INSTRUCŢIUNI PROPRII DE

SECURITATE A MUNCII
PENTRU ACTIVITATEA DE ÎNTREŢINERE
ŞI REPARAŢII A AUTOVEHICULELOR

Dispoziţii generale

Conţinut

Art. 1 Instrucţiunile proprii de securitate a muncii se aplică cumulativ

cu LEGEA 319/2006 (Legea Securităţii şi Sănătăţii în Muncă) şi
NORMELE METODOLOGICE de aplicare a Legii Securităţii şi
Sănătăţii în Muncă nr.319/2006.

Art. 2 Instrucţiunile proprii de securitate a muncii cuprind o colecţie

de prevederi de protecţie a muncii elaborate de angajator,a căror
sferă de aplicare şi obligativitate este limitată la unitatea emitentă şi
care detaliază şi particularizează toate reglementările din domeniul
securităţii şi sănătăţii muncii la condiţiile concrete ale activităţii
desfăşurate de către aceasta.
 Scop

Art.3 Măsurile de prevenire cuprinse în prezentele instrucţiuni au ca

scop eliminarea sau diminuarea factorilor de risc existenţi la locul de
muncă proprii fiecarui element component al acestuia.

Revizuirea instrucţiunilor

Art.4 Prezentele instrucţiuni se vor revizui periodic şi vor fi modificate

ori de câte ori este necesar ,ca urmare a modificărilor de natură
legislativă ,tehnică etc.,survenite la nivel naţional sau la nivelul
persoanelor juridice

Obligaţiile şefului formaţiei de lucru

Art. 5 Şeful formaţiei de lucru are urmatuarele obligaţii:

a) Să cunoască factorii de risc de accidentare şi îmbolnăvire

profesională specifici activităţilor pe care le conduce;
b) Să cunoască prevederile Normelor Metodologice de aplicare a
prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006
şi să aplice în mod corespunzător măsurile de prevenire a
accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirii profesionale;
c) Să nu repartizeze lucrătorilor sarcini de muncă înainte de a
verifica dacă persoanele respective au fost instruite pe linia
securităţii şi sănătăţii în muncă şi dacă le-au fost întocmite fişe
de instructaj;
d) Să urmărească respectarea disciplinei tehnologice ţi a
prevederilor de securitate şi sănătate în muncă;
e) Să verifice dacă lucrătorii din subordine utilizează în mod
corespunzător echipamentul de protecţie şi de lucru;
f) Să admită la lucru persoane care se află în stare de ebrietate,
oboseală sau boală;
g) Să nu permită începerea lucrului dacă nu s-au luat toate
măsurile de sănătate şi securitate în muncă;
 h) Să urmărească comportamentul lucrătorilor în timpul
desfăşurării activităţii, pentru a se evita discuţiile de orice fel
care ar putea distrage atenţia celor din jur;
i) Să ia măsuri pentru asigurarea ordinii şi curăţeniei la locul de
muncă şi pentru păstrarea liberă a căilor de acces;
j) Să controleze zilnic – înainte de începerea lucrului – starea
echipamentelor tehnice şi organizarea locolui de muncă;
k) Să verifice existanţa şi buna funcţionare a dispozitivelor de
protecţie cu care sunt prevăzute echipamentele tehnice;
l) Să urmărească executarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţii,
care trebuie efectuate numai de către personal specializat;
m) Să cunoască măsurile de prim ajutor în caz de accident;
n) Să ia măsuri de prevenire şi stingerea a incendiilor;
o) În cazul producerii unui accident de muncă, să anunţe imediat
şeful ierarhic superior;
p) Să prelucreze cauzele care au determinat accidentarea în
muncă a lucrătorilor din subordine şi să facă instructajul
periodic suplimentar;
q) Să colaboreze cu reprezentanţii sindicatelor sau cu
reprezentanţii salariaţilor, pentru aplicarea măsurilor de
protecţie a muncii specifice activităţilor desfăşurate.

Obligaţiile generale ale lucrătorilor

Art. 6 Lucrătorii au următoarele obligaţii:

a) Să cunoască prevederile Normelor Metodologice de aplicare a

prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în mucă nr. 319/2006;
b) Să respecte instrucţiunile de lucru şi disciplina tehnologică;
c) Să nu se prezinte la lucru în stare de ebrietate, obosiţi sau
bolnavi;
d) Să nu consume băuturi alccolice în întreprindere;
e) Să nu deservească alte maşini decât cele pentru care au
pregătirea şi instruirea necesară;
f) Să poarte echipamentul individual de protecţie şi de lucru cu
care au fost dotaţi şi să-l păstreze în stare bună;
 g) Să poarte încălţăminte comodă şi în bună stare, părul strâns şi
acoperit complet în timpul lucrului;
h) Să nu cureţe echipamentul de lucru şi de protecţie cu material
inflamabil;
i) Să lucreze cu atenţie şi să nu poarte discuţii cu alte persoane
în timpul lucrului;
j) Să nu intervină cu mâinile ude la instalaţia electrică a maşinilor
sau la tablourile electrice;
k) Să nu aglomereze zona de lucru cu materiale, unelte sau scule;
l) Să menţină curăţenie şi ordine la locul de muncă;
m) Să nu părăsească locul de muncă fără acordul conducătorului
locului de muncă;
n) Să anunţe seful ierarhic în cazul producerii unui accident de
muncă sau în cazul unei avarii tehnice;
o) La terminarea lucrului să facă curăţenie şi să aducă la
cunoştinţa schimbului următor eventualele defecţiuni ale
echipamentelor pe care le deservesc.

PREVEDERI COMUNE
ÎNCADRAREA PERSONALULUI LA LOCUL DE MUNCĂ

Art. 7 Operaţiile de întreţinere şi reparare efectuate în atelierele persoanelor

juridice sau fizice se vor executa de către salariaţi caalificaţi şi instruiţi
special în acest scop, respectându-se prevederile Legii de securitate şi
sănătate în muncă nr. 319/2006.

ORGANIZREA LOCULUI DE MUNCĂ

Art. 8 Întreţinerea şi repararea autovehiculelor

se vor face în hale şi încăperi amenajate, dotate
cu utilaje, instaşaţii şi dispozitive adecvate
Art.9 Executarea unor lucrări de demontare, întreţinere sau reparare a
autovehiculelor este admisă şi în spaţii amenajate în afara halelor şi atelierelor de
întreţinere denumite „platforme tehnologice”.Aceste pltforme vor fi delimitate,
marcate şi amenajate corespunzător, iar atunci când este necesar vor fi
împrejmuite.

Art. 10 Căile de acces din hale, ateliere şi de pe platformele tehnologice vor fi

întreţinute în stare bună şi vor fi prevăzute cu marcaje şi indicatoare de
circulaţie standardizate.

Art. 11 Încălzirea halelor şi încăperilor de lucru va fi asigurată în perioada

anotimpului rece în funcţie de tempeartura exterioară şi în limitele
stabilite de Normele Metodologice de aplicarea a prevederilor Legii
Securităţii şi Sănătăţii în muncă nr.319/2006.

Art. 12 În halele de întreţinere şi reparare a autovehiculelor canalele de

revizie,vor fi menţinute în stare curată, asigurându-se scurgerea apei, a
uleiurilor şi a combustibililor.

Art. 13 Nu se admite pornirea motoarelor autovehiculelor în interiorul halelor,

decât dacă există instalaţii de exhaustare, în stare de funcţionare.

Art. 14 Instalaţiile de ventilaţie generală şi locală din halele şi încăperile

destinate lucrătorilor de întreţinere şi reparare a autovehiculelor vor fi
în bună stare, urmărindu-se funcţionarea lor în permanenţă la parametrii
proiectaţi.

Art. 15 Persoanele juridice sau fizice vor asigura afişarea instrucţiunilor tehnice
şi de exploatare privind instalaţiile de ventilaţie, precizând programul
de funcţionare al acestora, precum şi obligaţiile referitoare la reviziile
tehnice şi verificările periodice. De asemenea, se va preciza numele
persoanei care răspunde de exploatarea instalaţiei.

Art. 16 Utilajele din hală şi ateliere(polizoare, maşini de găurit, etc.) vor fi

fixate, legate la pământ, doatet cu dispozitive de protecţie în stare bună.
De asemenea, utilajele vor avea afişate instrucţiunile tehnice de
exploatare şi de protecţia muncii.
Art. 17 Cricurile din dotarea halelor de reparaţii sau a canalelor de revizie vor
fi menţinute în permanenţă în stare bună de funcţionare şi vor avea
inscripţionată sarcina maximă.

Art. 18 La demontarea, montarea şi transportul subansamblelor grele sau

voluminoase se vor folosi mijloace mecanice de ridicare şi manipulare.
Prinderea subansamblelelor la mijloacele de ridicat se va face cu
dispozitive speciale, omologate, care să asigure prinderea corectă şi
echilibrată a subansamblelor.

Art. 19 Se interzice ca la prinderea subansamblelor să se folosească lanţuri sau

cabluri care nu au poansonate sarcina maximă de ridicat.

Art. 20 Dispozitivele de suspendare a autovehiculelor şi stelajele pentru

aşezarea pieselor trebuie să aibă stabilitate şi rezistenţă
corespunzătoare. Acestea vor fi menţinute, în permanenţă, în stare bună
de folosire.

Art. 21 Exploatarea, întreţinerea şi repararea instalaţilor de ridicat se va efectua

în conformitate prevederile prescripţiilor tehnice iscir în vigoare şi ale
cărţilor tehnice respective. Personalul muncitor de diferite meserii şi
care ocazional utilizează instalaţiile de ridicat, trebuie să fie autorizat ca
legători de sarcini, în conformitate cu prescripţiile R1-87 colecţia
ISCIR.

Art. 22 În halele de reparaţii în care se execută şi lucrări de sudură la

autovehicule se va stabili locul de amplasare a tuburilor de oxigen, a
generatoareor de sudură oxiacetilenică, a transformatoarelor de sudură
electrică, precum şi a paravanelor de protecţie folosite în timpil sudurii
electrice. Transformatoarele de sudură elecetrică vor fi conectate la
instalaţia de legare la pământ, iar cablurile vor fi amplasate şi protejate
astfel incât să nu fie detrioarate de roţile autovehiculelor care circulă în
timpul reparaţiilor(efectuate pe platforme).

Art. 23 Petele de ulei şi de combustibil de pe pardoselile halelor sau încăperilor

vor fi acoperite cu nisip, după care vor fi luate măsuri de curăţare şi
evacuare a materialului rezultat în locurile care nu prezintă pericol de
incendiu.
Art. 24 Cârpele, câlţii şi alte materiale textile folosite la curăţirea şi ştergerea
pieselor sau a mâinilor vor fi depuse în cutii metalice cu capac de
închidere şi evacuate în locuri stabilite în acest scop pentru a fi arse sau
îngropate.

Art. 25 În halele de reparare a autovehiculelor se vor monta plăci avertizoare şi

afişe sugestive pe teme de protecţia muncii. Referitoare la activitatea
efectiv prestată.

Art. 26 În cazul încăperilor în care se găsesc instalaţiiprin a căror manevre sau

atingere se pot produce accidente, pe uşile acestora se vor fixa tăbliţecu
inscripţia: „INTRAREA INTERZISĂ PERSOANELOR STRĂINE”.
Aceste tăbliţe se vor fixa şi pe uşile încăperilor în care sunt instalate
cazane cu abur, transformatoare, redresoare.

Art. 27 Lucrătorii trebuie să poarte echipament de lucru şi echipament de

protecţie corespunzător lucrărilor pe care le execută cu instalaţiile şi
utilajele din dotare, conform cu Normativul cadru de acordare a
echipamentului de protecţie.

Art. 28 În locurile unde există pericole de incendiu, explozii, intoxicaţii şi surse

de zgomot sau vobraţii se vor efectua măsurători în vederea depistării
depăşirii cma şi a anihilării surselor acestora.

Art. 29 Sculele vor fi aşezate pe suporturi speciale, amplasate în locuri

corespunzătoare şi la înălţimi accesibile. După terminarea lucrului
sculele vor fi curăţate, după care vor fi închise în dulapuri. Ascuţirea
sculelor de tăiat, cioplit se va face de un lucrător instruit special în acest
scop.

Art. 30 Lucrătorii sunt obligaţi ca înainte de începerea lucrului să verifice dacă

uneltele şi utilajele pe care le folosesc sunt în stare bună şi corespund
din punctul de vedere al securităţii muncii. Se interzice folosirea
uneltelor şi utilajelor care nu corespund acestor verificări.

Art. 31 Înainte de începerea lucrului, locul de muncă trebuie să fie în perfectă

ordine. Nu se admite aglomerarea locului de muncă cu materiale, scule,
etc.
Art. 32 Este interzisă modificarea sculelor prin sudarea prelungitoarelor
improvizate pentru chei în vederea măririi cuplului.

Art. 33 Zilnic, înainte de începerea lucrului, maistru şi şefii de echipă vor

verifica starea de sănătate şi oboseală a muncitorilor. Dacă aceştia se
află sub influenţa băuturilor alcoolice vor fi îndepărtaţi de la lucru.

Art. 34 Este interzisă păstrarea îmbrăcăminţii personale a lucrătorilor şi a

alimentelor în incinta halei sau atelierelor. Îmbrăcămintea se va păstra
numai în vestiar.

Art. 35 Alimentele se vor consuma numai în încăperi special amenajate şi

destinate de unitate în acest scop şi numai după ce lucrătorii respectivi
îşi vor spăla bine mâinile.

Art. 36 Persoanele cu atribuţii de serviciu vor urmări şi vor intezice

introducerea şi consumarea băuturilor alcoolice în unitate şi la locurile
de muncă, cunpscând că răspundpersonal de starea şi capacitatea de
muncă a personalului din subordine pe tot timpul lucrului.

Art. 37 Înainte de începerea lucrului, persoanele cu atribuţii de serviciu vor

verifica funcţionarea tuturor instalaţiilor, utilajelor şi dispozitivelor din
dotare.

Art. 38 Se vor verifica legătura la pământ a tuturor utilajelor ecţionate electric.

În cazul în care se constată defecţiuni sau că legătura la pământ sau la
conductorul de nul al reţelei este întreruptă, se va scoate utilajul de sub
tensiune, vor anunţa lucrătorii special desemnaţi din unitate, vor
supraveghea remedierea defecţiunii constatată şi se va încuviinţa
folosirea utilajului respectiv.

Art. 39 La repartizarea lucrărilor pe muncitori,maistrul sau şeful de echipă va

indica procesul corect de lucru(nepericulos) şi măsurile
corespunzătoare privind utilizarea instalaţiilor, utilajelor şi sculelor din
dotare.

Art. 40 Va verifiva starea echipamentului de protecţie şi a echipamentului de

lucru care va fi folosit de muncitor la lucrarea respectivă.
Art. 41 Autovehiculele aflate pe poziţii de lucru din hale, ateliere sau platforme
tehnologice vor fi asigurate împotriva deplasărilor necomandate, în
acest scop vor fi folosite pene sau cale special confecţionate. În cazul
în care nu se execută lucrări la motor sau la transmisie, autovehiculele
vor fi asigurate şi cu mijloace propirii(frână de ajutor şi cuplarea într-o
treaptă de viteză).

Art. 42 Iluminatul natural şi artificial se va realiza astfel încât să se asigure o

bună vizibilitate la locul de muncă.
Art. 43 Corpurile de iluminat trebuie să fie curăţate periodic. De asemenea, se
vor face măsurători periodice asupra iluminării, precum şi verificarea
instalaţiilor de iluminat.

FOLOSIREA ELEVATOARELOR

Art. 44 Zilnic ,inainte de inceperea lucrului ,conducatorul locului de

munca(sef de echipa) va verifica starea de sanatate si oboseala
a muncitorilor.Persoanele care au consumat bauturi alcoolice nu
vor fi admise la lucru.

Art. 45 Persoanele cu atributii de serviciu vor urmari si vor interzice

introducerea si consumul bauturilor alcoolice in unitate si la
locul de munca,raspunzand personal de starea si capacitatea de
munca a personalului din subordine ,pe tot timpul lucrului.

Art. 46 Echipamentele si utilajele actionate electric vor fi protejate prin

carcase,aparatori etc,astfel incat elementele aflate normal sub
tensiune sa nu poata fi atinse.

Art. 47 Lucrarile de revizii si reparatii ce se executa in atelierul

service ,folosind elevatorul cu doua coloane ,se executa numai
de personal calificat si instruit special pentru acest scop.

Art. 48 Conducatorul locului de munca va stabili metoda de

lucru,masurile tehnice de protectia muncii si masurile
organizatorice necesare pentru executarea lucrarilor de revizii si
reparatii auto,in conditii de securitate.Mecanicul auto va purta si
EIP si EIL corespunzator sarcinii de munca incredintata.
Art. 49 Alegerea mijloacelor ajutatoare pentru operatiile de
demontare ,descarcare si transport se va face in functie de
natura si greutatea materialelor ,pieselor manipulate ,conditiile
locului de munca.

Art. 50 Conducatorul locului de munca ,mecanicul auto care asigura

interventia ,vor lua masuri si se vor asigura ca lucratorii pot
patrunde si ramane in conditii de securitate in toate locurile
necesare efectuarii operatiilor de reglare,intretinere,reparatii.

Art. 51 Zona si punctul de lucru al interventiei vor fi asigurate si dotate

cu un iluminat corespunzator sarcinii de munca(iluminatul local
se va realiza cu lampa portativa).

Art. 52 Toate sculele,SDV –urile ,uneltele utilizate in timpul lucrului de

catre mecanicul auto ,vor fi corespunzatoare,interzicandu-se a
se utiliza cele defecte,decalibrate etc.

Art. 53 Pentru prevenirea pericolului de alunecare a personalului din

atelierul auto ,precum si a pericolului de incendiu,uleiul si
unsoarea necesara ungerii ,trebuie sa se tina in bidoane sau
cutii confectionate din material necombustibil si cu capace
etanse.

Art. 54 Priza de la care se face alimentarea electrica a echipamentului

trebuie sa fie corect pamantata.Se va verifica periodic
pamantarea corecta a prizelor.

Art. 55 Nu se vor lasa persoane neinstruite sa lucreze cu

elevatorul,reparatiile la instalatia electrica a elevatorului ,vor fi
facute numai de catre electricieni autorizati.

Art. 56 Elevatorul NUSSBAUM 2.30 SLE ,model cu doua coloane se va

folosi exclusiv pentru ridicarea autovehiculelor cu greutate
maximum de 3.000 kg,cu incarcare pe ambele brate simultan,in
ambele parti.

