A
Prof.dr.ing.Vasile Braha Conf.dr.ing.Gheorghe Nagit
ANALIZA CREATIVA A PROCESELOR
DE STANTARE SI MATRITARE
LA RECE
INDRUMAR
pentru lucrari practice la
TEHNOLOGIA PRESARII LA RECE
Editura TEHNICA - INFO
CHISINAU 2061 BIBLIOTECA UNIVERSITATH TEHNICE
‘GHEORGHE ASACHI" DIN IAS!
» LIMIT
M1003!
CZU: 621. 979. 07 (075.8)
B76 »
a
Sv
Referenti stiintifici:
Profdr.ing. Laurentiu SRitineama
Profdr.ing. Traian Grimescu
Universitatea Telinicd "Gh. Asachi" lagi
Analiza ceativa a proceselor de stanfare si matrigare la rece
indramar pentru lucriri practice la "Tehnologia Presarii la rece"
Editura TEHNICA - INFO, Chisiniu 2001
Autori: Vasile Braha si Gheorghe Nagit
Carte editati cu sprijinul financiar al
BANCTI MONDIALE ¢i al GUVERNULUI ROMANIE!
prin contract 45210 cod CNFIS71.
ISBN: 9975 - 63 - 040-5 CUPRINS
i
iM
Intra erates mp rir pre
_fisciptina de" Fehnologia Presiril Is rece". :
3
5 wcrarea 664-Chnodjierea ‘operatilor.a stantelor si a matrifelor
plstelarecrarespin deforma plaid separ ares,
5 Lacrara or. 2- Caracteristicile tehnice, posibilititi de lucru, montarea
seulelor sreglarea masini nelte in cul uti presei PALS, ..... 28
ray, TERRECA (AST
Bib, cae'bg
Lucrarea nr. 3 - Veriicirile gi tncerctrilepeselor cu excenti de
Spdescisc | su 2 mont cu simp ste cu fr nominal -
pind fa 25 tf (250:000N), se
Lucrarea nrg4= Petemminarea capacitiii de indoire a benzilor
sisérmelor, = Be
45
Lucrarea nr. capacititii de ambutisare a tablelor
‘metalice dupa: Tetoda Erichsen (STAS 2112-86). 49
Lucrarn ar 6- Deterninarea forclor de decupre = perfor. sens 58
‘Lucrarea nr. 7 - Determinarea influenfei mirimii jocului dintre
clementele active asupra calititi pieselor stanyate.
{agra 8- Metade foie pet micgoraes festor is
‘operatiile de decupare = perforare. ......
ul arcuiris Ia indoirea in matrita liberd in V
Lucrarea nr(iiy
a tableler.
Lucrarea ar. 1@- Determinarea forjelor de indoire,
Lucraréa ar. #1 - CHa initia aniet |
vibroriare.
103
Liderarea nr. 12 -Detesmninarea coeficientului -de-ambutisare "mn"
la ambutisarea biel cilindrice ra a din semifabricate
individmle, ...... Mt Lucrarea nr. 13 - Determinarea deformafilor si a modificdri
‘grosimii peretilor in diferite regiuni la ambutisarea piesclor
cilindrice. . : .
Lucrarea ar. 14 -Determinarea forfelor de ambutisare Ia
ambutisarea pieselor cilindrice. a
Lucrarea ar. 15 ~ Determinarea diametrului semifabricatului
plan si a deformatiilor la ambutisarea intr-o operatie
acutiilor patrate joase. o -
Luerarea nr. 16 - Ambutisarea pieselor dreptunghiulare.
‘Trasarea conturutui semifabricatelor plane
si studiul deformatilor.
Lucrarea nr, 17- Incercarea de refulare la rece a semifabricatelor
destinate deforma plastice in volum, -
Luerarea nr, 18 - Msurarea microduritatii cu
microdurimetral PMT-3, cc cscs
Lucrarea nr. 19 - Enfluentei gradului de deformare
almetaul sopra fre thnoloie la exraaren diets
‘a piesclor pline.
Lucrarea nr. 20» Ambutisarea hidraulicd,
Lucrares ar. 21 ~ Ambutisarea tablefor cu puteri si viteze mari
16
124
13t
137
M8
136
165
176
183 INTRODUCERE
ndrumarel pentru lucrisi practice a fost conceput tn conformitate cu programa
discipline’ "Tehnologia Presiri la Rece” gi este destinat studenfilor anilor IV Ja specialitatea
““Tehnologia Constructiei de Masini" - inginer si IT. Ia specializarea “Tehnologii de Mecanic&
Find — colegiu (disciplina de Tehnologia Stantirii gi Matrpirii de Precizie). EI poate fi utilizat
side studentii ator sect’ si specializiri ale Facultatii de Construcfii de Magini a U,T. “Gh.
Asachi”.
{indrumaral pentru lucrari practice la disciplina "Tehnologia Presi la Rece” cuprinde
‘un mum de 21 Incr. Prin intermediul acestor lucrri se urmireste ca la inceput studentii si
canoasc& principalele operafii de prelucrare prin deformare plastic’ la rece, tasecle
tehnologice necesare pentru realizarea unor piese concrete, caracteristicile si posibilitile de
reglare ale uflajelor. In continuare se unnliegte ca prin intermedial IncrBeilorstudentii sk alba
posibilitatea de @ analiza uncle fenomene complexe ce au loc in. decursul difertelor procese
de deformare la rece, a face determiniri, a prelucra matematic datele experimentale si de a
‘trage conchuziile necesare.
In cadrul Iucritrilor se analizeaz principalele procese de prelucrare prin deformare
plastic la rece ficndu-se constatiri i observatii propri, astfel incat orcle de laborator si aibi
‘un promumfatcaracterformativ.
Lucrisile au fost concepute astfel incét studentilor si se arate principalele direcfii de
cercetare sirins legate de procesul de productie, conchuziile rezultate in urma experienelor
putiind fi aplicate in practica. .
Indrumandt a fost ciaborat cn sprijinal financiar al Bancii Mondiale gi al Guvermului
‘Romutie prin contractnl 45210 cod CNEIS 71. INSTRUCTYUNI DE PROTECTIE A MUNCH PENTRU
LUCRARILE PRACTICE LA DISCIPLINA DE
"TEHNOLOGIA SI PRESARH LA RECE"
A. Instructiuni ral iru _executas in
Jaboratorul de Tehnologia Prestiril la Rece.
Tnainte de Inceperea hicrului se va controla starea de functionare gi curifenie a masini,
Ridicarea, montarca si demontarea accesoriilor magini-unelte, a sculelor, precum gi a
pieselor pe si de pe masina, care depagesc 20 Keg, se va face cu mifloace de ridicat
Presele, materialele gi deseurile se vor depozita in locuri anume stabilite, astfel inodt si
‘nu impiedice lucrul, finctionarea utilajului sau circulatia pe ile de acces.
Utilajul va fi obligatoriu oprit in urmatoaree situai:
~ la misurarea manual a picseior prelucrate,
«ln schimbarea dispozitivelor,
In asezarea semifabricatulu individual;
Motonil electric al masini se va opti obiigntorin
=n plrisirea locului de munca chiar si pentru scurt timp;
Ia intreruperea curentului electric;
~ la curdfirea si ungerea masinii,
~ la constatarea unor defectiuni la functionarea presei;
«Ja aparita unor vibrati, biti, socuri putemice fn timpul lucralui;
Cle de acces gi circulatie au se vor blocs.
