Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ţesutul
sanguin. Organele hematopoetice şi caracteristica lor. Hematopoieza. Hemostaza
fiziologică. Metodele de examinare clinice şi paraclinice ale sistemului hematopoietic
la copii. Semiologia afecţiunilor sistemului hematopoietic la copil. Sindroame
majore de afectare ale sistemului hematopoietic la copil. Metode complementare de
investigaţii. Anemiile ereditare la copii. Anemiile hemolitice ereditare (enzimopatii,
membranopatii, hemoglobinopatii). Anemii aplastice ereditare la copil.
Elaborare metodică
pentru studenţi la lecţia practică pe tema Particularitățile anatomo-fiziologice ale sistemului
hematopoetic. Hemostaza fiziologică. Metodele de examinare clinice și paraclinice ale sistemului
hematopoetic la copii. Semiologia afecțiunilor sistemului hematopoetic la copii. Sindroame
majore de afectare ale sistemului hematopoetic la copil. Metode complimentare de investigatii.
I.Motivatia.
Hematopoieza sau hemopoieza este procesul de aparitie și maturarea ulterioară a celulelor
sanguine în organele hematopoietice.
Clasele de celule hematopoietice. Există 6 clase de celule hematopoietice. Clasele se formează
în procesul de diferențiere. Celulele din primele trei clase aparțin formelor de tip blast
(omogene).
Prima clasă este format din celule stem pluripotente capabile de auto-întreținere pentru o lungă
perioadă de timp și să se diferențieze. Clasa a doua sunt celule parțial polipotente, precursori ai
mielopoiezei (formarea granulocitelor, trombocitelor și celulelor roșii din măduva osoasă) și
limfopoieza (formarea de limfocite). Aceste celule au o capacitate limitată de automenținere.
Clasa a treia - "precursorii", celulele unipotente, care, de asemenea, nu sunt capabile de auto-
întreținere pe termen lung, dar sunt capabile de proliferare.(neoplasm) și diferențiere. T- și B-
limfocitele aparțin, de asemenea, acestei clase. Principala reglare cantitativă a formării sângelui
se realizează în această etapă.Clasa a patra - celule proliferative, a căror proviniență poate fi deja
recunoscută. Ei sunt inițiatorii granulocitopoiezei, monocitopoiezei, eritropoiezei,
megalocitopoiezei, limfopoiezei (formarea celulelor corespunzătoare - granulocite, monocite,
eritrocite, megalocite, limfocite).Clasa a cincea - celule de maturare (forme tranzitorii).
Clasa a șasea - celule mature cu un ciclu de viață limitat.
Intensitatea formării celulelor ale unei sau altei clase depinde de acțiunea poetinilor
(stimulanților) sau a inhibitorilor (factori inhibitori). Pentru sistemul hematopoietic al copilului
este caracteristc instabilitatea și vulnerabilitatea către ce-i mai neînsemnaâi factori externi .
Compoziția sângelui a copilului în primele zile ale vieții variază foarte mult, ceea ce se explică
prin adaptarea corpului la noile condiții. În primele minute după naștere, conținutul
hemoglobinei și al eritricitelor este înalt. Macrocitoza este caracteristică primelor 5-7 zile de
viață (un diametru mare de eritrocite). La aciastă vîrstă în sângele nou-născutului, sunt multe
eritricite tinere numărul de reticulocite (predecesorii imediate ai celulelor roșii din sânge) în
primele ore ale vieții variază între 8 și 42%. La nou-născut, VSH-ul este de 2 mm / h, la sugari
și copii mai mari de 4-8 mm / h, la adulți de 5-8 mm / h. În primele zile de viață, neutrofilele
reprezintă 60-70% din totalul leucocitelor. În a 5-a zi de viață, numărul de neutrofile scade,
raportul dintre neutrofile și limfocite devine 1 la 1, iar numărul de limfocite începe să crească. La
5 ani, numărul de neutrofile și limfocite se egalează ,raportul devine din nou 1 la 1. La nou-
născuți, există o fluctuație pronunțată a numărului de trombocite și o variabilitate considerabilă a
dimensiunilor lor.
Glanda timus în embrionul uman se formează rapid, straturile corticale și cerebrale se
medularesunt clare deja la 11-12 săptămâni de dezvoltare intrauterină. Iar începând cu a 20-a
săptămână, până când hematopoieza se deplasează din ficat în măduva osoasă, fatul este deja
capabil de un răspuns imunologic adecvat la antigenele care penetrează prin placentă.
În timus,pe parcursul întregii veți are loc formarea și diferencierea limfocitelor T
imunocompetice care este un proces complex și conduce la formarea de diferite celule T
imunocompetente.
Sindroame principale.
1.Sindroame hemoragipare.
2.Sindromul anemic.
3.Sindromul patologic malign al diferitor sistememe hematopoetice.
Scopul : cunoștințe și abilități ale studentului ,privind particularitatile anatomofizilogice ale
sistemului hematopoetic,semiologia afecțiunilor.
Când stăpânești cursul teoretic privind „anemia hemolitică”, in patogeneza hemolizei acordă
atenție rolului micsorarii nivelului redus de glutation și NADP (in enzimopatii),reducerii
sintezei lanțurilor polipeptidice ale moleculei de hemoglobină sau tulburării structurii
hemoglobinei (in hemoglobinopatii), dereglarilor imune (in anemiile dobindite).
Literatura de bază
1 Cursul citit
2 Revenco N. Pediatrie/ USMF N.Testemiţanu. - Chisinau, 2014.
3 Turea V.,Esanu G.,Vicol M.,/PCN „Anemia hemolitica dobindita la copii”
4 Ciofu E., Ciofu C. Esenţialul în pediatrie. - Bucureşti: Ed. Med. Amaltea, 2017
6 Evaluarea paraclinica in pediatrie, indrumar practice. V. Turea, L. Bologa, G. Esanu, ...-
Ch.,2009
7 Voloc A., V. Ţurea. Dezvoltarea copilului si conduita in maladiile nutritionale.-Chisinau:
Tipografia Centrala,2007
Literatura suplimentară
1 Immune Hematology.Diagnosis and Management of Autoimune Cytopenias.Springer-
Editor.2018
2 Autoimune Hemolytic Anemia (AIHA).Symptoms,diagnosis and tretment.Jean H.-Editor.June
2016.
3
Immune Hemolytic Anemias.Lawrence S.,George G.,Churchill L.,2 edition (January2,2014).
4 Nelson textbook of pediatrics R. M. Kliegman, B. F. Stanton, J. W. St. Geme III, ... -
Philadelphia,2011
5 Bray GL Current status of clinical studies of recombinant factor VIII in patients with
hemophilia A. Transfus Med Rev 6:252-255
6 Шабалов Н.П. Детские болезни: Учебник для студ. пед. фак. мед.ин-тов. В 2-х томах.
Изд. 5-е, перер. и доп. - С.-Пб.: Питер, 2004
7 Lazar D. Patologie pediatrică. V.1-2 .-Buc.:Ed.Naţional, 1999 V.1 V.2