DATAREA FRESCELOR BISERICII MITROPOLITANE SF. GHEORGHE DIN SUCEAVA de larg respi interiorul si o mare parte a fasadei de Ticks mitropeitd Sucevel, cu hremal sfinnula Ghcotghe, covadeale taal ake impunitoare monumente de art’ medieval3 moldoveneasc’. Daci data construirii ¢ clar indicat’ in pisania de piatra pusi de Steffinisi in 1522 deasupra ugii de intrare ?, data zugrivirii ei, necunoscuti cercetitorilor prin vreo inscripyie sau marcurie documentarf, 2 rimas ci fie dedusi din insusi studiul picturli. Dar cereetirile intzeprinse, incepute inci in secolul trecut, nu au dus nici pini astizi Ia stabilirea datei reale a execu- tirii frescelor de la Sf. Gheorghe-Suceava, in ciuda faptului c& unii dintre autori gi-au considerat concluziile drept rispunsuri definitive la chestiune. Desi data executiriifrescelor vechii biserici mitropolitane a Moldovei o vom stabili pe baza unei inscripfii pe care am descoperit-o in 1956 *, pentru Jimurirea unor importante detalii vom utiliza, prinere altele, gi constatirile exacte facute de unii dintre cercetitorii din trecut asupra unor inscripgii sau imagini de ctitori care, stergindu-se sau stricindu-se ulterior, astizi nu mai exist’. Deoorece insi aceste constatiri exacte trebuie desprinse din contexte de idei nu lipsite de unele afirmafii eronate ce s-au perpetuat, complicindu-se, de-a lungul deceniilor, considerim necesar si incepem prin a trece atent in revisti judeck- sile tuturor cereetitorilor care ne-au precedat in abordarea problemei ce formeazi obiectul studiulul de fas8, Cu atft mai mult cu cit ansamblul de fresce despre care vorbim constituie unul din monumentele-cheie ale picturii moldovenesti din veacul al XVi-lea, Frimul care a pomenit despre pictura de la Sf. Gheorghe-Suceava a fost episcopul Melchisedec, in 1883. Dupi ce citise, in pridvorul bisericii, o pisanie eae il ficu si afirme cH aceasti inclipere fusese addugiti construcrici originare {n 1579 %, studiosul prelat a des- cifrat, pe peretele de sud a] naosului, in spatele baldachinului cu racla sfintului Ioan cel lp 0 bent forge « pian, Imotlet de eraduceren _ansice din Bucovins, entra din Revi ferru sere, erhee- romdoeush eatul say a Ou Baty. Bsc Tot Scfon _lagie 1 lologies , Bacurey 1883, 9.206), dind. apel ‘eat Mare, Bocorpt, 1906p. 170. Pers transcteren entue ranacriten lard qi tndeceres.rormdncesh « becripye ‘laa weal B Kosa, Hacer ow de Bukowina, Vion, (Poa warcren e ve9 E Kevan, ah. p- 138). Am anunoat decoperiven scemet ici sted Sat eet on an fi stn al a Pars Reet deters axsombnie de lead deta Prete, M SCLA. VL Unt,» ams, a {ats adaos lo ure tn nal 1579 de rvo- —_ domn fo Priva Volevod (Petru Schlopal ~ 5), la soul ralial Toole, procomse ved dinimsciplealtcoue colo», 1081» (1579), spune Maorcuepes (© weld lacie manda haerfe (5 CANT, OAT ARTEL tn ARTA MLASTICA 12, NL 2, 207=BO BUCUALST. 188 207Fig. 1. —Volevodul identficat de Melchisedese cu Petru Schiopul. Detaliu din tabloul vetiv de la Sf. Gheorghe-Suceava, (Foto N. Tonescu). 208Fig. 2. ~ Suefind. Dewaliw din tablont wiv de la Sf. Gheorghe-Suceava, (Foo N. lonescu).‘Nou, o ampli inscriptie cu litere de aur, referitoare 1a domnia lui Petru $chiopul *. V&ztnd, tot ia spetele baldachinului, chipurile unui voievod cu barbi si ale altora mai tineri, Melchi sedec a tras incheietea ci'e vorba de « portretele lui Petru Vodi Schiopul (fg. '1) si ale familie sale La atit s-au limitat observatle Jui Melchisedec — interesat mai ales de inscripfii vechi — asupra picturii de la Sf. Gheorghe-Suceava. ‘Citiva ani mai tirziu, cunoscutul clrturar gi folclorist Simion Florea Marlan, ocupin- du-se pe larg de istoria moagtelor Jui [oan cel Now i, cu ace prile) side arhitectura locagulul ‘ce le adaposteste, a sublinist ci pridvorul nue un adaos, cum credea Melchisedec, ci parte integranti din edificiul terminat de Stefinisi in 1522 * Examinind, totodatl, racla i balda- chinul, el a cercetat minusios si portretele domnesti, pe care le viruse in treacit Melchisedec, incercind ed le identifice pe toate. Constatind ci « sint cinci la numic », Fl. Marian expli «Dea stings gi dea dreapta celui dintii chip sti scris cu litere de’ aur Crefan Eewoga de-a dreapta capului al doilea Herys; iard de-a stinga capului celui din urma Eowoaa Grapure. «De-asupra capului portretului din urmé, adici al Iui Eowteas Grapare, si anume spre stinga, se aflé urmitoarea inscripsiune scrisi cu litere mari gi argintii: + Teenoat nets Xpicrt amore auascrnee oplusn upcees es(n). Romaneste: «Doamne lisuse Hristoase mult- millostive primegte biserica aceasta ». « In 92 ~ S. UD, din care ve vede cum a fre bierca ancl de bunk samt ef ae 6 four cu (orl de ale parerem fy condinuare Fu. Maniay {dl exprimd presupu> fetes ch plasms ul Teofan va 6 apagiout un pridvor ‘dbuat de aceta vechit Bisel mittopoitens, ind adush 1 depost Un pridvoral Blarill nol « mule mal tri. - 4 «7082 (1574) lalle 24 « sat In domnic to Peru Ve 1 scopert bere mit «eat 2 OSE) ful fl Petr volevod. $a, in smu 798 (159) februari 2, 4 aluteral ui Duracee, bau ado [oi steagl dd Ie Teptearalrurene i's fest uns thn 402 XV —XVE pablcte de Jon Bogan, edie revisut'sl completal de P., Pacalceecu, Bucarops, 1959, p. 162-16. LemseDte, loc ce rede... — sane Fie Manian (Sf fan cel Now de lo Suceava, Bucureyel, 1895, p. $4) — ef tlel relat na bigat de vam eh pridvorul."- nu « sdvue mal alale din expel lulu, dimprevat cu ceelalte mar 6 fot Implee 4 Deal se vede of pe FL Marian nu ba lmpresionas de og, tn Idenibcare portetelortabloull veer, presen, tm prone lor,» pele Tut Petru Sehiopal, plane pe care de ale diye neranucies ol tenducere (oP. cit, ps 52.=P | ! | | | 1 1 | 1 | ! | | | | | | + Fig. 3.—Personajele din tabloul votiv de la Sf. Gheorghe-Suceaua, dubs identifcirile lui Fl. Marian, 1, Stefanigd; 2, Petr, fratele mai mic: 3, lias, fatele cel mai mie; 4, doarnna Roxanda; 5, Bogdan cel Orb, (Gchitd executatd de arh. Elena Endchesew) incheie procesiunea, fiind singurul cu barbi si mai purtind gi titlul de « ...voievod cel Bitrén ®, nu putea fi decit pater familias, ca si spunem asa, adic Bogdan cel Orb. Studiind, Ia cisiva ani dup Fl. Marian. inscripyiile slave din biserica Sf. Gheorghe — printre care si textul cu litere de aur al lui Petru $chiopul —, dar neexaminind in mod special tabloul votiv, E. Kozak s-a mulfumit, in privinja acestuia, si adopte si si repete intocmai teza lui Fl. Marian, aritind ci tabloul votiv «. . .reprezint& pe ambit frafi, voievodul Stefan cel Tinir si fratele siu Petru, cu tatll lor Bogdan cel Orb’, si prin aceasta ne dai posibili- tatea si rispundem la intrebarea privitoare la zugrivirea originar’ a biscricii... » (« ... die beiden Brider, den Vojevoden Stephan den Jiingeren und seinen Bruder Peter, mit ihrem ‘Vater Bogdan dem Einaugigen darstellt und uns hierdurch die Frage betreffend die urspriing- liche Bemalung der Kirche zu beantworten erméglicht.... »)!