C7 CURS MEDICCINA MUNCII

CONF DR VERONICA OPREA

RISCURI PROFESIONALE ÎN SERVICIILE DE ÎNGRIJIRI MEDICALE

În toate sectoarele de activitate: spitale clinice cu paturi, servicii de recuperare,

u ităţi de diag osti şi trata e t chirurgical, stomatologie, pediatrie, geriatrie, personalul
edi al î grijtoare, i fir iere, asiste ţi şi teh i ie i edi ali, edi i este expus la o
multitudine de riscuri:

1. Ris uri pri expu ere la age ţi fizi i:

 utilizarea de echipamente tehnice, foarte diversificate (amplasare în medii
u ede, a laje şi ra şări i proprii , predispu e la ris ul de ele tro utare şi/sau
de incendiu;
 a ia ţa aldă di se toare a: sterilizare, lo uri operatorii, se ţii de terapie
i te sivă pediatri e, dar ai ales di sectoarele logistice ale unui spital
spălătorie, ăl ătorie, u ătărie poate ge era, î spe ial î sezo ul ald,
dis o fort ter i , o oseală, stări de deshidratare, si ope de ăldură fa ilitate şi
de efortul fizic crescut al personalului de îngrijire;
 am ia ţa fo i ă di u ele se toare edi ale î opi ia ge erală, " ase de
li işte" poate ati ge ivele pertur atoare ale ate ţiei şi puterii de o e trare
psihi ă surse so ore a plasate î apropierea a i etelor edi ale sau hiar
nivele cu impact otic distructiv (intensitate peste 85 dB în cabinetele
sto atologi e, săli de i terve ţie hirurgi ală ortopedi ă, la oratoare de
explorări fu ţio ale şi a alize edi ale, e trale ter i e, u ătării, servi ii de
protezare et . . Pertur area ate ţiei, s ăderea i teligi ilităţii u ei o versaţii,
s ăderea apa ităţii de u ă pri o oseală europsihi ă su t efe te o u e
ai fre ve te de ât hipoa uzia profesio ală pri expu ere la zgo ot.
 a ia ţa lu i oasă şi ro ati ă defi itară di pu t de vedere a titativ şi
alitativ strălu iri î â pul vizual pri reflexii dire te sau i dire te, ilu i atul
eu ifor î spe ial î zo ele de ir ulaţie şi de pasaj favorizează a ide tele de
u ă ăderi, re epţio area i ore tă a u or esaje sau itirea i ore tă a
prescripţiilor edi ale: doze, de u iri . Tra sportul ol avilor pri zo e
insuficiente iluminate, transportul de materiale igienico-sa itare prezi tă ris uri
atât pe tru ol av, ât şi pe tru perso alul edi al. Ris urile spe ifi e a estei
expu eri de urg şi di existe ţa şi o ţi utul u ii de oapte di tr-un spital.
 radiaţii io iza te: riscurile de iradiere provin din expunerea tehnicienilor în
radiodiagnostic, radioterapie, laboratoare radiofarmaceutice, angiografice, prin
difuzia, devierea sau prin reflexia u or fra ţiu i di fas i ulul pri ar. Efe tele
patologi e rezultate di depăşirea dozelor axi e ad ise re eptate de u
su ie t pri iradiere i ter ă sau exter ă su t he atologi e a e ie, leu ope ie
u eutrope ie, stări leu e oide sau leu e ii, si droame hemoragice),
radioder ite a ute şi or i e, epitelite u oase, radio e roze osoase verita ile
stări pre- eoplazi e , a ere u lo alizări pul o are, osoase et .
  radiaţii o -ionizante, ai puţi peri uloase de ât radiaţiile X, pot fi: radiaţii
ultraviolete lă pi a teri ide, filtre de aer, UV al astre utilizate î terapia
icterului neonatal, UV în terapia PUVA din psoriasis) etc. Efectele expunerii sunt
o ulare o ju tivită, a ulopatia a ti i ă , uta ate î ătrâ irea pielii,
melanom).
 radiaţia LASER utilizată î edi i ă pe tru foto oagulare reti opatia dia eti ă ,
excizia tatuajelor, cicatricilor, leziunile vasculare, nevilor pigmentari etc.
Dezvoltarea terapiilor moderne fotodinamice adresate cancerului, angioplastia
prin energia laser, analize medicale, separarea izotopilor, studii genetice, sporesc
