Nume și premume: Data:

Clasa: a V-a

TEST DE EVALUARE NR. 2

I. Alegeți un singur răspuns corect:

1. Savanele în Africa:
A. sunt cu baobabi, însoţiţi de ierburi de 1,5-3m, acacia sau palmieri
B. sunt cu vegetaţie luxuriantă etejată
C. mai aproape de sol se află arbuşti, tufişuri ierboase şi ferigi
D. se întâlnesc liane, epifite, plante parasite
2. Este adevărat că:
A. delfinul este un peşte care trăieşte în Marea Neagră;
B. stridiile şi midiile trăiesc la suprafaţa apei
C. delfinii scot sunete prin care comunică
D. calcanul trăieşte în zona abisală a Mării Negre
3. Este asociere corectă:
A. peşti răpitori – dinţi ascuţiţi şi puternici
B. impactul omului – influenţat de anotimp şi adâncimea apei
C. bancuri de peşte – sunt formate dintr-un număr mic de peşti
D. scrumbie – forma corpului aerodinamică
4. Următoarele afirmaţii sunt incorecte, cu excepţia:
A. biotopul este alcătuit din organismele vii din Marea Neagră.
B. salinitatea este mai scăzută la suprafața mării.
C. principalii producători marini sunt meduzele.
D. zona pelagică reprezintă zona de adâncime a mării.
5. Găsește afirmația greșită despre biotopul Mării Negre:
A. lumina atrage majoritatea viețuitoarelor.
B. temperatura mării este influențată de anotimp.
C. cantitatea de oxigen este mai mare la suprafața mării..
D. salinitatea este mai crescută la suprafața mării

II. Alegeți răspunsurile corecte:

1.Descompunătorii din Marea Neagră sunt:
A. algele
B.animalele microscopice
C.crustacei și păsări
D.bacteriile
2. Vieţuitoarele din deşert prezintă următoarele adaptări:
A. plantele au plantele foarte luni pentru a ajunge la apele subterane
B. animalele au culoarea închisă a blănii
C. unele animale îşi sapă vizuini, galerii sub pământ
D. animalele au adaptări pentru a pierde apă din organism
3. Biotopul Mării Negre este format din:
A. substrat
B. lumină
C. salinitate
D. temperatură
4. De o parte şi de alta a ecuatorului se întâlnesc:
A. păduri tropicale umede
B. păduri ecuatoriale
C. păduri pluviale
D. savane

III. Citeşte următoarea descriere:

„Flora Deltei este reprezentată în mare parte de o vegetație specifică zonelor umede
(stuful, papura, rogozul, în amestec cu salcia pitică) și ocupă 78% din totalul suprafeței.
Zăvoaiele ocupă 6% din suprafața deltei, fiind păduri de salcie, frasin, arin, plop, care cresc pe
grindurile fluviatile, fiind periodic inundate, iar ochiurile de apă sunt acoperite de o vegetație
acvatică și plutitoare, ocupând 2% din suprafața deltei. De asemenea, există păduri (Pădurea
Letea și Pădurea Caraorman) alcătuite din arbori (stejar brumăriu, stejar pedunculat, frasin, plop
tremurător, ulm), arbusti (zălog, cătină roșie) și plante agățătoare (hamei, curpen).
Delta Dunării conține mai mult de 360 de specii de păsări și 45 de specii de pește de apă
dulce în numeroasele sale lacuri.Acesta este locul unde milioane de păsări din diferite colțuri ale
Pământului (Europa, Asia, Africa, Marea Mediterană) vin să cuibărească. Speciile majore de
pești în cadrul Deltei Dunării sunt știuca și somnul. Fauna deltei este una bogată și variată în
specii de mamifere, păsări, reptile, amfibieni, pești, crustacee, melci, moluște și insecte.”
Notează resursele naturale ale Deltei:

Plante Animale
____________________________ ____________________________
____________________________ ____________________________
____________________________ ____________________________

IV. Realizează o compunere de maxim zece rânduri, în care să descri un ecosistem la

alegere (Deșertul, Tundra, Marea Neagră, Delta Dunării). Pentru aceasta, denumește un
factor abiotic, enumeră două plante și două animale, realizează un lanț trofic caracteristic
ecosistemului ales.