*, Despre data executirii picturii exterioare Kozak nu spune insi nimic. Analizind si el pisania lui $teféinis& din 1522, pe care © publicase Fl. Marian, dar jinind seama si de parerea lui Melchisedec despre pisania lui ‘Teofan, din, 1579, el a rdmas, in ce priveste datarea pridvorului, nehotiit inte cele * ALLE, Kosskadnugs tn nett (op ct, p14, nots 2) — 1 fo dupl FF. Maran: « Alor dout persoane eau ee imporins, Marian e de pitere baer Sf Gheotthe ‘apaaa, cal pain ta fie, co ocsin mall ferestch alate dees Cdn dn Pore, dy, Geode warden ‘weniatena in Ege aluslich dee Verge. sarang dee dardher befndlichen Fensters abgeheven®) WE Konak, Joe ct BE Kone (6h, dis Hada fox cansporentt de acolo in noun mitropotie, O te putes oh pe dew acum, cu ‘in corn Ie blseiceCercetind in treactit, cu prilejul unei vizite fa Suceava in 1903, tabloul votiv de la Sf. Gheorghe, N. Iorga a rationat ca gi Melchisedec, mergind chiar mai departe, Neaccep- tind datarea propusi de Fl. Marian, cl a atribuit intreaga pictura a bisericii vremii [ui Petru Schiopul (« de la dinsul vine zugriveala de astizi, foarte frumoasi, cu sfingi mari si icoane bogate... », rice Iorga), identificind pe cele cinci personaje din tabloul votiv dupa cum lurmeazil: « Petru voda (Schiopul — S.U.), ine3 tind, cu barba lung’, rogcati, Stefan cel Mare, Petru Rares, Stefan copilul lui Betru cel Nou (Schiopul — S.U.) si poate Vlad, fratele siu, — cici capetele acestora s-au sters, iar nu s-au tliat la 0 inchipuita deschidere a ferestii, care e veche, — acestia se vid foarte bine, ca si pisania cu litere de aur aritind data lucritilor... » Ceea ce este de observat in legituri cu afirmagiile lui N. Iorga e, in primul tind, ci autorul il identificd pe $tefinipi — ctitor efectiv al bisericii — cu Stefan cel Mare, care nu avea nici o legitucd cu monumentul, si, fn al doilea rind, c& fird vreo dovadi docu- mentari vede in Rares pe cel care ar fi dat bisericii « proporgiile cele miteje pe care le ate astizi ». De aici se vede ci identificirile lui N. lorga erau de fapt simple conjecturi notate in fuga momentului, fird adincirea problemei. (Vom vedea mai tirziu c& ele aveau Ja baz un pomelnic al bisericit, despre care insi orga nu aminteste.) In 1910, cu prilejul incheicrii lucrarilor de restaurare a bisericii mitropolitane a Suce- vei, preotul D. Dan din Bucovina a scris pentru Buletinul Comisiunii monumentelor istorice din Bucuresti un articol despre aceasti biserici #. Neimpartisind datarea lui N. lorga si adoptind-o pe cea propusi de Fl. Marian, autorul afirmi ci biserica fusese 2ugriviti « pro- babil de ctitorul ei Stefinisa... pe diniiuntru si pe dinafari » 4, insi adaugS, sub influensa sfirmaiei lui Melchisedec, cd pictura pridvorului e ulterioaré anului 1579 #8. Dar pirindu-i-se nofiresc sil menfioneze pe ctitorul prim al bisericit in urma copiilor sfi, D. Dan aduce succesiunii personajelor din tabloul votiv, aga cumo prezentase Fl. Marian, o «miei » indrep- tare: in loc si inceapi cu Steféniti, el incepe cu Bogdan, aratind cf tabloul votiv «... reprezinti pe Bogdan cel Orb cu fii sii StefanisX gi Peteu vods, si inck dou’ fee domnesti, a cdror capete inst s-au retezat... cu prilejul maririi ferestrei...» #, D. Dan a omis insi sk-si previn’ cititorii ci succesiunea in care prezinti el personajele nu e cea de pe perete. (De fapt, D. Dan nici nu stia exact care este aceastl succesiune pentru ci nu studiase per- sonal tabloul votiv, dup’ cum vom avea prilejul si ne convingem ceva mai departe.) Incest solace pictur interione de lee pctoral lence Vievelenger cove Tuceut ln acentt operatic tel an perme ‘ind g fourte rata intervink cu pene; convrates wnul Kitche angehet habe und vom dorther in dc neue Metto- pole heruberpebracht wurde. ine Unterruchung. deter Frage Kénnte uns jest anliaich der in Zuge befnichen Renovierungsartecen an der St. Geongibicche die erwin. now tailachin de pits, pentru vaca ll loan el Nowe schte Aufiirung geben». “La cle spane de D. Dan true a aducem areatonrele ‘Neamd ronduese x Bucorins, Bucurews, sexi 1905, p. 21. Comentind, towoduth, rola diver ‘miropal de od in foarte echt tmpors, Indth dps ‘Stef cel Mare, gt sub Stefan cel Thr «lua local vechit ‘mitropoli...i deseur, brig, marcle sdkor Peara Rareg Schiul, bind down cuvion « dee elie, ‘Bon vine sugriveaa.-->, Lucicle de restaurare a fost posite din iniativa local romineasc, au tinue 12 an yaw fou conduse de sthivectul sontrae C Romatorfer, cerettor pasionat al f dele serie de seu utile ylast—platoral primelor spite athe lorice In ceraten de seaun # Sucevt. Dupt D- Daw ( Sf. Gheerthe din Sacenea, tm Bu. Com. Mon. Uc, Bucurep, 191, p. 4-199), lucite au constat in! inlcuirer scoperialal tia, la doud ape cu kal no, ce reproduce forma specific» acoperiurilor vechlor bse eoldore: eg; eleren a incl ferestre inate «in sida ambelor pet se naosulul, sl» wnat up Im peretele de nord sclelay 212 nel feretre 11 exe complet eronat se biserc, fap de exe e Te aven I eine, sine cele dout flewte de egusencl liv In nele yescalal AU XVittles, 2. th echiid Romstorfer «inlet, I tate fered Wiser, tamale vache (Gaye aupea chr vom mat event. 3. De aemenen resi ratoral a spoke din now fatadele — care erau spoite gf ual 4 Adtopin in liegt el in ce peivyte geo bade ‘scoperit vederi aproape tnte Inacip: ‘er past in spotele Siu ca peel rogindse ctor pe tele dintre ele. Tor cu pile fll badechioull » fost wot gi peceecle de sub ferent, dstuginduse axel cele dout personaje de dedesabe gh patal (de la ppt tn Jo, cele dout personae. din wtings qh deeapen freee, BD. Davy aps ety Be 1S Ihidem, po 14 idem, p16Lui D. Dan i-a urmat, in 1912, istoricul de limba polond si german W. Podlacha, care a datat pictura interioar’ — dup’ Kozak, singurul pe care-| citeazit — tot in vremea lui ‘Steftiniga, dar fari a intra de loc in discutarea tabloului votiv #7, Pictura exterioar’ 0 consi- dra insi, in intregime, ulterioar’ addugirii pridvorului in 1579, eddugire osupra cireia nu partageste nehotitirea lui Kozak 38, O atitudine nouit in abordarea problemei datarii picturilor de la Sf. Gheorghe Suceava a manifestat V. Grecu, in 1924. Aritind, intr-un prim articol, ci biscrica fusese terminati de Stefanisi in 1522, ci i s-a adiugat un pridvor in 1579, cd in 1589 Petru Schiopul i- reficut acoperigul, si cil specialistii dateaza de obicei frescele «in legitura cu una din cele trei date », V. Grecu conchide ci decoratia jumititii de est a fatadei de sud — mai bine pistraté —'ar fi de la Petru Rares (pe boza unor analogii iconografice cu Moldovita, Homor, Voronet), iar cea de pe jumitatea de vest, ulterioari adiugirii pridvorului . Pugin mai tirciu, descoperind si in jumitatea de vest a fafadei unele analogit cu pictura lui Rares, V. Grecu afirmi — cu perfecti dezinvoltur’ fas de teza, unanim acceptati pe atunci, a pridvorului adiugat — ci toati pictura exterioari fi pare a data de Ia Petru Rares 2°! In. sfirgit, acelasi punct de vedere tl exprimi autorul in 1926, de data aceasta insi cu privire Ia intteaga picturi — interioar’ si exterioari — a monumencului ®, Cea ce refine atentia in modul de a rasiona al lui V. Grecu este ci, aga cum in datarea picturii exterioare nu s-a sfiit s{ pun’ tacit Ia indoiald teza unanim acceptati a prid- vorului adiugat, tot aga si in datarea picturii interioare a ocolit cu. totul tabloul votiv, aritind, agadar, in ambele cazuri, mai multi incredere in criteriile de iconografie si stil decit in cel filologic, Dar tot in 1926 un alt cercetator al chestiunii — Gh. Bals — riiminca la datarea pic- turii de Ja Sf. Gheorghe-Suceava tot in vremea lui $eefiniti si tot dupa tabloul votiv *, FY, Pootacita, Malardlssccnae w cerketach Bulox tein, Liow, 1912, p. 174 Artin ck bierica a fot Incoputt de Bogdan cal Or in 1514 gh terninath do Seti fo 1322, ‘tora adaughs « Probebil chr de stuncl a foxe acoperii bserica ew freee» (6 Prandopodbaie jab weedy pobre cetkiow feskaml. >). ™ «Presupun ~ apene W. Poulacha ~ ei pisanin de Gheorghe yi mu Ts pridvoral vechil mito Miron ages ines Podliche cuvinecle lat Kesak: Mirorcer Kirche (erica din Misty, ofrind postbileates do i peldvorulls1 cell exterioare de pe fade de sud secng aceash pictard wa pata & fcuk mai devee me 4a tablce kamienna, majdujte sip obecnie w muse obs Javym diediniee Klszorny, odnosi sie riecrywiele do preedaibja corr & Jerego nie do prcednonta dawns) Imetopeltl & Mirons, wsyslalibytmy motnaie datowenis taalowidelpreednlonka { xewnetrinych, bedgoych me dean poludniows.