp cat sunt in viata. Bineinteles, aceasta a devenit in mod
evident neadevarat odata cu dezvoltarea metodelor de crestere
industrializata a animalelor si cu lipsa oricarei consideratii pentru
comportamentul natural al animalelor. Punerea viteilor in boxe care le
impiedica accesul la mamele lor, la aerul deschis si campurile verzi, care
sunt habitatul lor natural, pastrarea pasarilor in sisteme intensive care le
interzic practic deschiderea aripilor si indeplinirea obiceiurilor lor
naturale; acestea, impreuna cu multe alte practici sunt toate bazate pe o
lipsa de interes si de grija fata de animale.
Argumentele in favoarea lor sunt economice, totusi cei care
practica asemenea cruzimi de obicei sugereaza ca animalele prefera un
asemenea tratament. Daca asemenea practici nu sunt crude, ce sunt?
Sugerarea, asa cum obisnuiesc unii, ca animalele nu ar alege sa iasa din
adaposturi sau alte conditii similare chiar daca usile ar fi lasate deschise,
este mai mult rezultatul conditionarii decat al alegerii. Un lucru este
sigur, animalelor nu li se ofera aceasta alegere! Societatea occidentala
moderna are de dat raspunsuri la multe intrebari atunci cand incurajeaza o
dieta bazata pe produse animale sau carne. Din nefericire, cei din lumea
aflata in curs de dezvoltare vad un model atractiv in modul de viata
occidental! Ei acorda o prea mica importanta tratamentului animalelor si
efectelor consumarii de carne asupra sanatatii si mediului inconjurator.
Presiunea demografica in multe tari in curs de dezvoltare este un
argument suficient pentru reducerea si abandonarea dietei bazate pe
carne.
Productia animala in sisteme intensive concentreaza deseurile
animale in loc sa le imprastie pe camp in calitate de ingrasamant natural.
Ceea ce pe vremuri era privit ca un lucru bun, acum devine un motiv de
ingrijorare si o problema economica. Depozitarea deseurilor este
costisitoare si problema este in stransa legatura cu cresterea consumului
de carne. Fermierii pompeaza deseurile in rauri, canale si alte cursuri de
apa, in felul acesta poluand si distrugand ecosistemele care au existat in
buna stare un timp atat de indelungat. In plus, natura intensiva a cresterii
industrializate a animalelor implica raspandirea mult mai facila a bolilor,
asa ca animalele sunt tratate cu mari cantitati de antibiotice, stimulanti de
crestere si produse similare. Pe de alta parte, unele dintre acestea
nimeresc in sistemul de circulatie a apei si sunt transportate in cursul de
apa de unde apa este din nou pompata pentru uzul oamenilor iar
purificarea nu elimina toate aceste reziduuri.
Multiplicarea numarului de cancere, boli de inima, boli de rinichi si
ficat, precum si diabet si alte probleme de sanatate, se afla in stransa
relatie cu cresterea consumului de carne. Cercetarea medicala furnizeaza
dovezi ample asupra faptului ca o dieta vegetariana este mai buna pentru
sanatate si ca incidenta multor boli neplacute este mai putin comuna
printre vegetarieni. Este bine sa faci un anumit lucru din motive morale,
dar este si mai bine cand se descopera ca de asemenea este bine si pentru
sanatate!
Extinderea vegetarianismului in lumea occidentala este consecinta
dorintei tot mai puternice a multor oameni sa traiasca mai omeneste,
sanatos si in armonie cu mediul inconjurator. In America de Nord,
America de Sud, Europa si Australasia, exista o crestere continua si
sensibila a vegetarianismului. In Europa de Est si Europa Centrala, odata
cu schimbarile politice, s-a inregistrat un salt in interesul pentru
vegetarianism. Miscarile vegetariene si pentru protectia animalelor s-au
dezvoltat si castiga din ce in ce mai multi simpatizanti. In Asia,
incurajarea de catre guvern a consumului de carne intimpina rezistenta
din partea grupurilor vegetariene. Intr-o tara ca India, cu o lunga istorie in
Ahimsa, respectul pentru viata ce conduce la vegetarianism, lupta pentru
vegetarianism este condusa de grupuri religioase si morale ca si de
environmentalisti si medici care apreciaza beneficiile caii vegetariene. In
Marea Britanie, dezvoltarea vegetarianismului a fost foarte pregnanta in
ultimii douazeci de ani, incat acum vegetarienii nu mai sunt vazuti acum
ca neobisnuiti, ci mai degraba ca facand parte din majoritatea oamenilor.
Mese vegetariene sunt disponibile in toate partile tarii si tinerii se
reorienteaza catre vegetarianism. Supermagazinele pun la dispozitie o
gama larga de produse vegetale, inlesnind astfel cumparaturile, si
atragand atentia consumatorilor de carne asupra marii varietati de hrana
vegetariana sanatoasa si umana pe care o consuma vegetarienii. Linda
McCarney, sotia faimosului Beatle, Paul McCartney (amandoi deveniti
recent sponsori ai Societatii Vegetariene a Regatului Unit), a produs o
intreaga gama de produse din imitatie de carne, inclusiv placinte si carnati
care atrag multi oameni care nu se considera vegetarieni. Asemenea
manifestari sunt din ce in ce mai mult reproduse si in alte tari.