Art. 57 Se interzice a se depasi sarcina maxima de 1000 kg pe un

singur brat(Pe fiecare parte a elevatorului sunt cate doua
brate).Nu este permisa ridicarea numai pe un singur brat.
Art. 58 Dispozitivele de siguranta vor fi in perfecta stare de functionare
si anume:
 intrerupator de siguranta care blocheaza functionarea
elevatorului ,in cazul in care bucsele filetate(de pe coloane)se
defecteaza sau se uzeaza peste limita de uzura admisa ;
 intrerupatoare limitatoare –blocheaza/limiteaza functionarea
elevatorului in cazul in care este atinsa limita inferioara sau
superioara de ridicare;
 protectie impotriva impiedicarii accidentale de bratele
elevatorului ,atunci cand acestea sunt lasate jos;
 sincronizare electronica a deplasarii a bratelor.

Art. 59 Se va urmari cu atentie autovehiculul in timpul ridicarii sau

coborarii acestuia ,nefiind permisa stationarea sub autoturismul
aflat pe elevator.

Art. 60 Se interzice stationarea persoanelor in cabina autovehiculului in

timp ce acesta este pe elevator.

Art. 61 Nu este permisa urcarea sau coborarea pe elevator in timpul

operarii acestuia.

Art. 62 Nu este permnisa interventia la partile elevatorului atat timp cat

acesta nu a fost deconectat de la sursa de alimentare electrica.

Art. 63 Elevatorul va funvtiona numai in mediu curat,uscat si bine

ventilat.

Art. 64 Ridicarea autovehiculului se va face astfel:

 conduceti autovehiculul pe elevator,directia de mers
inainte ,pe mijlocul elevatorului;
 pozitionati bratele de sustinere ,sub punctele de sustinere
recomandate de constructorul autovehiculului;
 controlati zona de lucru a
elevatorului pentru a verifica daca
sunt persoane sau obiecte care ar
putea fi antrenate in miscare ,cu
ocazia ridicarii autovehiculului;
  comandati ridicarea ,verificand pozitionarea corecta in
punctele de sustinere;
 ridicati autovehiculul pana cand rotile se ridica deasupra
pardoselei;
 opriti si verificati inca o data sustinerea corecta a
autovehiculului.Pozitionarea corecta in punctele de sustinere
este foarte importanta pentru siguranta in timpul lucrului;
 ridicati autovehiculul la inaltimea de lucru necesara;

Art. 65 Coborarea autovehiculului se va face astfel:

 controlati zona de lucru in jurul elevatorului pentru a verifica
dac a nu sunt persoane sau obiecte care ar putea fi antrenate
in miscare ,cu ocazia coborarii autovehiculului;
 coborati autovehiculul pana cand acesta ajunge in pozitia cea
mai de jos;
 scoateti bratele elevatorului de sub autovehicul;
 conduceti autovehiculul in afara zonei de actionare a
elevatorului.

Art. 66 In cazul in care nu exista tensiune de alimentare ,sau in caz de

defectiune ,autovehiculul aflat pe elevator poate fi coborat numai in mod
manual ,astfel:

 intrerupeti alimentarea generala cu energie electrica;

 scoateti capacul de protectie al coloanei(partea superioara);
 actionati manual (cu ajutorul unei chei potrivite)surubul de la
capacul fiecarei coloane ,alternativ cate 5 cm;
 cand bratele elevatorului ajung in pozitia inferioara (cea mai
de jos),autoturismul poate fi scos din zona de lucru a
elevatorului.

Art. 67 In pozitia cea mai de jos se verifica motivul defectarii si se

inlocuiesc componentele defecte.Nu se va lucra cu elevatorul
pana cand defectul nu a fost complet inlaturat.

Art. 68 In fiecare zi,se va observa functionarea corecta

elevatorului,intretinerea acestuia facandu-se la fiecare trei luni in
caz de utilizare normala.In caz de utilizare in conditii
deosebite ,utilizare intensa,inclusiv mediu murdar,intretinerea
acestuia va fi efectuata mai des.
 REPARAREA AUTOVEHICULELOR

Spălarea autovehiculelor

Art. 69 Dacă în apropierea rampei se

află un drum de circulaţie
pentru pietoni sau vehicule,
între rampă şi drum se vor
monta paravane asigurate
contra răsturnării astfel încât
jetul de apă de spălare să nu
lovească oamenii sau
vehiculele care trec pe drum

Art. 70 Autovehiculele ce urmează a fi spălate se manevrează cu atenţie pe

rampa metalică sau de beton şi se asigură contra pornirii necomandate,
0aşezându-se cale de blocare la roţile din spate în ambele sensuri(faţa şi
spatele roţilor).

Art. 71 Furtunul prin care vine apa sub presiune va fi în bună stare, iar legătura
cu piesele metalice se va sigura cu coliere de strângere.

Art. 72 Urcarea sau coborârea autovehiculelor pe/şi de pe rampă se vafcae

numai după ce lucrătorii din jur au fost avertizaţi referitor la
operaţiunea ce se execută.
Art. 73 Se interzice îndreptarea jetului de apă sub presiune spre instalaţiile
elcetrice aflate în zona rampei.

Art. 74 Decantoarele şi separatoarele de reziduuri petroliere aferente

instalaţiilor de spălare vor fi acoperite şi îngrădite

Art. 75 Aerisirea se va efectua permanent.

Art. 76 Mâlul din decantoare va fi evacuat cu ajutorul pompelor de noroi sau
late mijloace mecanizate.

Art. 77 În timpul curăţirii decantorului, lucrătorul nu va sta pe suprafaţa

decantorului.

Art. 78 Înainte de pornirea pompei de apă se va verifica existenţa grătarului

(sau a platformei electrizolante) de protecţie de sub tabloul de
comandă, precum şi legătura la pământ.

Art. 79 Cuplajul pompei va fi acoperit cu apărători.

Art. 80 Înainte de pornirea pompei de apă, capătul furtunului cu ştuţul, va fi

ţinut în mână sau fixat într-un colier pentru a se evita lovirea ca urmare
a presiunii jetului de apă.

Art. 81 La terminarea programului de lucru rampa va fi curăţată şi spălată.

Art. 82 După terminarea lucrului, încăperea pompelor şi tabloul elctric se vor

încuia cu cheia.

Revizia tehnică şi diagnosticarea

Art. 83 Autovehiculele trebuie să fie introduse în hală cu motorul în

funcţiune,având în rezervor o cantitate de carburant de cel mult 10%
din capacitatea acestuia, necesară deplasării automate de la un punct de
lucru la un altul. Fac excepţie autovehiculele care se introduc în hală
numai pentru reviziile tehnice periodice.

Art. 84 Autovehiculele trebuie să fie introduse pe linia de revizie şi

doagnosticare numai după ce sunt spălate.

Art. 85 Canalul de revizie trebuie menţinut în stare curată, asigurându-se

scurgerea apei, a uleiurilor şi a combustibililor. Introducerea
autovehiculelor pe canal se va face cu viteza de maximum 5 km/h,
dirijate din faţă, de la sol, de către conducătorul locului de muncă.
Art. 86 Verificarea presiunii în pneuri şi ridicarea acesteia la valorile
stabilite(faţă sau spate) pentru fiecare tip de autovehicul trebuie să se
facă potrivit prevedrilor din tabelul cuprinzând presiunea admisă, care
trebuie să fie afişat la locul de muncă.

Art. 87 La umflarea pneurilor se va folosi în mod obligatoriu dispozitivul de

protecţie împotriva săririicercului de la jantă. În cazul jantelor
monobloc sau din mai multe bucăţi nu se utilizează dipozitiv de
protecţie.

Art. 88 Compresorul folosit la umflarea pneurilor va fi în stare bună de

funcţionare, dotat şi inscripţionat corespunzător.

Art. 89 Lucrătorul de la rampă, care efectuează verificarea, trebuie să fie

instruit şi autorizat asupra cunoşterii caracteristicilor tehnice,
funcţionale ale compresoarelor.

Art. 90 Mişcarea autovehiculelor pe rampă trebuie să se facă numai dirijată de

persoane cu atribuţii de serviciu, numai după ce aceştia s-au convins că
echipa a ieşit din canalul de revizie şi s-a îndepărtat de autovehicule, iar
sculele şi piesele de lucru au fost înlăturate.

Art. 91 Standul unde se face verificarea bunei funcţionări a sistemului de rulare

şi a motorului. Trebuie să aibă montat grilajul de protecţie.

Art. 92 La verificarea sistemului de semnalizare, lucrătorul trebuie să stea pe

podeţul mobil al canalului.

Art. 93 La operaţia de verificare a mecanismului de direcţie, lucrătorul va cala

roţile din spate şi va acţiona frâna de mână, după care va proceda la
suspendarea părţii din faţă a autovehiculului.

Art. 94 În timpil verificării parametrilor dinamici ai autovehiculului pentru a se

evita producerea de accidente prin ieşirea accidentală a autovehiculelor
de pe postul de încercare,se va asigura blocarea mijlocului de transport
pe post cu cale de blocare.

Art. 95 La diagnosticarea motorului în timpul funcţionării se vor avea în vedere

ca:
  în timpul funcţionării motorului să se evite aşezarea lucrătorului în
dreptul paletelor ventilatorului,
 să se asigure evacuarea gazelor arse ale motorului folosindu-se în
acest scop tubulatura de evacuare şi sistemul de ventilaţie.

Art. 96 La utilizarea standurilor de testare a frânei nu se va depăşi valoarea de

încercare maximă prescrisă de uzina constructoare.

Art. 97 După terminarea operaţiilor de testare a sistemului de frânare,

lucrătorul va scoate standul de sub tensiune, va păstra distanţa prescrisă
faţă de cilindrii hidraulici şi va părăsi canalul de comandă al cilindrilor
hidraulici.

Demonatarea

Art. 98 Demontarea autovehiculelor în vederea reparării se va executa în

sectoare şi pe posturi de lucru specializate pentru aceste operaţii.

Art. 99 Subansamblurile rezultate de la demontarea autovehiculelor trebuie

depozitate în spaţii special destinate în acest scop.

Art. 100 Se interzice depozitarea subansamblurilor rezultate de la demontarea

autovehiculelor pe căile de acces.

Art. 101 Îndepărtarea subansamblelor de pe autovehicul se va face numai după

ce lucrătorul a verificat că toate îmbinările acestora cu reperele
învecinate au fost demontate.

Art. 102 Uneltele de lucru utilizate de cătrte muncitori, precum şi instalaţiile de

ridicat(cricuri, macarale,etc.) vor fi controlate înainte de începerea
lucrului.

Art. 103 Se interzice folosirea sculelor decalibrate sau defecte.

Art. 104 Se interzice executarea operaţiilor de demontare a părţilor din

autovehicul, când acestea sunt prinse sau/şi susţinute de mijlocul de
ridicat.

Art. 105 La demomtarea arcurilor se vor folosi cleşti sau scule speciale.
Art. 106 Depresarea bucşelor, inelelor de rulmenţi, cămăşilor, etc. se va face
numai cu prese şi dispozitive speciale.

Art. 107 Transportul subansamblelor demontate, grele sau voluminoase se va

face cu mijloace de transport pe care se va asigura stabiltatea acestora
în timpul transportului.

Art. 108 La demonatrea îmbinărilor nituite trebuie folosite paravane metalice de

protecţie împotriva proiectării de metal sau a aşchiilor de metal
rezultate în timpul lucrului.

Art. 109 Demonatrea părţilor componente ale instalaţiei electrice de pe

autovehicul se va face numai după decuplarea bateriei de acumulatoare.

Art. 110 Demontarea subansamblelor de sub cadru sau caroseria autovehicului,

pe locuri staţionare, se va executa numai cu autovehiculul aşezat pe
capre metalice prevăzute la partea superioară cu pene de lemn, în bună
stare şi dispuse în aşa fel , încât sp asigure stabilitatea autovehiculului.

Art. 111 În lucrul cu flexul continuu se interzice trecerea peste transportorul

pentru autovehicule în timpul funcţionării acestuia, dacă nu sunt
omologate locurile de trecere corespunzătoare.

Art. 112 În cazul defectării transportorului pentru autovehicule, acesta va fi oprit

imediat, iar intervenţia de depistare şi remediere a defecţiunii se va face
de către echipa de întreţinere specializată.

Art. 113 Se interzice desfundarea conductelor de benzină, motorină, încetarea

conductelor pentru aer ect. Prin suflare cu gura.

Art. 114 Lucrătorii care fac probe sub presiune vor verifica buna funcţionare
manometrelor de control, precum şi integrarea garniturilor de etaşare.

Art. 115 Spălarea şi degresarea pieselor mici se vor face numai cu detergenţi, în
cuve speciale, amplasate în locuri corespunzătoare.
 Introducerea sau scoaterea autovehiculelor în/din halele şi
atelierele de reparaţii

Art. 116 Autovehiculele cor fi introduse la operaţiile de întreţinere sau de

reparare numai după spălarea lor.

Art. 117 Introducerea autovehiculelor în halele şi atelierele pentru reparaţii se

va face cu motorul în funcţiune, numai cu respectarea următoarelor
condiţii:

 cantitatea de carburanţi din rezervor să fie redusă la strictul necesar

deplasării autonome a autovehiculului pe fluxul tehnologic, fără a
depăşi 10% din capacitatea rezervorului, iar buşonul să fie montat,
 după aşezarea autovehiculului pe postul de lucru,se va scoate de sub
tensiune instalaţia electrică a acestuia.

Art. 118 Introducerea autovehiculelor în halăse va face numai cu mersul înainte

cu o viteză de maximum 5 km/h. Când spaţiul halei este mic şi nu se
poate executa întoarcerea autovehiculului, intrarea se va face şi cu
mersl înapoi. În acest caz conducătorul autovehicului va fi ajutat la
manevrarea de către o altă persoană va sta în raza de vizibilitate a
şoferului, în afara autovehiculului.

Art. 119 Este interzis introducerea în hale sau ateliere a autovehiculelor

încărcate cu materiale combustibile sau uşor inflamabile sau dacă
prezintă scurgeri de combustibil.

Art. 120 Manevrarea autovehiculelor în incinta halelor se va face sub directa

supraveghere a persoanelor cu atribuţii de serviciu, după ce în prealabil
s-a efectuat instructajul celor ce execută operaţia şi s-au luat toate
măsurile de siguaranţă în vederea evitării riscului de accidentare a
persoanelor de la locurilor de muncă alăturate.

Art. 121 Când cabina este rabatată în faţă, trebuie verificată poziţia cârligului de
siguranţă (clichetului), urmărindu-se ca acesta să fie în poziţie
„zăvorât”.
Art. 122 Ori de câte ori este necesară rabatarea cabinei, se va monta şi utiliza
dispozitivul suplimentar de siguranţă. Fac excepţie cabinele care se
rabat prin utilizarea sistemelor hidraulice.

Art. 123 Suspendarea autovehiculelor se va face numai pe capre rezistente,

corespunzătoare ca înălţime tipurilor de autovehicule din dotare. Se
interzice suspendarea pe materiale improvizate(bolţari, cărămizi, pietre,
etc.).

Art. 124 Ridicarea şi suspendarea autovehiculelui sau rabatarea cabinei se va

face numai cu uşile închise.

Art. 125 Pentru ridicarea autovehiculelui cu cricul se va alege punctul indicat al

cadrului. Cricul se va aşeza pe teren neted. Pentru stabilitate, sub cric se
vor aşeza bucăţi de scândură rezistente şi perfect netede. Dacă cricul nu
ajunge în punctul de ridicare, între acesta şi cadru se va aşeza un butuc
de lemn din esenţă tare, cu laturi regulate. În cazul efectuării unor
lucrări de suspendare în afara halei pe teren acoperit cu gheaţă, se va
îndepărta mai întâi gheaţa de pe locul unde se pune cricul.

Art. 126 Transportul în hală sau ateliere a pieselor mari şi de formă complexă se
va face cu căruciooare sau alte mijloace de transport prevăzute cu
suporturi adecvate astfel încât stabilitatea pieselor în timpul
transportului să fie asigurată.

Art. 127 Pentru executarea lucrărilor de reparaţie la motoare şi cutii de viteză,

fără pericolul răsturnării, acestea trebuie aşezate stabil pe bancurile de
lucru şi calate sau prinse în dispozitive care să permită rotirea lor în
poziţii care să asigure uşurarea efortului fizic.

Art. 128 Pentru lucrările absolut necesare sub autovehicul, când înălţimea de
suspendare nu permite o poziţie de lucru în picioare sau când lucrările
nu se execută pe canalul de revizie, lucrătorii vor folosi paturi rulante
 adecvate. În această situaţie lângă bara de protecţie din faţă şi lângă cea
din spate a autovehicului se va aşeza câte o placă avertizoare cu
inscripţia: „ATENŢIE SE LUCREAZĂ SUB MAŞINĂ”.

Art. 129 Se interzice desfacerea

cu dalta şi ciocanul a piuliţelor şi
prezoanelor.

Art. 130 Trecerea peste

canalele de revizii de va face numai
de podeţele aflate pe acestea.

Art. 131 Unsoarea consistentă folosită în procesul tehnologic se va păstra în cutii

din tablă sau lemn, prevăzute cu capac.

Art. 132 Trecerea peste canalele de revizii de va face numai ăe podeţele aflate pe
acestea.

Art. 133 Pornirea motorului după ieşirea de pe banda de montaj se va face de

personal calificat, în prezenţa persoanei autorizate de conducerea
unităţii, numai după ce se va constata că nu se găsesc persoane sub
autovehicul sau în apropierea lui şi după ce se va racirda ţeava de
eşapament la conducta de evacuare a gazelor arse.

Art. 134 Pornirea motoarelor în hală este interzisă fără aprobarea personalului cu
atribuţii de serviciu.

Art. 135 Pornirea motorului şi manevrarea autovehicului se va face numai după

ce se constată că nu se găsesc persoane sub maşină sau în apropierea ei.
Manevrarea va fi dirijată de către o persoană aflată în afara
autovehiculului în raza de vizibilitate a şoferului.

Art. 136 Încercarea funcţionării motoarelor reparate şi montate pe autovehicule

se va face numai de persoanal calificat care posedă permis de
conducere de categorie corespunzătoare.
Art. 137 Se interzice încercarea frânelor cu autovehiculului în mers, în hale,
ateliere şi pe platformele tehnologice. Proba frânelor se va face numai
la standul de încercare al frânelor sau în locurile special amenajate în
acest scop.

Art. 138 Scoaterea autovehiculelor din hale, ateliere şi de pe platforme

tehnologice se va face numai după ce sculele şi dipozitivele folosite au
fost îndepărtate cu aprobarea şi sub supravegherea maistrului sau a
şefului de echipă.

Art. 139 Se interzice scoaterea din hală a autovehiculelor la care nu s-a efectuat
un control al sistemelor de suguranţă rutieră(direcţie, frână, semnalizare
luminoasă).