-. Stosounie do tepo, malowidle,ee nie ogy teeta) owen, jok ne x 519, w tym bowiem roku socal wedlog twblicy dabudoweny preedsionck prees metre polite Teofena») (op. ct, p. 173). MV, Gntcv, Dorsllangen alheidnecher Denker wd Schifter tm der Kirchormaiere det Morente Aco emie Rownaine, Ballads de la section hiuxigne, torn XI: Gongs de Byeamincloge de Buchoren, Méneten, Buca seth 1924, p. 19-20. % «Presenter smiled « romarcabilel scone « Aveda ‘Conseancinopolulat de etre ure af Indica dataren pitt teal eatind de acteal veeme, pe bs 15301536, cu ecklale trol bierieh eusmentionate® (Moldova, Homor, Buia — SUL). (Dee sholiche Voskommen dee sulfllenden Vorwurfer der Belgsrune von Kenstntinopel durch die ‘Torben such in der Male diver Kiche wirde besoglich der Daccrung der Mere cher af dcselbe Za, wm 1590— 1536, wie bel den anderen dei voringen Kicheny hinwel enn). (V. Gateu, Hine Belagerang Konstontinopels tn der Fvalnichen Kichennalerd, tn Bycandon, Parl-Lits, 1 (1924). 281, now 2) * Vosbind in general despre pitura dele ST. Gheorthe i aura al de care fu avatese nevole pind atuncl In articolele sale, dedicate exlusiv unor teme nle decorslel exteslare — V. Great arti: « Amini trebuie nimaidec, cx pesado sare pros pictera din Munirl bse.» pictrn de pe Pert din tek necenoscnds se dect dental de ha pe pete- fale daspre amiussl. Brezoied apo, din nou, cele tel Se care ue leap de bicep pleura cond a pte ‘V. Grecincheie: « Dupi cu i se Unites tna seestt pictur pi dp uncle epeesentatian prcculare, precum ete ‘be pil presaraen Torigradulu, ce abla se mal conosgte pe perce’ de amlask dia aor, a» & ademen 8 ajez 1 nceneh pictued in vremen domi lal Petes Rarer, ‘Mica prin anil 15301550 » CV. Gnscu, Dis framsseie echiler noase biseich ents din Calender «Glsal sssinen, VIE (197), Cermtath, 1926, p. 67. Gm. Baty. Burile fui Sefen cl More, ps 114. ta peewpafal dedlat buarcl SE. Gheorshe Sucorr, s0- oral ns pomeneye mimic de plctars exterior. O siise face frat fa capitol TL al cir prveor Ie « Zuo weola» biserior lal Seefan eal Mire, unde spunes se. ‘eteriorel nu era augue pe wremen ful Stefan cel Mare {scene modt mu a incepue deste pe vremen Tal Rares. ‘Ar & Insk pond co SC. Obcomphe. din Secervs off fox pictch de In inceput gl In afl» (op. ely ps 259). 213Adoptind intocmai formula mai sus citati a lui D. Dan, el afirmi cX in acest tablou «se mai vid inci trei persoane : Bogdan cel Orb cu fili sii $tefinisi i Petru» *. Stiind totodack ci tablourile votive moldovenesti incep de la dreapta spre stingn (adici de la vest spre est) Gh. Bals l-a clutat pe Bogdan cel Orb fn capul coloanei *. La gisit, evident, pe Steftinish (Fig, 2), lea fotografiat si la prezentat in lucrarea sa asupra bisericilor lui Stefan cel Mare, p. 257, fig. 434, drept Bogdan cel Orb* (e drept, cu semn de intrebare). Despre cele- late personaje, mai greu de examinat din cauza stlipilor baldachinului si a raclei tui Ioan cel Nou, nu s-a mai interesat. Dact ar fi ficut-o, ar fi constatat nu fart surprindere cf, spre deosebire de personajele considerate a fi Bogdan cel Och si fiul mai mare Stefi’ ambii cu obrajil perfect rasi —, « mezinul » Petru — care ar fi trebuit si arate ca un copi- Jandru — poartit o barbii de-un cot. La aceeasi datare se engine Gh. Bals si in 1928, arutind ci « Sf. Gheorghe din Suceava a fost zugrivit in ceea ce priveste interiorul, foarte probabil odati cu constructia bise- ricli... »#, Cit despre pictura exterioars’ — sinind seama, pe de o parte de pridvor, pe care fl socoteste adiugat in 1579, si pe de alta de perfects unitate a decoratiei de pe farada de sud? — autorul inclini a crede de asti dati ci ea este in intregime ulterioard anului respectiv. Aritind, in continuare, ci V. Grecu dateazi, totusi, pictura exterioara in vremea Jui Rares, Gh, Bals il intreaba : «Cum se impaci atunci (V. Grecu) cu zidirea exonartexului in 1579, ardtat printr-o pisanie de piatrd?» Dar o unda de nesigurangi in propria-i poritie pare a] tulbura: «Este aici o interesanta problema de cercetat... », incheie Gh. Bals *, La citiva ani dupi Gh. Bals, I. D. Steffinescu a datat si el pictura interioaré de la Sf. Gheorghe-Suceava tot in vremea lui Stefinifé si tot dupa D. Dan, dar fri a pomeni de tabloul votiv, si intr-o formulare mai lax: « premier tiers du XVI° siécle ». Pictura exterioard a datat-o inst dupa Podlacha, adicd in intregince, si impreund cu cea interioara a pridvorului, dup 1579 ®. iteresant este cazul Iui P. Hency, ciruia i se pare pictura interioark de la Sf. Gheorghe mai tirzie decit domnia lui Steffnigs. Ca si V. Grecu, ocoleste si el cu destvirgire tabloul votiv. Dar din felul in care tncadreazi capitolul dedicat picturii de la Sf. Gheorghe — intre Homor si Moldoviga, pe de o parte, si Sf. Dumitru-Suceava pe de alti parte #” —, precum sidin unele observagii stilistice pe care le face, rezulta ci — fri s-o spun undeva in mod explicit — P, Henry dateazi gi el aceasta picturi in prima domnie a lui Rares. Cit despre pictura exterioari crede, totugi, c3 nu poate fi decit ulterioari adaugirii pridvorului, in 1579 *. © Aya» devenit frumonul chip a lak Stine — larg sping do Anuacie considers inal ek pridvorul fsese adiope in 1579 (Gp. tits ITD, este evklene «cd presupaneren lal Bal oo einen 9 I decovaiaaeatlIneiper blige gt mrnanlee de ‘al fair ui Bogdan, © Tocodact Ob. Baly adauyl: «Pink ow de mul xe mal vedovs tei chipury 9 fack alte dout eu epetse tint Imargnes ows a frestrel» fp. cy p. 174—173). Paral A Baly ru a mat visut sub fereatel porte celor doud Dertonaje cu capasletiste> ve datoroee dstrogerit lot 4 prljal ati noulul baldachin, tnspre 1910 (vest east susp. 212, nots 13). ASsmafa inal cy in afare clor doud poeta de sub ferenstrs, «ae mat vedesu ret chipur» ‘xe, dup cum vom vedea mal departs, neracit, datorin: ‘duce probabil unei lafermapt confine. MB adevirat ed some cind eral sicceateaes porte: felor din tabloel wot: Bogdan cal Orb, Stefi, Pera, Gh. Baly nul cleeaes pe Dan ~ autora! neste! format ~ ei pe Kozak eae nal, spre deosbire de Dan, seprod sone exact sucess indents de Masons Stein, Per Bogdan cel Orb. De alcl se vede ch cadet pe Kozak, ‘Gh. Balj # dat de (ape (poste printeo fnewrcicirk de ‘e) formula lui Dan (al cirat arco conaage, de alee, lund la bibliogeaba general (op. (Afi, bineingeles, de carol, mat prin probebi tn care Baly va vot el sing ideen at wrectice » pe Kose, 1% ag dup cum Dan il «ectiicase» In wremes spe Hl. Marian) 214 (tle, aol abu tat 3 Tonon, Pawretde dower rons Sibi, 1950, ple 3, sau GC. Giunatev, Ineria emda, vol. I, pete in, ed Buc 1943, p. 14h fie 37. % Gu Baus, Biericle ff manditile maldovenep din eacul al XV Hes, Bucurest, 1938, p. 278. a resce Hoead, das permite ctu se wank ck nex de faturh stu de tl pe peretee exterior sud dion veche qi pridvoral adhugee. Nil exipleui ni indich lina de tmblotre» (Op. ce, p- 278). 3 Thidem, p. 228-279. 1D. Srerdunecu, Ldoluton dela penearereligese en Bucovine et ex Moldavie, Pats, 1928, p. 139. 'P. Hier, Lar Ete dela Moldaote du Nord, Rats, 190, p. 197 st 203 idem, p- 201202 Semnicati« mal see fatal chy sealisnd pltara de Ia Sf. Dumlew (1536/38), astoral cons ‘tach € 9a presque idevitd ave celle deV'élise Sant Georeed ‘i, mieux conserse, nous aide 8 Séchifer calle de Saint- Déenéicin» (op. ces p. 203), % Thidem, p22Incl mai interesanti este insi revenirea lui Oh, Bals. Ajungind, in 1930, la concluaia & pridvorul bisericit nu dateazi de Ia Teofan (15379), cum cretuse pind atuncl, of de Ja Inceputul constructiei (1514~ 1522) *, obiectia pe care o adusese cu dot ani in urma noii datiti propuse de Grecu cizu de la sine. Drept cate, intr-o publicasie aptruti in acelayi an, Gh. Baly nu mai dateazi pictura bisericit mitropolitane tn douk faze (Stefanizs — gi dup 1579), ct toatl, in bloc, in «al doilea sfert al veacului al XVI-lea »™, adic& intocmai cum spusese V. Grecu: «in vremea domniilor lui Petru Rares... >. ‘Venind Ia doi ani dupi Gh. Bols, A. Grabar nu se mal amestecd nici el {a tabloul votiv, dar nici nu se raliazé cu totul noi orientiri in favoarea vremii Iui Rares. El propune, oarecum ca si l. D. Stefénescu, © datare mai laxa, plasind picturile «... tant interieures Quexterieures... entre 