Tehnologia moderna are de raspuns la multe intrebari in ce priveste
comportamentul oamenilor fata de animale. In ultimul timp, progresele
din biotehnologie si inginerie genetica au condus la noi moduri de a folosi
animalele pentru interesele oamenilor, iar moralitatea pare a fi prea putin
implicata cand este vorba de modurile in care speciile pot fi manipulate
pentru a permite oamenilor sa le exploateze mai cu spor. Daca oamenii au
drepturi asupra animalelor, ar putea fi de asemenea puse in discutie si
responsabilitatile lor. Aceasta inseamna ca ei ar trebui sa ia in considerare
si animelele, cu bunastarea lor. Din nefericire, situatia actuala ne arata ca
acestor lucruri li se acorda prea putina (acolo unde exista) atentie ce catre
marea majoritate a oamenilor. Singurele probleme care ii ingrijoreaza pe
ei este sa mareasca pe cat posibil beneficiile economice pe seama
animalelor.
Adesea auzim ca de vreme ce animalele sunt specii diferite de
oameni, modul in care le tratam nu este important. Bineinteles, oamenii
care exprima asemenea puncte de vedere s-ar putea sa nu fie prea
ingrijorati de modul cum sunt tratate alte societati umane. Multi dintre
noi pot vedea legatura dintre cele doua. Oamenii care trateaza pe ceilalti
oameni cu respect sunt mai predispusi sa arate respect si fata de alte
specii. Nu o data s-a auzit ca grija fata de animale ar trebui inlocuita cu
grija fata de oameni. Cei care sunt interesati de drepturile animalelor sunt
in mod normal la fel de ingrijorati de suferinta umana.
Se cunoaste faptul ca animalele simt durerea si suferinta si
manifesta spaima. Nu putem intelege pe deplin procesele lor de gandire,
dar exista dovezi ample ca animalele au propriile lor societati si mod de
viata. Cine are dreptul sa declare in fata timpului ca drepturile lor ar
trebui sa fie catusi de putin mai reduse decat cele presupuse normale si la
care aspira oamenii? Multe animale sunt mai putin inteligente decat
oamenii dar exista variatii considerabile de inteligenta si la oameni. Daca
se afirma ca inteligenta redusa a multor animale ne da dreptul sa le tratam
cum dorim, fara grija reala, atunci s-ar putea de asemenea pune problema
ca oamenii mai putin inteligenti sa fie tratati in mod similar. Intr-adevar,
anumite filosofii politice, desi foarte mult discreditate, au adus in discutie
acest argument.
Noi ne aflam pe aceasta planeta pentru un timp limitat si modul in
care interactionam cu planeta va afecta viitoarele generatii, poate chiar
pana la sfarsitul lumii sub forma pe care o cunoastem noi. Se poate afirma
ca este in interesul nostru sa minimizam suferintele si relele practici pe
care le sufera animalele si oamenii, si sa ne indreptam catre o lume mai
umana, impacata cu sine. Presupunand ca acesta este un tel de atins pe
care marea majoritate a oamenilor il doresc, atunci e nevoie sa
imbunatatim tratamentul oamenilor si animalelor. Oamenii in general
doresc sa traiasca o viata sanatoasa si calea vegetariana este una care duce
in aceasta directie, minimizand in acelasi timp suferintele altor specii de
animale. Intreaga cale a consumatorilor de carne este bazata pe ipocrizie.
Oamenii utilizeaza unele animale ca mascote si le trateaza intr-un mod
special. Alte animale sunt privite ca daunatoare sau ca hrana asa ca lor nu
li se asigura grija si protectia de care beneficiaza 'mascotele'. Merita sa
amintim ca, in multe tari, daca cineva ar trata animalele preferate ale
altcuiva in modul in care sunt tratate animalele in ferme, ar putea fi
pasibil de judedata. Multe animale salbatice nu primesc protectie legala
de loc, si sunt la dispozitia vanatorilor si a oricarui altul pentru a fi
urmarite si tratate dupa bunul plac.
Problema care se pune este ca viitorul lumii este in stransa relatie
cu modul in care noi tratam vietuitoarele mai slabe care traiesc alaturi de
noi. Cruzimea si rautatea ar trebui sa nu joace nici un rol intr-o societate
civilizata. Desi ades noi declaram ca suntem civilizati, as indrazni sa
afirm ca aceasta este departe de adevar. In prezent noi privim sclavia cu
groaza si ne pare greu de inteles cum de asemenea practici au rezistat atat
de mult timp, si pana si in zilele noastre mai exista in unele parti ale
lumii. Pe masura ce ne indepartam de sclavia umana, trebuie sa privim la
pasul urmator, si sa ne indepartam si de la sclavia animalelor. Atat pentru
motive morale cat si pentru motive egoiste, telul nostru trebuie sa fie o
lume vegetariana fara exploatare si cruzime catre oameni si alte animale.
Daca nu ne framantam acum, viitorul tuturor creaturilor va continua sa fie
negru.