SUDAREA CU ARC ELECTRIC

Art. 139 În vederea diminuării la minim a pericolelor datorate tensiunii de mers

în gol, care apare în mod obligatoriu pe electrod se vor lua măsuri de
prevenire a acestora. Astfel instalarea echipamentelor de sudare cu arc
electric se va face în aşa fel să se reducă riscurile de şocuri electrice
care s-ar putea datora unor tensiuni mai mari decât tensiunea de mers în
gol.

Art. 140 Se vor lua măsuri pentru reducerea pericolelor de contact accidental a
circuitului de sudare cu conductorul de protecţie sau cu pământul.

Art. 141 Dacă piesa de sudat este în mod intenţionat racordată la conductorul de
protecţie sau la pământ, legătura va fi făcută cât mai direct cu ajutorul
inui cablu având secţiunea egală cu cea a cablui de retur. Se vor lua
măsuri de evitare a curenţilor vagabonzi de sudare. Nu se va efectua în
mod intenţionat conectarea piesei de sudat sau a circuitului de sudare la
conductorul de legare la pământ al reţelei de alimentre a sursei pentru
sudare sau cel al aparatului electric de conectare asociat sursei.

Art. 142 Pentru a evit contactele electrice între circuitul de sudare şi elementele
conductoare străine de instalaţie, situate în zona de lucru şi pe care este
posibil să fie pus un portelectrod sau un cap pentru sudare sau pe care
s-ar putea amorsa un arc electric, se vor mijloace de protecţie ale
acestora cum ar fi: ecrane izolante, distanţoare, etc.
Art. 143 În cazul în care nu se pot aplica măsurile de mai sus se vor stabili
legături echidistante cu ajutorul unor cabluri izolate, având secţiunea
corespunzătoare, între piesa de sudat şi elementele conductoare străine
de instalaţia de sudare.

Art. 144 Este interzis ca circuitul de sudare să vină în contact cu buteliile de gaz
protector, aflate în apropierea piesei de sudat.

Art. 145 La legătura electrică între echipamentul de sudare şi piesa de sudat este
strict interzisă utilizarea unor elemente conductoare străine de
izolaţie(şine, ţevi, schele etc.) dacă acestea nu reprezintă piesa de sudat
însăşi.

Art. 146 Se vor lua toate măsurile pentru reducerea pericolelor de contact
accidental al circuituluzi de sudare cu condutorul de protecţie sau cu
pământul.

Art. 147 Dacă piesele pentru sudat sunt amplasate pe o masă de sudare, cablurile
de retur şi de legături echipotenţiale vor fi racordate la masă.

Art. 148 În cazul în care doi sau mai mulţi sudori lucrează unii aproape de alţii şi
în mod deosebit pe aceeaşi piesă, vor fi luate măsuri speciale în ceea ce
priveşte racordarea surselor pentru sudare la reţeaua de alimentare şi la
piesa de sudat, în scopul eliminării tensiunii de mers în gol, ce poate să
apară între doi portelectrozi sau între două capete pentru sudare.

Art. 149 Dacă una saau mai multe surse pentru sudare interconectate sunt scoase
de sub tensiune ele vor fi deconectate atât de la reţeaua de alimentare
cât şi de la circuitul de sudare comun pentru înlăturarea pericolelor
datorate tensiunilor de retur.

Art. 150 Interconectarea mai multor surse pentru sudare se va face numai de
către un expert.

Art. 151 Dacă se efectuează lucrări de întreţinere sau reparare, echipaamentul de

sudare va fi decuplat atât pe parteaa de alimentare cât şi pe parteaa de
utilizare. Derogări de la această condiţie se vor face numai de către un
expert.
Art. 152 Orice racordare în circuitul de sudare va fi efectuată înainte de
punereaa sub tensiune a sursei pentru sudare.

Art. 153 Dacă sudorul îşi întrerupe lucrul sau îşi părăseşte postul de lucru, sursa
pentru sudaare sau circuitul de sudare se va scoate de sub tensiune
astfel încât instalaţia să nu poate fi pusă în mod accidental în funcţiune
de laa portelectrod sau de la capul de sudare.

Art. 154 În cazul utilizării unui aparat trifazat ce deserveşte mai multe posturi de
sudare sau în cazul mai multor surse pentru aaceeaaşi piesă de sudat sau
pentru piese interconectate, sudorii vor lucra suficient de departe unii
de alţii şi vor fi instruiţi să nu atingă niciodată simultan doi
portelectrozi sau două capete pentru sudare.

Art. 155 Pentru instalarea şi utilizarea echipaamentelor pentru sudare cu aarc

electric se va utiliza şi STAS 13074-92.

SUDAREA MANUALĂ CU ARC ELECTRIV

PROTECŢIA ÎMPOTRIVĂRII ELECTROCUTĂRII

Art. 156 În timpul pauzelor de lucru portelectrodul va fi aşezat sau agăţat de un

suport izolat, astfel încât să nu atingă piesa sau suportul acesteia , care
sunt legate laa sursa de alimentare a circuitului de sudare. Se interzice
categoric ţinerea porelectrodului sub braţ, pentru a preveni scurgerile
curentului electric prin corp.

Art. 157 Conductorii electrici, mobili folosiţi în racordarea la reţea şi cablurile

pentru alimentaare circuitului de sudare vor fi feriţi împotriv
deteriorării în timpul exploatării şi l transportului, în mod special
împotriva contactului cu stropi de metal topit, precum şi a trecerii peste
ei a mijlocelor de transport. Cablurile mobile vor fi uşoare şi foarte
flexibile, păstrându-se în colaci când nu se execută operaţia de sudare.

Art. 158 La cablurile de alimentaare a circuitului de sudare cu izolaţia

deteriorată, în cazul în care cablurile respective nu vor putea fi înlocuite
imedit, zonele deteriorate vor fi reaparate imediat, prin îndepărtarea
 zonei deteriorate şi realizarea unor îmbinări în regiunea respectivă.
Izolarea cu bandă izolatoare a zonei reparate nu este suficientă şi în
consecinţă este obligatorie folosirea bucşelor de protecţie din matrial
izolant, care să acopere în întregime zonaa reparată. Starea izolaţiei
cablurilor de alimentre a circuitului de sudare se va verifica înainte de
începerea lucrului(schimbului).

Art. 159 Înainte de operaţia de îmbinare aa cablurilor pentru alimentarea

circuitului de sudare, echipamentul de sudare va fi deconectat de la
reţea.

Art. 160 Zonele de îmbinaare ale cablului pentru alimentarea circuitului de

sudare vor asiguraa o bună conductibilitate, securitate faţă de
solicitările mecanice şi o izolare perfectă în special în zone de îmbinare.

Art. 161 Îmbinarea cablurilor pentru alimentarea circuitului de sudare sau tăiere
se va realiza prin topire la cald, prin sudare sau cu mufe de conexiuni
izolate.
Art. 162 Cablul de masă va fi racordat direct la piesă, fiind interzisă utilizarea
unor improvizaţii. Racordarea se va realiza numaai cu cleme de
strângere, bornă cu şurub, bine strânse, cu poli magnetici, cu condiţia
ca suprafeţelor de contact să fie netede şi curate.

Art. 163 În cazul în care portelectrozii şi capetele pentru sudare nu sunt

utilizaaţi, vor fi astfel amplasaţi încât să fie izolaţi. Electrodul va fi scos
din portelectrod.

Art. 164 Posturile fixe pentru sudarea cu arc electric vor fi prevăzute cu un
suport electroizlant pentru fiecare portelectrod, pe care să se aşeze
portelectrodul în perioadele de pauză. Este strict interzisă aruncarea la
întâmplare a porelectrodului chiar dacă nu este sub tensiune, indiferent
de caracterul fix sau mobil al postului de sudare.

Art. 165 La sudarea maanuală cu electrozi înveliţi, sudorii vor purt în mod
obligatoriu mănuşi şi în timpul înlocuirii electrozilor.

Art. 166 La utilizarea generatoarelor de curent continuu şi a trnsformatoarelor

folosite la sudare cu arc electric se vor respecta condiţiile impuse în
prescripţiile de electrosecuritate.
Art. 167 Echipamentele(sursele) de sudare antrenate de motoare cu combustie
internă vor fi instalaate astfel încât să prevină intoxicaţiile ce pot fi
provocate de gazele de eşapament. Se interzice lucrul cu echipamente
de sudare defecte sau în staare necorespunzătoare.

Art. 168 Pentru racordarea la reţea, executarea legăturilor fixe, inclusiv

montarea pieselor, se va face numai de către electricieni calificaţi în
astfel de lucrări, care vor respecta toate prescripţiile în vigoaare
referitoare la instalaaţiile electrice.

Art. 169 Dacă legarea la reţea a unui echipament de sudare se realizează fără fişă
şi priză se va prevedea la locul de racordare un întrerupător cu aajutorul
căruia să se scoată de sub tensiune cocomitent toţi conductorii de
alimentare.

Art. 170 Dacă legareaa laa reţea se face prin prize cu capace metalice, capacele
vor fi legate la centura(priza) de înpământare.

Art. 171 La echipamentele de sudare care nu sunt racordate prin fişă, conductorii
de racordare la reţea se vor fixa cu papuci şi vor fi astfel dispuşi încât
să se excludî posibilitatea deteriorării izolaţiei lor, din cauza frecării lor
de apărătorile de borne.

Art. 172 În cazurile în care urmează să se execute lucrări de recepţie sau de

curăţire a echipamentelor de sudare sau când se schimbă locul lor de
amplasare, acestea vor fi scoase de sub tensiune, prin deconectarea lor
de la reţea.

Art. 173 Nu se vor utiliza decât echipamente de sudare omolagte care vor
îndeplini condiţiile de electrosecuritate.

Art. 174 Echipamentele de sudare, generatoarele şi transformatoarele de sudare

vor fi prevâzute cu dispozitive speciale, care să permită schimbrea
nepericuloasă a electrozilor pentru sudare. Totodată ele vor fi protejate
împotriva atingerii accidentale, prin legaarea lor l prize de pământ sau
laa conductorul de nul.

Art. 175 Este interzisă sudarea conccmitentă pe ceeşi piesă cu două instalaţii de
sudare manuală cu arc electric de curent continuu cu polarităţi opuse.
 TĂIEREA CU ARC ELECTRIC ŞI CU ARC-AER

Art. 176 În cazul tăierii şi crăiţuirii cu arc electric (elctropneumatic) se vor

respecta prescripţiile privitoare la sudarea cu arc electric manuală.

Art. 177 La tăierea cu arc-aer, vor fi luate măsuri deosebite de protecţie

împotriva incendiilor.

SUDAREA CU ARC ELECTRIC ÎN MEDIU DE GAZ

PROTECTOR. SUDAREA ŞI TĂIEREA CU GAZ PROTECTOR

ECHIPAMENT INDIVIDUAL DE PROTECŢIE

Art. 178 Îmbrăcămintea sudorilor care efectuează lucrări de sudare cu arc

electric sub protecţie de gaze şi a ajutoaarelor acestora va fi deosebită
de costumul sudorului care efectuează lucrări de sudare cu arc electric,
astfel hainele de protecţie vor îndeplini următoarele condiţii:

 vor fi confecţionate din material dens, tratat ignifug şi căptuşit;

 nu vor avea buzunare, pentru a nu permite strecurarea particulelor
incandescente înăuntru lor;
 se vor încheia cu nasturi, de preferinţă prin spate şi vor fi croite până
sus pe gât;
 pentru sudarea cu arc WIG şorţurile din piele utilizate de sudori vor
fi purtate peste haina de lucru(STAS 1784-87).

Art. 179 Pentru protecţia ochilor şi a feţei împotriva radiaţiilor şi stropilor de

metal topit, la sudarea cu arc şi electrozi înveliţi, sudorii vor folosi
masca specială cu cască prevăzută cu filtru de lumină.

Art. 180 Alegerea sticlei filtrnte pentru protecţi ochilor se face în funcţie de
gazul protector folosit(argon, heliu, hidrogen, bioxid de carbon) şi de
circuitul de sudare în aşa fel încât radiaţiile ultraviolete şi infraroşii să
fie absorbite.
Art. 181 În cazul sudării cu arc MIG şi MAG, din cauza curentului de sudare de
valoare mare utilizat, a radiaţiilor puternice şi a căldurii degajate se vor
luaa măsuri deosebite:

 se vor purta veste speciale de piele cu mâneci şi platcă detaşabile,

din piele, încheiate până sus pe gât;
 când părţile interioare ale corpului sunt şi ele expuse radiaţiilor
puternice ultraviolete şi infraroşii, cum se întâmplă când se sudează
ghemuit. În spaţii mici sau în aalte situaţii se vor purta pantaloni din
piele sau şorţuri speciale.

Art. 182 Mâinile şi antebraţele se vor proteja de arsurile provocate de stropii de

metal incandescent, ca şi cele provocate de radiaţii ultraviolete, prin
mănuşi de piele speciale cu manşete lungi(STAS 1783-84).

Art. 183 Arsurile laa picioare provocate de stropi sau scurgeri de metal topit, vor
fi evitate prin purtarea de încălţăminte(STAS 11276-89 şi STAS 2259-
80).

Art. 184 Pentru prevenirea ydrobirii degetelor sau a labei piciorului, prin
cădereaa sau aalunecarea pieselor grele de pe masa de sudură,
încălţămintea sudorului va fi de securitate(cu bombeu întărit).

Art. 185 Încălţămintea sudorilor care lucrează cu arc electric protejt în mediu de
gaz va fi electroizolantă.

Art. 186 În cazul în care ventilaţia locală nu este suficientă şi nici nu poate fi
înbunătăţită, când se sudează prin procedee MIG, cupru, aluminiu,
magneziu şi alijelor lor, sau când există pericolul degjării de vapori
foarte toxici de plumb, cadmiu su beriliu se va utiliza un aparat
respirator cu aducţie de aer sau inepedent(cu butelie).

REPARTIZAREA SARCINII DE MUNCĂ

Art. 187 La sudarea metalelor neferoase şi a liajelor lor se va lua în considerare

protejarea sudorilor şi a personalului auxiliar care lucrează în aceeaşi
încăpere. În cazul lucrărilor cu aliaje caare conţin beriliu şi cadmiu, chir
 dacă se lucrează în aer liber, protecţiaa căilor respiratorii este
obligatorie.

PROTECŢIA ÎMPOTRIVA ELECTROCUTĂRILOR ŞI A

DEGAJĂRILOR DE GAZE

Art. 188 Înainte de începerea lucrului, suprafeţele materialului ce urmeaază a fi

sudat vor fi bine curăţate şi uscate, pentru a reduce dagajarea de fum şi
gaze şi pentru a aasigura condiţii bune pentru lucru. Îndepărtarea
prafului, grăsimilor şi a stratului de vopsea se va face folosind substanţe
adecvate. Curăţirea nu va fi înlocuită prin reglarea unui jet mai puternic
de gaze. Piesele vor fi uscate, fără urmă de tricloretilenă, pentru a se
evita formarea de fosgen(gaz extrem de toxic) în timpul sudării.

Art. 189 La sudarea metalelor neferoase nu se admite în nici un caz, degresarea

suprafeţelor cu tricloretilenă şi dicloretilenă.

Art. 190 Este interzis să se utilizeze substaanţe pentru degresare(benzină,

tricloretilenă) în încăperea în care se sudează.
Art. 191 Dacă acest lucru este absolut necesar se vor lua măsuri caare să
preîntâmpine pericolul de incendiu.

Art. 192 La sudarea maanuală cu electrozi cu conţinut de thoriu vor fi rspectate

normele şi prevederile în vigoare cu privire la lucrul cu substanţe
radioactive şi alte surse de raadiaţii ionizante.

Art. 193 Pentru evitarea pericolului datorat gazului de protecţie(asfixie prin

înlocuirea aerului sau diluarea oxigenului) se vor controla zilnic
robinetele şi joncţiunile buteliilor(controlul etanşeităţii), iar în cazul
lucrului pe schimburi, acesta se va face de două ori pe schimb, la
începutul sau după pauza de masă şi în cazul întreruperii totale a
lucrului.

Art. 194 Pentru evitarea degajărilor toxice datorate straturilor de acoperire, se

vor curăţa perfect piesele de sudat pe o lăţime de 10-15 cm de aceste
straaturi(exemplu: răzuire, sablare, periere, degresare etc.).
Art. 195 Atât la sudarea în mediu de gaz protector cât şi la cea cu plaasmă,
pentru prevenirea degajării de gaze toxice se va face curăţirea
straturilor de acoperire, se vor controla atent piesele de sudat, dacă sunt
perfect uscate şi nu conţin urme de degresant.

Art. 196 În cazul preîncălzirii generale sau locale a pieselor, se va sigura

protecţia sudorului contra arsurilor. La sudarea pieselor cu gabaarit
mare, când sudorul se află pe piesă sau în interiorul acesteia se va
utiliza o platformă care să izoleze sudorul contra temperaturii ridicate a
metalului încălzit.

Art. 197 Este interzis a se depozita în atelierul de sudură recipiente ce conţin

degresanţi halogenaţi. Este interzisă sudarea în încăperile în care sunt
depozitate recipiente cu degresanţi halogenaţi.

Art. 198 Amplasarea recipientelor butelie cu heliu sau argon, în apropierea

locurilor în care se sudează este interzisă, până la o distanţă de cel puţin
5 m.

ECHIPAMENT DE MUNCĂ

Art. 199 Echipamentele de sudare utilizate în mediu de gaz protector şi la tăierea

cu plasmă vor respecta condiţiile impuse în prescripţiile de
electrosecuritate.

Art. 200 Instalaţia pentru sudare şi scutul de potecţie vor fi îngrijite cu atenţie,
ele fiind expuse unor temperaturi ridicate în timpul lucrului. Nu se
admite începerea lucrului dacă se constată spărturi, fisuri sau alte
deteriorări ale instalaţiei.

Art. 201 Toate elementele sistemului de semnalizare vizuală sau sonoră, a

instalaţiilor de sudare în mediu protector de gaz sau de tăiere cu plasmă
vor fi în perfectă stare, fiind interzisă exploatarea instalaţiei cu
defecţiuni.

Art. 202 Alimentarea cu gaz protector, la sudarea cu electrozi cu conţinut de

thoriu va fi întreruptă numai după răcirea capătului electrodului.
Art. 203 La sudarea în mediu protector cu argon se vor respecta cu stricteţe
distanţele minime dintre electrodul de wolfram şi piesă, în caz contrar
se produce arderea rapidă a electrodului su degajări de gaze nocive şi
radiaţii deosebit de puternice.

PROTECŢIA ÎMPOTRIVA ELECTROCUTĂRII

Art. 204 Atingerea sau lăsarea din mână a echipamentului de sudare folosit la
sudarea în mediu protector de argon, atât timp cât acesta se află sub
tensiunea de mers în gol, este interzisă. Întreruperea automată a
circuitului are loc câteva secunde de la stingerea arcului electric.
Instalaţia va semnaliza întreaga perioadă de timp în care se află sub
tensiunea de mers în gol.