Imbrictsnintea de protectic trebuie si fie bine strinsi pe corp mangetele vor fi bine
strinse iar hainele incheiate, panul va fi acopert,
‘Dupi terminarea tucrulsi masina vai curdtat in mod obligatoriu si apoi uns’; la locul
‘de munci se va pasta ordine,
Se intervice cu desivrsire efectuarea reparafilor la prese sau Ia instalatile lor electrice
6 4e care personal muncitor neantorizat sau necalificat in aceasta direct.
Pstrafi fa timpul lucrului o pozitie corecti; stind rezemati de omganele in migcare ale
presei, vi pute(i accidental In timpul lucrulai nu se va:purta discufii cu cel-care-tucreazi la
Se interzice comanda preseisimultan de c&tre doi studenti,
B: Instrectignt
Seinen ee td rt Gc ma sopra
revizute din fabricate, montate si in buna stare de functionare.
Eeranele de protectie: mobile trebuie sit inchidé complet zona: periculoas® inaintea
er izas ae
5 Leis Sones | 6
| : | |
r Padkdc opine | -OLaQoLsosTAS |
“etinere-scoatere | S002-86 {
‘ [OLO45 STAS 880-88, |
| / ‘ienbuntagit In 35-40 | ‘Fabelul 1.8 (continuare)
o z 2 3 4,56
0 Placa debazi | Fc250, Fc300 SRISO - | we] |
185:1994; OT50,0755 iG 16
| STAS 600-82 e 16
| OLA2,0L50 STAS | |
500/2-86 |
i Pisa = Tp
TD | $iltde centtare |OLCIS STAS 680-88 | Comentarela| He | 7 | 16
|t0,8-1,2mm) 7° |
alta 58-
| 2HRC |
B ~~ Pastila | GrIS,Gri20STAS | Calitrevenit | H7 | 2 7 46 |
3611-88 1260-64HRC| "S|
14 | Semifabricat > OP
8 Exactor O1S7.OLAZ, 0150 | cementat ia
STAS 5002-86 | 0,8-1,2mm |
| OLCISISTAS 880-88 | cali Ia 58-62 | |
1 | ; | onre | '
i | aan)
“Tabelul 1.9
Material Fratament | Ajustajul Rugoz|
termic gi i-tatea|
|
| smateriluhui Re
| [Simbel | Gu |
| al
o i 2 3 + [316
T | Plack de bazi | Fe350, F300 SR ISO : HW Tae
| 185:1994; 16 | 16
OTS0,0TS5STAS 600-82; ns | 7 |
[0148 01.50 STASS0012-86 a8
24 Tabelul 1.9. (continuare)
0 1 [ 2 3 4 5 [6
2. | Pla acid OSCE; OSCI0 | elizrevenit Ia
STAS 170050 | se-soHRC He | 3 | 16
Cr120 STAS 3611-88 | cilitrevenit ia) 8 |
60-64 HRC { |
3 | Butastor | OL37,OLA2,OLS0 STAS | cementat la i6
500/2-86 bO8-12mm) 47 | 2 |
OLCISISTAS 880-88 | calit la 58-62 | #6 |
[__Hee |
4” | ij extactoare | OLC4S STAS 880.88 imbundiitla| 7 | a2 ral
3s4onrc | *6 |
5,12 | Poansoane (de /OSC8,OSC10 STAS 1700-|cilit-evenit lal R7 | 3,12 | 16
perfor, indoit) | 90; Cri5,Cr#20STAS | 58-60HRC; | *
| 3611-88 clit, revenit la
| | 60-64 Re |
610 | Siiftri @e OLCISOLCAS cementatla | A? |1213,,_|
[h=0,8-1,2 mm) 6 |
15,18 centrare, STAS 880-88 calit la 58- 4 16
pozifionare) “@2HRC
| respectiv
‘imbunatatit la
I ; [35-40 HRC
71 | Senuburi OLCAS STAS 880-88 - = . [-
8 Fiese Sree 3 PT
3 ‘Cap de prindere ‘OLCIS STAS 880-88 - poe 16
| |
| |
| | OSC8STAS 700-81 | |
i | fea)
at it | |
| i
| |
| ee 4 Tabelul 1.9. (confinuare)_
oT i 2 3 [| 4 [5][6
4 Placa de cap Fc300,Fc350_ - ‘HT 15, 16) 1.6
SR ISO 185:1994; OTS0 td |
; ot ISTAS 600-82; OLA2 STAS [ea |
500/2-86 | limes |
16 | Bucs de ghidare | ‘OLIS STAS 880-88 Cementatla | 7 cy
OSCR STAS 1700-90 | h-0,8-1,2mm| "6 | 16
calitlass- | #2 | 17 | og
62HRC; ae
' \Calitrevenit la |
| 58-60HRC | |
17 (Coloani de ghidare! OLCISSTAS 880-88 | cementatla | He | 1 | |
| b08-12mm, 76
| | calitla 58 16
| eure | 08
cAlit-revenit la
L | 58-60HRC
Fig. 1.3. Schema tehnologicti a matrtei combinate pentru ambutisarea succesivl din
Bandi cu avans eutomat I-decuparea intervalelor; 2,3,4,S-ambuiisini: &perforare; 7-
risfringerea marginilor; tunderea piesei din band prpasal
26 Bibliografie :
1. Cirillo, A. - Proiectarea stantelor si, matrijelor, vol. { si Hl, Rotaprint, Institutal
Politehnic lagi, 1972.
2. Cirillo, A., Braha, V., Bohosievici, C. - Stante si matrite, vol. I si Il, Rotaprint,
Insttotul Poitehmic Iasi, 1982.
3. Cirillo, A, Braha, V. - Telnologia presi la rece, vol. I si, Rotaprint, Institutul
Politehnic lagi, 1982.
4, Ciocardia, C. s.a. - Tehnologia presiri la rece. indrumar de laborator, Instiutul
Politehnic Bucuresti, 1983
3. Ciocairdia, C. $a. - Tehnologia presiii la rece, E.D.P., Bucuresti, 1991
6. Teodorescu, M., Nicoari, M. - Stanfarea si matrjarea la rece, vol. I si Tl,
Universitatea Gaby, 1979.
te ne o
m6 (ae Lucrarea nr. 2
CARACTERISTICI TEHNICE, POSIBILITATI DE
LUCRU, MONTAREA SCULELOR $I REGLAREA
MASINH-UNELTE IN CAZUL UTILIZARI PRESEI PAL6
2.1 Scopul iucririi
Cunoasterea caracteristicilor tehnice, a posibilittilor de iucru, a pirilor principale ale *
presei, 2 misurilor de protectie a muncii gi « celor de sigurantd a masinii, a modului de reglare
a mecanismelor, a montiri sculelor, a masurilor preliminare punerii in functiune, a valorificrit
reglirii sculet de fucru, precum si a modului de functionare, pentru ca presa si prezinte
siguranti in exploatare, si asigure precizin i durabilitatea sculei si cheltuicli reduse de
intrefinere 3/
2.2. Caracteristict tehnice /3/
2.2.1, Caracteristicile presei PAI-6
~ Forta maxim& de presare (la 30" insintea p.m.i) aN
= Numérat_curselor duble pe minut dle berbecului “1
~ Numénul treptelor de reglare a cursei berbecului
- Lungimite uilizabile ale curse berbecului om
~ Reglarea lungimii bielei mm
~ Distanga intre axa berbecului gi batiu mm
= Deschideroa de trecere prin batiu spre spate mm
= Locasal din berbec pentru prinderea matriei (diametru x adéincime) mm
- Dimensiunile mesei latura x profunzime) mm
28
8-21-3548
a0
130
160
925x60
360x250 ~ Diametrul gburii de trecere din masf (in gaura mesei se poate monta un
dispozitiv cu pema de aer sau arc) mm 9120
+ Grosimen plicii de tnalare mn 40
- Diammerul gut de trecere din placa de indltare mm 960
Distanja minima dintre berbec si masa in p.m. la cursa maxima gi
Tumgintea minima a bel fr8 placd de inljare mm 180
- Motorleletic de ationare (asincron)
+ putere kW 0,750
~turatia rot/min 935,
= freeventa He 50
+ tensiunea v 380
= Gabarital prose
- lungimea (eu dspozitiv de avans) mm 660 (790)
«fatimea (profimzimea) cu batiul inclinat la 30” ‘mm 1020
~inatianea (on dispozitiv de avans) mm 1650
~ Masa presi (ou dispoztiv de avans) ke 600 (894)
Alte cancers
~inctnarea bath gale 10°20,30°
+ fet cuplaju cat pand rotitoare
= ful comenzi electra
~ Avansul bewii. 0.80 mim.
