Sunteți pe pagina 1din 4

TEMA 13

„Ce fel de profesor sunt?” Participanții sunt invitați


să convertească modalități ineficiente de comunicare
în comunicare eficientă.

Stilul de conducere democratic:

profesorul încurajează implicarea activă a elevilor în procesul


învăţării, iniţiativa, potenţialul lor creativ;

valorizează experienţa cognitivă a elevilor, cooperează şi


conlucrează cu elevii în organizarea situaţiei de învăţare;

prezintă criteriile comune de apreciere, de întărire pozitivă/negativă


pe care le respectă împreună cu elevii;

se comportă ca un membru al grupului.

- Pentru a intelege mai bine punem intrebari

In momentul in care interlocutorul nostru ne comunica un anumit lucru si noi nu il


intelegem ii putem adresa intrebari suplimentare astfel incat comunicarea sa
devina eficienta.
Nu stiu ce s a intamplat? Imi poti spune inca o data ce nu ai inteles?

- Copilul trebuie sa fie provocat la exprimare

Pentru ca prescolarii sa se exprime liber, deschis si comunicarea sa fie eficienta


putem folosi diverse activitati pentru imbunatatirea comunicarii . Putem folosi
citirea de imagini, jocuri de rol, conversatia, exprimarea de opinii si pareri.

- Utilizarea intrebarilor deschise


Pentru ca elevul sa poata dezvolta conversatia
\

-Întrebările deschise sunt întrebări care solicită persoanei cu care vorbiți să


răspundă mai mult decât un singur cuvânt. Răspunsul său poate fi in câteva
propoziții.
Acest tip de întrebare necesită ca cealaltă persoană să întrerupă cu adevărat, să
gândească și să reflecteze asupra întrebării înainte de a-și da răspunsul. Nu
poate răspunde doar da sau nu fără să dea o explicație. Răspunsul la această
întrebare este de obicei mai lung și mai profund. De obicei, implică sentimente
personale, opinii sau idei despre un subiect.

Întrebările deschise sunt de obicei puse pentru a afla mai multe despre ceva sau
cineva. Ele sunt de obicei utilizate ca întrebări de urmărire a unei întrebări
anterioare. Le puteți folosi atunci când efectuați un interviu de angajare, când
încercați să câștigați noi prieteni sau când sunteți curioși de unele lucruri!

Atunci cand ii intreb pe prescolarii mei , caut intrebari ce pot oferi raspunsuri
deschise nu cu da, sau nu. Ai un animal acasa? Cum se numeste? De ce iti iubesti
animalul tau de companie?

- Acordam atentie emotiilor copiilor

Înveți copilul să-și dezvolte abilităților de comunicare autentică a emoțiilor atunci