Art. 205 După pornirea instalaţiei nu se permite accesul la părţile componente

ale acesteia.

Art. 206 La sudarea în mediu protector de argon şi tăierea cu plasmă, furtunul de

alimentaare cu apă de răcire a echipamentului pentru sudare va fi etanş
şi bine racordat. Ieşirea apei din capul pentru sudare va fi controlabilă,
iar în cazul opririi apei de răcire se va întrerupe imediat sudarea/tăierea
şi e va remedia defecţiunea.

Art. 207 Pentru instalaţia de încălzire electrică aa gaazului se vor folosi tensiuni
de maxim 24 V. Pentru prevenirea arsurilor, instalaţia va fi prevăzută
cu apărători. Nu se admit modificări, descompletări, improvizaţii.

ARZĂTORUL DE SUDARE

Art. 208 Sunt interzise reparaţiile arzătoarelor de sudură de către persoane

nespecializate şi neautorizate.
Art. 209 Racordarea arzătoarelorse va face numai prin inermediul unui
dispozitiv contra întoarcerii flăcării, de tipul supapă hidraulică sau alte
dispozitive.

Art. 210 Deplasarea sudorului cu arzătorul aprins în afara zonei de lucru, urcarea
pe scări sau schele sunt interzise.

Art. 211 Este interzisă păstrarea arzătoarelor racordate la sursa de gaz, în sertare
sau dulapuri.

REAPARTIZAREA SARCINII DE MUNCĂ

Art. 212 Înainte de începera lucrului se va verifica buna funcţionare şi

etanşeitatea arzătorului, rspectiv a aparatului de sudat.

Art. 213 În timpul întreruperii lucrului arzătorul se va sringe şi se va agăţa pe un

suport. Este interzisă agăţarea arzătorului(chiar stins) de recipientele
buteliei, generatoarele de acetilenă sau de corpurile goale în interior.
Arzătorul aprins nu se va lăsa din mână nini un moment.

Art. 214 La întreruperile de lungă durată, în afară de închiderea robinetelor de la

arzător, se vor închide şi robinetele cu ventil ale recipientelor butelie,
pecum şi robinetul generatorului de acetilenă sau cel de la punctul de
distribuţie, dacă alimentarea se face prin conducte.

Art. 215 Dacă becul arzătorului se încălzeşte excesiv în timpul lucrului, se va

închide robinetul pentru acetilenă şi se va introduce aparatul într-un vas
cu apă rece, curată, lăsând robinetul pentru oxigen puţin deschis.

Art. 216 În cazul astupării duzelor arzătorului, în urma întoarcerii de flacără, la

stingerea accidentală a flăcării, sau în cazul altor deranjamente se va
închide imediat robinetul arzătorului. Dacă defecţiunea nu poate fi
înlăturată, prin simpla curăţire a duzei arzătorului cu ajutorul unei
sârme de alamă moale şi a becului d la capătul tijei sau a duzei,
arzătorul va fi scos din uz şi anunţaat imediat maistrul.

Art. 217 Când sursa de alimentare cu acetilenă este un generator de acetilenă,

folosirea unui arzător este admisă numai după ce arzătorul, conducta de
acetilenă, şi supapa hidraulică de siguranţă au fost verificate şi s-a făcut
 o purjare cu gaze. Se vor respecta instrucţiunile date de întreprinderea
reproducătoare.

Art. 218 La fiecare şoc produs de întoarcerea flăcării, se vor închide imediat
robinetele de acetilenă şi oxigen ale arzătorului. Înaintea reluării
lucrului se va răci arzătorul în apă curată, fără urme de ulei şi se vor
controla şi purja şi furtunurile. Nu este admisă aprinderea flăcării
înainte de se verifica nivelul apei în supapele hidraulice de siguranţă.

Art. 219 Arzătoarele de sudare vor fi prevăzute cu câte un element de închidere,

pentru admisia gazului combustibil şi pentru oxigen. La manevrarea
ambrlor robinete se va evita pătrunderea unui gaz în circuitul celuilalt şi
invers. Robinetele vor fi fixate în mânerul arzătorului.

Art. 220 La aprinderea arzătorului se va deschide cu ¼ de tură robinetul pentru

oxigen, apoi cel pentru acetilenă (respectiv gazul combustibil)
aprinzând imediat amestecul. Flacăra de lucru se reglează apoi cu
ajutorul celor două robinete ale arzătorului. Stingerea se face închizând
mai întâi robinetul pentru acetilenă iar după stingerea flăcării se închide
şi robinetul pentru oxigen.

Art. 221 La aaprinderea aparatelor de tăiat se va deschide cu ¼ tură robinetul

pentru oxigen, de încălzire, apoi robinetul pentru acetilenă, aprinzându-
se imediat amestecul rezultat. Reglarea flăcării, respectiv a jetului de
oxigen pentru tăiere, se va face în funcţie de grosimea materialului de
tăiat.

Art. 222 La stingere se va închide mai întâi robinetul pentru oxigenul de tăiere,
apoi cel pentru acetilenă şi la urmă cel pentru oxigenul de încălzire.

Art. 223 La stingerea flăcării arzătorului, pentru evitarea întoarcerii flăcării, se

interzice consumarea acetilenei din generator.

FURTUNURILE DE CAUCIUC

Art. 224 Pentru lucrările de sudare şi tăiere cu gaze se vor folosi numai
furtunurile produse special în acest scop, care vor satisface condiţiile
prevâzute în STAS 8540-87. se interzicerea folosirea furtunurilor
pentru oxigen la acetilenă şi invers, folosindu-se pentru identificarea lor
 culori convenţionale diferite, conform STAS 8589-70 şi STAS 297/1-
88.

Art. 225 Se interzice ca în timpul lucrului furtunurile să fie ţinute sub braţ sau să
fie încolăcite pe picioare.

Art. 226 Se interzice folosirea furtunurilor murdare de ulei sau grăsime. Nu se

admite să se racordeze la furtun derivaţii pentru alimentarea mai multor
arzătoare.

Art. 227 Înainte de punerea în funcţiune furtunurile vor fi purjate, probate sub
tensiune trecute printr-un vas cu apă pentru a se asigura că nu prezintă
pori sau crăpături. Numai furtunurile pentru oxigen vor fi suflate cu
oxigen.

Art. 228 Folosirea furtunurilor defecte, precum şi înfăşurarea acestora cu bandă

izolatoare sau alte materiale nu sunt admise. Locurile se vor înlătura,
iar porţiunile separate se vor îmbina cu nipluri duble. Lungimea
tronsonului de furtun va fi de minimum 5 m. Nu se admite folosirea
pentru înbinare a unor ţevi netede.

Art. 229 Furtunurile de cauciuc pentru combustibili lichizi (petro lampant,

benzină), întrebuinţate la tăierea cu exigen a metalelor, vor fi din
material rezistent la produse petroliere.

Art. 230 Fixarea capetelor furtunurilor la aparatele respective se va face numai

prin coliere metalice, bine stânse, pentru a nu se desprindesau a se
produce scăpări de gaze. Controlul etanşeităţii la furtunurile pentru
acetilenă se va face cu apă şi săpun.

Art. 231 La supapele hidraulice de siguranţă, furtunurile se racordează cât mai

strâns fără a se fixa cu coliere. La montarea, furtunurile nu vor fi
deformate, răsucite sau îndoite, ele vor fi astefl plasate încât să fie ferite
de scântei, stropi de metal topit, de contactul cu piese grele sau
încălzite. Trecerea peste ele este înterzisă.

Art. 232 Se interzice racordarea la reţeaua de acetilenă sau gaz a furtunurilor

aparţinând mai multor posturi de sudare prin intermediul interpoziţiilor
de genul aşa numitelor „furci”.
 CONDUCTE PENTRU ACETILENĂ ŞI OXIGEN

Art. 233 La fabricarea, construirea, montarea conductelor pentru acetilenă se vor

respecta normele metodologice de aplicare a Legii nr. 319/2006 pentru
fabricarea, transportul şi depozitarea acetilenei.

Art. 234 Toate conductele de gaz vor fi legate la pământ. Conductele nu vor veni
în contact cu conductoare sau cabluri electrice şi se va păstra distanţa
de 1 m faţă de acestea.

Art. 235 Se interzice folosirea focului deschis, la o distanţă mai mică de 3 m,

faţă de conductele de acetilenă şi oxigen. Distanţa de la punctele de
distribuţie a gazului până la sursele de foc deschis va fi de cel puţin 3
m.

Art. 236 Pentru deservirea conductelor pentru oxigen şi a armăturilor nu se vor

admite lucrători cu mâini murdare de ulei sau având pe îmbrăcăminte şi
scule urme de ulei.

Art. 237 Se interzice reapararea conductelor de gaze folosite pentru sudare când
sunt sub presiune. Înaintea începeri lucrărilor de reparaţii, conductele
vor fi suflate cu azot sau alt gaz inert.

Art. 238 Se va verifica atanşeitatea armăturilor cel puţin o dată pe lună, cu apă şi
săpun. Dacă se constată scăpări de gaze din conducte sau la punctele de
distribuţie se va opri acea zonă de lucru, remediind imediat
defecţiunile, iar încăprile se vor ventila imediat.

SUPAPE HIDRAULICE DE SIGURANŢĂ

Art. 239 La încărcarea generatorului de acetilenă, odată cu verificarea nivelului

de apă, se va verifica şi nivelul de apă din supapă. Nivelul apei din
supapa hidraulică de siguranţă se va mai controla în mod sistematic, cel
puţin de două ori pe zi şi după fiecar întoarcere de flacără.
Art. 240 Se interzice să se alimenteze de la supapă hidraulică de siguranţă mai
mult de un sigur arzător de sudare, dacă aceste supape nu sunt
construite pentru alimentarea mai multor arzătoare.

Art. 241 Debitarea acetilenei din generatoarele de acetilenă, direct din conducte
de acetilenă, se va face numai prin inermediul unei supape hidraulice de
siguranţă, care va conduce condiţiile impuse de STAS 6307 – 81.
Supapa hidraulică va fi de construcţie demontabilă, pentru a putea fi
uşor curăţată.

Art. 242 La folosirea gazului metan din reţea, pentru lucrări de tăiere în amestec
cu oxigen sau aer comprimat, fiecare post de racordare va fi prevăzut
cu un dispozitiv de siguranţă omologat, de prefetinţă o supapă
hidraulică care să împiedice pătrundera aerului sau a oxigenului în
conducta de gaz.

REDUCTOARE DE PRESIUNE

Art. 243 Reductoarele vor fi ferite de lovituri. După o întrebuinţare mai

îndelungată, membrana de cauciuc a reductorului va fi înlocuită.
Urmele de grăsimi se vor îndepărta numai cu alcool, tetraclorură de
carbon sau cu dicloretan. Este interzis a apuca recipientele de reductor,
pentru a fi ridicate sau transportate.

Art. 244 Înainte de montarea reductoarelor de presiune, robinetul cu ventil al

recipientului buteliei va fi suflat cu o mică cantitate de gaz sub
presiune. La executarea acestor operaţiuni nu se va sta în calea jetului
de gaz.

Art. 245 Încercarea etanşeităţii robinetelor gazelor se face numai cu apă şi

săpun.

Art. 246 Strângerea piuliţei de racordare a reductorului de presiune se face

numai de persoane special instruite pentru aceste lucrări.
Art. 247 Dacă se constată că reductorul de presiune este îngheţat, dezgheţarea
lui se va face numai prin aplicarea de cârpe curate, înmuiate în apă
fierbinte.

Art. 248 În cazul unei întreruperi mai îndelungate a lucrului, reductoarele de

presiune vor fi păstrate sub cheie în locuri uscate, ferite de praf, în care
nu există posibilitatea venirii lor în contact cu ulei sau substanţe grase.

Art. 249 Supapele de siguranţă ale reductoarelor de presiune vor avea orificiile
de evacuare orientate vertical, în sus. Şurubul arcului de reglare a
presiunii va fi orientat vertical în sus sau în jos. Capacele arcurilor vor
fi prevăzute cu găuri de evacuare a prsiunii oreintate în sus sau jos.
Racordurile şi niplurile pentru furtun vor fi orientate oblic în jos, în
direcţia opusă recipientelor butelie. Folosirea racordurilor de furtun
îndoite este interzisă.

Art. 250 Reductorul de presiune folosit în instalaţie va avea resortul de reglaj

slăbit complet.

Art. 251 Se interzice folosirea alternativă a reductoarelor de presiune pentru

gaze diferite.

Art. 252 Reductoarele de presiune vor fi verificate înainte de utilizare. Ele vor fi
perfect etanşe. Folosirea nu este permisă dacă:
 prezintă urme de ulei sau grăsimi;
 au garnituri de etanşare defecte;
 au filetul piuliţei olandez de racordare defect;
 au manometrul de presiune defect sau lipsă.

Art. 253 Manometrele să aibe sigiliul intact, poanson de verificare metrologică

pe sigiliu, pentruanul în curs. Se vor folosi numaai manometre de
construcşie specială care au inscripţia pe cadran „OXIGEN”, respectiv
„ACETILENĂ”.

Art. 254 Presiunile maxime admise vor fi marcate cu o linie roşie pe cadranul
manometrului.
 RECIPIENTE ŞI BUTELII

Art. 255 Recipientele butelie folosite pentru gaze comprimate vor fi verificate
după normele şi instrucţiunile tehnice în vigoare (ISCR, STAS, NSPI şi
altele).

Art. 256 Recipientele butelie pentru oxigen se folosesc şi în poziţie culcată cu

condiţia ca robinetul cu ventil să se găsească cu cel puţin 40 cm mai
sus.
Art. 257 Recipientele butelie pentru acetilenă se folosesc numai în poziţie
verticală.

Art. 258 Nu se admite exploatarea recipientelor butelie la care:

 a expirat termenul de revizie;
 lipsesc inscriţionările şi poansonaările reglementare;
 se constată defecţiuni la robinetul cu ventil;
 se constată deteriorări vizibile pe corp(fisuri, urme de lovituri
sau coroziune pronunţată);
 lipsesc suporturile de bază sau sunt montate strâmb sau
deteriorate;
 lipsesc capacele de protecţie şi inelele de cauciuc trase pe corp.

GENERATOARE DE ACETILENĂ

Art. 259 La construirea, instalarea şi întreţinerea generatoarelor de acetilenă se

vor respecta prescripţiile ISCIR, standardele de stat, NPSI, normele
specifice de securitate a muncii pentru fabricarea, transportul şi
depozitarea acetilenei.

Art. 260 Prevederile din acest subcapitol se referă la generatoarele de acetilenă

din carbură tehnică d calciu, cu presiunea de lucru maximă admisă de
0,07 Mpa, utilizate în procesele de sudare şi tăiere a metalelor.

Art. 261 Construirea şi utilizarea generatoarelor de acetilenă cu „contact

intermediar” cu încărcătură de carbid suspendată de un clopot mobil
este interzisă.
Art. 262 Este interzisă utilizarea generatoarelorde acetilenă transportabile şi a
supapelor hidraulice de siguranţă care nu sunt prevăzute cu plăci de
timbru fixate la loc vizibil.

ÎNCADRAREA ŞI REPARTIZAREA PERSONALULUI

Art. 263 Persoanele repartizate pentru utilizarea generatoarelor de acetilenă

transportabile vor fi sudori specializaţi şi examinaţi conform STAS
9532/1-74.

AUTORIZAREA PERSONALULUI

Art. 264 Sudorii care utilizează, verifică şi repară generatoarele de acetilenă

transportabile vor fi autorizaţi conform CR 9-78 ISCIR.

INSTRUIREA PERSONALULUI

Art. 265 Personalul va fi special instruit conform normelor specifice pentru

fabricarea, transportul, depozitarea şi utilizarea acetilenei.

Art. 266 În apropierea zonei de utilizare a generatorului de acetilenă

transportabil se va amenaja un post de pază contra incendiilor dotat cu
stingătoare cu bioxid de carbon şi lăzi cu nisip uscat.

Art. 267 Zilnic, înaainte de începerea lucrului şi ori de câte ori este nevoie se vaa
verifica starea tehnică a generatorului transportabil şi a echipamentelor
sale.

Art. 268 La deservirea generatoarelor de acetilenă se interzice folosirea sculelor

care pot produce scântei în timpul lucrului.

Art. 269 La încărcarea şi descărcarea generatoarelor de acetilenă se vor respecta

instrucţiunile de utilizare elaborate de firmele constructoare.

ALIMENTARE GENERATOR

Art. 270 Alimentarea generatorului se va face numai cu carbid de granulaţia şi în

cantitatea prevăzută pe placa de timbru.
Art. 271 Încărcarea generatorului cu praf de carbid (granule sub 2 mm) este
admisă numai dacă generatorul este construit în mod special şi aprobat
a funcţiona în aceste condiţii.

Art. 272 Pentru operaţiunile de muncă legate de manipularea, transportul,

depozitarea butoaielor de carbură tehnică de calciu se vor respecta
prevederile cuprinse în „Norme specifice de securitate a muncii pentru
fabricarea, transportul şi depozitarea acetilenei” din subcapitolul:
„Generatoare staţionare de acetilenă”.

Art. 273 În cazul generatoarelor de tipul „apă peste carbid” sertarele se vor
încărca cu carbid până la jumătatea volumului acestora.

ÎNDEPĂRTARE CARBID

Art. 274 După alimentarea generatoarelor de acetilenă transportabile se va

îndepărta imediat cantitatea de carbură tehnică de calciu rămasă.

NIVEL APĂ SUPAPĂ HIDRAULICĂ DE SIGURANŢĂ

Art. 275 După încărcarea generatorului de acetilenă se va controla nivelul apei

din supapa hidraulică d siguranţă.

Art. 276 Nivelul apei din supapa hidraulică de siguranţă se va verifica de cel
puţin două ori pe schimb şi după fiecare întoarcere de flacără.

VERIFICARE ÎNAINTE DE UTILIZARE

Art. 277 Este interzisă utilizarea generatoarelor de acetilenă care nu sunt

echipate cu supapă hidraulică de siguranţă, fltru de acetilenă şi epurator
de gaze în perfectă stare de funcţionare.

ALIMENTARE CU APĂ

Art. 278 Se interzice branşarea (legarea) la conducta cu apă industrială a

generatoarelor de acetilenă transportabile.

Art. 279 Se vor controla permanent nivelul şi temperatura apei de reacţie din
generatorul de acetilenă transportabil.
Art. 280 Se vor lua măsuri pentru împiedicarea pătrunderii aerului în generator
şi se vor evita scăpările de gaz.

EVACUARE ACETILENĂ

Art. 281 Acetilena obţinută imediat după punerea în funcţiune a generatorului de

acetilenă se va evacua în atmosferă.

Art. 282 În momentul în care temperatura apei de reacţie din generatorul de

acetilenă transportabil tinde să depăşească 70° C acesta va fi imediat
oprit din funcţiune şi răcit prin stropire cu apă.