~ Grosimea maxima a benzii “OS em
= Litimea matima a beni (cu placa de indljare) 200...100 mm.
‘ele 2 perechi de role
« Masa dispocitivului de avans (intrare gi iegire) 94 ke
29 2.2.3. Corctersticile disporitvalui de desfisurare si a dsporitvulul de infisuare a
beni
~ Litimea maxima a benzii
+ Diametrul interior al colacului
- Diametral exterior maxim al colacului
~ Suprafate de agezare a suportulut
- fndltimes total
~ fnctinarea
~ Dormeniul de reglaj inalyime
~ Masa dispozitivului de desfigurare (infigurare)
2.3 Posibilitati de lucru ale presei (fig2.1)
Inaintea cxecutirii unei operafii pe presi este
‘necesar si cunoastem, forja necesari, cursa si lucrul:
mecanic necesar.
Procesele de fucru au loc in jumitatea
inferioard a cursei berbecului, deci la un unghi de 90°
fata de pm.
Pentru utilizarea puterii la aceasti presi cu
cursi variabila exist dowd cazuri limita:
1, La cursa maxima de 48 mm se poate utiliza
forte maxima de presare 6,3 tf (63000 N) pe o portiune
de numai 3,2 mm (1/15 din cursa maxima), deci Ia 30°
‘nainte de p.m, lao valoare de 3,15 tf (31500).
2. La 0 cursé egals cu V2 din cursa maxima,
160 mm,
150.350 mm
300 mm
500x500 mm
1230 mm
#30"
710...980 mm
90 (99) kg.
Fig.2.4, Posiblitile de lucra ale presei
PALE
adicd 24 mum sila curse mai mici de 24 mm, forta de presare de 63000 N se menfine aceeasi
‘ncepand cu 90° inainte de p.m pe toatl jumitatea inferioard a cursei.
Lucrul mecanic disponibil la presele PAI-6 este de: 10, 100 daNm (100, 1000 J) in
regim de lucrt “loviturd cu lovituré"; 4,959 daNm (49,59 J) in regim de lucra cu “lovituri
repetate” Fig.2.2. Arborele presei PAI-6
24 Descrierea tehnick s presei /3/
Presa mecanicd cu excentric PAI-6 are urmitoarele parti principale:
+ batiul susfinut pe un suport ou posibilititi de inclinare spre spate cu 10°, 20° sau 30°,
co ajutorul unui cric manual; ;
+ arborele (fig.2.2) paralel cu masa presei, este fixat prin doud lagire: Pe arbore in
Porfiunea dintre laglre se afla bucsa excentricd (2.3) pe care se articuleaza biela gi bucga de
‘fixare (2.2),
‘La capital din dreapta al arborelui se afi4 montat volantul (2. L1) care se roteste liber pe
arbore si primes migcare de rotatic de ia electromotor prin cureicle de tramsmisic a clror
{ntindere se poate regia
31 SS
\
RN
42
423—__
1 43
433- ia
4
430 WS
4
wore Fig 2.4 Vedere general a
secanismle de decegire
Fiig.2.3. Biela presei PAL-6
{a capatul din stinga se afl montati fring cu saboti (2.9) pentru anihilarea energiei
cinetice 8 pieselor de pe axul excentric dup decuplarea volantulu, in regim de lucra "loviturd
ex tovitura
- biela (Gg.2.2 si 2.3.) care transmiten
igcatea de la bucge excentricd 2.3 de pe arbore,
la berbecul presei, este formats din 2 parti: compul (4.2) si capacul (4.1) si surubul cu hexagon
(4.3) cu cap sferic, care este articulat cu berbecul printr-o placa de presiune (¢.7), sub care se
aflé o placa de siguranga la suprapresiuni (4.9):
~ berbecul este previzut cu un locas ¢25x60 commun ct al piesei (4.10) de fixare prin
oui suruburi a cepului pirtii mobile a sculei.
Pe berbec se afl montat un arunctor cu 2 arcuri, un limitator de cursé, care opreste
‘motorul in caz de rupere a placii de sigurants, precum si suportul numératorului de lovitui.
Mecanismul de declansare (fig.2.4) d& posibilitatea wilizarii presei
~ inregim de roglaj,
32 ~ in regim de Incra ca lovituri singulare;
~ in regim de lucru cu lovituri continue.
‘Mecanismul de declansare si_actionare este reglat astfel incat in timpul actionisii
clectromagnetului, prin sistemul de pérghii gi axul cu cioc (5.2) s8 asigure eliberarea ciocub
penei de cuplare (2.6), fig 2.2, care sub actiunea resortului stu 2.18 (6923) se rte
realizeaca solidarizarea volantului cu arborcle presei
Jn momenul cénd actionarva a foetat (electromagnetul nu mai este sub curent) axul cu
coe rebuie si revind in pozita inital gi s8 oblige pana de cuplare s& se ttasca in locagul sin
pan end se produce decuplarea volantuhui de pe arbore
va elect:
Aparatajul este monta intun dulap mecanic separst de presi:
~ pe panoul din fata a dulapului electric se aft:
~ locasal pentru cheia de contact cu pozifia 0, lampa de semnalizare, I (circuit
‘inchis);
~ butonul de pomire motor (dreapta);
~ butonul de oprire motor (stings);
= lama’ de semnalizare (mijloc); :
= pe panoul din spate: 2
+ intrarearacordului de alimentare cu curent de la tablou (25/380V),
~ racordul de alimentare motor;
~ racordal de alimentare a electromegnetului declansator;
+ racordl pentru butoanele de actionare-de la pupitrul de comand a presei;
~ ph bipolar penn lamp’ portativa.
pe panou in interior dalapului se afl
4} singe: comutstol {de regal cu 3 poi:
1) reap: counsel upside sou:
ew ambele mini:
33 cu mina stingk,
- cu mina dreapt;
= cu picioral.
Instalafia de ungere consti din pompa de ungere, conducta si mcorduri, care asiguré
vungerea la lagarele arborelui cu excentric, la bicla, la ghidajele berbecului de decuplare-cuplare
sila declansator.