1522 et 1534—1535 environ, cette demnitre date étant celle de la construction de I’ézlise Saint-Démétrios de Suceava, ou l'on semble avoir imité Jes pein- tures de Saint Georges » * In sfirsit, dupa inca un sfert de veac cercetitile se intore de unde pornisers. Renun- jindu-se Ia argumentarea stilisticd si iconografica, inifiaté de V. Grecu in favoatea vremii Jot Rares, se revine la argumentul tabloului votiv in formula lui D. Dan si, prin aceasta, Ja redatarea picturilor de la Sf. Gheorghe in vremea lui Stefénisa. Doar pentru decoratia exterioard — disjunsi din nou de cea interioari ~ pare a se accepta datarea propusi de V. Grecu, in epoca lui Rares. ‘Astfel, I. Zugravu aratk, in 1957, c& in tabloul votiv «se mai vad inci trei per soane: Bogdan cel Orb cu fili s8i Steftinisi si Petru, si inci doud cu capetele tiiate de marginea noua a ferestrei » ®, Totodati vicind «pe peretele naosulul, in dreapta altar», un chip de voievod pe care traditie orald, pastrati printre monahii mands prezenta drept Stefénifd, autorul considera aceasti repetare a imoginii ctitorului cao confirmare pentru datarea frescelor in vremea fiului lui Bogdan cel Orb. Descoperind apoi in coljul de sud-est al pronaosului portretul mitropolitului Teoctist II care sfinsise biserica fn 1522 %, I. Zugravu socoteste ci si aceastl imagine «este, fireste, inci o dovada * Tes peo ate — nent de Malhiedec, st det ca some Ba sane dy oda = Toe Faiss neve contra dn he. dt Inger fat ide pete bers Sf Gheorghe em, ep com tine sees 0 cpl Sl el edna Nome {150 ee a cr pido ae oles id in'9th an ads dns Goon ume 2 vse st Ven thal dae snd dela eh By sosoie~ ce gar fyi ve mieten confor ~ apis Ii Tot oo ce dase init in Berk, denon, pl Sin 5 ft Sein Cadi io 18, hel Se ‘at's det jn tenia seriate co cope dee Welds Neat nx vas ch pede es corp coma megs constr Oh. Balser tes pra ‘stu a al pn 8 std pete es soe, Set Cee ol sot neti ina i ade ttn de confi ce © coef egal ce pase a Teste (Ye pn hes Surat’ asp mse taj, HE Teroacer piesa tn plant er inovenenBacte 19 pT, rele lee ‘st it aicrogas ae maldenengt oon ae deratwe do pride sete esroga od dre ete i Seuns tre ad plese PR, Bacto, 5, p98 ne, eden ovine dn vederc ee prep pint Testun, vou ts euch Fri hen apa ems bra ice teraps ce fiers ited i pvr wae base ort te Hae male neti din veacad al XV ites, Bucareyt, 1930, p. on 7 Goan LO de fda a ée maldaver, in Nlonges offers a M. Micoles Trg, Paris, 1938, 366. Vom observ, totodad, cf ermenal ane quer pe eatel propune A. Grabar peru picture dela $f Gheor- the bist pe o apropire stiles (cn cu fescele de In ‘SC Dumitr) pe care 0 fScuse 9h P. Henry cu dol ant BT, Zucmiwu, Bien Sf. Gheorghe din Sucenea, In Minepetia Molde Sucevl, ne. 5~6~7, 1952, 416 — 477. Cele ydoat persoune eu capetele inte" despe c 1 Zageavs spine — dupa D. Dan — cf se ral vid Incl» slicut de ella eel, in ealate nu we taal vid deloc. [Ne emotion ch ale . Bal na le al vizuse ele ind distruce Inet, del tncepora secolul "qo. Fapel of petra a iowt ~ spane L Zugreva — aK ral pictese o datt chipol hl Stefi. . pare a vorbi (& pleura ea executar ic pe mpul hi Seefiat» St, pA a idem, Ohipul mivopoltatal Teo al Iles t Mot dove, ia Minopoie Moldave st Sucevel, 1O—12, 1952, 1. 904-905. 1 Zugravs arated in pronaosul bier ‘pe pibsirl dn depts pereteet despérytor de 20, ia. putea sud, fm galeta de sig cae Impodstese ca © (ik perch un chip de lerth ek sareols. In deep caput ee mat poate grea desig Ineeripri, aname pe pues Gare a capulus. rele cit», Dee pe pereen calls a capala gs ineegese Iterale «Teo>. = dt numele ‘Troe ‘Detcopeicea © intereaead. Alisuct de chipel ataetult Pasi, din 1535 (dercoperi de A, Caann—op- 2, p-365— | Homo, pe faada de noed)s decal al elropotclu (52 stone state) Rogen, din 1532 (dscopere de nol Poot, 25cf pictura interioard s-a ficut in timpul eee mitropolitului Teoctist, probabil chiar o data cu terminarea cladirii, in 1522» ®, In sfirgit, in acelagi sens apreciaza I. Zugravu 4 « faptul ci zidirea acestei biscrici a durat asa de mult » (ope ani — S.U.), fapt care «vor- bents Pentru executarca picturii imediat dupa terminarea clidirii, lucrare care a intirziat sfingicea ei» ®, Tot pentru datarea frescelor interioare de Ia Sf. Gheorghe indatt dup construirea bisericii se pronunfi si V. Vatisianu *!, Descriind tabloul votiv, el spune: « In fafa tronului ppe care sade Maica cu Isus in brafe sti voievodul Bogdan urmat de fli Stefanigi si Petru, precum gi de alte dout figuri cu capetele retezate, pe care D, Dan lear identifica cu doamna Ruxandra, sofia lui Bogdan gi cu ful Ilias... #2, Si V. Vatipianu adaugi: « Per- sonajele care fac parte din scena votivi deserisii ne permit si 0 datare precisi a picturii sucevene. Din pisania bisericii stim c zidirea a isprivit-o Stefiniga in... 1522. Lui trebuie sic atribuim deci si picturile, executate, probabil, imediat dup’ terminarea zidirii. Faptul ci Stefinigé se muljumeste si apari in locul al doilea ne indreptigeste si credem ci el era inci foarte tinir cind s-a executat pictura. Pe de slté parte prezenfa fratelui siu Petru — daca ¢ adevirtat ca ¢l s-a aritat dispus si accepte scaunul domnesc din partea boierilor risculafi — dovedeste ci geupul ctitorilor a fost executat inainte de evenimentele din 1523, cici altfel Stefanigi nu ar mai fi ingiduit, desigur, 2ugrivirea rivalului alituri de sine insusi » ®. Asupra opiniilor lui 1. Zugravu gi V. Vatigianu mai sus expuse se impune 0 obser- vatie de principiu. Utilizind, pentru identificarea personajelor din tabloul votiv, nu cartea lui Fl. Marian — pe care nici unul din ei nu o citeaxi — ci articolul lui D. Dan, cei doi cercetitori au ficut exact aceeasigreseali ca gi Gh. Bolp in 1926: Lau iden: tificat pe Stefin'ti cu Bogdon cel Orb*, si nu au sesizat impasul de care sar fi icbit inevitabil daci, dorind si-l verifice pe D. Dan, ar fi urmirit pe perete succe- siunea portretelor: identificarea voievodului barbos cu un copilandru (Petru, fratele mai mic al lui Stefinisi). Identidcirile prezentate de 1. Zugravu si V. Vitisianu nu permit deci —- cum consideri, in ce-l priveste, acesta din urmi — «o datare precisi a Picturilor sucevene » *, Dupi toate cele aritate pind aici, se pune intrebare: A oare vreo_ po bilitate de a scoate cercetirile din impas, si de a gisi data certs la care a fost realizat Hing upe de tnrate—Porrcel fuera alll fons. po Ds ‘oe afl, alittt de eal al starealal Avtar, din 1337 ‘escopei (ot de nel Ia Moldova, in 1960, in camera more Iminelos, spre singe li de intate in nson, portend ‘micopolclst Teoctee aac ck in veacel a! XV ape ea de introduce in decoraia bisector 5 chipule cele levee jase, lee de down respec un rol kapoee fan tn opern de ettoriee. (Semnttar wal W erodacon Gheorghe Zaguvul »afsed fn partea de Jor + portetlat Iai Teocie gh pe cae © semaalenst T. Vorwescu (Ponenie ‘eal ew donator al minbeint Meldovita, Im SCILA, Xe te 1963, p. 209, nor 3) « epeath coun ve secu, ines caligae batoch, speciteh veaculat al XVII) FL Buomavy, op ey pe 5. © Widen. 41, Varapuany, Ines atl feudale i pile romdne, vol, Bucwreyt 1989, p_836. Fapral c autora! nu pome. rete nine de fcsele excite pare eta cf le const deat din epoce lel Rare, epoct ce nue focus In volumal al crit sale dae cu care se ve devshide, probabil, parte peivitoare fa Moldova, din volumol ab Lien. (Ves! wep. cp. 814, not 1. Peowra cele dowd fgurt cu capetcle reteate» pe cave V. Vitigan te considet «6 present in ubloul vot, seep! obsereie ca aL. Zagravy (mai tus, p- 215, om 36). 