Art. 283 Se vor opri imediat din funcţionare generaatoarele de acetilenă

transportabile când se constată:
a) deformări ale pereţilor, elementelor de presiune;
b) crăpături, fisuri în pereţii elementelor de presiune;
c) scurgerea pe la îmbinări;
d) defecte la armăturile de siguranţă şi control;
e) creşterea temperaturii şi presiunii peste limitele maxime admise;
f) scăpări de gaze
g) scăderea nivelului admis al apei.
Este interzisă deschiderea capacelor retortelor înainte de răcire.

DESCĂRCARE REZIDUURI

Art. 284 În momentul în care se descarcă nămol la generatoarele de acetilenă

transportabile sistem „apă peste carbid”, dacă se aprinde sretarul, acesta
va fitras de lângă generator la cel puţin 10 m cu scule adecvate.

STINGEREA ACETILENEI

Art. 285 Acetilena aprinsă la descărcarea reziduurilor se va stinge numai cu

ajutorul stingătoarelor cu bioxid de carbon sau cu nisip uscat.

Art. 286 După fiecare descărcare coşurile sau sertarele în care se încarcă carbura
tehnică de calciu vor fi spălate şi uscate.
 ÎNDEPĂRTARE NĂMOL

Art. 287 Reziduul rezultat la schimbarea încărcăturii de carbură tehnică de

calciu se va îndepărta imediat din preajma generatorului de acetilenă
transportabil la o distanţă de minim 20 m de alte obiecte şi minim 100
m de orice fântână pentru apă de băut.

Art. 288 Reziduul rezultat din descompunerea carburii tehnice de calciu di

generatoarele de acetilenă transportabile se va depozita în aer liber într-
o groapă de reziduuri sau container deschis, special amenajate, în
apropierea lor plantându-se indicatoare de securitate care vor interzice
apropierea cu flacără. Groapa va fi îngrădită pe tot perimetrul ei cu o
balustradă înaltă de 1 m.

Art. 289 Este interzisă evacuarea reziduurilor şi a resturilor descompuse de

carbură tehnică de calciu în canale.

INSTRUIREA PERSONALULUI

Art. 290 Organizarea şi desfăşurrea activităţilor de instruire a muncitorilor în

domeniul securităţii muncii se vor realiza conform prevederilor
Normelor generale de protecţie a muncii.

Art. 291 Lucrătorii vor fi instruţi asupra pericolelor pe care le prezintă pentru
propria securitate şi sănătate, substanţele şi instalaţiile cu care lucrează,
precum şi asupra măsurilor de prevenire stabilite.

Art. 292 Conducătorii locurilor de muncă vor elabora instrucţiuni proprii

cuprizând măsurile concrete de securitate ce urmează a fi respectate în
timpul efectuării sarcinii de muncă, precum şi instrucşiuni pentru
funcţionarea în deplină securitate a utilajelor şi instalaţiilor din
exploatare care vor fi aduse la cunoştinţă lucrătorilor.

Art. 293 Lucrătorii vor fi instruiţi şi asupra măsurilor de autoprotecţie pe care

trebuie să le aplice pentru a evita accidentarea şi îmbolnăvirea
profesională, precum şi pentru acordarea primului ajutor în cazul
intoxicării cu substanţe nocive.

Art. 294 Măsurile de prim ajutor se vor stabili, în funcţie de substanţele utilizate,
cu avizul medicului de specialitate, prin instrucşiuni proprii.
 DOTAREA CU ECHIPAMENT INDIVIDUAL DE PROTECŢIE

Art. 295 Dotarea lucrătorilor cu echipament individual de protecţie şi alegerea

sortimentelor adecvate, în raport cu riscurile existente se vor realiza în
conformitate cu prevederile Normativului-cadru de acordare şi utilizare
a echipamentului individual de protecţie aprobat prin ordinul
Ministrului Muncii şi Protecţiei Sociale, nr. 225/21.07.1995.

Art. 296 Acordarea sortimentelor de echipament individual de protecţie se va

face astfel încât acestea să asigure protecţia concomitentă a lucrătorilor
contra tuturor riscurilor existente în procesele concrete de vopsire.

Art. 297 Sortimentele de echipament individual de protecşie trebuie să asigure şi

prevenirea unor accidente cu consecinţe grave în caz de incendiu, prin
respectarea următoarelor cerinţe:

 să nu formeze topitură;
 să nu întreţină arderea.

Art. 298 Îmbrăcămintea şi încălţămintea utilizată în timpul lucrului vor fi

antistatice; se interzice utilizarea îmbrăcămintei sintetice sau de lână,
generatoare de sarcini electrice.

Art. 299 Se interzice executarea lucrărilor cu substanţe nocive fără purtarea

echipamentului individual de protecţie adecvat, specific fiecărei
categorii de lucrări sau substanţe.

Art. 300 Se interzice purtarea echipamentului individual de protecţie în şocurile

amenajaate pentru servirea mesei.

Art. 301 Echipamentul individual de protecţie va fi depus în vestiare special

amenajate. Se interzice scoaterea din unitate a echipaamentului
individual de protecţie în vederea curăţării.

Art. 302 La curăţarea echipamentului individual de protecţie, persoanele juridice

sau fizice care desfăşoară activităţi de vopsire vor lua măsuri de
neutralizare a substanţelor toxice aflate vizibil sau invizibil pe
echipament.
 ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ ŞI A ACTIVITĂŢILOR

Art. 303 În încăperile în care se desfăşoară activităţi de preparare a vopselelor

sau de vopsire propriu zisă sunt interzise depozitarea alimentelor şi
servirea mesei.

Art. 304 În spaţiile de lucru în care se desfăşoară activităţi de vopsire se va

menţine permanent curăţenia.

Art. 305 Substanţele folosite în activităţi de vopsire, căzute pe pardoseală, vor fi

neutralizate cu materiale specifice fiecărei substanţe în parte, indicate
de producător, după care vor fi evacuate şi depozitate în spaţii special
amenajate.

Art. 306 Pentru eliminarea posibilităţii de apaarişie a electricităţii statice,

pardoselile vor fi realizate din materiale antistatice.

Art. 307 La locurile de muncă, unde sunt posibile contaminări cu substanţe

nocive se vor prevedea grupuri sanitare dotate cu duşuri prevăzute cu
apă rece şi caldă şi după caz substanţe neutralizante.

Art. 308 În toate cazurile efectuării de lucrări cu substanţe care acţionează

asupra pielii şi mucoaselor, lucrătorii vor beneficia de substanţe
neutralizante ale acţiunii nocive, care se vor stabili, de la caz la caz, cu
avizul medicului de specialitate. De asemenea, locurile de muncă vor fi
dotate cu truse de prim ajutor, al căror conţinut va fi stabilit cu avizul
medicului de specialitate.

Art. 309 Pentru servirea mesei şi fumat se vor amenaja încăperi separate,
prevăzute cu surse de apă şi substanţe neutralizante adecvate.

Art. 310 Înaintea de servirea mesei saau fumat, lucrătorii se vor spăla pe mâini şi
pe faţă şi, în funcţie de caz, vor utiliza soluţii neutralizante.

Art. 311 Pentru evitarea surselor de aprindere, este interzisă folosirea flăcării
deschise şi a sculelor care produc scântei.
 DEPOZITAREA, TRANSPORTUL ŞI MANIPULAAREA
VOPSELELOR ŞI MATERIALELOR AUXILIARE UTILIZATE ÎN
PROCESUL DE VOPSIRE

DEPOZITAREA

Art. 312 Produsele de vopsire se vor depozita în spaţii distincte, închise,

îngrădite, special amenajate şi marcate corespunzător, în funcţie de
natura materialelor.

Art. 313 La amenajarea spaţiilor de depozitare a produselor toxice, inflamabile

sau explozibile, pe lângă prevederile prezentelor norme se vor aplica şi
prevederile altor reglementări legale în vigoare referitoare la aceste
substanţe (legi, decrete, PSI etc.).

Art. 314 Depozitarea produselor de vopsire se face în spaţii uscate, aerisite,

asigurate, ferite de acţiunea intemperiilor şi radiaţiilor solare, de sursele
de foc deschis sau de alte surse de încălzire, temperatură cuprinsă între
5° C şi 25° C.

Art. 315 Clasa de inflamabilitate pentru fiecare produs, stabilită conform

P118/89, va fi consemnată în specificaţia tehnică aferentă produsului.

Art. 316 Depozitarea lichidelor combustibile din clasele I şi II se poate face în

aceeşi clădire cu lichidele combustibile din clasele III şi IV, cu condiţia
ca spaţiile pentru lichidele din clasele I şi II să fie separate prin pereţi
antifoc de cele pentru lichidele din clasele III şi IV.

Art. 317 Uşile spaţiilor de depozitaare vor fi inscripţionate cu indicatoare de

avertizare asupra pericolelor existente, conform standardelor în vigoare
şi vor fi ţinute sub cheie de către un gestionar. Uşile se vor deschide
spre exterior.

Art. 318 În spaţiile de depozitare se interzic fumatul, intrarea cu flacără

deschisă, precu şi accesul persoanelor străine.

Art. 319 La depozitele de substanţe inflaamabile, instalaţiile electrice vor fi în

construcţie antiex.
Art. 320 Depozitarea produselor se va face în recipiente perfect etanşe, a căror
integritate iniţială va fi verificată şi menţinută prin manipulări atente,
fără şocuri mecanice.

Art. 321 Produsele ambalate vor fi depozitate ordonat, pe loturi, şi vor fi

prevăzute cu etichete referitoare la conţinutul şi denumirea chimică a
produsului, data fabricării şi indicatoare de avertizare asupra pericolului
pe care îl prezintă.

Art. 322 În spaţiile de depozitare se va menţine curăţenia, prin îndepărtarea

imediată a oricăror scurgeri accidentale de produs, acestea prezentând
în multe cazuri pericol de aprindere prin oxidare.

Art. 323 În timpul depozitării se vor respecta indicaţiile privind

incompatibilitatea diverselor categorii de produse, conform specificaţiei
tehnice şi etichetării, fiind interzisă depozitarea în aceeşi încăpere a
produselor incompatibile.

Art. 324 În spaţiile de depozitare se va asigura o circulaţie adecvată a aerului,

prin ventilare naturală organizată sau mecanică, în funcţie de
caracteristicile substanţelor depozitate şi conform specificaţiilor
producătorului, pentru a fi menţinută permanent o atmosferă fără noxe
sau amestecuri explozive de vapori.

Art. 325 Spaţiile de depozitare vor fi dotate cu substanţe neutralizante pentru

cazurile de scurgeri accidentale şi cu mijloace adecvate de stins
incendii, în funcţie de natura produselor stocate şi de indicaţiile
specificaaţiilor tehnice aferente fiecărui produs privind stingerea
incendiilor.

Art. 326 Dezgheţarea armăturilor, ventilelor, conductelor, pompelor etc.,

aferente depozitelor se va face numai cu apă caldă, aburi etc., fiind
interzisă folosirea în acest scop a focului deschis.

Art. 327 Demontările, înlocuirile, repaaraţiile şi alte operaţii similare la pompe,

robinete, conducte, rezervoare etc. din dotarea dpozitelor, care impun
folosirea focului deschis se vor efectua nuami după obţinerea
permisului de „lucru cu foc”, oprirea şi curăţirea de produse
inflamaabile a instalaţiei respective şi asigurarea tuturor măsurilor ce se
impun pentru prevenirea incendiilor sau exploziilor.
Art. 328 Vopselele şi diluanţii vor fi depoziotate în ambalaje metalice prevăzute
cu capace care se închid etanş şi dotate cu mânere.

Art. 329 După golire, ambalajeje ce au conţinut materiale de vopsire vor fi

depozitate în locuri special amenajate în acest scop.

VOPSIREA PRIN PULVERIZARE

Art. 330 Vopsirea prin pulverizare în scopuri industriale se va executa în cabine

sau platforme prevăzute cu ventilare mecanică pentru eliminarea
vaporilor de solvenţi.

Art. 331 Vopsirea prin pulverizare în afara utilajelor speciale este admisă numai
dacă se execută ocazional şi cu un consum de materiale mai mic de 10 l
pe schimb şi 20 gr/hc/mc de încăpere, sigurându-se în timpul vopsirii o
ventilare corespunzătoare.

Art. 332 Vopsirea în interiorul clădirilor sau halelor, prin pulverizare se va

efectua astfel încât să nu se creeze acumulări periculoase de reziduri
dispersate, asigurându-se o circulaţie a curenţilor de aer prin ventilare
naturală sau mecanică, după caz.

Art. 333 Se interzice aplicarea vopselelor pe bază de miniu şi sulfat de plumb

prin pulverizare.

Art. 334 Se interzice vopsirea prin pulverizare, fără funcţionarea integrală a

utilajelor şi instalaţiilor conexe (perdele de apă, filtre, ventilatoare etc.).

Art. 335 Pentru evitarea electrocutării prin atingere directă, utilajele electrice
trebuie să fie în construcţie închisă cu gradul de protecţie de cel puţin
IP 2X, folosirea celor în construcţie deschisă fiins admisă numai dacă s-
au luat toate măsurile pentru ca piesele aflate sub tensiune să fie
inacsebile unei atingeri neintenţionate.
Art. 336 La executarea operaţiilor la care există pericolul de atingere directă,
trebuie să se utilizeze mijloace individuale de protecţie verificate.

Art. 337 Pentru evitarea electrocutării prin atingere indirectă, toate instalaţiile
electrice care nu fac parte din circuitele curenţilor de lucru, dar care
accidental pot ajunge sub tensiune, trebuie să fie conectate la instalaţia
de protecţie prin legare la pământ.

Art. 338 La executarea tuturor operaţiilor la care există pericolul de atingere

indirectă, echipamentele sau instalaţiile electrice vor fi legate la
pământ.

Art. 339 Spaţiile de lucru pentru pulverizarea lacurilor pe bază de nitroceluloză

vor avea sistem de ventilare de evacuare sepaarat faţă de cele pentru
pulverizarea lacurilor poliesterice.

Art. 340 Se interzice folosirea gazelor combustibile la pulverizare.

Art. 341 La schimbarea sistemului de vopsire , de lăcuire, etc, toate instalaţiile şi

utilajele de pregătire, aplicare, uscare etc, vor fi în prealabil curăţate de
orice depuneri anterioare.

Art. 342 Se interzice lucrătorilor care lucrează cu pistoale de pulverizare, să

îndrepte jetul asupra altor persoane.

Art. 343 Furtunurile de înaltă presiune, utilizate pentru materiale inflamabile şi

combustibile, la pulverizarea fără aer, vor fi verificate înainte de fiecare
pulverizare şi întreţinute corespunzător.

Art. 344 Furtunurile şi echipamentele de vopsire vor fi depozitate astfel încât, în

eventualitatea unor scurgeri sau distrugeri, materialul de aplicat să nu
curgă într-un spaţiu unde să constituie sursă de aprindere.

Art. 345 Curăţarea interiorului, a filtrelor uscate şi a tubulaurii de ventilare,

aferentă cabinelor şi platformelor de vopsire, se va efectua pe baza
graficelor interne, în conformitate cu indicaţiile proiectantului sau
furnizorului de utilaj.
Art. 346 Ori de câte ori este nevoie, se va face curăţenia completă a atelierului
de vopsitorie. Sculele ţi dispozitivele utilizate pentru curăţenie vor fi
confecşionate din materiale care nu produc scântei.

Art. 347 Ori de câte ori se constată îmbâcsirea filtrului de la utilaajul de vopsire,
acestaa va fi înlociut, fiind interzisă înlocuirea materialului de filtrare
cu un alt material decât cel prevăzut în cartea tehnică.

VOPSIREA ELECTROSTATICĂ

Art. 348 Vopsirea în câmp electrostatic se poate face cu instalaţii portabile, cu

acţionare manuală a pistolului, în care caz, curentul maxim de
scurtcircuit nu va depăşi 0,2mA sau în instalaţii cu flux continuu şi
acţionate de la un panou de comandă.

Art. 349 Circuitele electrice nu trebuie să producă scântei care să ducă la

aprinderea amestecului vapori-aer.

Art. 350 Elementele expuse şi încărcate electrostatic ale pistolului manual, vor fi
alimentate electric numai condiţionat de un sesizot care controlează
alimentarea cu vopsea.

Art. 351 Piesele ce urmează a fi vopsite, vor fi menţinute în contact metalic cu

conveiorul sau alt suport legat la pământ. Dispozitivele de prindere a
pieselor se vor curăţa, după caz, pentru a asigura un contact corect.

Art. 352 Lucrătorii care efectuează operaţii de pulverizare în câmp electrostatic,

vor fi dotaţi cu echipament individual de protecţie antistatic.

Art. 353 Cabinele de vopsire electrostatică automată vor fi prevăzute cu

instalaţii de ventilare, instalaţii de stingere cu dioxid de carbon şi
instalaţii de întrerupere a câmpului electrostatic în cazul producerii
scânteilor. De asemenea, vor fi legate la centura de înpământare toate
elementele metalice ale cabinei.

Art. 354 La vopsirea în câmp electrostatic a pieselor, furnizorul utilajului va da

instrucţiuni detaliate de utilizare care vor cuprinde măsuri de protecţie,
ce se vor afişa la locul de muncă. De asemenea se vor afişa instrucţiuni
de prim ajutor în caz de electrocutare.
Art. 355 La vopsirea în câmp electrostatic, conducătorii locurilor de muncă vor
lua măsuri pentru prevenirea acumulării de sarcini electrostatice, pe
diverse suprafeţe din zona de aplicare a vopselei (pise, persoane fizice,
pardoseli etc.)

Activitatea de comert

Art. 356 Zilnic ,inainte de inceperea lucrului ,conducatorul locului de

munca(sef de echipa,sef de sala) va verifica starea de sanatate
si oboseala a muncitorilor.Persoanele care au consumat bauturi
alcoolice nu vor fi admise la lucru.

Art. 357 Persoanele cu atributii de serviciu vor urmari si vor interzice

introducerea si consumul bauturilor alcoolice in unitate si la
locul de munca,raspunzand personal de starea si capacitatea de
munca a personalului din subordine ,pe tot timpul lucrului.

Art. 358 Echipamentele si utilajele actionate electric vor fi protejate prin

carcase,aparatori etc,astfel incat elementele aflate normal sub
tensiune sa nu poata fi atinse.

Art. 359 Cablurile electrice vor fi pozate corespunzator si protejate

impotriva deteriorarilor mecanice,termice,chimice etc.

Art. 360 Se interzice deschiderea carcaselor ,capacelor,aparatorilor etc la

echipamentele aflate sub tensiune.

Art. 361 Marfurile vor fi asezate intotdeauna,pe sortimente si in acelasi

loc ,in functie de natura lor ,in asa fel incat sa fie evitate miscarile
inutile,aglomerarea cailor de acces si producerea accidentelor.