2.5, Mersul inert
2.5.1. Misuri preliminare
~ Se verifich dack este satisfScutd relstia /, 2:
Hoss S008 H oo H ma 10mm 2
{in care: Hows Hein ~indlfimea maxima gi minima a preseinchise;
‘Hog - indlfimea gtantei sau matrifei, in pozitie inchisi;
« Intrerupitoral principal trfazat de la tablou trebuie pozitionat la 0 (deschis);
= Comutatorul I (stinga) din dulapul electric trebuie pozitionat pe "R’, regim de reglaj;
= Comutatoral 1 (dreapta) din dulapul electric trebuie pozitionat la actionarea cu ambele
2.3.2. Montares soulei de Iuora (fig 2.2.) /3/
Cepul piri mobile a sculci se introduce in alezajul comun din berbec si piesa de fixare
(4.10) 5i se imobilizeaza prin cele doui prezoane 4.0 (28) si 4.0 (30).
Prezonvl din fa (40/29) serveste pentru depresarea cepulti in caz de nevesitate
2.53. Reglarea cursei berbecului /3/
In funofie de piesa care se executd, pentru reglarea cursei berbecului se procedeaza
ast:
in timpul reglirii se va sprijini beibecul (pentru a nu se roti buesa excentric’ pind la
pami, a berbecului),
= se scoate stiftul 2.0/24 din pana centralé 2.7 (figura 2.3);
a4 ~ cu un dom 6 mm se roteste prin fereastra bucsei de fixare 2.2, pana centralé cu 180°,
realizindu-se decuplarea bucgei excentrice 2.3;
~c1 0 chit cu cioc se roteste bucya excentrica 2.3 pani la valoarea cursei dorite 48; 35;
21 sau 8:mm, marcati pe manginea bucsei excentrice 2:3 si a’bucgei de fixere 2.2, prin cdte un
ni,
~ dupa potivirea pozitiei-bucgei excentrice se roteste cu domul ip6 mm in sens invers,
pana centralé in pozitia “ouplat”, cind cele trei rizuri ale bucgei excentrice, bucga de fixare gi
pana centrala sunt line gi se fixeazA cu stiftul iletat 2.024,
rege eat 2.2) (31
Bq Reglarea ls lei intr-un interval de 40 mm in functie de iniltimea sculei, se face
s Ihexagonului tijei filetate 43 cu cap sferic, prin slabirea piulijei 4.33 gi a gurubului
ies eect yf eta
Ee, 25.5. Verificarea regi coreete a sculei de hue /3/
Aceasti verificare se face rotind manual cu un dom (916) volantuf cuplat cis arborele
excentric in p.m.i. spre a vedea daca iniltimes inchist a presei H este egala cu indlfimea inchisi
4 stanfei Hs).
Se pot constata 3 situatii:
~ H= Hip (Gola este bine reglata);
~ H> Han (trebuie reglatd din nou cursa, lungimea bielei sau sub stant trebuie montati
0 plac suplimentar8);
~ H.< Hee (berbeoul mu poate trece prin p.m.i. ca s& se intoarc’ in p.m.s.}, trebuie reglath
SSS eens an SNe a ere ie te
‘ion pe pres
Petitra-cuplares volantulul cu arborele excentric se procedeai astfel:)
~ comutatnil de teint din dulapl electro se pozitioneay la "R”:regin && regia
= comutatonul I in pozitia"“actionare” cu ambete mini:
~ upa dulapului electrio se inchide; i
~ intrempatorul peincipal tripolar de fa tablou se trece pe pozitia 0 (deschis) in poritia 1
35
SHE 329 Ginchis),
~ se introduce cheia de contact in locas si se roteste in pozita | (inchis),
~ se apasi pe butomul de pomire (dreapta) de pe panoul din faté a dulapului electric;
= se spas’ cu ambele maini pe cele 2 butoane de comandi de la pupitru si
electromagnetal actioneaz’ asupra mecanismului de declangare care elibereazai ciocul penei de
decuplare, pana se roteste sub actiunea resortului su si volantul se solidarizeazé cu arborele
excentrie,
Pentru decuplarea Volantului de pe arborele excentric se procedeazi astfel
~ cheia de contact se roteste in pozitia (0);
= uga dulepulti electric se deschide;
= comutatorul I se roteste din povifia regim de reglaj "R” in pozitia regi de tucru cu
Jovituri individuale;
~ usa dulapalui clectric se deschide;
~ cheia de contact se roteste pe pozitia
+ se apasi pe butonul de pomire motor si dup ce berbecul a ficut © cursé: dubla,
volantul se rotestc liber pe arborele actionat de motor;
~ se apasi pe butonul oprire motor de la dulapul electric.
2.6. Punerea in functiune a presei /3/
Dupi verificirile reglirti sculei, pentra punerea in functiune a presei se procedeazi
astil
«se alege regimul de Incru, rotind comutatorul Lin pozitia Coviturisingulare) sa
ovituri continue);
« se alege felul actionirii rotind comutatonal Ht in pozifia respectiva (actionare cu 2
mdini, cu mina sting’, cu mana dreapt sau cu piciorul);
~ se inchide usa de la dulapul electric,
~ se inchide intrerupitoral principal trifazat de la tablou (25 A x 380 V);
se introduce cheia de contact si se rotete in pozitia (I) circuit inchs;
« se apasi pe butonul de pornire motor(drespta dulap electric) cénd volantul se roteste
liber pe arbore in sensul sigeti;
36 ~ 8¢ apasi pe butonul (butoancle) de actionare sau pe pedala si volantul se cupleaz cu
arborele pundnd biela si berbecul in regim de lucru cu lovituri singulare sau continue, dup
pozitia comutatoruhui I;
~ oprirea electromotorului se face apisind pe butonul de oprire (rogu) de pe dulapul
electric,
~ Ia reglajul cu lovitur singulare, dacd apisairea continua pe butoane (buton), lovitura nu
‘se repet, iar la actionarea pe pedala, daca piciorul actioneazii in continuare pedala, loviturile se
repetis
~ Ia oui actionare se apasi pe bufon sau pe pedal;
~ Ia reglajul cu curse continue apisénd butoanele (butonal) sau pedala, cursele se repet
chiar daci ridicdim mainile de pe buton (butoane) sau piciorul de pe pedali;
~ pentru a opri regimul de lucre continuu, se apast cu mana pe butonul rosu (mijloc) de
Ja pupitrul presei
2.7. Milsurl de protectie a muncii ts oresa PAILS
= Toate piktile in migcare ale presei sunt acoperite cu aparitori si capace a céror
‘ndepatare este interzis& in timpul incrului;
~ Montarea sculei, replarea curse si hungimil bielei se face de reglor manual inainte de
‘nceperea lucrului, pozifiondnd comutatorul I In pozitia "R" reglaj, cand motorul nu se poate
pomi,
~ Accesul la dulapul electric i! are numai reglorul care pistreazA cheia de la usa
dolapului gi care stabeste regimul de lucr gi felulactionai
~ In timpul functiondrit presei se nterzice:
= roglares presei;
> tepararea preseis
~ surthrea, stergerea gi ungerea presei;
~ indepdrtarea deseurilo.
~ Cel pun 9 dati pe an se va verificain’mod special
+ miccanismul de cuplare, cu pand rotivoare;
~ organele de comand’;
37 ~ instalatia electric, incfusiv electromotorul (intrerupitoarele ia 2 luni),
~ instalatia de ungere;
~ placa de signranfé i suprasarcin.