216 © Ve varaquony, Ines ene feadale te ple romine, 1, Bacureth, 1359, p. 836 Veal la Ve Vasiainnu Cob cl pe 838, hes 794) ob © otogaie In cate Steflnigh e| present diept Bogs ol Or Dee amupes opinilor tai L.Zagrava si V. Vielen se mal mpan cle obseevaik Ast, die cele eel orgie {mente suplimenare pe cae le adaceL. Zaprara in epeiinal {pletion In en fl Seti, neem ad! sh cone eatin hl nl nares eric. Mal lle «cal deal dois porte al Ist Sifinkt» de wpe pereele nacsulel, In denptn, pre lac neal loi een cla Mi Gan cl Mare rept ok eadigis Serna n mais ~ eadiie fare nea fost 91 nous Implrasiel tn 1956, de monsbll dele ‘Sk Gheorshe~ presenta porteal ca find al I. Stefi. Dar examinindst in sel ony cu peel cerceanilparselo 2 chipuilr din cebloal vedo q tlicarind, to dreptal Capulul personal, on atrat de fonieginc, = fet le aeinkdupd cuvincle Crider Hauwse' care se vedess ine gi mal dinainte — cuvineal era's (cl Bari) (Weal 6 T Vorumcu, Powetle ld Sefon cel Mare fara eect sale, tm Cul maldoveneacd tn cnpad Tad ‘Seefan cel Mare,» 475, nota.) Estey dupt cum se tes Cirlatare opeclcd ce {ve dl ifn documentsle de cance Ihvie dia sescarde XVI-XVIL Tut Stefan cel Mare. De alee, ade acest portet, le 4 lee douf scene llcurate:unul din cele mai importante monumente ale picturii medievale moldovencsti: fres- cele bisericii_ mitropolitane a Sucevei? Cici daci e clar ci, in forma in care a fost prezentati, datarea in vremea lui Steffnigi nu poate fi acceptati, nu e mai pusin adevirat ci nici datarea in vremea lui Rares nu oferi o argumentasie temeit oan Detector tn puie gt Prinires moayelor Ii loan cat Now de core Alesendia cel Ban, na (ose sopetle ‘role mal trie, pexe pictur orga, cate representa sikcern, Des awe in eptele. Ton, pe fundull niet de nudes a aosubt 3 nfaind Ofranda baldachi (ale prj, Degtewrh ca Now ot scroctor al Moldova, Is nee scoltal al XVIea 1 tncepueal esl urencoe) To al doilea rind, presenta porsetlat lal Teoctat 11 in decorsis pronsorulit nu apne, fre inst, nimi, stupa datelexecudeilfreaeelor de ln SC Oheorthe. Cici Sin porte a sce, de eae, smu de petsona} eu roetri Impoctante in cries unl edie, pose tot ate de Bine 511 Foxe facut in mpl vied elu porreia, cit @ dup ‘monrcea 2 n clotnen meme ale. Cu tt mal wale me he deci om asemenen portee 0 dovads ca antambiel de ‘Plcturd respeciv ae A fon execuat 0 dat cu terminaree Shia hts, pineren eX Hurdle mu « dure ape de mle» ln S€ Oheorhe (pe ant) pentru modal ct cle at fcxotin, tana dap sles qt consrucea rupees momumeutl (Gognvires intraind. chor sine), ou are juscae Stare el bse fearenpisnlel craw leat obles oriy nwa determinate clit ea tae, ma pe eneca- area freclor, care pateas vert role mal tri, an nio- et Tee priveyte Iueieile de la Sf Gheorghe, ele daw + durat foarte mult. fa reales ele ws el Orb in tonmns Tul 1514, af reluate dup gopte ani de ‘Seefdnith n primivara Wi 1522. (Verl Sonne Ute. Daarea senarmbln de pletrd del Sf. Nislae Doak n SCLLA., XI, 1, 1964, p. 16, com 2) "Teecind’ scare In opinile formulate de V. Vitijiana, tachuie st spanem ef diner cole dout aryumente pe care Je presngh autor, ea un plus fatf de D. Dan, in avouren intntpituilr dela Sf. Gheorghe wmediae® dupd con- ‘trues seri, 9 anume? epariia J Sef «In Jocal A dollea» 3 «ptecena feclul sta Petru», peimul cade de le sine, Lian la ‘el pert dd pin ash, Seeing exe na al dolls, . 44, fx. 1: de asemence, Gh Baty, Barely. din veaad al XVLtes, 215, 6 338: N. Tonca, Porwaele dowrilr- pl 4. Tocmai de aceen tertul de la Moldova au oat mentioneast acqns volevodulot qi mit anol executirit (ace preci find date In pine exerlonr, de pat, ‘bse precum pl ~ in ee peiveqe nat plruen — int Inscrpie get densapen ty de itrare fn camner mor imineclor) Tental de cae vorbim oe mivgneyte dost Ie « ingot rtmele tcortor, aay forms ured ragiciont: « Rugi- ‘lune blir ll Dusnnezea Ton Petra volevod sal dos met thle Bina gf» coptlor lor Ling gi Satan». (Vest fotoprabi tle tabloulot woe de la Moldova Gx. Bats, Birt, cota al XV Hes, p. 282, 6. 342 N Tonon, Porretcle onion» pL 43 #57; Ft Baty WLC Ncouwcu, Mand. stvex Mado, Bucur, 1958, p54, 6. 3). Gin Bats op ct, ps 280. 219Fig. 5.~ Bogdan cel Orb si Stefdnitd, Detaliu din tabloul wotiv de la Sf Gheorghe-Suceaea. (Foto N. lonescu) Bogdan cel Orb gi Steflingi — a fost zugravit de Rares, ¢ interesant si constatim ci toate elementele de care dispunem indict aceeasi datare, aducind, torodats, Iimuriri in unele chestiuni de detaliu, foarte importante la locul lor. ‘Si menfionim, Ia inceput, doud izvoare scrise. Primul dintre ele este un paragraf din cronica lui Ureche, dedicat exclusiv activitisii ctitoricesti a lui Rares. In acest paragraf, fn care cronicarul enumera numai realizdrile majore ale voievodului, adic numai construired i zugndvirea de biserici, ¢ mengionati si biserica mitropolitank a Sucevei ™. Or, intrucit iserica fusese construiti de Bogdan cel Orb si Steftinigi, e limpede ci rolul lui Rares, la care face alutie cronicarul, nu mai putea consta decit in zugrdvirea el. Al doilea izvor scris este insusi pomelnicul bisericii, intocmit in 1805 din inigiativa epitropului Constantin Ioanovici, si copiat dupi un pomelnic mai vechi, despre care 1 Paragafl se alt ta sige capil privitor In inc 4 alee Weert bone mle ek afk ficure de dine, domnia lel Rares Anead ce achat corcey! Inteprinsee ‘olevodul dept tatoareren dia whine canpenie (Teal ania, 1540, pe care tocmal 0 destin, cronarel @ fxtnde apol ssupentneep scx de sitor Hat Katey, ‘tod al mole exemple: $1 Dabovapl inc au sivegie =) 1988; p18), 220{nsf nu se mai stie astfzi nimic *, In acest pomelnie sint insirafi, unul dupi altul, urm&torii etivori: «Bogdan voievod, Stefan voievod, Alexandru voievod, $tefan voievod, Maria doamna, Petru voievod, Ileana doamna », Primii doi sint, cum e si normal, cei care au construit biserica: Bogdan cel Orb si $tefinita. Al treilea nu poate fi decit Alexandru eel Bun, ca unul care gi-a legat pentru totdeauna numele de mitropolia Moldovei (ca institufie, nu'ca zidire) cind a adus in ea, fn 1402, moastele celui ce avea si fie venerat ca patronul si ocrotitorul Moldovei medievale: Toan cel Nou. De altfel, am ardtat mai sus ck intr-o epoct ulterioara s-a zugrivit Ia loc de cinste in naosul bisericii tocmai scena cu Alexandru cel Bun primind la Suceava moagtele lui Toan cel Now. Tot printr-o imprejurare deosebiti, legata de cultul Iut Ioan cel Nou, se cexplici si prezenja in pomelnic « lui $tefan cel Mare gi a doamnei Maria, ultima sa sofic, mentionati pe locurile 4 si 5. Cici numai asa se poate Infelege de ce, in imediati legiturd fa sesh loll oogisor dg cine Klgsainind al Bus, Rceesash au cui da anes, tm anatmal sus — gl porter lal Seefan cel Mare In sfirsit, in incheterea pomelnicului apar, dup cum em vzut, Petru Rares si sofia sa. ‘Neavind nici un amestee nici in construirea bisericii si nici la vreo actiune deosebita in lega- turk cu cultul lui Toan cel Nou — acjiune care, altfel, ar fi fost amintiti si ea prin vreo picturi, aga cum se ficuse cu Alexandru cel Bun si Stefan cel Mare ~ nu rimine decte st conchidem ci singura fapti ctitoriceasc pentru care au putut fi inclugi in pomelnicul mitropoliet « Petru voievod » gi « Tleana doamna » a fost aceeasi care se deduce gi din eronica lui Ureche: zugrivirea monumentului ®. Dar datarea picturilor de Ia Sf. Gheorghe-Suceava in vremea lui si prin examinarea minufioasi si compled a tabloului votiv. Studiind in 1959 fragmentul de inscriprie din bandoul de deasupra tabloului, am 2irit sub acest bandou — imediat deasupra capului personajului identificat de Fl. Marian cu $te- finii si numit ulterior Bogdan cel Orb — urmele unei scurte inscripfii. Revenind de mai multe ori asupra ei am deslusit pin Ia urmi literele «CT... BO...» (fig. 4 si 2), adick «Gruden nowoger, Verificind astiel justetea identifetrii lui Fl, Marian tn ced priveste pe Stefdnisa, dar socotind, rotodatd, cé Bogdan cel Orb n-ar fi putut si se afle decit in fate fui st, adic sre dreapay ne-am extins erecting asupraaceei porsuni de prete Indepirtind un strat compact de funingine, a iesit Ia lumind portretul unui voievod, in mare parte distrus prin stricarea picturii cu tencuial& cu tot, in vremea dirimérii peretelui dintre naos gi pronaos (fg. 5). Se mai vede insi bine brayul drepe, indoit din cot si mule Rares se impune eres nick ee cele dows pomelnie a svue proto- SL Zuomavy, Dowd pomelice ale Benet sfitul Ghearthe din Sects, in Minoplia Moldove gl Suceel THB, 190». 