Art. 362 Sticlele vor fi asezate pe rafturi in asa fel incat sa se evite
accidentele produse prin rasturnarea,caderea si spargerea
acestora.

Art. 363 Asezarea si manipularea marfurilor in/si din rafturile situate la

inaltime, se vor executa cu ajutorul scarilor simple sau duble
prevazute cu dispozitive de prindere si fixare.
Art. 364 Se interzice pentru efectuarea operatiilor de asezare si
manipulare a marfurilor situate la inaltime folosirea
butoaielor,scaunelor,lazilor,pachetelor sau a altor obiecte de
improvizatie.

Art. 365 Marfurile vor fi asezate pe rafturi in asa fel incat sa nu

depaseasca marginile mobilierului.

Art. 366 Toate reparatiile ,reglajele sau alte interventii asupra

echipamentelor electrice se vor efectua numai dupa intreruperea
alimentarii cu energie electrica si numai de catre electricienii de
intretinere ,instruiti corespunzator si autorizati.In zona de
lucru ,vor fi montate,la loc vizibil,tablite avertizoare de intredictie.

Art. 367 Pentru evitarea electrocutarii prin atingere directa si indirecta se

vor lua masuri tehnice si organizatorice.

Art. 368 Circuitele de comanda,semnalizare ,sesizare vor fi alimentate la

tensiuni nepericuloase dintr-un transformator separator ,care sa
separe galvanic aceste circuite de circuitele cu tensiune mare.

Art. 369 In dreptul utilajelor cu actionare electrica se va prevedea gratar

din lemn sau covor din cauciuc.

Manipularea si transportul prin purtare a maselor

Art. 370 Angajatorul trebuie sa ia masuri tehnico -organizatorice pentru

evitarea riscurilor sau reducerea riscurilor de accidentare
determinate de manipularea manuala a maselor.

Art. 371 Manipularea manuala a unei mase poate prezenta riscuri de

afectiuni dorsolombare ,daca masa este:

 prea grea sau prea mare

 incomoda sau greu de apucat
 instabila sau are un continut ce risca sa se deplaseze
Art. 372 La transportul maselor se va tine cont de caracteristicile mediului
de munca astfel incat:

 pardoseala terbuia sa fie neteda ,sa nu fie alunecoasa,sa nu

prezinte neregularitati care pot determina dezechilibrarea.
 temperatura si umiditatea aerului trebuie sa fie
corespunzatoare.

Art. 373 In timpul manipularii manuale a maselor ,muncitorii trebuie sa

aiba vizibilitate.Se interzice transportul prin purtare a maselor
care impiedica vizibilitatea.

Art. 374 Manipularea in acelasi timp a doua sau mai multe obiecte se va
face numai daca sunt fixate intre ele corespunzator.Se interzice
transportul maselor care sunt instabile intre ele.

Art. 375 Traseul pe care il parcurge muncitorul in timpul transportului prin

purtare nu trebuie sa fie cu obstacole ,instabil sau alunecos.

Art. 376 Manipularea si transportul prin purtare a maselor care au margini

sau suprafete taietoare sau care datoria naurii lor pot produce
leziuni ale mainilor se va face numai cu palmare.

Art. 377 In cazul in care se realizeaza transporturi pe planuri inclinate

acestea terbuie sa aiba stabilitate si trebuie sa fie prevazuti cu
parapeti de protectie.

Art. 378 Obiectele ambalate in cutii ,lazi etc,trebuie fixate in interiorul

ambalajelor.Se interzice transportul prin purtare a maselor
nefixate corespunzator in cutii,lazi etc.

Art. 379 Se interzice transportul prin purtare a maselor care nu au

sisteme de prindere corespunzatoare.

Art. 380 Se interzice manipularea de catre un singur salariat a maselor cu

centre de greutate excentrice ,care pot genera dezechilibrari.

Art. 381 Limitele maxime pentru ridicare,purtare,tragere si impingere

manuala a a maselor sunt prevazute in tabelul urmator (in kg):
Tip de Frecventa Barbati Femei
Manipul operatiilor Varsta(ani) Varsta(ani)
are 16- 19-45 Peste 16-19 19-45 Peste
19 45 45
Ridicar Rar 35 55 50 13 15 13
e Frecvent 25 30 25 9 10 9
Foarte 20 25 20 8 9 8
frecvent
Purtare Rar 30 50 40 13 15 13
Frecvent 20 30 25 9 10 9
Foarte 15 20 15 8 10 8
frecvent
Tragere Rar 15 10
frecvent 10 7
Impinge Rar 16 11
re frecvent 11 7,5

Art. 382 Rar inseamna sub 5% din durata schimbului ,frecvent inseamna
intre 6-10% din durata schimbului si foarte frecvent inseamna
peste 10% din durata schimbului.

Art. 383 Caile de circulatie trebuie sa fie :

 marcate vizibil, pentru a fi usor de recunoscut;

 sa aiba legaturi cat mai directe spre caile de evacuare
 sa fie mentinute permanent libere si curate,incat sa permita
evacuarea rapida a persoanelor.

Art. 384 Latimea minima admisa a cailor de circulatie din incaperile de

lucru este cea prevazuta in tabelul urmator:
Nr. Destinatia caii de circulatie Latimea minima
crt a caii de circulatie
(m)
1 Circulatie de pietoni in ambele sensuri si de L+0,50
carucioare intr-un singur sens
2 Circulatie de carucioare si pietoni in ambele 2L + 0,60
sensuri
3 Circulatie intr-un singur sens L +0,60
cu:electrocare,electrostivuitoare sau alte
mijloace de transport similare motorizate,si de
pietoni in ambele sensuri
4 Idem in ambele sensuri 2L +0,70
5 Circulatie intr-un singur sens cu autocamioane L+0,80
si pietoni in ambele sensuri
6 Idem in ambele sensuri(inclusiv pietoni) 2L + 1,00
7 Spatiul de circulatie pentru personalul de min .0,80 m
derservire ,intretinere,reparatii,etc.

Art. 385 Marimea( L) reprezinta limita maxima amijlocului de transport.

Art. 386 Suprafetele cailor de circulatie pentru persoane trebuie sa fie

netede si nealunecoase,iar cele destinate circulatiei vehiculelor
trebuie sa nu prezinte denivelari,sa fie rezistente la
compresiune,socuri,uzura.

Art. 387 Caile de circulatie pentru persoane si trecerile amplasate la

inaltime vor fi protejate cu balustrade inalte de cel putin
1m ,prevazute cu legaturi de separatie orizontale
intermediare,iar la partea inferioara cu o bordura inalta de cel
putin 10cm.

Depozitarea,stivuirea,incarcarea si descarcarea materialelor in

bucati

Art. 388 Depozitarea materialelor se va face astfel incat sa se excluda

pericolul de accidentare ,incendii si explozii.
Art. 389 Depozitarea materialelor pe rafturi se va face in asa fel incat sa
nu fie posibila cadera lor.

Art. 390 Pe rafturi si stelaje unde sunt depozitate materiale trebuia sa fie
scrisa la loc vizibil sarcina maxima admisa ,care nu trebuia sa fie
depasita.

Art. 391 La stivuirea materialelor in incaperi,greutatea stivelor nu trebuie

sa depaseasca sarcina maxima a planseului saua pardoselii.

Art. 392 Stivele vor fi constituite din materiale cu aceleasi forme si

dimensiuni sau din ambalaje de acelasi tip si dimensiuni.

Art. 393 Se interzice stivuirea matreialelor cu forme geometrice diferite.

Art. 394 Incarcaturile stivuite pe mijloacele de transport nemecanizate

trebuie asigurate impotriva deplasarii ,rasturnarii sau
caderii.Incarcatura va fi astfel aranjata incat conducatorul
mijlocului de transport sa poata supraveghea drumul parcurs.

Art. 395 Incarcatura stivuita nu va depasi capacitatea maxima a mijlocului

de transport nemecanizat ,iar in cazul transportului de materiale
lungi ,acestea nu trebuie sa atinga solul in timpul mersului.

Art. 396 La incarcarea si descarcarea vehiculelor ,muncitorii trebuie sa fie

astfel pozitionati incat sa nu se loveasca intre ei cu uneltele de
lucru sau cu materialul care se manipuleaza.

Art. 397 Distanta dintre doi incarcatori manuali care lucreaza in acelasi
timp la incarcare/descarcare ,trebuie sa fie de cel putin 3m.

Art. 398 Scoaterea materialelor din stiva se va face astfel incat sa se

evite prabusirea stivei.

Art. 399 In cazul in care o sarcina este incarcata,descarcata sau

transportata ,prin purtare,concomitent de catre mai multi
muncitori,acestia vor ridica si cobori sarcina numai la comanda
conducatorului operatiei.
Art. 400 Conducatorul operatiilor de incarcare,descarare si transport de
materiale va interzice accesul persoanelor care nu au nici o
atributie la aceste operatii.

Art. 401 Se interzice stationarea muncitorilor in dreptul materialelor care

se descarca ,precum si oprirea materialelor cu picioarele,cu
ranga sau alte scule.Salariatii trebuie sa stea lateral in timpul
descarcarii.

Art. 402 Se interzice descarcarea materialelor lungi prin cadere sau

rostogolire libera.

Art. 403 Manipularea materialelor lungi prin rostogolire pe plan inclinat

se va face de catre cel putin doua persoane ,prin utilizarea unor
funii ,muncitorii stand la partea superioara ,manipulandu-se cate
un singur obiect sau colet.

Operatia de incarcare-descarcare a mijlocului de

transport auto

Art. 404 Operatiile de incarcare –descarcare trebuie executate numai sub

supraveghere permanenta a conducatorului formatiei de
lucru,care va stabili procedeul de lucru nepericulos.

Art. 405 Locurile destinate pentru operatiile de incarcare si descarcare a

mijloacelor de transport trebuie prevazute cu cai de acces
amenajate corespunzator si spatii de intoarcere cu o raza de
curbura care sa permita o manevrare nepericuloasa.

Art. 406 Pe timp de iarna ,caile de acces trebuie curatate de zapada si

gheata si presarate cu nisip si sare.Pe timp de noapte aceste
locuri trebuie sa fie bine iluminate.

Art. 407 Inainte de incarcarea unui mijloc de transport ,conducatorul

locului de munca(sef de echipa) trebuie sa controleze starea
mijlocului de transport si anume:platforma pe care se aseaza
sarcina,obloanele ,incuietorile si sigurantele.
Art. 408 Nu se vor admite la incarcare mijloace de transport
necorespunzatoare(care au diverse improvizatii).

Art. 409 Inainte de inceperea operatiilor de incarcare-descarcare a unui

mijloc de transport ,acesta va fi asigurat contra deplasarii
necomandate prin cuplarea sistemelor de franare si si folosirea
sabotilor de oprire pe teren in panta.

Art. 410 Conducatorul echipei de lucru va verifica, inainte de inceperea

operatiilor de incarcare-descarcare, ambalajele materialelor
pentru a evita ranirea mainilor in cuiele iesite,aschii,muchii
ascutite etc.

Art. 411 Pe platforma mijlocului de transport ,materialele incarcate vor fi

uniform repartizate si asigurate impotriva deplasarii ,rasturnarii
sau caderii in timpul transportului.

Art. 412 Conducatorul echipei de lucru va supraveghea asezarea

materialelor in asa fel incat conducatorul mijlocului de transport
sa aiba o buna vizibilitate.

Art. 413 Materialele ambalatr,care depasesc inaltimea obloanelor ,trebuie

sa fie ancorate sau legate bine cu franghii,lanturi pentru a nu
cadea din autovehicul in timpul mersului.

Art. 414 Materialele in vrac nu trebuie sa depaseasca inaltimea

obloanelor autovehiculului si nici capacitatea de incarcare a
acestuia .In cazul in care incarcatura are o greutate specifica
mica ,nedepasind capacitatea de incarcare admisa,se pot utiliza
inaltatoarele de obloane.

Art. 415 Inainte de inceperea dezlegarii incarcaturii ,conducatorul

mijlocului de transport trebuie sa se convinga personal ca nu se
afla persoane in zona potential periculoasa.

Art. 416 La deschiderea obloanelor mijloacelor de transport ,echipa de

lucru trebuie sa stea lateral la capetele obloanelor ,la
distanta,pentru a nu fi atinsi de oblon sau de material in cazul
unei caderi accidentale.Muncitorii desemnati pentru deschiderea
obloanelor trebuia sa stea lateral fata de acestea .
Art. 417 In timpul operatiilor de incarcare sau descarcare cu ajutorul
mijloacelor mecanizate (translatoare,stivuitoare,moto etc) se
interzice prezenta muncitorilor in raza de actiune a acestor
utilaje.

Art. 418 La incarcarea si descarcarea cu mijloace mecanizate ,muncitorii

trebuie sa dirijeze sarcina de pe sol,cu ajutorul
levierelor ,cablurilor sau franghiilor, pana la asezarea acesteia in
pozitie definitiva si stabila.

SOFERI

Art. 419 Soferul are obigatia de a-si insusi si respecta normele de

protectia muncii si masurile de aplicare acestora ,totodata si
regulile de circulatie pe drumurile publice din regulamentul de
circulatie pe teritoriul tarii si in afara acestora

Art. 420 Pentru a asigura buna functionare a autovehiculelor in parcurs si

pentru a evita defectiunile si accidentele , soferii au obligatia ca
autovehiculele sa indeplineasca urmatoarele conditii tehnice :

 dispozitivul de pornire automata sa fie in stare perfecta si de

functionare;l
 volanul sa nu aibe joc mai mare de 15 grade;
 piesele mecanismului de directie sa nu prezinte defectiuni si
uzuri ( jocuri la articulatie, lipsa splinturi ,etc. );
 puntea fata si puntea spate sa nu prezinte deformari sau alte
defectiuni la elementele de fixare de cadrul autovehiculului;
 elementele suspensiei ( arcuri lamelare si spirale , perne de
aer , amortizoare ,etc. ) sa nu prezinte defectiuni;
 rulmentii rotilor sa nu aibe jocuri care depasesc limitele
stabilite in prescriptile tehnice de functionare a acestora;
 sistemul de alimentare al autovehiculelor sa nu aibe scurgeri
de carburant sau fisuri , fiind interzise orice fel de improvizatii;
 carburatorul ( pompa de injectie ) sa fie bine fixat si reglat
pentru a se evita orice scurgere de combustibil;
 rezervorul de carburant sa fie prevazut cu capac bine fixat si
asigurat pentru a nu se deschide in timpul mersului , iar
 suporturile de sustinere si colierele de fixare ale rezervorului sa
nu prezinte fisuri;
 instalatia electrica a autovehiculului sa fie in perfecta stare ,
sunt interzise legaturile improvizate ,cablurile
neizolate ,sigurantele;
 necalibrate ,lipsa capacelor de protectie ,etc. care pot provoca
scurt circuite;
 bateria acumulatoare sa fie in buna stare , bine fixata
acoperita si amplasata in asa fel incat bacurile sa nu se sparga
in timpul mersului;
 sistemele de franare sa fie reglate corect si sa fie in stare
perfecta de functionare;
 anvelopele sa fie de acelasi tip si de aceleasi dimensiuni si sa
nu prezinte deformatii ce indica dezlipiri sau ruperi ale straturilor
componente , iar presiunea sa fie cea prescrisa de fabricant;
 teava de evacuare a gazelor arse va fi in buna stare fara fisuri
saau garnituri defecte si va fi prevazuta cu amortizor de zgomot;
 parbrizul si celelalte geamuri ale autovehiculului sa fie in buna
stare si curate.

Art. 421 Se interzice plecarea in cursa a autovehiculelor care prezinta

stare tehnica si estetica necorespunzatoare sau care depasesc
limitele admise ale nivelului de zgomot sau concentratile
maxmime admise ale noxelor in gazele de evacuare

Art. 422 Conducatorul auto are obligatia ca pentru asigurarea conditilor

tehnice ale autovehiculelor , sa verifice inainte de plecarea in
cursa urmatoarele:

 instalatia de alimentare cu carburanti,instalatia

electrica ,instalatia de evacuare a gazelor arse ,instalatia de
incalzire ,sistemul de directie ,semnalizare ,rulare si franare care
trebuie sa fie in stare corespunzatoare si fara improvizatiiâ;
 existenta si functionabilitatea oglinzilor retrovizoare;
 usile sa fie in stare de functionare.

Art. 423 Urcarea , aranjarea, fixarea si coborarea bagajelor din

portbagajul masini se vor face numai de catre conducatorul auto
sau de catre personal incadrat in acest scop
Art. 424 Este interzisa parcarea autovehiculelor pe drumurile
publice ,precum si sub linile electrice aeriene

Art. 425 La parcarea autovehiculului soferul are obligatia de a :

 opri motorul
 asigurarea autovehiculului cu frana de mana
 scoaterea cheilor din contact
 vor inchide si vor asigura usile autovehiculului

Art. 426 Iesirea autovehiculelor din parcare si din incintele agentilor

economici in drumurile publice se va face cu fata

Art. 427 Este interzisa lasarea fara supraveghere impusa de prescriptiile

tehnice ale utilajului.

Art. 428 Introducerea sau consumarea bauturilor alcoolice in unitate ori

prezenta in unitate sub influenta bauturilor alcoolice este
interzisa.

Lucrul cu echipamentele de calcul(calculatoare)

Art. 429 Se interzice lucratorilor sa utilizeze echipamentele de calcul pe

care nu le cunosc si pentru care nu au instruirea necesara.

Art. 430 2Punerea sub tensiune a tablourilor de distributie se va efectua

numai de catre personal autorizat in acest scop.

Art. 431 Se interzice personalului de deservire a calculatoarelor sa

intervina la tablouri electrice ,prize,stechere,cordoane de
alimentare,grupuri stabilizatoare,instalatii de climatizare sau la
orice alte instalatii auxiliare specifice.

Art. 432 Se interzice indepartarea dispozitivelor de protectie ale

echipamentelor de calcul.

Art. 433 La pornirea calculatoarelor se vor respecta ,in

ordine,urmatoarele prevederi:
  verificarea temperaturii si umiditatii in sala;
 verificarea tensiunii la tabloul de alimentare;
 punerea sub tensiune a unitatii centrale,prin actionarea
butonului corespunzator de pe panoul unitatii centrale;
 punerea sub tensiune a echipamentelor periferice prin
actionarea butoanelor corespunzatoare de pe panourile de
comanda,in succesiunea indicata in documentatia tehnica a
calculatorului.

Art. 434 Se interzice efectuarea oricarei interventii in timpul functionarii

calculatorului.

Art. 435 Se interzice continuarea lucrului la echipamentul de calcul atunci

cand se constata o defectiune a acestuia.

Art. 436 Remedierea defectiunilor se va efectua numai de personal de

intretinere autorizat.