~ Inctinarea batiului se poate face daci presa este ancoraté pe fundatie;
- La incetarea lucrutui muncitorul presi este obligat si scoati presa din funotiune si de
sub presiune;
~ Presele oprite sau aflate in reparatc trebuie si fie prevaizute cu o tRbligé pe care 58 fie
seris: "ATENTIE, INTREBUINTAREA PRESEI INTERZISA”.
Bibliografie
L.Cirilio, A. - Proiectarea Stanjelor si matrijeior, vol. I si 1, Rotaprint, Institutul
Politehmnic lagi, 1972.
2. Cirillo, A., Braha, V., Bohosicvici, C. - Stanfe si matrje, vol. I si I, Rotaprint,
institutal Politehnic lagi, 1982.
3. *** . Pres ou excentric cu batiu inclinabil gi dispozitive de avans automat Tip PAL
16A, 25A, 40A si 63A, Cartea tebnicd a masinii, intreprinderea Mecanica Sibiu Lucrarea ar, 3
VERIFICARILE SI INCERCARILE PRESELOR CU
EXCENTRIC DE TIP DESCHIS CU 1 SAU 2
MONTANTI CU SIMPLA ACTIUNE CU FORTA
NOMINALA PANA LA 25 ¢f (250.600 N)
3.1, Scopul iucririi
Prin verifcdri si inceredri se urmireste asigurarea preciziei de prelucrare a preselor si a
subansamblelor acestor, iar in final a forme gi preciziei dimensionale a produselor prelucrate
si doeb .
Aceste insrumente si materiale sunt:
1. Cronometru;
2. 2 fasii de ofc! Ry = 400 N/mm, cu grosimes de 3 mm_gi litimea de 210 mm;
3. stant de thiere cu lame paralele cu fort de tiere egali cu forta nominal « presei;
4, Niveli cu bull de aer, cu inclinare reglabila;
5. Plact veificatoare;
6, Right verificatoare;
7. Lamele calibrate (spioni}:
8. Comparator ou suport;
9. Echer de verficare;
10, Dom aindsic de verificare 33 Mersul erie
Verificarile care se executi Ia presele cu excentric sunt urmitoarele:
- Verificarea parametrilor gi dimensiunilor caracteristice ale presei cu excentric de 25 tf
(250.000 N), adic:
- verificarea presei la mersul in gol;
~ verificarea presei la mersul in sarin;
- verificarea fiunctioniii dispoztivului de siguranfi contra suprapresiunilor;
awoifk wei a
3.3.1. Verificarea parametrilor si dimensiunilor caracteristice ale presei_ se face dupa
cartea tehnic’ a presei.
3.3.2, Verificarea presei ta mersul in gol /1/
+ se las presa si fumctioneze in gol 30' dupa cronometra gi se stabilegte numarul
ccurselor duble pe minut ale berbecului
Se admite o variaie a numiului de «4 /min fat de cele prescrise de 45%
‘Se mai verificd:
~ daci cuplarea arborelui excentric de volant se face bine, ir8 gocuri gi intzieri;
~ dacd organele in migcare ale presei au mers sigur, iri bata gi zzomote;
~ dacd functionarea sistermului de comanda, a frinei, a instalatiei de ungere, a instalatici
clectrice sin general tuturor mecanismelor gi dispozitivelor este sigurd;
~ dimensiunile mesei si a ghuri din masi pentru evacuarea pieselor sau a degeurilor;
+ diametrul alezajului din berbec pentru fixarea capului de fixare parfii mobile 8
stated;
- distanta de Ia axa alezajului berbecului la montantal batiului;
~ gama de reglare a cursei berbeculu,
= domeniul de reglare a lungimii biel,
- mirimea regldsii mesei in indlgime; ~ dispoitivele de protectie contra accidentelor de munca si anume:
~ dacl Ia funcfionarea presei cu lovituri singulare (unice), loviturile nu se repet& cdnd se
‘mengine comands in pozitie de cuplare;
+ daci presa fimcfioneazi numai in cazul cind se apasé cu ambele maini asupra celor
dou manete de comands, sau asupra celor dow butoane de comands;
= dack presa nu functioneaza cu o protect ridicate,
33:3 Nevificaréa presei la mersul in sarcind /V/ are ca scop SX pund tn evident
fancfionarea sigura si corecté @ presei gi incircarea presei a forja nominala in regim de lucru
cu lovituri singulare gi repetate, prin thierea unei benzi sau fiisii de tabié de ofel cu Ry=400
\Nimm’, a cirei sectiune se alege astfel incdt forta de tiere necesard si fie egalé ou fora
nominali a prese:.
yuilui d a presiunilor /1/
Se umn pia cet a mato deere nd ean fg de od
‘cu Ram400 Nims” Ia care intr in functiune dispozitival de siguranti.
3.3.5, Vetifiic metric
Verificarea orizontalititi supeafetel mesel presel
‘Mai intai se verificd ou ajutorul unei nivele cu bulé de aer orizontalitatea suprafefei de
luctu a presei (a mesei presei) care se ia drept suprafati de referin,
‘Abaterea maxima de la pozitia orizontald nu va putea depasi 0,04 mm / 1000 mm.
Verificarca planeithii mesel sia suprafetl inferioare 2 berbecului
te snp traltepctve « Uebel se teed ite dei © rill de
“Toleraoja admis ete de-,06 min/ 100mm.
fntre suprafate mes gi suprafate inferioar’ a
a berbecului
Fig.3.2, Schema pentru verificarea perpendicularitttii deplasirii berbecului fis de suprafaja mesei
Pe suprafata mesei presei se aseazio rigld de verificare sau 0 placd de verificare, iar pe
‘aceasta un suport cu comparator al cérui palpator atinge suprafuta inferioaré a berbeculu in
pozitia inchisi minima a presei.
Toleranja admisi in doud plane perpendiculare (figura 3.1 a si b) este de 0,12
‘mmm/1000mm. Partea din fai a mesei presti se admite inctinaté numai in jos.
Geplasirii berbecului fut de suprafata mesei
Verificarea perpendicularitit
(8g3.2)
‘Pe masa presei se aseazi o rigla sau 0 placa de verificare iar pe aceasta un echer de
42. verificare.
Pe berbec se ajeaza suportul unui comparator, in doua plane perpendiculare (fig3.2.a gi
’) astfel ca palpatorul st ating suprafaja superioari a echerulu.
Toleranga admisi la cobordrea berbecului'in cursa de fucru este de 0,02mm / 1000mm,
Verificares paralelismului intre axa alezajulai din berbec si curse berbecului
(Gg33)
In alezajul berbecului se introduce un capat al unui dom cilindric de verificare (ajustaj
e fiecare), cellat capétfiind liber. Pe masa presei se ageaza o riglé sau o plack verificatoare
iar pe aceasta suportul cu comparator a cérui palpator atinge generatoarea cilindrului in parte
inferioar, in doud plane perpendiculare,
Abaterea maximé admisi le coborirea berbecului in cursa de fuoru este de 0,03 mm.
‘Capital inferior al domului se admit a fi inclinat numai spre betiu.
‘Vevificares bitaii radiate si axiale a volantului
Suportul comparatorului se ageazi astfel incdt palpatoral si ating suprafata frontal’ «
‘volantului (fig 3.4 a) si apoi suprafata lateral a volantului (fig.3.4 b).