36—48, Vos W'S. Fee Maran ops ees Be 48. “Lagrors, eae 2 raat de sproape at pomainicl espe care vorbm In acest rndar, ci pe cel, ra vec. in 1296, pane ck « Fgh ca pomelicel din 1796 remarchon lipie et Stefan cel Mare... [0p ct, p. 44). De fap, fue lips, cn ae aranjament in Inieites personel, {n pomelsicul din 1796 ~ tn care aper « Stefan voievod, Marin doamana, Mara doemea, Bogdan volevod, Stefan soleved erembsvoieved. Simon voieved, Enver doamna, ‘Seafan cel Mare Cimpreunt ca ultimele sole ‘inet, dino venerate eee faclensh, Trainee de cetortelectios a! Bucrcks Bogdan cel Orb gb Steins. Dimporriva, in poneleical din 180, ol a font ‘tm com eobula: dupa er efecto. Tae fapeal ck fee inaintes a8 pe ¢Alerandra voievod i duph dinvul pe # Petru voievod > tw leane dosmna » rat ch, opt f= auroral pomelnicalat » pat Im cap liste pe sider biserkcil Bogdan 91 Seen), pe celta plana seic cronologcs Alezandra eel Bun, Seelam eal Mare, Petre Revey Sigur care lipsese sint Moles, care apar in melaicl din 1796, de unde, In schieb,lipsese Alexandr fel Ban i Resey. Liste fn arse or, cess lipsel i tiputt dierte, Ge ok au repeodus deficient unul gl scelgt protetip. Oricum or 6, pemalnicl din 1805 ¢ mai bun at thal complet dec el din 1296. De el vs & fnut tama Ni orgs atuncl cind » vorbt despre Stafu cel Mare Petre Rarep fn legheud ca tabloal viv (vel malas p. 212), 1 de erate cb in aioli din 1957 deepre bne- sca SE Gheorghe Sucerta, LZayrava (9. 474) eeneh gta puaeal dia cronice lel Ureche pivitor In acvitaen Ia Rar bs aceaedbierek, Avkind ef «aSrratia eronicara Joi na potem preci In co se referd >, . Zuprave to Area etiam: « Ge pcrareexteriora Cind So, dupl ic tel an, ocupl de pomelncul din 180, 1 Zeyrava sdopetexpicaa ath de autorl scestal pom mind cf «Pera Rare sola 28 Elen sit mentions Dents ctkorile lor, orrecum dependence Je mitropalla Tein dem, Dowd pomelice«» p. 4M). (Cath intr-deve, ‘eqeed cum ah expicepeetengs lol Revey in pomelicul fai vechi pe cael copia, auroral pomelncull dn 1805 ‘sare la le bis dicate de acest volevod in Sucena, tetnd cl « Retra volorad ou (cut biserin final Din (eg berien Voscresene.-» (de fap aceasta din rma, ridiaeh dups monte lal Raves, de sotia so) 221Fig. 6,—Vedere de ansamblu al tabloulul votiv de ta Sf. Gheorghe-Suceava, cx ultimul persona fn ‘extrema stingd. (Foto. N. lonescu). ridicat inainte, in raport cu cel al lui Stefinigi — semn c& voievodul respectiv fusese prezentat cu chivotul bisericit in mini, fiind deci ctitorul principal. De altfel, deasupra capului perso- najului am descifrat, tot atunci, mai clar si mai complet ca la $tefiniga : « Reraana B... (Bogdan voievod) (fig. 4, 5 si 2). fn sfirgit, examinind si partea din urmi a tabloului votiv — cea care se intinde spre stinga voievodului cu barbi, socotit de Fl. Marian drept ultimul personaj din tablou (Bogdan cel Orb) — am descoperit si acolo, tot sub un strat de funingine, {inci un personaj, acesta intr-adevir ultimul din intreaga procesiune: un foarte tinlir voievod cu coroana pe cap * (fig. 6). Analizind din punctul de vedere al stilului si facturit cele cinci personaje vizibile ale tabloului votiv astfel reconstituit, am constatat ci toate sine opera uneia si aceleiasi mini, cu o singuri excepsie: figura voievodului birbos, figur’ care izbeste de a prima examinare de aproape, prin insigi suprapunerea materialiia straturilor de culoare, ca o repictare (ig. 1). Mai mult: tn vreme ce figutile celelalte sint tratate in aceeagi facturi a intregii zugriveli a bisericii, foarte larga si picturalf, figura voievodului cu barbit e tratati grafic gt plat, cu % CX dint volevod este ultimal. din procesiane © Alovedeyefapal cl tn urma a, pe fats de west «pilates , fore pure de Romtorter deci scva sn dupa ce FL. Mavian In serisese carter). Cici 0 fovogriic» fader de sud Bax 0 ey pH, fg 263), oral aouriac, aati me (re era sensi fot Ga pil sir soilor came’ fat 9h In Inierior core din siete Peo mick porgune in jorat ine: tor). Aceast portune fost repeal aldachinalal 1H pridvoraal, pentru mai buna Gate o rametor, cw cite tun-toe de edie, de jar imprejorl To.personaje, din stinga si dreapta ferestrei; cd ele fuseser’, cu alte cuvinte, nu o femele si un Copil, cum credea Fl. Marian ci, aga cum spune N. lotga: doi copii. In lumina constatirilor facute mai sus asupra personajelor tabloulut votiv, st trecem acum Ia datarea picturilor, Si remarcim mai tntii ci — in afara celor doi copii, despre care nna stim de fape cine i-a zugrivit: Petru Schiopul, sau existau dinainte — tabloul votiv cuprinde patru personaje mature gi un adolescent. Or insigi aceasti imprejurare dovedeste i pictura bisericii n-a fost ficuti de Stefiniss, care n-ar fi putut pune in tablou decte cel mult trei personaje mature si un adolescent: tatal siu, el insugi, fratele stu Petru (adoles- cent) si — numai in cazul in care pictura ar fi fost ficuti in 1526, singurul an cind fusese insurat! — sofia sa Stana®. Urmeazt de aici ci zugedvirea bisericii a fost realizatt de un succesor al stu, gi anume de cel care figureazi ca al treilea voievod, plasat dupa Stefinisi, ‘dreapta ferestrei peretelui de sud. Cine este acest voievod etitor al picturii, pe care stilpul din dreapta al baldachinului fl acoperi in parte, dar care poarti un luxos vesmint de culoare deschis§, cu largi flort rosii? Fl, Marian care — necunoscindu-l pe Bogdan cel Orb din fruntea procesiunii — 41 socotea, dup cum ne amintim, al doilea la numir, spune ci «de-a dreapta capului > stu serie ‘«Ilirpx >. Am cercetat cu atengie ~ gi, mirrurisim, cu oarecare dificultate — portiunea de perete acoperita vederii de stifpul respectiv al baldachinului (intre stilp si perete riminind doar un interval de 8 cm), am curifit, pe toati suprafaja de fresci, funin- ginea gi_praful gros, dar n-am mai gisit nici o urms de inscriprie. Cit priveste personajul repictat din stinga ferestrei (Petru Schiopul) ne amintim i tot Fl. Marian — care il socotea drept ultimul din pirocesiune si anume Bogdan cel Orh — spune ci «dea stinga capului» scrie «... Rowegs erapare» («... voievod col Batrin >) gi ci «deasupra capului... spre stinga, se afld urmitoarea inscripfie, seris® cu litere mati si_argintii: ¢ Feetege Tucker Xpucrs amoreomuscriee pleat agro x(a) (+ Doamne lisuse Hristoase mult milostive primeste biserica aceasta »). Am spilat deci fresca gi pe aceasti portiune dindaratul stilpului din stinga al baldachinului dar, Ia 15 cm spre stinga capului personajului repictat am gasit 0 singurd inscriptie, de altfel foarte bine Pistrati, cu litere mici de aur: «Ilerpa». Adiugim cl aceste litere sint identice ca forme si dimensiuni (3 em inalyime) cu cele, tot de aur, din pisania lui Petru Schiopul despre care am ardtat_mai sus ci se afli imediat deasupra capetelor voievodului repictat si al adolescentului din coada procesiunii. Cit despre inscripia lui Fl. Marian cu « .. . Voievod cel Batrin » si despre cea cu « Doamne Tisuse Hristoase... » nici vorba. De altfel, aceasta din umd nici na avea unde si:neapl din caua pisaiei ii Petru Schiopul, Stora, Fl ‘Marian a citit undeva acele cuvinte. Dar unde? Nu e grew de injeles ci in jurul capului voievodului din dreapta ferestrei. Caci de vreme ce despre cuvintul Petru, care se affa in stinga ferestrei, afirmi ci La citit in dreapta ei, urmeaai ci si inscriptiile despre care spune ci le-a citit in’stinga ferestret s-au aflat in realitate, in dreapta ei Ce rezulti din restabilirea ordinii reale a acestor inscripfit? Mai intli, se confirma {inci o dats, daci mai era nevoie, ci voievodul din stinga ferestrei, care si-a pus chipul peste cel al unui personaj mai vechi, este Petru Schiopul. Dovadi numele de Herp ; dovads £8 acest nume € scris cu aceleagi litere mici de aur ca si pisania de deasupra, in contrast cu numele lui Bogdan cel Orb si Steffinigl, 2ugravite cu litere albe si inalte de 6 cm. Pe Ruxanden, sori Jeti « will sku ge veomen tout aft ieclult (ates ia tbloul vote. tind sceata citoree bierien mitropoliand, nar put Bapliatia « freaseds notinda i scrapulos toate In: prune finded aut era amd. (Doves i act sent an ma 4-8 Iosemeat Ins, lout votv de In SE. Nicelae-Doroho, im care Set- ‘eines Lor exact, corspunsstoute personal, presenta petal a fk soe (Soxin Use, Dot ‘mal icia parte din arten sa peivitoute In tx Sf. Micelae Devel, p. Tl, fie Up. 70, cl sh cel. sisind, print volevoril insemnati de el wna {cla Dobvoviy in care Pe Rare» procedat la alcn Stefan cu stlaura etl Buta», a 40coit ck scat « bitrin > fat Mare (Sonn Utta, Daterea.