Art. 437 Punerea in functiune a calculatorului dupa revizii sau reparatii se

va face numai dupa ce personalul autorizat sa efectueze revizia
sau reparatia confirma in scris ca echipamentul respectiv este in
buna stare de functionare.

Art. 438 Se interzice conectarea calculatoarelor la prize defecte sau fara

legatura la pamant.

Art. 439 Daca in timpul functionarii calculatoarelor se aud zgomote

deosebite ,acesta va fi oprit si se va anunta personalul de
intretinere pentru control si remediere.

Art. 440 Inlocuirea sigurantelor la instalatiile electrice se va face numai

de catre personal autorizat in acest scop.

Art. 441 La utilizarea imprimantelor se va evita atingerea partilor fierbinti.

Art. 442 Ecranul ,suportul de documente si tastatura trebuie amplasate la

distante aproximativ egale fata de ochii utilizatorului,respectiv
600 mm.
Art. 443 In pozitie asezat ,distanta dintre planul de lucru si suprafata de
sedere trebuie sa fie cuprinsa intre 200 si 260 de mm.

Art. 444 Conductorii electrici si cablurile trebuie sa respecte urmatoarele

conditii

 sa nu prezinte risc de electrocutare la trecerea pe planul de

lucru sau pe sol;
 sa aiba o lungime suficienta pentru a se adapta la nevoile
reale si previzibile ale utilizatorului ;
 sa asigure accesul usor iar intretinerea sa se efectueze fara
intreruperea activitatii;
 cablajul trebuie sa corespunda intregului domeniu de reglare
a planurilor de lucru.

Art. 445 Conductorii electrici nu vor traversa caile de acces fara a fi

protejati impotriva deteriorarilor mecanice.

Art. 446 Se interzice consumul alimentelor pe masa suport a

calculatorului sau deasupra tastaturii.

Art. 447 Personalul care lucreaza la calculatoare va beneficia de pauze

suplimentare fata de cele obisnuite.

Activitatea de întreţinere şi curăţenie

1.Conţinut

Art. 448 Prezentele instrucţiuni cuprind prevederi de securitate a muncii

elaborate pentru condiţiile concrete de desfăşurare a activităţii
de întreţinere şi curăţenie la punctele de lucru ale societăţii.

2.Scop

Art. 449 Scopul instrucţiunilor proprii prezentate în continuare este de a

completa, detalia şi particulariza unele prevederi ale NSSM
 19/1995 şi de a evita şi combate riscurile de accidentare ce pot
apărea în activitatea de întreţinere şi curăţenie.

3.Dotarea cu echipament individual de protecţie şi lucru

Art. 450 Toţi angajaţii care desfăşoară activităţi de întreţinere vor fi dotaţi
cu echipament individual de protecţie şi lucru adecvat mediului
de muncă, în concordanţă cu factorii de risc de la locul de
muncă.

Art. 451 Pentru lucrul în condiţii de umiditate sporită personalul va fi dotat

cu cizme de cauciuc.

Art. 452 Pentru prevenirea intoxicaţiilor acute sau a arsurilor chimice

provocate de lucrul cu substanţe periculoase sau nocive (toxice,
caustice sau corozive) personalul va folosi măşti de protecţie,
ochelari de protecţie şi mănuşi de protecţie.

Art. 453 La lucrul în exterior, în perioada octombrie-martie, pentru

evitarea suprasolicitării termice (suprarăcire) a organismului,
personalului i se vor asigura mănuşi de protecţie contra frigului,
capişon şi vestă vătuită.

Art. 454 Pentru protejarea îmbrăcămintei şi încălţămintei personale în

timpul procesului de muncă, se va asigura echipament de lucru
constând în bocanci cu talpă de cauciuc, halat doc şi bonetă
pânză.

4. Organizarea locului de muncă

Art. 455 Pentru efectuarea lucrărilor de întreţinere şi curăţenie la înălţimi

peste 1,5 m, vor fi utilizate scări duble care vor respecta cerinţele
cuprinse în NSSM 12/1995.

Art. 456 Uneltele folosite în desfăşurarea activităţii vor fi depozitate (după

ce au fost curăţate şi igienizate) în spaţii special amenajate.
Art. 457 Substanţele chimice (caustice, toxice sau corozive) în ambalaje
de sticlă vor fi depozitate, sub cheie, în zone protejate de
agresiuni mecanice care pot să provoace spargerea acestora şi
împrăştierea conţinutului.

Art. 458 Substanţele inflamabile vor fi păstrate în locuri ferite de sursele

de căldură sau de acţiunea directă a razelor solare.

Art. 459 Reparaţiile pentru remedierea deficienţelor apărute în instalaţiile

sanitare sau electrice se vor executa doar de personalul calificat
şi autorizat (instalator sanitar sau electrician întreţinere).

Art. 460 Servirea mesei, fumatul sau băutul vor fi permise doar în spaţii
special amenajate şi după o temeinică spălare a mâinilor cu apă
şi săpun.

5. Microclimatul la locul de muncă

Art. 461 Pentru a evita accidentele provocate de vizibilitate insuficientă,

de câte ori va fi necesar, iluminatul natural va fi completat cu cel
artificial, prin aprinderea becurilor.

Art. 462 Se va evita deschiderea concomitentă a uşilor şi ferestrelor care

ar genera curenţi de aer ce pot afecta sănătatea lucrătorilor.

Art. 463 În condiţiile în care în zonele de lucru temperatura coboară sub

150C, personalul va utiliza echipament individual de protecţie
care să înlăture riscul suprarăcirii organismului.

6. Execuţia lucrărilor de întreţinere şi curăţenie

Art. 464 Substanţele chimice destinate pentru curăţenie şi dezinfecţie vor

fi utilizate doar cu stricta respectarea a instrucţiunilor de
întrebuinţare.Se va interzice cu desăvârşire utilizarea de
substanţe chimice care nu au instrucţiuni de întrebuinţare sau a
căror instrucţiuni nu sunt traduse în limba română.

Art. 465 Instalaţiile sanitare vor fi dezinfectate zilnic.

Art. 466 Substanţele folosite pentru dezinfecţie vor fi manipulate doar cu
mănuşi de cauciuc.

Art. 467 Desfundarea instalaţiilor sanitare se va face cu scule adecvate

(pompe de cauciuc), interzicându-se utilizarea de improvizaţii
(sârme, cârlige,etc.).

Art. 468 După terminarea operaţiunilor de desfundare şi dezinfecţie,

lucrătorii se vor spăla pe mâini cu apă şi săpun.

Art. 469 Sculele ascuţite, tăietoare sau înţepătoare folosite în activităţile

de curăţenie şi întreţinere vor avea obligatoriu mânere
corespunzătoare şi vor fi purtate în teci.

Art. 470 În cazul acţiunilor de curăţire a ferestrelor se va asigura

ancorarea personalului de părţile rigide ale instalaţiilor existente
prin fixarea cu centuri de siguranţă.

Art. 471 Persoanele desemnate să execute curăţirea ferestrelor vor avea

vârsta cuprinsă între 18-45 ani şi o stare de sănătate fizică şi
psihică foarte bună.

Art. 472 Spălarea pardoselilor în locurile în care instalaţiile electrice sunt

amplasate la mică înălţime se va face cu apă puţină,
interzicându-se atingerea acestora cu ustensilele de spălat.

Art. 473 În incinta tablourilor electrice de distribuţie se interzice spălarea

cu apă a pardoselilor, iar curăţenia va fi în sarcina exclusivă a
electricianului de întreţinere.

Art. 474 Se interzice spălarea pardoselilor cu motorină sau alte substanţe

inflamabile.

Art. 475 Se interzice acţionarea butoanelor de comandă

(întrerupătoarelor) sau prizelor aflate sub tensiune cu mâna udă.

Art. 476 Pardoselile şi scările de acces vor fi curăţate în permanenţă de

urmele de noroi sau grăsimi care ar putea provoca căderea prin
alunecare a personalului.
Art. 477 În timpul iernii scările de acces vor fi curăţate de zăpadă sau
polei şi se va presăra nisip sau sare pentru a evita pericolul de
cădere prin alunecare.

Art. 478 .În cazul în care,pentru buna desfăşurarea a activităţiilor de

curăţenie, se impune mutarea unor piese de mobilier sau a altor
obiecte grele, pentru executarea lucrărilor se va solicita
participarea unui număr suficient de persoane pentru ca efortul
necesar să fie sub nivelul maxim admis.

Art. 479 Prezentele instrucţiuni vor fi corelate la fiecare loc de muncă cu

normele de securitate a muncii şi normele de prevenire a
incendiilor specifice respectivului loc de muncă.

Art. 480 Instrucţiunile nu sunt limitative sau exclusive, ele putând fi

completate permanent, în conformitate cu situaţiile concrete
existente la un moment dat la locul de muncă.

Deplasarea personalului pe drumurile publice

1.Preambul

Art. 481 Prezentele instrucţiuni răspund nevoilor de instruire a

personalului în virtutea prevederilor Legii 319/2006 conform
căreia este considerat accident de muncă şi “accidentul survenit
în timpul şi pe traseul normal al deplasării de la locul de muncă
la domiciliu şi invers”.

2. Conţinut

Art. 482 Instrucţiunile proprii de securitate a muncii pentru deplasarea pe

drumurile publice cuprind prevederi de securitate a muncii pentru
prevenirea accidentelor de muncă la deplasarea personalului pe
drumurile publice, indiferent de mijlocul de locomoţie utilizat.

3. Scop
Art. 483 Scopul prezentelor instrucţiuni este evitarea şi combaterea
riscurilor de accidentare care pot să apară în timpul deplasării pe
drumurile publice a personalului angajat al societăţii.

4.Măsuri generale de prevenire a accidentelor

Art. 484 Deplasarea pe drumurile publice trebuie să se desfăşoare în

conformitate cu prevederile HGR 85/2003 privind circulaţia pe
drumurile publice şi celelalte reglementări în vigoare.

Art. 485 Traseul utilizat, în conformitate cu prevederile legii, trebuie să fie

fără abateri nejustificate de la traseul normal, fără staţionări
nejustificate şi fără să depăşească durata normală de deplasare.

Art. 486 Itinerarul stabilit pentru deplasare trebuie să fie sigur, evitându-
se traseele periculoase (porţiuni aflate în lucru sau afectate de
calamităţi naturale, traversări prin locuri nepermise ale liniilor CF,
alte zone cu risc sporit pentru deplasare).

Art. 487 La stabilirea traseului se vor evita zonele care nu conferă

siguranţă deplasării.

Art. 488 Momentul ales pentru plecarea la drum trebuie să asigure o

deplasare neprecipitată şi posibilitatea respectării tuturor
reglementărilor şi restricţiilor de circulaţie de pe traseu.

Art. 489 Participanţii la trafic trebuie să manifeste o stare fizică şi psihică

bună, deplasarea pe drumurile publice în stare de ebrietate fiind
deosebit de periculoasă.

5.Măsuri de protecţia muncii la deplasarea pietonilor

Art. 490 La deplasarea pe drumurile publice, pietonii sunt obligaţi să

respecte semnificaţiile indicatoarelor de circulaţile, a
semafoarelor sau a altor marcaje care reglementează circulaţia
rutieră.
Art. 491 În cazul existenţei pe traseul de deplasare a unor guri de canal,
cămine de vizitare sau alte construcţii subterane, se va evita, pe
cât posibil, a se păşi pe capacele acestora.

Art. 492 Se va evita deplasarea în porţiuni acoperite de apă (acestea

putând masca eventualele gropi sau canale descoperite).

Art. 493 Când tronsoane ale trotuarelor destinate deplasării pietonilor

sunt blocate de schele sau alte amenajări pentru construcţii,
zona va fi ocolită pe o distanţă la care accidentele provocate de
execuţia lucrărilor să fie evitate.

Art. 494 Traversarea drumurilor se va face doar prin locuri marcate,

special amenajate.

Art. 495 Înainte de traversare, pietonii sunt obligaţi să se asigure că din

ambele sensuri nu există riscul de a fi accidentaţi de mijloacele
de transport din trafic.

Art. 496 Se interzic traversările în alergare printre mijloacele de transport

aflate în deplasare.

Art. 497 Pe porţiunile de drum nemărginite de trotuare deplasarea

pietonilor se va face pe partea stângă a drumului, cât mai
aproape de marginea carosabilului.

Art. 498 Aşteptarea unui mijloc de transport în vederea deplasării

(inclusiv în cazul autostopului) se va face în afara carosabilului,
interzicându-se sub orice motiv intrarea pe carosabil.

Art. 499 În condiţii de vizibilitate redusă, deplasarea se va face exclusiv

în afara părţii carosabile şi în măsura posibilităţilor, marcând
prezenţa cu surse de lumină (lanterne, lampioane, etc.) şi
elemente reflectorizante.

Art. 500 Pentru deplasări pe distanţe lungi este recomandată

încălţămintea comodă, fără tocuri înalte sau care să se
desprindă de pe picior în timpul deplasării.
Art. 501 Pentru perioada de iarnă, îmbrăcămintea şi încălţămintea trebuie
să asigure confortul termic, evitând îmbolnăvirile de sezon sau,
în cazuri mai grave, degerăturile extremităţilor.

Art. 502 În sezonul estival se vor evita deplasările prelungite în soare, care pot
provoca insolaţii sau deshidratarea organismului. Acoperirea capului şi
un consum sporit de lichide în situaţii ca cele de mai sus sunt
obligatorii.

6. Măsuri de protecţia muncii la deplasarea cu mijloacele de

transport în comun

Art. 503 În perioada de aşteptare, în staţie, a mijlocului de transport se

interzice accesul pe carosabil sau liniile de cale ale mijloacelor
de transport în comun.

Art. 504 Urcarea şi coborârea în şi, respectiv, din mijlocul de transport, se

face doar după oprirea acestuia în staţie.

Art. 505 Este interzisă staţionarea pe scările de acces cu uşile deschise

sau pe alte elemente constructive aflate în afara vagonului pe
perioada deplasării mijlocului de transport în comun între staţii.

Art. 506 În timpul deplasării, călătorii vor ocupa locuri pe scaune sau se
vor prinde de barele sau mânerele fixe aflate în vagoane.

Art. 507 Călătorilor le este interzisă conversaţia cu conducătorii

mijloacelor de transport sau discuţii cu un nivel sonor care ar
putea distrage atenţia conducătorului vehiculului.

Art. 508 Călătorilor le este interzis să forţeze urcarea în mijlocul de

transport în comun în condiţiile în care numărul călătorilor aflaţi
în vagoane a atins maxim de călători admis pentru tipul respectiv
de vehicul.

Art. 509 Călătorilor le este interzisă acţionarea manetelor, butoanelor sau

altor organe de comandă aflate în interiorul mijlocului de
transport.
Art. 510 Transportul de substanţe explozive, toxice, caustice sau
inflamabile în mijloacele de transport în comun este interzis.

Art. 511 Transportul de obiecte (piese, scule, aparate, etc.) cu un volum

mare, cu laturi sau colţuri tăietoare sau înţepătoare, care pot
provoca accidentarea celorlalţi călători este interzis.

Art. 512 Transportul de animale agresive sau care pot provoca disconfort
celorlalţi călători este interzis.

7. Măsuri de protecţia muncii la deplasarea cu bicicleta sau

motoreta

Art. 513 Bicicletele sau motoretele folosite pentru deplasarea pe

drumurile publice trebuie să corespundă din punct de vedere
tehnic.

Art. 514 La deplasarea cu bicicleta sau motoreta este obligatorie

respectarea tuturor reglementărilor privind circulaţia rutieră
aplicabile celorlalte mijloace de transport din trafic.

Art. 515 Deplasarea cu bicicleta sau motoreta cu mâinile ridicate de pe

ghidon este interzisă.

Art. 516 Schimbarea direcţiei de mers fără o asigurare prealabilă şi fără

semnalizarea din timp a intenţiei poate genera accidente cu
consecinţe deosebit de grave.

Art. 517 Este interzisă rularea în imediata apropiere a vehiculului din faţă
sau prinderea de acesta cu mâna în vederea remorcării.

Art. 518 Pentru deplasarea pe timp de noapte sau în condiţii de

vizibilitate redusă, bicicletele vor fi echipate obligatoriu cu
sisteme de iluminat proprii (faruri) şi sisteme de siguranţă
reflectorizante (catadioptrii), în stare de funcţionare.

Art. 519 În cazul apariţiei unor defecţiuni, remedierea acestora se va face

în afara carosabilului, în zone ferite de riscuri de accidentare.
Art. 520 Este interzis transportul pe biciclete sau motorete a obiectelor de
volum sau lungime mare, care pot provoca dezechilibrarea
conducătorului şi imposibilitatea conducerii în siguranţă a
vehiculului.

Art. 521 Este interzis transportul pe bicicletă sau motoretă al uneltelor cu

lame tăietoare (coase, seceri, etc.).

Art. 522 Este interzisă deplasarea mai multor persoane pe biciclete sau
motorete neadaptate acestui scop.

8. Măsuri de protecţia muncii la deplasarea cu autoturisme

şi alte autovehicule

Art. 523 La deplasarea pe drumurile publice a autoturismelor şi a altor

autovehicule se vor respecta prevederile Normele Metodologice
de aplicare a Legii 319/2006 privind transporturile rutiere.

Art. 524 În cazul deplasării pe drumurile publice, se va evita utilizarea

mijloacelor de transport de ocazie („autostop”).

Art. 525 Dacă totuşi se apelează la această modalitate de deplsare este

recomandată înregistrarea numărului de înmatriculare a
mijlocului de transport cu care s-a făcut deplasarea şi eventuale
alte particularităţi ale acestuia.

Art. 526 Urcarea în şi coborârea din autovehicule se va face doar după o

asigurare atentă şi cât posibil, pe partea dinspre marginea
carosabilului.

Art. 527 Urcarea şi coborârea personalului, în şi respectiv din caroseria

autocamioanelor sau remorcilor tractate se va face obligatoriu
doar după oprirea mijlocului de transport, şi numai prin spate sau
pe latura dinspre marginea carosabilului.

Art. 528 Este interzisă deplasarea în caroseria autocamioanelor şezând

pe încărcătura sau stând în picioare.

Art. 529 Este interzisă amplasarea băncii pentru persoane pe latura din
faţă atunci când în caroserie sunt transportate şi alte materiale.
Art. 530 Este interzis transportul de persoane în caroseria autovehiculelor
în care se află materiale toxice, caustice, inflamabile sau
explozive.

Art. 531 Este interzis consumul de alcool în caroseria autovehiculului în timpul

deplasării.

Art. 532 Este interzisă aruncarea de obiecte indiferent de natura

acestora, din caroseria autovehiculului în timpul deplasării
(inclusiv chibrituri sau mucuri de ţigară).