La rotires volantului sbaterea admis (diferenta indicatilor comparatorulu) trebuie si
fie:
+ pentru volantal cu diametrul pn ls 1000 mm:
Fig 3.3. Schemit pena vorificaren paraltismla Bure xa alesafal dos Berbec si curs berbecubut
a ~ bataia radia 0,1 maa;
b ~ bitin axialé 0,2:mm;
~ pentru volantul cu diametrud intre 1000-2000
mm;
«bite radialé 0,15 mm;
+ bitaia axials 0,3 mm;
pentru volantul cu diametral peste 2000 mum:
~ bitaia radiata 0,2 mm;
Ga ~ bitaia axial 0,4 mm,
ig 34. Schema pentre verificarea Joon ine ghidajcle berbesul $i batot
Betti radiate $icxiale a volannului —presei trebuie s& corespunda valorilor de mai jos,
in funetie de forja nominal a prese:
Forta nominal, tf and la 25 25.100 | 100.250 |
[seca am 0,04..0,08 0,06..0,12 0,08..0,16 |
3.4 Rezultatele miisuritorilor se compari cu rezultatele admise, date in STAS 6915-75
Bibliografie
1. STAS 6915/1 -75 Prese cu exceniric cu simpl& actiune cu batiu deschis, Prescripti
de precizie.
2.Cirillo, A. - Proiectarea Stanfelor si matrjelor, vol. I si TL Rotaprint, Institural
Politehnic Iasi, 1972.
3. Cirillo, A, Braha, V., Bohosievici, C. - Stanfe gi matrite, vol. I gi 1, Rotaprint,
Institutul Politehnic las, 1982.
4, #6 Prest cu excentric cu batiu tnclinabil si dispocitive de avans automat Tip PAL
16A, 25A, 40A $1 63A, Cartea tehnict a masini, intreprinderea Mecanic& Sibiu. Luerarea nr. 4
DETERMINAREA CAPACITATH DE INDOIRE A
BENZILOR SI SARMELOR
4.1. Seoput tueririi
Scopul lucriii este determinarea 2 ‘
capacititii de indoire a benzilor si sarmelor, ‘
pusi in evidenfi prin numa total de indciri
altemante pe cere poste si le suporte 0 :
cepruveti pin la sparita primei fisuri si apoi |
and la ruperea avesteia. 0-0
Fig.l. Schema incercdrii la indoire
alternanté
42. Brincipiul metoded
incercarea de indoire altemanti consti in indoirea repetata intr-un singur plan, la 90° in
sensuri opuse cu miscare uniforms gi vitezd constants de
epruvete xt la un din cape (ig 4.1),
s<3tam,
{In cazul incerodsii ia indoirea alternanti a sirmelor epruveta se confectioneazs dintr-o
5 oni fri defecte de suprafayt vizibile cu ochiul liber, admitandu-se mici curburi in planul de
indoire /2/,
‘Mirimea razelor dommurilor cilindrice R trebuie s& corespund’ uneia din valorile: 1,0;
2,5; 5,0; 7,5 si 10mm.
43Aparatura utilizat
Pentru incercéri se utilizeaza dispozitivul din figura 4.2.
Dispozitivul utiliza pentru incercdri se compune din corpul (1) pe care gliseaza piesele
(2) in care se monteazii bacurile schimbsbile (9). Perechile de bacuti (9,9) se inlocuiese prin
acfionarea piesclor (4), (41 si extragerea acestora. Fiecare pereche de bacuri este fabricat cu
una din razele gira de valori dat la punctul 4.2.
Pentru fixarea epruvetei intre bacuri se va actionind asupra manetei (17) care
actioneaza asupra gurubului (3) realizeazd stringerea materialului. In vederea obtineriicondifiei
impuse de STAS 7737-90 si SR ISO 7801.93 privind conditile in care se fac tncercirile la
indoirea altemanti 2 benzilor si sérmelor intre suprafefele bacurilor (9) si (9°) se introduc
distangiere din tabli cu grosimea de 0,1 mm,
c ey Toe SS <= S
ee
Fig 4.2. Disposttiv pentru determinarea capacitiyis de indoire a benzilor si sdrmelor ‘Capital rimas liber al epruvetei de incercat se trece prin degajarea practicaté in piesa
(8). Distanja dine suprafata superioard a bacurilor gi cea inferioara a piesei (8) trebuie fixata
Jno valoare cuprinsi intre 25-50 mm. Spafiul liber intre suprafafa epravetei si cea a piesei (8)
depinde de grosimea sau diametrul materialului supus incercdei, Marimea acestei degajari
practicate in piesa (8) este recomandata in STAS gi are valoarea de 2.mm pentru s <1,5 mm,
44. Mersil lucririi
+ Se executd epruvete din tabla san banda fa dimensiunile: L = 100 mm si b = 20 mua
"pentru grosimile s~0,2; 0,4; 0,6; 0,8; 1,0 mm. Se executl, de asemenca, epruvete din sérma de
fel cu diametre diferite si aceeasi langime L=100 mm.
~ Se fixeazd un capét al epruveteiintre bacurle dispozitivului de incereare pentru
R= Innm, introduciindu-se adaosurile de 0,1 mm inte suprafefele bacurlor si a epruvetei,
~ Se monicazi piesa (8) prin degajarea sau orficiile cdreia va trece capitul liber al
epruvetei. ‘
~Se efecmeazs incercirile executind indoirea 90° a capdtului liber al epruvetei pentru
toate razele bacurilor si a grosimii stabilite. incercdrile se exeouti continuu, far intreraperi,
‘pénd ia aparifia primei fisuri $i apoi pani la ruperea acesteia.
Datele objinute se tre fn tabelul 4.1.
~ Se repetl aceste faze pentru sirme din ofe! cu diferite diametre, rezultatele trecindu-se
fn tabelul 4.2.
Tabelul 4.1.
Parametii | Numérulde | Numinul de indoiri
grosimea materialului, mm;
‘r ~rezistenta conventional de forfecare, in daN/mm”
Rezistenja conventional de forfecare + se determin’ fie in functie de rezistenja
conventional de rupere la tractiune a materialului cu relatia /1/, /2/:
£7 0,55... Yor, (62)
fie on relia
oxy 2ie |
rg Sin (oe | ET
FT | Tas ©
unde: K, - este coeficient ce fine cont de ecruisarea materialului, ke = 1,05..1,25 pentru
¥=0;3..0,6;
(64)
vy, ~ gituirea la upere ia tractiune;
,~ alungirea relativa la rupere la tractiune.
Pentru grosimi de materiale cuprinse intre 0,5.,.2 mm se recomand urmatoarele valori
{in fmetie de materiatul prefucrat
“= pentra ofl + = 0.75..0.9
pentru alam r = (0,65.
~ pentru aluniniu tare © = (0,55..0,70)o,5
pentru
780.5
+ pentrs alumni moale r= (0,75..0,90},:
a ~pentra duraluriniu moale x= a5
~ pentru duraluminiu tare += (0,60...0,65),;
Valorile limitt superioare se vor adopta pentru materiale subtiri iar cele inferioare
pentru materiale groase.
65.
A. INELUENTA GROSIMM MATERIALULUL ASUPRA FORTE! DE
DECUPARE
63. Prelucrarea matematici a datelor experimentale_/5/ se face utilizind metoda
cclor mai mici pitrate.
Jin umele situaii apar probleme pentru care analiza fizic& prezentati nu ne conduce exact
Ja forma formulelor sau ne permite 58 alegem tipul de dependena sub forma de polinon,fir%
ca si cumoastem dinainte gradul acestuia, In situaile cind se folosesc polinoame drept formule
cmpitice, apare problema alegerii gradului optim al polinomului: un polinom de grad prea mic
va da o descriere prea grosoland a materialului empiric, iar un potinom de grad mare mu va
atenua "zgomotul” experimentului, adici esupra coeficientilor lui se vor manifesta puternic
crorile, erori provocate de datele initiate.