-- Dobreedi, p. 484, nu putea deci volevodal cu but, 2 ciru imagine wene. fe tap 485). ‘abit se incptise bite tn mince ca find lasek i ings Gace! deal wlln volovod nu poste & Petra, fntele —fereatrels Sl ate, iayelindal memoria sl neavind herrlle inal mie al Ini Geen, « de pelts sh mal spunem, ect bine Baute In seria a inverst Inariille pernonaelor ce fic onal dine ormagii scant domn rar mat font incadreah freates 225Fig. & ~Peoru Rarey sl Perru Schiopul (de la dreapua spre stinga)- Detlin din tabloul eatiy de la Sf Gheorehe-Suceava. (Foto N. lonescu). In al doilea rind se confirm’ ci voievodul in vesminte luxoase din dreapta ferestrei este intr-adevir ctitorul picturii. Cici numai cel care sivirise mireaga peri a 2ugr interioare si exterioare a unui edificiu de dimensiunile bisericii mitropolitane a Sucevei putea si spuna cu liniste deplind, despre un licag pe care de fapt nu el il construise: «Primeste Doamne... biserica aceasta >! In al treilea rind, aflim faptul-cheie ci tn dreptul capului voievodului etitor al picturii existase, pind Ia restaurarea lui Romstorfer, © inscripjie — din care numele voievodului se stersese, e drept care mai pistea inci cuvintele «... voievod cel Bitrin », Cine a putut da ctitorului picturii acest calificativ? Evident ci nu ef singur, ci unul dintre urmasit sti, 51 anume un voievod care avea acelagi nume; adie Petru Schiopul, lui Petru Rares (Gg. 8). Vizind in dreapta capului acestuia cuvintele « llerps’ Rotseas'» le-a adiugat si cuvintul «Gripare > pentru a marca astfel, cu reverenga, o distincfie fireascd intre inai tagul siu, etitor al pictucii, si el insusi. Nu aceeagi reverengi a aritat-o Petru Schiopul personajului ce-i urmeazi lui Rares, de partea stingt 2 ferestrei, personaj care, devine limpede acum, nu a putut fi altcineva decit sofia lui Rares (fara si putem preciza, in cadrul acestei demonstrafii, daca prima sau 2 doua ®) si peste al cirui portret Petru Schiopul si-a pus propria sa imagine. In sfirgit, tindcul voievod ce incheie, in urma sofiei lui Rares, procesiunea votivi — singurul adolescent din intregul tablou—nu poate fi decit Bogdan, fiul lui Rares din prima Sind fost, din inscripgla votive pecare am comentne-o es el ete vorba da Hlens, x dous sof» ful Rare. rusia, vec fst sugevid fn 1834, ede le sin geeFig. 9 Bogdan, fiul tui Para Rares. Detaliu din tabloul wei de la ‘Sf: Gheorghe-Succava. "(Foto N. Toneseu). cisitorie si mostenitor al tronului® (fig. 9, 6,7 si 10). Tar intrucit Bogdan apare in toate documentele cu listi de martori emise de cancelaria domneasci de la inceputul domniei 2a penal omy, In Bobrov = ct om nelegitim nu paces 7 q sty perce de mts dm dee 9 fe ad, din drape 9 stage forete, Le dete It st ule le fate Ele dood upon pe fede parla deve al nigel de vd-vest + econ, rope rent de porueta ws suntvc spe moive Sunnie Vorbiad deapre tte to care » dopus Race ve care diepus Racey augers Porcetelor torlor uric mitrpaliane, na. lipst de interoe th ne ainsi i de portal al Teo Il, escoperi: de I Zagrava, Veverabld gust » wre eae, “Soret ln Neamg gl epiicop de Roman fo cinpl Tal Stefan el Mare, sl mtopclic af Moldorel din 1508, Teoctist It ‘eae un spiiinitor al domes in polis ei de centrale. ‘Ajotse pe $clinh at termine — ca simbol al abtoritit le downey — Baericn miropoliant, pe care ¢ot el 0 singe, sfansese af ertlact sede mule inet #1 ung Ui pe Raccy ca domn al Moldovel Eee deck freseex Retey 1 hu ute pe acest w pleat al Meldovel» cum i numegts MacateIn eronice oo, Lab sugelvesclsimboli chipul in prance, exact In local pe cae, de parten cla pescte: 207Fig, 10, ~Tablonl vtiv de le Sf. Gheorghe-Sucea aye cum ¢ tn realiate. 1, Bogdan cel Orb; 2, Stefanind; 3, Petru Rares; 4 46 3, fle cop lus Rares. (Itai Stefan), fe cela ul Petru Schiopal elan s Vlad): 6, Per Schibed eum pes ental Eleci Rares)? 7, Bogdan, fide) Pore efi A, tesa wie al lu Rare; By textal oaiv af lul Petru Schiopd. (Schid execwast de ark. “Elena Endchesa) Jui Rares in 1527 si pind in 1534 inclusiv ™, dar dispare definitiv dupa aceea “*, inseamni ©& rugtiveala bisericii a fost executata intre 1527 gi 1534. Permit oare elementele pe care ni le oferd tabloul votiv o restringere a acestui interval, adic 0 datare mai precisi? Nu, deoarece nu putem da o rezolvare cert problemei portre- telor celor doi copii, zugrivite sub fereastes. E foarte posibil ea acele portrete si repre- zentat — intocmai ea la biserica SF. Dumitru a curtii domnesti din Suceava (1536/38), Mol- doviga (1537) si Baia (1535/38) — pe lliag si Stefan", niscupi din a doua cisttorie a lui Rares, oficiatd in primavara lui 1530. In acest caz termenul post quem ar fi circa 1532. Dar exista vt poliesres ca cei doi copii si nu fi fost zugriviti de Rares (intrucit ei nu in documentele cancelariei domnesti pin’ Ja disparigia Iui Bogdan, in 1534), gi atunci ar rimine s§ socotim portretele lor ca fiind introduse, pentru prima oars in tabloul votiv, de Petru §chiopul, si reprezentind pe fii sit Stefan gi Vlad. E drept c& aceasti posibi- licate © mai pusin probabilé, dar totuyi exist, si tocmai de aceen ne impiedict 68 prezentiim termenul post quem 1532 ca o certitudine. De fapt, ceea ce este important si refinem din toate cele aritate mai sus este cB cercetarea complet a personajelor tabloului votiv permite — ea singurd, firi a apela ‘Documenta pind iri Ronde, vole ct ps 228-6, 1 Bide 36P @ ws 0 Tabloai"volv de Te Bala, clunee prin Hrgicos us tose me of promo one ancestors doar we sigur Rave, sugrvic le mifoc, Ire pings ‘ML (Vea fotopnie stabloult Gu Baty, tae 228ja alte puncte de eprijin — datarea picturilor de la Sf. Gheorghe-Suceava in prima Jomnie e lui Rares, impunind chiar ca limit superioars anul 1534, adic intocmai SAur indicat de textul votiv pe care Lam descoperit dessupra capetelor Iui Bogdan eel Orb gi Stefinigs. Dar sf mergem gi mai departe. Si presupunem ci nu am dispune nu numai de inscripsia din 1534, de mengiunea lui Ureche gi de pomelnicel bisericit; si presupunem ct nsugi tabloul votiv cu procesiunea sa domneasc& ar fi dispirut cu totul, dintc-o cauz’ oare- Gre riminind ca pentru datarea picturilor bisericii mitropolitane si ne sprijinim pe jude- Gs de stil si iconogratic exclusiv. Chiar gi in asemenea condisii dararea acestor picturi in prima domnie a lui Rareg ar fi nu numai posibila dar si obligatorie; ba inci intr-un interval Ae timp mult mai restrins gi mai apropiat de data reali: 1534, decit cel de sapte ani pe cared permite cabloul voti Tntocmai ca la Probota (biseried zugravita in 1532 ®), la Sf. Dumitru-Suceava (1536/38), Suceviga (1601 ") gi Dragomimna (inainte de 1609), 1a baza tamburului turlei de pe naosul bisericii miteopolitane a Sucevel apare, sub forma unei frize circulare de aproape doi metci indltime, o interesanté compozisie: Liturghia dumnezeiascd. Este o tem de origine bizen- tino-balcani care liturghia ¢ oficiati de ingeri (tareori apitind, ca in Moldova, si Pringi ai bisericii), purtind in procesiune trupul lui Isus mort. Dar aceast tem mai apare Undeva in pictura’ moldoveneasc& din veacul al XVI-lea: in ansamblul de la Dobroviy (1529). Acolo insi ea figureaz, modest, in pronaosul bisericii. Plasaté simbolic, sus, pc pperetele de est al incdperti-~deci in direcjia altarului!