Art. 533 Prezentele instrucţiuni nu sunt limitative sau exclusive, ele

putând fi completate permanent funcţie de situaţiile concrete
existente la un moment dat.

Activităţi de birou şi arhivă

1.Conţinut

Art. 534 Prezentele instrucţiuni cuprind prevederi de securitate a muncii

elaborate pentru condiţiile concrete de desfăşurare a activităţii
de birou şi arhivă a societăţii.

2. Scop

Art. 535 Scopul instrucţiunilor proprii prezentate în continuare este de a

evita şi combate riscurile de accidentare în activuităţile
desfăşurate de personalul tehnico-economic în munca de birou
şi arhivă.

3. Dotarea cu echipament de protecţie şi lucru

Art. 536 Personalul care execută lucrări de laborator va fi dotat cu

echipament de protecţie adecvat riscurilor ce pot apare în
desfăşurarea activităţii (ochelari, mănuşi, şorţ, etc.)
Art. 537 Personalul care îşi desfăşoară activitatea la arhivă va fi dotat cu
echipament de protecţie (măşti de protecţie contra prafului) şi
echipament de lucru pentru protecţia îmbrăcăminţii proprii (halat
de lucru).

Art. 538 În cazul în care activitatea se desfăşoară în condiţii de

temperatură scăzută, pentru evitarea suprasolicitării termice a
organismului (suprarăcire), personalul va fi dotat cu echipament
de protecţie contra frigului.

4. Organizarea locului de muncă

Art. 539 Birourile, mesele de lucru, pupitrele etc vor fi realizate astfel
încât înălţimea lor să asigure planul de lucru optim.

Art. 540 Pentru activităţile care necesită poziţii de lucru neschimbate

perioade îndelungate de timp (lucru la maşina de scris sau
ecipamentele de prelucrare automată a datelor) locul de muncă
va fi dotat cu scaune ergonomice. Prin înălţarea sau coborârea
acestora se va asigura planul optim de lucru.

Art. 541 Încăperile care au în exploatare aparate sau instalaţii cu nivel de

zgomot ridicat nu vor fi amplasate în imediata vecinătate a
încăperilor în care se desfăşoară activităţi cu solicitare
neoropsihică crescută (atenţie, responsabilitate, decizie,
constrângere temporară).

Art. 542 Iluminatul natural al încăperilor va fi completat cu iluminat

artificial, nivelurile de iluminare fiind stabilite în funcţie de
caracteristicile lucrărilor vizuale.

Art. 543 Instalaţiile de iluminat trebuie să asigure iluminarea uniformă a

planului de lucru, încăperii şi căilor de circulaţie.

Art. 544 Arhivele şi magaziile pentru materiale consumabile vor fi dotate

cu rafturi rezistente, având greutatea admisă marcată pe raft de
către constructor.
Art. 545 Pentru accesul la nivelele superioare ale rafturilor arhivele şi
magaziile vor fi dotate cu scări corespunzătoare din punct de
vedere al protecţiei muncii.

Art. 546 Toată aparatura de birou sau uz electrocasnic aflată în

exploatare va fi realizată doar de producători autorizaţi, anume
concepută pentru tipul de activitate căreia îi este
destinată.Improvizaţiile de orice fel sunt interzise.

Art. 547 Scările de acces în clădiri şi scările de acces înte nivele vor fi
prevăzute cu balustrade rezistente şi având o înălţime care să
nu permită căderea în gol.

5. Măsuri de protecţia muncii pentru activităţi de birou şi

arhivă

Art. 548 Deplasarea salariaţilor de la domiciliu la locul de muncă

 şi întoarcerea acasă precum şi deplasările de la locul de

muncă în interesul
 serviciului, indiferent de mijlocul de transport utilizat se vor
efectua cu
 respectarea în totalitate a prevederilor „HGR nr.85/2003”
precum şi a
 „Instrucţiunilor proprii de securitatea muncii la deplasarea pe
drumurile publice”.

Art. 549 Încălţămintea utilizată va asigura deplasarea în condiţii de

securitate a salariaţilor.

Art. 550 Deplasarea pe coridoarele imobilelor se va face ţinând cont de

starea (calitatea şi aderenţa) căilor de circulaţie, fiind interzise
alergatul şi/sau „patinatul” pe suprafeţele de gresie, mozaic sau
parchet lăcuit.

Art. 551 Deplasarea pe scările de acces de la intrare şi din interiorul

clădirilor se va face respectând următoarele:
  se va circula numai pe partea dreaptă
 se va merge în ritm normal, fără a sări două sau mai multe
trepte deodată;
 se va merge în şir simplu, unul după altul, lăsând un interval
de
 minimum o treaptă faţă de persoana din faţă,
se va merge atent, nu se va citi, nu se va aprinde ţigara şi nu
se
 va face conversaţie cu alte persoane aflate pe palier sau la
 distanţă de locul deplasării;
 nu se va călca pe obiecte căzute pe scări (coji sau cotoare de
fructe, creioane,etc.);
 se va folosi pentru sprijin mâna curentă balustradei scării.

Art. 552 Deplasarea cu ascensorul se va face în următoarele condiţii:

 utilizarea ascensoarelor va fi permisă doar persoanelor peste
18 ani, copii putând face deplasarea doar însoţiţi;
 nu se permite transportul de materiale cu ascensorul destinat
transportului de persoane;
 nu se permite depăşirea numărului de persoane sau a
greutăţii maxime admise de transportat
 este interzisă forţarea uşilor după începerea manevrei de
închidere a acestora sau deschiderea uşilor în timpul deplasării
ascensorului;
 este interzis accesul în ascensor dacă platforma ascensorului
şi zona de acces din faţa sa nu se găsesc în acelaşi plan
orizontal;
 este interzis fumatul sau transportul de materiale inflamabile,
explozive sau toxice în cabima ascensorului;
 este interzisă încercarea de părăsire a cabinei ascensorului
dacă acesta s-a blocat între nivele.

Art. 553 Activitatea de birou se va efectua utilizând mobilierul (birou,

scaun, etc.) şi aparatura tehnică (echipamente de prelucrare
automată a datelor, maşini de scris şi calculat, etc.) din dotare,
doar în urma unei instruiri privind modul de exploatare al
acestora.
Art. 554 Activitatea va fi fracţionată în timpul programului efectiv prin
efectuarea unor pauze scurte pentru schimbarea poziţiei de
lucru.

Art. 555 Aşezarea pe scaun se va face doar în urma unei verificări a stării
fizice a acestuia. Aşezarea se va face pe toată tăblia scaunului şi
nu se vor efectua mişcări de legănare pe picioarele scaunului.

Art. 556 Manipularea manuală a documentelor se va face ţinând cont de

greutatea admisă în funcţie de sex, vârstă şi starea de sănătate.
Volumul documentelor transportate trebuie să asigure o bună
vizibilitate în timpul deplasării.

Art. 557 Manipularea documentelor arhivate se va face cu precauţie.

Pentru evitarea inhalării prafului şi a eventualelor concentraţii de
microbi şi ciuperci se vor utiliza măşti de protecţie contra
prafului.

Art. 558 Încăperile arhivelor vor fi aerisite periodic.

Art. 559 Rafturile vor fi asigurate împotriva răsturnării, iar depozitarea

documentelor pe poliţele rafturilor se va face ordonat, pentru a
evita pericolul căderii acestora.

Art. 560 Accesul la documentele aflate pe poliţele superioare ale rafturilor

se va face doar de pe scări rezistente şi uşoare, bine fixate şi
având o lungime care să permită staţionarea pe o treaptă
superioară aflată la 1 m de la partea superioară a scării. Se
interzice urcarea pe scaune sau orice alte suporturi improvizate.

Art. 561 În cazul în care există riscul deplasării necomandate a scării,

aceasta va fi asigurată de o a doua persoană, care o va sprijini
până la coborârea primei persoane.

Art. 562 Documentele din hârtie şi carton vor fi împăturite cu grijă pentru
a nu provoca tăieturi sau răniri.

Art. 563 Ascuţirea creioanelor se va face doar cu ajutorul ascuţitorilor cu

capac protector şi doar la un singur capăt. Se interzice utilizarea
cuţitelor sau lamelor de ras pentru ascuţit creioane sau şters.
Art. 564 În cazul în care activitatea impune folosirea cuţitelor, lamelor sau
foarfecelor prinderea acestora se va face cu precauţie, cât mai
departe de lama tăietoare.

Art. 565 La exploatarea echipamentelor pentru prelucrarea automată a

datelor se vor respecta prevederile normelor specifice de
protecţia muncii în vigoare. Amplasarea cablurilor va trebui să
permită un acces facil al personalului la documente şi birouri.

Art. 566 Utilizarea aparaturii de birou cu acţionare electrică va fi permisă

doar în condiţiile unei stări perfecte a cordonului de alimentare,
ştecherului şi a prizei de conectare (obligatoriu un contact de
protecţie).

Art. 567 La scoaterea ştecherului din priză este interzisă acţionarea prin
tragere de cordonul de alimentare.

Art. 568 Prepararea cafelei, ceaiurilor sau altor băuturi calde se va face
doar folosind aparate electrocasnice realizate de producători
autorizaţi şi care să asigure protecţie împotiva electrocutării sau
arsurilor termice.Utilizarea aparatelor improvizate este strict
interzisă.

Art. 569 Ventilatoarele utilizate pentru crearea cofortului termic în timpul

verii vor fi astfel amplasate încât curenţii de aer să nu fie
direcţionaţi asupra persoanelor din încăpere.

Art. 570 Pentru aerisirea încăperilor se va evita deschiderea

concomitentă a uşilor şi ferestrelor sau a mai multor ferestre
amplasate pe pereţi diferiţi, fapt ce ar conduce la crearea de
curenţi de aer ce pot afecta sănătatea.

Art. 571 Încălzirea încăperilor pe timpul iernii se va face, de preferinţă, cu

aeroterme sau radiatoare electrice pe bază de ulei. Este
interzisă demontarea grătarelor de protecţie din faţa rezistenţelor
sau amplasarea de materiale combustibile în faţa rezistenţelor,
în vederea uscării.
Art. 572 Transportul maşinii de scris mecanice sa va face prin prinderea
de partea inferioară şi nu de carul maşinii.

Art. 573 Intervenţia salariaţilor pentru depanarea instalaţiei electrice sau

aparaturii de birou este strict interzisă. Depanarea cade în
sarcina exclusivă a personalului calificat, instruit şi autorizat în
acest scop.

Art. 574 Fumatul în birouri este permis doar cu acceptul tuturor

salariaţilor care îşi desfăşoară activitatea în biroul respectiv şi cu
condiţia ca mucurile de ţigări să fie stinse şi depuse în
scrumiere.

Art. 575 În arhive, magazii, depozite, săli echipate cu aparatură pentru

multiplicat sau prelucrare automată a datelor fumatul este
interzis, salariaţii din aceste încăperi putând fuma doar în locurile
special amenajate şi destinate acestui scop.

Art. 576 Mijloacele iniţiale de stingere a incendiilor vor fi păstrate în

siguranţă în locurile stabilite prin planurile anuale de apărare şi
vor fi verificate periodic.

Art. 577 Hidranţii de incendiu vor fi păstraţi în permanenţă în stare de

funcţionare. Accesul liber la hidranţi va fi asigurat neîntrerupt
(zona din faţa hidranţilor nu va fi blocată cu materiale, mobilier,
etc.).

Art. 578 În caz de incendiu toţi salariaţii au obligaţia să participe la

operaţiunile de stingere (alarmare,intervenţie cu mijloace iniţiale
de stingere-stingătoare,hidranţi interiori) şi la evacuarea
personalului şi bunurilor.

Art. 579 Salariaţii au obligaţia de a respecta măsurile de igienă corporală

şi de a respecta normele de igienă personală şi de a păstra
ordinea şi curăţenia la locurile de muncă.

Art. 580 Personalul care manipulează frecvent documente arhivate, îşi va

asigura igiena mâinilor prin spălări repetate de-a lungul zilei şi la
încheierea activităţii, cu apă şi săpun.
Art. 581 Activitatea de curăţenie şi igienizare va fi efectuată de personalul
special destinat acestui scop, dotat şi echipat corespunzător.

Art. 582 La încetarea activităţii, salariaţii au obligaţia de a verifica

scoaterea de sub tensiune a aparatelor acţionate electric,
stingerea luminii şi starea coşului de gunoi pentru prevenirea
unui început de incendiu. Părăsirea locului de muncă este
permisă numai după asigurarea că nu sunt surse potenţiale de
incendiu.

Art. 583 Instrucţiunile nu sunt limitative sau exclusive, ele putând fi

completate permanent, în conformitate cu situaţiile concrete
existente la un moment dat la locul de muncă.

Activitatea de pază

1.Conţinut

Art. 584 Prezentele instrucţiuni cuprind prevederi de securitate a muncii

elaborate pentru condiţiile concrete de desfăşurare a activităţii
de pază la punctele de lucru ale societăţii.

2.Scop

Art. 585 Scopul instrucţiunilor proprii prezentate în continuare este de a

evita şi combate riscurile de accidentare ce pot apărea în
activitatea desfăşurată de personalul de pază.

3.Dotarea cu echipament de protecţie şi lucru

Art. 586 Toţi angajaţii care desfăşoră activităţi de pază vor fi dotaţi cu
echipament individual de protecţie şi lucru adecvat mediului de
muncă, în concordanţă cu factorii de risc de la punctul de lucru.

Art. 587 Pentru lucru în condiţii de umiditate sporită personalul de pază

va fi dotat cu cizme de cauciuc şi pelerină de ploaie.
Art. 588 La rondurile efectuate în exterior, în perioada octombrie-martie,
pentru evitarea suprasolicitării termice (suprarăcire), a
organismului, personalul de pază va fi dotat cu şubă îmblănită,
căciulă, mănuşi şi pâslari.

Art. 589 Pentru protejarea îmbrăcămintei şi încălţămintei personale în

timpul activităţii de pază, se va asigura echipament de lucru
constând în bocanci cu talpă de cauciuc şi halat doc.

4.Organizarea locului de muncă

Art. 590 Obiectivul care face obiectul activităţii de pază va fi bine

delimitat, personalul cunoscând cu precizie perimetrul ce trebuie
păzit, în conformitate cu prevederile planului de pază al unităţii.

Art. 591 Obiectivul trebuie să fie prevăzut cu post telefonic în vederea

alarmării organelor de poliţie şi a solicitării sprijinului în cazul
atacării obiectivului.

Art. 592 Perimetrul avut în primire trebuie să fie iluminat corespunzător în

timpul nopţii, fără a exista zone lipsite de vizibilitate, care să
favorizeze infiltrarea persoanelor rău intenţionate.

Art. 593 Personalul de pază va fi dotat cu lanternă.

Art. 594 Personalul de pază va fi dotat cu trusă de prim ajutor.

Art. 595 Personalul destinat activităţii de pază nu va interveni pentru

remedierea defecţiunilor apărute la instalaţiile electrice sau
sanitare, solicitând în acest sens intervenţia personalului
calificat.

Art. 596 În cabina de pază nu vor fi permise persoane străine şi nu va fi

permisă depozitarea de substanţe toxice, caustice, inflamabile
sau explozive.

Art. 597 Încălzirea spaţiului din interiorul postului de pază pentru

asigurarea confortului termic se va realiza cu sisteme de
încălzire locală (cu sau fără acumulare de căldură) verificate
 periodic şi care să confere siguranţă în exploatare. Sunt strict
interzise orice fel de improvizaţii.

Art. 598 Se interzice folosirea motorinei sau benzinei pentru aprinderea

focului.

5. Măsuri de protecţia muncii în desfăşurarea activităţii de pază

Art. 599 În desfăşurarea activităţii, personalul va respecta prevederile

„Legii 18/96” şi a „Planului de pază al societăţii”.

Art. 600 Persoanele care vor fi angajate ca paznici vor îndeplini

următoarele condiţii:
 vârsta minimă 21 ani
 aptitudini fizice şi psihice adecvate funcţiei
 corectitudine, conduită cetăţenească bună, fără antecedente
penale pentru infracţiuni comise cu intenţie
 pregătire şcolară corespunzătoare (minim şcoala generală) şi
serviciu militar satisfăcut.

Art. 601 Persoanele ce urmează a fi angajate ca paznici vor fi supuse

unui riguros control medical privind starea de sănătate fizică şi
mentală, care să confirme că acestea vor face faţă condiţiilor de
izolare (în perimetrul păzit desfăşurându-şi activitatea solitar).

Art. 602 La preluarea funcţiei, personalul de pază va fi instruit privind

natura obiectivelor ce urmează a fi păzite, amplasarea,
întinderea şi vulnerabilitatea lor, punctele de acces şi alte criterii
specifice.

Art. 603 Personalul de pază va obţine la angajare avizul organului de

poliţie.

Art. 604 Este interzis consumul de alcool de către personalul de pază în

timpul exercitării funcţiei, prezentarea la locul de muncă sub
influenţa alcoolului sau accesul persoanelor aflate în stare de
ebrietate în incinta obiectivelor păzite.
Art. 605 Este interzis fumatul sau utilizarea focului deschis în locurile în
care acestea pot provoca incendii sau explozii. Personalul de
pază va solicita conducătorului obiectivului de pază
nominalizarea locurilor în care fumatul este permis.

Art. 606 Personalul de pază va încunoştiinţa, de îndată conducerea

societăţii şi şeful ierarhic despre producerea oricărui eveniment
în timpul executării serviciului şi despre măsurile luate.

Art. 607 În cazul apariţiei în zona obiectivului păzit a unor persoane cu

intenţii incerte, se va verifica natura acestor intenţii fără a se
apela la intervenţii ce pot pune integritatea fizică în pericol,
soluţia agreată fiind alarmarea forţelor de intervenţie.

Art. 608 În nici una din situaţiile care pot apare în timpul activităţii de
pază nu este permisă implicarea fizică a personalului în relaţiile
cu persoane prezente în zona obiectivului păzit.

Art. 609 În caz de avarii produse la instalaţii din perimetrul obiectivului,

personalul de pază va informa de îndată conducerea societăţii şi
va lua (în limita cunoştinţelor şi posibilităţilor unei intervenţii fără
risc) primele măsuri ce se impun după constatare.

Art. 610 În caz de incendiu, se vor lua imediat măsuri de stingere şi

salvare a persoanelor, bunurilor şi valorilor din incinta
obiectivului de pază, va fi anunţată conducerea şi, funcţie de
amploarea evenimentului, vor fi anunţaţi pompierii militari la
tel.981.

Art. 611 Prezentele instrucţiuni vor fi corelate la fiecare loc de muncă cu

normele de securitete a muncii şi normele de prevenire şi
stingere a incendiilor specifice respectivului loc de muncă.

Art. 612 Instrucţiunile nu sunt limitative sau exclusive, ele putând fi

completate permanent, în conformitate cu situaţiile concrete
existente la un moment dat la locul de muncă.