u ărul edi ilor şi al teh i ie ilor expuşi. Ris urile su t reti ie e oli area
fas i ulului, radia ţă res ută u pierderea te porară sau per a e tă şi totală a
vederii. Rea ţiile su t distru tive foto hi i e şi ter i e a sor ţia e ergiei
radia te ur ată de răspu suri iologi e i fla atorii, ede atoase, i atri eale .
Arsurile ter i e i teresează or eea - şi pielea -1 mm).
Expunerea la fasciculul laser Xe-Cl-308 nm poate induce leziuni acute
ristali ie e. Distru ţia ter i ă a ţesuturilor i terve ţii hirurgi ale pri laser se
î soţeşte de e a aţii o ţi â d gaze şi vapori toxi i, ioaerosoli o ţi â d fra ţii
sa gui e, virusuri et . u iros dezagrea il şi posi ile efe te cancerigene.
 microundele utilizate în prepararea alimentelor sau în tratamente prin diatermie,
i du efe te alori e vul era ilitate res ută a ristali ului şi a go adelor are
sunt slab vascularizate). Efectele cumulative, etichetate ca periculoase pentru
organismul uman sunt nervoase, reproductive (oligoteratospermie cu
reversi ilitate relativă şi ristali ie e. Perso alul fe i i di se toarele de
fizioterapie dezvoltă u i ide ţă relativ i ă, aşteri pre ature, oarte
peri atală, alfor aţii o genitale etc.
2. Expu erea la age ţi hi i i: include o mare varietate de riscuri prin:
- rea tivi de la orator şi olora ţi iologi i ex. xilidi ă, a ridi ă, parafuxi ă asi ă,
he atoxili ă, tetraoxid de os iu su for ă de li hide, ti turi, pudre et . Fixatori
şi o servaţi ex, for olul su t puter i se si iliza ţi uta at şi respirator.
- steriliza ţi, age ţi, de dezi fe ţie şi deterge ţi: utilizaţi î toate se toarele edi ale
o aterea/î piedi area difuziu ii age ţilor i fe ţioşi prezi tă î ge eral riscuri
i i. Pe tru su ie ţi atopi i, ris urile su t ajore pri dezvoltarea se si ilizării
alergi e a ifestări respiratorii, o ulare, uta ate . Cel ai des i ri i aţi su t
fe olii, produşii haloge aţi, a o iu uater ar, aldehide glutaraldehida,
formaldehida), ciclohexidina, alcooli, hipocloritul de sodium.
- Di tre steriliza ţii hi i i, oxidul de etilen are proprietăţi a teri ide puter i e.
Co ta tul uta at u i stru e te, ă uşi, ăşti, atetere sterilizate u oxid de etile
şi i sufi ie t ve tilate poate induce efecte iritative sau alergice, conjunctivite, arsuri
or ee e. Alte a ifestări siste i e efalee, greţuri, vărsături su t depe de te de
o e traţia şi durata expu erii putâ d aju ge pâ ă la ede pul o ar a ut
disp ee, ia oză , o vulsii, i oordo are, tul urări ardia e. Efe tele u ulative
(cronice) sunt neurologice: encefalopatie, polineuropatie. Expunerea în timpul
gravidităţii poate i du e avorturi, aşteri pre ature. Ca age t alkila t puter i ,
oxidul de etile are proprietăţi utagenice (în experimentul pe animal) fiind
o siderat pote ţial a erige pe tru o .
- Medi a e te a ti ioti e şi hi ioterapi e : pe i ili a şi î treg grupul
efalospori elor este el ai se si iliza t age t a teri id utilizat şo a afila ti ,
 rea ţii uta ate alergi e î ge eral grave . Citostaticele sigur cancerigene pentru om
sunt: mileranul, ciclofosfamida, clorambucilul, melfalanul, unii anti-estrogeni ca de
ex. tamoxifenul. În grupul 2 (IARC) probabil cancerigene pentru om sunt incluse (cu
dovezi suficiente): adriamicina, nitrozureea (BCNU, CCNU), procarbazin hidroclorid,
tiotepa.
Expu erea perso alului edi al far a işti, asiste ţi edi ali, i fir iere î ti pul
preparării, ad i istrării şi, respe tiv pri o ta tul i dire t u produsele biologice ale
ol avului tratat poate i du e efe te itoge eti e odifi ări ro ozo iale, s hi ări ale
ro atidelor surori, rupturi sau utaţii pu tuale, si teze eprogra ate de ADN .