—ea se desfigoari intr-o frizi de 1,16 m inilsime, ‘Care au fost fazele pitrunderii $1 incetifenicii Liturghici dumnegeiesti in pictura moldovencasca? Si fi apirut accasti tema dintr-o data, « arzind etapele », in turls naosului bisericii mitropolitane? Si fi regresat apoi, in mod inexplicabil, treclnd inte-o incipere secundarii (pronsosul de la Dobrovas), pentru a revent in sfirsit — de data aceasta definitiv ~ iarlgi in turla naosului (Probota, Sf. Dumitru-Suceava etc.)? Vom recunoagte cd proce- deul at fi obsurd gi ci lucrurile nu s-au putut petrece decit in dezvoltarea lor firenscd, organicd. Liturghia dumnezeiasci a aparut inti, ard ostentafie, in pronaosul de la Dobrovit, in 1529. Oamenii s-au deprins cu ea, au aprofundat simbolismul el eubaristic bazat pe ideca salvarii, si voind — avind nevoie, mai precis — si exalte, in momentele grele prin care trecea faro cmeningata cu cotropirea, tocmai aceastit idee, au luat tema de la locul ci modest din pronaos si au instalat-o in spayiul apoteotic al turlei, sub privirea solemna a Pantocratorului Remarcind ci ansamblul de la Sf. Gheorghe-Suceava e posterior celui de la Dobrovas (1529), ne mai rimine si vedem in ce raport cronologic se afla el cu cel de la Probota (1532). Se stie 4 la Probota figureazi, in timpanul portalului de intrare, icoana hramului bisericit: sfintul Nicolae. Amplasare normala si tradigionala in Jumea ortodoxd a imoginii patronului unei biserici chiar deasupra usit de intrare. [at insi c& Ja ansamblusile din vremea lui Rares, ulterioare Probotel, strivechea traditie © abandonaté. In locul imaginit hramului apare peste tot, indiferent de dedicasia bisericii, Maica Domaului « Induritoarca», imaginca hramului fiind retrasi in interiorul bisericii deasupra usii dintre pronaos si naos, Som Unea, Poel fener ale Fon...p.62—65. du monastere de Dobondt im Melange: Chaney Dict 1, 1 Soria es, Butea anual depiched dele Sacco, Art pr 189: dem, Lilien dev Liner dant mt de in Onaga lu Georg: Opreeu Bucurepty 1961, p- 561566. Bytance ot de VOrie, Brozelies, 1996, p. 12. 16—77, 169 ~ Liege dumnezcinsl bine cunoacui tn lcoclo. 1913 idem, L'Ar byeancin ef Lat iobord ex Toonylanic, cua: Peintwer murals de Valachic ct de Moldavie, ars, 1938, f. 108, V. Visigant, op. ce. p. 6)-8H. Comporiin Sin ule de a Brobore no font Sine remarced pln as, leafs arel moldovenes. Sau acupat de es W- prcocupt w epdrut pontrs prima onel Is Dobrovlt 26-9 ‘fer tmprejaroren cf un proces simul de tavanaare» in 229gaa camese morminteor. Am atta cu alt pil), cf, departe de a constitu otntmplare fhovaria de care vorbim a pornit dintc-o idee-program, consecvent urmbrith de creatorii ppleturil exterloare: intirirea cultului Meicii Domnului tn condifiile cresterii primeidiei Ge cotropire si insistenta ei invocare ca protectoare supremi a poporului Moldovel, ‘sub chipul cel mai demonserativ al ocroticit materne: Fecioara stringinduegi cu duiogle pruncul la piept”, In lumina acestei tmprejuriri, istoriceste determinate, devine evident c& ansamblul de la Sf. Gheorghe-Suceava — in care de asemenea apare 0 icoani a « Induritoarei » in timpanul portalului — este gi el ulterior celui de la Probota, deci ulterior anului 1532. ‘Daca argumentul iconografie permite stabilirea unui termen post quem foarte apro- iat de duta real a exccutiri frescelor de la Sf. Gheorghe-Suceava (1534), trebuie 28 obser- (im, torodatd, ciel nu permite stabilicea fermi a unui termen ante quem, datoritd faptului ch ansamblurile din prima domnic a lui Rares, ulterioare celui de la Probota, nu mai oferd, iconogtafic vorbind, puncte de sprijin certe. Aici ne vine tn ajutor argumentul stilistie, cu remerea inad ci el ne prezinti o situasie inversi: nu poate indica exact un termen post quem, Gar il stabileste pe cel ante quem. Ansamblul de la Sf. Gheorghe-Suceava este unul din igrupul celor ce ilustreazi faza de apogeu a viziunii monumentale, cu maxim4 dimensionare 4 registrelor si personajelor, pe care a cunoscut-o pictura moldoveneasca, faz ce debuteari cu ansamblul de Ia Sf. Nicolae-Dorohoi (1522/25), dar care, dati cu cel de la Homor (1535), incepe si decline ireversibil ". Intrucit, din punctul de vedere al viziunii monumen- tale, ansemblurile ce formeazi grupul respectiv sint foarte aseminitoare tntre ele, nu osibilé, numai pe aceast baz, o egalonare a lor in timp, 0 cronologizare. lati de ce, stilistic ‘vorbind, ansamblul de’ la Sf. Gheorghe-Suceava poate « merge» inapoi pink in vremea lui Steftnisi (edict peste limita argumentului iconografic: 1529), dar nu poate, in schimb, trece mai departe de 1534, an imediat anterior realizicii ansamblului de la’ Homor. Din cele de mai sus se desprinde, dup& cum vedem, conclusia of argumentele de iconografie gi stil — argumente proprii si specifice istoriei de arti — duc, coroborate, la datarea aproape exact (1532/34) a picturilor de la Sf. Gheorghe-Suceava, fri ajutorul nici unui izvor scris (inscripfii ale zugravului, pomelnice, cronici), gi fir apel 1a tabloul totiv™- Lucrul eae important; dor nu pentru ct ear confirma asl knacipga wot — care nu are nevoie de confirmare — ci, invers, pentru ci existensa inscripsiei votive, adeva- rath piatrd unghiulard, ne di posibilicatea si verificim, pe loc, gi printr-o probi absoluti, éficienta stingifcd a argumentelor de iconografie si stil. Eficienga atte in rezolvarea proble- melor de datare, eft si — ined mai demn de reyinut — in descifrarea gi urmérirea conjinu- tului de idei al picturit medievale, aga cum s-a dezvoltat el de la un monument la altul. Aceasta, bineinjeles, numai atunci cind argumentele de iconografie si stil se intemeiazi pe analiza exhaustivi a tuturor monumentelor epocii respective, si pe interpretarea lor in lumina imprejurarilor istorice in care au fost create. Datarea certié a frescelor ce decoreazi biserica mitropolitand a Sucevei ne oferi o mice turie in plus despre impresionanta desfigurare de energii creatoare a mesterilor moldoveni ait de fe Dobrovis In picture mol pa pag Inte seu toe). "Som Ucen, Orgies 1 seni cote (deogid pica striate aldoveney lt SCA. Keb 136s 89 © Tdem, Geral leomenchal. oy p. 419—820. 2% Eat locals ne amine ll were de precursor al V.Grecu coe, aprifindu-ee sama! pe apreclert de sa onte (Homer, Moldova, Bala, SE DumitraSucerva) ct conografie.+ atue sur vremen,sugevii beet Sf steers cis scents monuments ccentuares temel va Gheorghe, inirmind ect, oft ak afb veeo dove cee ‘merge mal depart, Gnd sort ile Teeul do unde Impotriva lr, areal eceptate pe etuncldrepe aderiust [orsive: lng ntrere fo pronses. (Dez degre Inowaile pe bv, 230din vremea lui Rares, punind, totodati, ine mai puternic in lumin’ personalitatea de mare etitor a acestui voi xu larg orizont si fice inalti. Aflam de asemenea, din punctul de Yedere al evolutie’ gindirii estetice, care este momentul final al fazei de apogeu a viziunii monumentale in pictura mural moldoveneasca. Dar importanta deosebita a datirii exacte 2 ansamblului de la Sf. Gheorghe-Suceava sta in legiturd cu una din problemele capitale ale artei si culturit romanesti: originea picturii exterioare moldovenesti. Ciici acest ansamblu este ultimul din seria acelora (SF. Nicolae-Dorohoi, Dobrovas, Probota, St Gheorghe-Suceava) fa ciror datare precis§ ne era strict necesari pentru a putea trece la identificarea monume tului la care a apirut, pentru prima oard tn istoria Moldovei, vesmintul picturii_exterioare. Este ceea ce vom face in studiul nostru urmitor, inchinat picturilor biscricii Sf Gheorghe 2 palatului domnesc din Hirliu, reyedinga favoritd a lui Petru Rarey. 231