‘Alegetea gradului optim al unui al unui potinom pe baza datelor experimentale se face
in ipoteza ci dependenta functional cdutarh este reprezentati exact printrun polinom de un
anumit grad ny:
65)
Serd= atarax.
si valorile miisurate ale functiei y sunt afectate numai de erorile aleatoare 7, , care se considera
independente si c& urmeaz o lege normali cu aceeagi dispersie o* pentrs misuriri de egala
precizie.
Conditile de bazk se formuleaza in ermenii dezvoltirii variabilei (1) dupa polinoamele
ortogonale Cebisev:
y- Lbs
-
Parametri bse estimeazl cu ajutorul formulelor:
62 A$ XE
by parila) A
Se calculeazi succesiv estimafile parametrilor bs, bi, bo... dup& ce sa calculat
estimatia succesivi b, se calculeazi suma pitratelorabaterilor corespunzitoare:
Som LW ej CO Het BH BH) 67
sade: 1S (as
Fiecare valoare S, astfel calculata se imparte la N-n-1 si raportul astfel objinut se
compara cu valearea precedenti a acestui raport. Gradul polinomului ales trebuie mait pnd
cand raportul SuNen-1 nu inceteazi si descreascé vizibil. Valoarea n = ny dupé care raportal
de mai sus au mai descreste ne di gradul optim al polinomului. Pentru a determina gradul
optim al polinomului se completeazi tabelul 6.1 dupa efectuarea determinavilor.
rn ddr, Fas
It
ley: big he FP), 68)
sy
bes ame Fe
Mai deperte se calculeaz suma pitratelor abaterilor datelor experimentale de la cele
calculate si raporul SN-n-1 pentru n =0; 1; 2;3;4; 5
7; secateuleans Se
1 = Sy by7HL = Sorbi7#60; se calouleazs Sy/7;
Sp S| ~b/Hp = Si-b77*308; se calculeazi Sy6;
S=S.-bly = Spb,
se calculeazs Sy5; 69)
SoS) belt = Sra’ 1 e calculeara Sv4;
- BSH; = Sirbs?#20800; se calculeaza S/3; fmm) Fa] Feb [pr=uy Pap” [ps [Pape Pe Ripe] Ps Pups
baz a os ap |
03 3 7 7 “21
OF 2 8 13 aL
Os al “17 a 9
06 0 20 o 1B
07 1 “7 9 9
0,8 2 38 -13 ll
0,9 3 7 7 “aL
1,0 4 28 4 i4
[Sumal aa TET To pa | feats tens| goo epsangr rsa | a= | ge oer
2Pa ZlFab? LiFe). Drew. 2rePy. LPP, LPP)
Y mr) 4 i788 | ‘3432, 3120
iy sep 718 aiiag | 3806
| f 7 Gradul potinomului se determina practic din momentul cind S,/N-n-1 simane constant,
+ ae 28 fur !85, os 0
Fam bat bu bal? yb Bape mca AB, +b (6.10)
1 Stl sas. 08) 1)
Se inlocuieste expresia lui “u’ in relata (6.10).
Pentru a scrie formula empiricd final este ull si se sistematizeze erorle parametrilor ei
si sh se rotanjeascd valorile gisite ale parametrilor, tinind seama gi de erorle lor inregistrate. Se
estimeaz cl dispersia o” a misuritorilor este egal cu:
os
“Newt
unde 7 este gradul polinomului
a ne
Sins fe i oy iE - ~ Gays E (6.13)
Substituind vaiorile obfinute in formula empiricd si efectuéind caleulele matcmatice se
determina relatia empirica dintre forta de decupare F, si grosimea "S” a materialului,
6.4. Utilaje si scale folosite
- Presa cu excentric si batiu inclinabil
. stanja ca poansoane schimbabile
(fig 6.4),
~ dinamometru pentru mésurarea foretor
ig6) previ cu sistem de inregistare 8
‘Stanga de decupat prezentats tn figura 6.4
se monteazl pe place piston § a dinamnometlsi
ee hidraulic (fig 6.5) 5 mmpreand cu acesta pe masa
65 presei, Dinamometrul este etalonat in prealabil penta diferite arcuri 9. Forta de decupare se
transmite membranei clastice 6 prin intermediul plicii piston 5 si produce o crestere a presiunii
‘in volumul de lichid. Variafia de presiune astfel objinuta este transformaté in deplasare prin
inteemediul clementului elastic 7. Deplasarea clementului elastic 7 se inregistreaz prin
intermediul sistemului cu parghii side antrenare al hirtei 10, 12, 13, 14
Rezultatul migcirii relative dintre acu! inregistrator gi hirtia montaté pe toba de antrenare
este 0 curbi cu ajutorul céreia se pot determina mérimile forfelor de decupare-perforare, de
‘mpingere prin placa activa si de scoatere de pe poanson ~ fig 6.6
Fig.6.5. Dinamometral pentru misurarea fortelor la stangare
6.5. Modul de lucry
= Se monteazd stanta pe dinamometrul etalonat in prealabil alegindu-se arcul 9
corespunzitor unei forfe de decupare calculate cu g=tmm;
6 ~ Se determing Fs pentru valorite lui g din tabel utilizindu-se bandé din OLC 10 sau
OLCIS cu g=0.2; 0,3; 0,4; 0,5; 0,6; 0,7; 0,8; 0,9; 1,0 mm,
Se calculeaza valotile din tabell 6.1.
~Se calculeazitsumele S,..S,; indicele k va corespumde sumei:pentru care raportul S/N-
1 (0°0,1,2,3,4,5)rlmfine practic constant. Calculele se vor face ex 0 precizie mate, obfindndy-
se atfel gradul petinomishut cluat,
ves
Ebasety,
Fra eion)
ws
* Soke meee
Fig.6.6. Curbé caracteristicd rezultata la measurarea forfelor
Se determina funcfia Fa = f(a) cu reatia (6.10).
~ Se inlocuieste expresia "u" in finctie de
~ Se estimeazit dispersia 0”
Se estimeazi eroarea medic pitraticd a iecdrui parametru by.
~Se sorie expresia Fa f(g) rotunjind parametri esti bo, bi, be
~ Se fac aceleagi calcule pentru Fino $i Fazasee (figura 6.6)
~ Se traseaza graficele de variatic F, Fiap $i Fon. functie de "g”, compariindu-se cu datele
ene A a kee rere items Se
Thr einer hac oid oe a wn wate lg 6 core are
67 posibilitatea de schimbare a poansoanelor 1, objindndu-se astiel jocuri diferite intre etementele
active ale seule.
Stanja din figura 6.5 se monteaz pe dinamometnul prezentat in figura 6.4 si a elrei
functionare este prezentata la punctul 6.4
In vederea posibilitfii prelucrarii mai usoare a datelor experimentale jocul dintre
clementele active s-a ficut cu ratis de 0,(2 mm, utiizindu-se si in acest caz metodologia
prezentati Ia punctal 6.3, completind tabelul 6.2.