când:
 Îți accepți propriilor emoții
Este esențial să-ți accepți emoțiile diferite, cum ar fi cele de bucurie, tristețe, teamă,
furie ca fiind normale și sănătoase. Este greșită convingerea că poți proteja copiii de
emoțiile ”negative”, de supărare sau tristețe. Emoțiile ne semnalizează că este
nevoie să schimbăm ceva în context sau în convingerea față de situație. Fără emoții
am fi în pericolul de a nu fi capabili de adaptare la mediu. Învățați copiii că este
normal și sănătos să simtă diferite emoții.
 Îți exprimi propriilor emoții
Când îți exprimi emoțiile în cuvinte într-un mod adecvat („sunt bucuros/ă”, „sunt trist”,
„sunt furios”), copilul învață că exprimarea emoțională este normală și sănătoasă.
Unii părinți au convingerea că exprimarea emoțiilor în cuvinte este nesănătoasă
pentru copii, și din dorința de a-i proteja, nu spun cum se simt sau nu discută despre
emoții. Sau unii părinți consideră, într-un mod nesănătos pentru copii, că exprimarea
emoțiilor ”negative” este un semn de slăbiciune și nu o normalitate.
 Discuți despre emoții
Discuțiile cu copilul despre emoții, despre cum pot fi ele recunoscute la propria
persoană sau la ceilalți, formează copilului o atitudine sănătoasă cu privire la emoții.
De asemenea, este sănătos să discuți cu copiii despre ceea ce sunt emoțiile, care
este cauza lor, de ce ne simțim diferit în acceași situație sau ce putem face pentru a
depăți anumite stări emoționale de disconfort.
 Îți ajuți copilul să-și recunoască emoțiile
Obișnuiești să-ți întrebi copilul cum se simte în diferite situații sau contexte. Simplul
fapt că-l întrebi despre cum se simte este un mesaj că emoțiile lui sunt importante
pentru d-voastră. Dacă copilul are dificultăți în a numi emoția, încercă să-i descrieți
emoția: „Pari să fii dezamăgit că prietena ta nu s-a jucat cu tine în fața blocului”. O
altă modalitate prin care copilul învață să recunoască emoții este să citiți cărți în care
pesonajele au diferite stări emoționale. În general copilul învață să-și exprime
emoțiile când este încurajat să facă acest lucru.
 Îți ajuți copilul să-și exprime verbal emoțiile
Întreabă copilul cum se simte în diferite contexte. Acordă atenție copilului când îți
împărtășește ceea ce simte sau ceea ce a fãcut. Oprește-te din ceea ce faci în acel
moment și privește-l.
Spune în cuvinte ceea ce ți-a spus copilul pentru a-i trasmite mesajul că ai fost atent
și că înțelegi ceea ce simte sau a simțit. „Îmi spui că te simți bucuroasă când ai fost
lăudată de profesoara de balet pentru cum te-ai mișcat la oră, nu?”, sau „Îmi spui că
te-ai întristat când Maria ți-a vorbit urât, nu?”
Ignorarea și negarea emoțiilor copilului îl poate învăța că ceea ce simte nu este
important și va învăța să nu-și mai exprime emoțiile. Astfel, scade foarte mult șansa
părintelui de a-l ajuta pe copil.
Ajută-l pe copil să fie atent la emoțiile celorlalți. „Cum crezi că s-a simțit George când
a terminat de rezolvat tema pentru a doua zi?”
 Apreciază și recompensează exprimarea adecvată a emoțiilor
Observați și exprimați verbal aprecierea față de modul în care copilul își exprimă
emoțiile. „Apreciez faptul că atunci când te-ai înfuriat, ți-ai luat o pauză ca să te
liniștești!”. Spune-i copilului în cuvinte ceea ce apreciezi, pentru a știi cum este
adecvat să îți exprimi o emoție.
 Învață copilul să recunoască și să modifice exprimările neadecvate ale
emoțiilor
Exprimările neadecvate ale unor emoții prin comportamente cum ar fi țipatul,
lovirea altor copii sau folosirea unor cuvinte neadecvate (ex. înjuratul sau
folosirea unor porecle urâte) reprezintă pentru profesor un context de învățare
a exprimării adecvate a emoțiilor.
Primul pas în modificarea acestor comportamente este recunoașterea și
acceptarea emoției care a determinat comportamentul neadecvat: „Observ că
ești foarte supărat și furios când George îți ia jocul!”.
Al doilea pas este să îi spui copilului să se oprească din ceea ce face și de ce
(„când îl lovești pe George, îl doare”, „Oana este tristă când țipi la ea”).
Al treilea pas este să îi spui copilului ce să facă îl locul comportamentului
neadecvat.  „Oprește-te din țipat. Ai nevoie să te liniștești și apoi vorbim
despre ce dorești.”
Modul în care părinții dar si profesorii își exprimă emoțiile negative reprezintă
un model pentru copil. Dacă copilul observă că profesorul țipă atunci când
este nemulțumit sau supărat, atunci este mai probabil ca și el să folosească
aceeași strategie atunci când va fi nemulțumit sau supărat.
Comunicarea autentică și adecvată a emoțiilor este extrem de importantă deoarece
reprezintă elementul cheie al exprimării de sine, al capacității de reglare emoțională
și al tiparelor de relaționare socială. În concluzie, dacă copilul este învățat, în funcție
de vârsta cronologică, să-și cunoască și să-și exprime emoțiile, va fi capabil să se
perceapă și să fie perceput ca o persoană completă.

- Manifestam empatie
Stiu si te inteleg ca esti suparat dar te pot ajuta daca imi spui ce te a
deranjat…

- Oferim feed back constructive

De asemenea, feedbackul constructiv înseamnă să ai în vedere permanent ca elevii să


se simtă valorizați și motivați, să aibă sentimentul că aparțin grupei de elevi, că sunt
capabili și pot să se auto-depășească, să fie conștienți că au un loc al lor în grupa/
clasa și că munca lor este apreciată, și nu în ultimul rând să se simtă încurajați în
ceea ce fac.
 
De asemenea, trebuie să reținem că dacă dorim îmbunătățiri remarcabile trebuie să
acordăm feedback constructiv, acesta având următoarele caracteristici:
 Nu emite judecăţi de valoare;
 Este specific;
 Este bine intenţionat;
 Este aplicabil;
 Este realist;
 Aduce îmbunătățiri.
Motivul pentru care te-am chemat este pentru a-ți spune că George s a plans
de comportamentul tău, il lovesti si nu te joci cu el. Aș vrea să discutăm ce s a
intamplat sa gasim impreuna o solutie pentru ca voi 2 sa va ingtelegeti.

S-ar putea să vă placă și