Î servi iile de o ologie, perso alul i pli at a uză ai fre ve t: efalee î soţită de
vertij, se zaţii e rioase, pusee urti arie e, e ze e, ăderea părului, disp ee ast atifor ă
la a evrarea i lofosfa idei . Mai rar, au fost ide tifi ate fi roze pul o are şi hepatite
itoliti e leo i i ă sau as ăderea auzului a efect advers al CIS-plati iu . Măsurile de
se uritate i i ale i pu purtarea e hipa e tului de prote ţie ă uşi. o helari ,
a ipularea edi a e telor a ti itoti e î işă u flux la i ar verti al, î registrarea
expu erii durată, tip şi iomonitorizarea personalului expus.

3. Expunerea la latex: alergia la ă uşile di latex se poate a ifesta su toate

for ele şi tipurile de rea ţie: urti arie de o ta t, urti arie ge eralizată, e ze a, ri ită
sau/şi o ju tivită alergi ă, ede a gio euroti , ast ro şi şi hiar şo a afilati .
Alerge ul poate fi latexul, aditivi şi a eleratori de vul a izare utilizaţi la fa ri area
ă uşilor, o po e te ale pudrei de tal , peroxizi orga i i et . A aliza io o pati ilităţii
ă uşilor utilizate tre uie efe tuată pri o ţi erea i for aţiilor de la produ ător, iar
diag osti ul poate fi o fir at pri testări uta ate spe ifi e alergologi e, dozarea IgE, teste
inhalatorii, probe clinice (ex.testul supresie-reexpunere).
4. Expu erea la age ţi iologi i: î grijirea şi tratarea ol avilor i fe ţioşi prezi tă u
ris de î ol ăvire re u os ut. Prevale ţa î ol ăvirilor u age ţi iologi i este î strâ să
legătură u efi ie ţa ăsurilor profila ti e va i ări, profilaxie spe ifi ă pre-post expunere).
Cele mai commune boli transmisibile (de la bolnav la personalul medical) sunt: hepatitele
virale (A, B, C, non A- o B , vari ela, rujeola, ru eola, HIV/SIDA, dar şi ele i ro ie e a
tu er uloza pul o ară, o ju tivite ro i e, foli ulite et . Progra e preve ţio ale
eficiente bazate pe ide tifi area şi izolarea surselor, asigurarea trata e tului, prote ţia
perso alului de î grijire ve tilaţie, epurarea aerului, purtarea de e hipa e te i dividuale,
i struirea şi redu erea ti pului de o ta t su t o ligatorii pe tru prote ţia să ătăţii în
se torul edi al o ligaţii ale a gajatorului are este MS .

5. Suprasoli itări us ulo-scheletice: i fir iere, î grjitoare, ra ardieri, asiste ţi

edi ali, dar şi edi i ex. hirurgi, ortopedişti, sto atologi su t expuşi la fa tori de ris
biomecanc: ridi area şi tra sferul ol avilor, repoziţio are î pat, tra sportul ătre servi iile
de pri ire şi i vestigaţio ale. A tivităţile de tra sport ateriale igie i o-sanitare,
edi a e te, le jerie, a şi ele de igie izare su t soli ita te pri : posturi on-fiziologice
tro ulare, repetiţia iş ărilor, forţa depusă, durata u ii. Î servi iile a exă u ătărie,
spălătorie , efortul fizi profesio al este vasiper a e t res ut. I sulta io e a i ă
musculo-osteo-arti ulară este a plifi ată pri tr-un comportament inadecvat adoptat în
 o diţii de stres şi de urge ţă erespe tarea teh i ilor ore te , sar i i şi a tivităţi î spaţii
i sufi ie te di e sio al, a se ţa e a is elor de lifti g şi de tra sport al ol avului.
Cele ai fre ve te suferi ţe us ulos heletice (microleziuni cumulative) constau în
epicondilite, tendinopatia coifului rotatorilor, low back syndrome (sectoare cu bolnavi
adi a i i, protezaţi, paraplegi i, ătrâ i, operaţi u li ii de perfuzie prelu gite, ol avi
psihici).

6. Soli itări neuropsihice: o sta te şi ge eralizate la î treg perso alul edi al avâ d
a origi e u a i tele tuală, respo sa ilităţi res ute, i pli area afe tivă, progra e de
lu ru prelu gite, asiste ţa ol avilor i ura ili, i terve ţii de urge ţă et . Privarea de somn,
studiul şi pregătirea i dividuală prelu gită, expli ă prevale ţa res ută a o oselii psihi e, a
stărilor depresive, te tativelor de sui id sau/şi a erorilor edi ale.