2. 1 :
b= PED Pus b= (Rep)
o
12 s iz. .
bam Cree Pi) 56g Pi) (6.14)
ig , rg .
be 364s Pai bs oye Pu
‘Se determina in continuare sumele date de relafiile:
S. Eera-b,/ se caleukens $e
Sy ~S.- by"Hh = Sc-b;?#28; se calculeaza $y/5;
(6.15)
Sa = Sp by'Ha = Se-by #216; se calculeazi Sy3,
3
S4= Sy bet = Syb24 2% se caouleact 2;
25.1800
Ss= Sy bsiHls = Sirbs* =
1 se calculeazA Ss; _ oe | 1 rs |
___ fo $92 9 +8
t € I s
rt & a o
s 1 t &
0 9 0 r
= I T &
v “& 1 Oo
[er € t s
{ soy | st | ea ot | | |e |
TO MIOqeL, Comparind sumele (6.15) se determin gradul polinomului conform indicatillor de la
punctul 6.3.
Formula empiricd are forma:
by Balad) bola? <7us bul aes + bola oy + by
Fra bot bin bila A+ bol -TH)* bile Sar +S + blu’ -Su's sw) (6.16)
Se inlocuicste expresia lui w in relatia (6,16) obfindndu-se relafia lui y= £)
6172)
67. Modal de iucra
~ Se monteazi stanja pe dinamometrul etalonat in prealabil pentru S = 0,5 mm.
~ Se determina Fa pentru valorile jocurilor j = 0,03; 0,05; 0,07; 0,09; 0,11; 0,13; 0.15
im, schimband succesiv cele 7 poansoane cu care este dota stants,
~ Se completeazai sumele S,, S, ...8s cu relajiile (6,15) determinandu-se gradul optim
al polinomului;
+ Se sorie fmefia Fe = Su) conform relatiei (6.16) pentru gradul optim al polinornulu
determina mai sus.
~ Se inlocuieste expresia lui "u" in relatia (6.16);
~ Se estimeazi dispersia o” cu relatile (6.12);
~ Se scrie expresia Fs = fj) rotunjind parametrii glsiti bo, bi, bo.
+ Se traseazit graficul de variaic a forei Fain functie de marimea jocului si se compari
cu datele experimental. Bibliografie
1. Cirillo, A - Proiectarea Stanjelor gi matrfelor, vol. I si Il, Rotaprint, Institutul
Politehnic lagi, 1972.
2. Cirillo, A, Braha, V,, Bohosievici, C. - Stanfe si matrfe, vol. I i, Rotaprint,
Insttutul Potitehnic lagi, 1982.
3. Ciocérdia, C, $a. - Tehnologia presirii la rece. indrumar de laborator, Institutal
Politehnic Bucuresti, 1983.
4, Ciocdrdia, C, 2 - Tehnologia presirii la rece, E.D.P., Bucuresti, 1991
5. Crefu, Gh. - Bazele cercetirii experimentale. Indrumar de laborator, Rotaprint,
U‘T"Gh Asachi”, les, 1992.
6. Dumitras, C. s.a. - Stanje si matrife din clemente modulate, Editura tehnici,
Bucuresti, 1980. Lucrarea ar. 7
DETERMINAREA INFLUENTEI MARIMII
JOCULUI DINTRE ELEMENTELE ACTIVE
ASUPRA CALITATH PIESELOR STANTATE
7, Seopa! luerdii
Jocul dintre clementele active este dat de diferenja dintre dimensiunea zonei active @
plicii de tiere si cea corespunzitoare a poansonului, Valoares si modal de amplasare a jocului
influenfeari asupra desfiguririi procesului de thiere, de el depinzénd att calitatea cat gi
precizia de prelucrare, mirimea eforturilor mitare, a deformafitor din material si durabilitatea
elememtelor active.
‘Scopul luctirii este determinarea influenei jocului de stantare asupra iniltimii bavurilor
“HT”, a Sigetii piesei, precum gi a stabifitii valorii optime a acestuia.
7.2. Consideratii generale
‘In timpul procesului de stantare, in momentnl cand eforturile unitare de forfecare din
semifabricat depasesc rezistenta la rupere a materialului, spar microfisuri care dau nagtere la
ssuprafaja de forfecare orientate fafa de directia de acfiune @ poansomului cu unghiul (fig 7.1.)
Valoarea acestui unghi depinde de proprietitile fizicommecanice @ materialului supus
prelucrarii, de marimea jocului dintre elementele active si de grosimea materialului, fntitnirea
suprafejcior de forfecare care pomese de 1a muchiile celor dou clemente active se obfine
pentru un semifebricat dintrun material cu o grosime dati numai la 0 anumiti valoare @
Jocului. Acest joc este denumit joc optim si permite stantarea pieselor cu o fort minima.
Mirimea jocului este valoarea optim provocati de deformarea piesei, eparitici unei rugozitit,
72 ‘ecorespunzitore pentru suprafita supust forfectri, aparitia bavurilor gi cresterea forfei de
decupare-perforare, Micgorarea jocului sub valoarea optim duce le aparitia forfei de stanjare si
Ja aparitia bavurii pe contunul piesei.
73. Utiaje si aparaturs
Pentru efectuarea lucririi se va utiliza montajul
folosit pentru lucrarea nr.6, privind determinarea influentei
jocului asupra forfei de decupare (partea B a lucratii 6),
lucrare de Ia care se vor lua semifabricatele obtinute prin
decupare,
Pentru misurarea grosimii materialului si a mirimii bavurii se vor fotos:
+ micrometrul de exterior 0-25 mm;
- comparator cu cadran de precizie 0,01 mm sau 0,001 mm;
+ Suport pentru comparator cu fixare magnetica;
+ plac plan rectificats,
Fig.7.1. Dispunerea suprafefelor
de forfecare la stangare
7, Morea tuoi
+ Semifsoricatele objinute la lucrarea 6 B cu d= 8 mm vor fi folosite pentru
S-ar putea să vă placă și
- Gramescu - Tehnologii de Danturare A Rotilor Dintate Chisinau Editura Universitas 1993Document205 paginiGramescu - Tehnologii de Danturare A Rotilor Dintate Chisinau Editura Universitas 1993Eduard VernicaÎncă nu există evaluări
- Proiect TCM - E3Document19 paginiProiect TCM - E3Eduard VernicaÎncă nu există evaluări
- Proiect TCM - E2Document9 paginiProiect TCM - E2Eduard VernicaÎncă nu există evaluări
- Densitatea Retelei de Asezari RuraleDocument7 paginiDensitatea Retelei de Asezari RuraleEduard VernicaÎncă nu există evaluări
- Tehnologii de Stantare Si Matritare 2002Document303 paginiTehnologii de Stantare Si Matritare 2002Eduard VernicaÎncă nu există evaluări
- Proiect TCM - E4Document24 paginiProiect TCM - E4Eduard VernicaÎncă nu există evaluări
- VolumicDocument58 paginiVolumicEduard VernicaÎncă nu există evaluări
- FasonareDocument34 paginiFasonareEduard Vernica100% (1)
- E1 TCMDocument7 paginiE1 TCMEduard Vernica100% (1)
- Ambutisare Partea IIDocument45 paginiAmbutisare Partea IIEduard VernicaÎncă nu există evaluări
- Modelul B-RepDocument3 paginiModelul B-RepEduard VernicaÎncă nu există evaluări
- Proiect 5 TPR 4301Document10 paginiProiect 5 TPR 4301Eduard VernicaÎncă nu există evaluări
- Elemente de Proiectare A Stantelor Si MatritelorDocument234 paginiElemente de Proiectare A Stantelor Si MatritelorEduard VernicaÎncă nu există evaluări
